Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Proiect de cercetare

Copiii cu copii
Consecințele sarcinii la
adolescente

ZARAF ALINA IOANA


Seria II Grupa 3

0
Bucureşti,2012
1. Stabilirea temei de cercetare

Tema de cercetare o reprezintă Copiii cu copii: Consecințele sarcinii la adolescente.


Prin aceasta lucrare propun să cercetez cum este influențată tânăra mamă de noul ei status.
Sarcina la vârsta adolescenței este o situație deosebită, care pune viitoarea tânară mamă în
situații deosebite și o expune unor riscuri, cu care mamele de varsta adultă se confruntă mai
rar. Adolescentelele care răman însărcinate și decid să pastreze sarcina trebuie să ia în calcul
riscurile și situațiile specifice care decurg din vârsta foarte tânară a acestora. Fenomenul
nașterilor în rândul adolescentelor la noi în țară a luat amploare în ultimii ani. Numai în 2006
s-au înregistrat 28.328 de nasteri ale fetelor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, 551 dintre
tinerele mame având sub 15 ani. Aceste date plasează Romania pe locul 2 în Europa, conform
unui raport al Uniunii Europene, după Regatul Unit al Marii Britanii în ceea ce privește
nașterile la vârste foarte tinere. ( Anuarul Statistic al României, 2006). Sarcina la adolescente
este un fenomen care, departe de a disparea odata cu dezvoltarea societății, reprezintă în
continuare un motiv de ingrijorare datorită urmarilor psihologice ce le are sarcina , nașterea și
maternitatea ce sunt mai importante decat cele medicale.

2. Fixarea obiectivelor cercetarii

1) Prin aceasta cercetare doresc sa aflu gradul de informare al tinerelor mame cu privire la
educația sexuală.
2) Identificarea motivelor pentru care tinerele au decis să pastreze sarcina.
3) Evidentierea implicațiilor si urmărilor psihologice ale noului status pentru adolescente.
4) Identificarea suportului de care dispun tinerele mame.

3. Documentarea prealabilă

Pentru realizarea acestui proiect de cercetare am consultat internetul, cărți de specialitate cu


scopul de a-mi mări cunoștințele generale în domeniul temei cercetării. Domeniul cărților de
specialitate din care am facut documentarea a fost : psihologia dezvoltării, psihologia sarcinii,
psihologie comportamentală, psihologia copilului, a adolescentului și perspective psihologice
asupra maternității. De asemenea, am consultat și cărți ce mi se par ajutătoare pentru
structura proiectului de cercetare.

1
4. Delimitarea universului cercetării

Universul acestei cercetări, pe tema ”Copiii cu copii: Consecințele sarcinii la adolescente”


este delimitat de către mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani. Subiecții vor fi selectați din
adolescentele care sunt in evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului Sector 1, București , Serviciul Prevenirea Separarii Copilului de Familie.

5. Unitățile de analiză și înregistrare

În cercetarea de față am ales ca unitate de analiză tinerele mame cu vârsta cuprinsă între 15 și
18 ani din București. Unitatea de inregistrare o reprezintă dosarele sociale ale tinerelor
mame de la Serviciul Prevenirea Separării Copilului de Familie din cadrul Direcției Generale
de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, București.

6. Cadrul teoretic al cercetării

Teoriile din literatura de specialitate care expilcă apariția fenomenului ce constituie tema
cercetării sunt teorii ale sexualității.

1. Teorii Evoluționiste
Teoria evoluționistă a fost inițiată de Gregor Mendel și Charles Darwin. Mendel a
formulat teza potrivit căreia ereditatea se bazează pe transmiterea de către părinți
descendenților a unor caractere manifeste sau nu, ale căror date sunt înscrise în gene. Darwin
a fondat teza evoluționismului, conform căreia organismele vii au evoluat de la forme simple
către unele foarte complexe printr-un proces de selecție naturală (Cernichevici, 2001, p.28)
In domeniul sexologiei, susținătorii evoluționismului afirmă că genele celor cu mai multi
copii au mai multe șanse să fie transmise generațiilor viitoare decât ale celor ce aduc pe unme
mai puțini copii. Urmașii moștenesc de la părinți trăsături caracteristice care îi vor ajuta, mai
mult sau mai puțin, sa se adapteze mediului în care trăiesc.
Psihologul Jay Belsky de la Universitatea din Londra a propus o teorie bazată pe
psihologia evoluționistă care susține că experiența din prima copilărie îi conduce pe oameni
spre o strategie reproductivă de tip cantitativ sau calitativ. Cei care invață de mici să nu aibă
încredere în nimeni , să aibă relații oportuniste și egoiste, să se teamă de neajunsuri într-o

2
lume imprevizibilă, se maturizează mai rapid, își încep activitatea sexuală mai devreme , au
relații de scurtă durată și investesc mai puțin în copii lor, ca părinți. Din contră, cei care
invață de mici că oamenii sunt de încredere, că relațiile reciproc avantajoase sunt de durată, că
lumea este previzibilă iar resursele satisfăcătoare, nu se grăbesc cu debutul sexual, stabilesc
relații de durată și investesc foarte mult în dezvoltarea copiilor.
Un alt factor important este absențta tatălui din familie. Mai multe studii au arătat că
conflictele din familie și absența tatălui se corelează cu maturarea rapidă a fetelor, menstrele
apar la vârste mai mici și își incep activitatea sexuală mai devreme. De aici pana la sarcină nu
mai e decât un pas. Absența tatălui este la fel de importantă indiferent de situația socio-
economică a familiei sau de tradițiile culturale locale. Prin intermediul sarcinii și a
maternității adolescentele din mediile defavorizate intră in rețelele sociale ale adulților.
Mamele adolescente pun pe primul plan relația lor cu bebelușul pentru ca au o relație
tensionată și dificilă cu tatăl copilului si cu intreaga familie, in general. Relația cu copilul este
sigură și le acordă o sursă de intimitate de care nu mai au parte în relația cu bărbatul. Tinerii
tați din aceste medii sărace se luptă ei înșiși să supraviețuiască economic și nu mai au chef de
o povară în plus reprezentată de creșterea și educarea unui copil.

2. Teorii psihologice
Trei mari teorii în psihologie sunt relevante pentru sexualitate: teoria psihanalitică, teoria
învățării și teoria cognitivă.
Teoria psihanalitică a lui Freud a fost cea mai influentă dintre toate teoriile psihologice.
El descrie personalitatea umană ca fiind formată din Sine, Eu si Supraeu. Sinele este
rezervorul de instincte care conține libidoul și se bazează pe principiul plăcerii. Eul este
stăpânul rațional al personalității si operează dupâ principiul realității. Supraeul reprezintă
instanța morală internalizată- conștiința morală (Hyde & DeLamater,1997,p.25). Freud a
formulat teoria dezvoltării psihosexuale. El credea că un copil trece prin mai multe stadii ale
dezvoltării. În fiecare din acest stadiu copilului i se dezvoltă o zonă erogenă. Primul stadiu
este cel oral care durează de la naștere până în al doilea an. Principala sursă de plăcere este
gura. Al doilea stadiu este cel anal (2-4 ani ) în timpul căruia copilul este centrat pe eliminarea
fecalelor care produce plăcere. În al treilea stadiu – falic - zona erogenă dominantă devine
cea genitală. În acest stadiu (4 – 5 ani ) este importantă dezvoltarea complexului Oedip la
băieți si a celui Electra la fete. Aceste complexe se caracterizează prin îndreptarea dorințelor
libidinale spre părintele de sex opus. Urmează o perioadă de latență până la pubertate cand
copiii intră în stadiul genital.( Freud , 1992, p. 277).

3
Teoria învățării
Conceptul de condiționare clasică este asociat cu munca cercetătorului rus Ivan Pavlov și se
referă la situația în care un stimul condiționat ( lumina ) după asocierea cu unul necondiționat
(hrana) va produce un reflex condiționat (salivarea).
Condiționarea clasică este de ajutor în explicarea unui număr de fenomene în sexualitate. De
exemplu, mirosirea unui parfum asemănător sau identic cu al partenerului nostru într-un alt
context deloc intim, ne poate declanșa senzații plăcute ( Hyde& DeLamater, 1997, p.31).
De asemenea, codiționarea operantă poate ajuta la explicarea unor aspecte ale sexualității.
Condiționarea operantă este o tehnică de învățare pusă la punct de B.F.Skinner. Nu mai este
vorba de un răspuns provocat ci doar de acte spontane urmate de o întărire. Comportamentul
poate fi urmat de recompensă sau de o pedeapsă. Dacă este urmat de o recompensă persoana
va fi dispusă să repete comportamentul pe viitor, dacă este urmat de o pedeapsă va fi puțin
probabil ca persoana să repete comportamentul ( Hyde & DeLamater, 1997, p.31-32 ).
Comportamentul sexual joacă un dublu rol în teoria învățării: poate fi el însuși o întărire sau
poate fi comportamentul care este recompensat sau pedepsit. De exemplu, dacă o femeie
simte repetat durere în timpul actului sexual, probabil va dori să aibă contacte sexuale mai rar
sau deloc. În termenii condiționării operante, actul sexual a fost asociat în mod repetat cu
pedeapsa( durerea) așa că acel comportament devine mai puțin frecvent. Teoria învățării
sociale este într-un fel o formă mai complexă a teoriei învățării. Se bazează pe principiile
condiționării operante, dar de asemena recunoaște doua alte procese: imitarea și identificarea.
Aceste doua procese sunt utile în explicarea dezvoltării identității sexuale si de gen.

3. Teorii sociologice
Sociologii sunt foarte interesați de modurile în care societatea sau cultura sonturează
sexualitatea umană. Rezultatul influențelor sociale este învățarea unui set de scenatii sexuale.
Comportamentul sexual este rezultatul unei învățări anterioare. Foarte putin din
comportamentul uman sexual este spontan. Scenariul este o structură de cunoștințe care
descriu o secvență de evenimente, corespunzătoare unui anumit context. Comportamentul
nostru sexual este ghidat de scenariile rezultate în urma unei învățări sociale. Scenariile ne
spun că ar trebui să avem relații sexuale cu persoane de sex opus, aproximativ de vârsta
noastră, de rasa noastră. De asemenea, scenariile ne dictează și înțelesurile pe care ar trebui să
le atribuim unor evenimente sexuale. Dacă într-un film personajele se angajează în două
acțiuni care fac parte din scenariul unui act sexual, după care scena este oprită brusc,

4
telespectatorii utilizând scenariul presupun că actul sexual s-a întâmplat ( Hyde & DeLamater,
1997 ). Conform teoriilor sociologice, sexualitatea este influențată de instituții sociale
incluzând religia, familia, medicina si legea, de grupul de prieteni , de dorința sexuală.

O prejudecată destul de răspândită susține următoarele: copii frumoși se fac la tinerețe.


Poate fi așa, dar cât de tineri trebuie să fie părinții? Unii argumentează cu exemplul femeilor
africane sau din unele comunități de romi. Ceea ce iau în considerare este faptul că speranța
de viață a acelor femei este de sub 50 de ani și că probabil în adolescență se bucură de cea mai
bună perioadă de sănătate din viața lor. Pentru ele amânarea sarcinii până la vârsta deplinei
maturități biologice și psihice nu înseamnă că vor naște copii mai sănătoși pentru că e o mare
probabilitate să fie deja bolnave, subnutrite și epuizate de muncă. Există diferențe de clasă
socială în ceea ce privește frecvența sarcinilor și a nașterilor la adolescente. În ceea ce
privește sarcinile diferența nu este foarte mare, dar în ceea ce privește nașterile diferența este
mare deoarece adolescentele din clasa mijlocie recurg mult mai frecvent la avort. Nașterile la
adolescente sunt mult mai frecvente în comunitățile cu o rată crescută a divorțurilor, cu un
nivel scăzut de încredere și coeziune socială, șomaj, sărăcie și criminalitate crescute.
Adolescentele devin mature din punct de vedere sexual cu aproximativ 4-5 ani inainte de
a deveni mature emoțional și intelectual. Acest fapt, coroborat cu lipsa educației sexuale în
familie și în școală și cultura sexuală promiscuă promovată de mijloacele mass media, poate
explica în mare măsură fenomenul sarcinii în perioada adolescenței.
Sunt mai predispuse la apariția unei sarcini adolescentele care:
 Încep să aibă întâlniri cu parteneri de sex opus de la o vârstă fragedă
 Renunță la școală
 Cresc într-un mediu socio-economic foarte sărac
 Au fost victimele unui abuz sexual
 Se dezvoltă într-o comunitate în care sarcina la o vârstă timpurie este văzută ca fiind
un lucru normal - ex: Rromi
 Au o stimă de sine foarte scăzută și cred că nu au șansa la succes în viață
 Consumă tutun, alcool sau alte substanțe halucinogene
 Cresc într-o familie monoparentală - în special fetele care cresc fără tată.
Caracteristile vărstei adolescente reprezintă capcane perfecte pentru o sarcină
nedorită-tinerii nu au încă o găndire matură și nu sunt capabili să ia decizii corecte, în funcție
de consecințele comportamentului lor; adolescentul are de multe ori o imagine deformată

5
despre realitate, crezând că este "invincibil" și că nu i se poate întampla nimic rau, tocmai lui.
Unele fete au o stimă de sine scăzută, sau sunt afectate de stări depresive și au o nevoie
crescută de intimitate și afectiune. Această stare vulnerabila le poate face pe adolescente să
creadă că un bebelus le va face să se simtă împlinite și fericite. Sunt și mulți tineri care nu
sunt informați în legatură cu mijloacele de contracepție sau nu folosesc in mod corect aceste
metode. ( Antoine, 2008 , p.89 )
Condițiile sociale și psihologice ale apariției unei sarcini în adolescență variază mult, însă
de cele mai multe ori acest fenomen apare în medii de sărăcie și ignoranță. Aceste tinere
trebuie să decidă dacaă doresc și au posibilitățile de a-și întemeia o familie sau, dacă nu sunt
pregătite să facă acest pas ori nu dețin de suportul necesar optiunea este fie intreruperea
sarcinii, fie renunțarea la bebeluș în favoarea adopției.
În majoritatea cazurilor, vestea sarcinii vine pe nepregătite pentru adolescentele care in
primul rând sunt preocupate de reacția familiei și consecințele acțiunilor acesteia. În cazul
adolescentelor care consideră că nu pot discuta cu părinții despre sarcină, sentimentele de
teamă, izolare și de însingurare pot fi o problemă reală, tânăra nu primește susținerea
emoțională de care are nevoie pentru a-și menține sănătatea în această perioadă, aceasta
trecând printr-o traumă psihică majoră. Fără susținerea femiliei sau a altor adulți,
adolescentele însărcinate au șanse mai mici să mănânce bine, să facă mișcare sau să se
odihnească suficient, ignorând ingrijirea prenatală de care fătul are nevoie în această situație.
În cazul părinților care au o reacție virulentă la aflarea veștii, adolescenta se poate simți
respinsă, marginalizată și cu siguranță neînțeleasă, chiar dacă este vorba de cele două
persoane care i-au dat viață. În general, în funcție de relațiile pe care tânăra le avea înainte de
petrecerea evenimentului cu părinții ei , aceștia află destul de târziu despre sarcină și cel mai
adesea își îndreaptă fata spre o renunțare la sarcină. Colegii și prietenii de aceeași vârstă se
pot și ei manifesta diferit. În timp ce unii o vor respinge sau o vor judeca pentru acțiunile ce
au dus-o la această stare, alții o vor admira sau chiar invidia pentru că sarcina este un atribut
al adulților, un deziderat de viitor. Adolescenta însăși va găsi greu de acceptat starea de
sarcină deoarece aceasta produce schimbări majore într-un corp cu care ea abia se obișnuise (
Clerget ,S. 2008, p. 242 ) .
Este extrem de trist faptul că tot mai multe astefel de cazuri ajung în atnția opiniei publice,
oferind un exemplu negativ tinerilor, oferindu-le soluții deloc dezirabile. Astfel, în loc să
responsabilizăm tinerii, să le expunem efectele acțiunilor lor, să îi îndemnăm să realizeze care
poate fi impactul social, psihologic, economic și cel religios al începerii vieții sexuale la

6
vârste fragede, fără a fi pregătiți, în cunoștință de cauză, noi hotărâm să împărțim tinerii în
susținători ai avortului, ai metodelor contrceptive și susținătorii abstinenței până la căsătorie.
Klein în 1978, a scris despre nașterea în adolescențã cã inițiazã un “sindrom al nereușitei” -
în completarea educației, în limitarea mãrimii familiei și în capacitatea de a deveni
independent.
Adolescența este o perioadă zbuciumată, trăită la o intensitate mare, de aceea este
important ca tinerii să fie atent consiliați atât de părinți cât și de profesori, aceștia având
obligația de a-i face pe tineri să înțeleagă consecințele propriilor acțiuni precum și modul în
care acestea le pot afecta viața.

7. Elaborarea ipotezelor

Ipotezele de la care am pornit această cercetare sunt următoarele:


Educația sexuală pentru tineri ar reduce numărul sarcinilor și nașterilor în rândul
adolescenților.
Decizia pe care o iau în momentul aflării veștii este influențată de relația cu familia și de
relația cu tatăl copilului.
Vârsta tânără a mamei afectează sănătatea nou-născutului.
Contextul în care este prezentată tânăra mamă în societate este unul negativ.

8. Tipul de cercetare

În studiul asupra consecințelor pe care maternitatea le impune adolescentelor care au


devenit mame am ales ca tip de cercetare cercetarea calitativă ce se va realiza cu ajutorul
anchetei pe bază de interviu individual, coordonat de către un operator. Interviul calitativ este
o metodă bazată pe discuție, fondată pe empatia celui care face interviul în raport cu subiectul
intervievat.
Interviul calitativ își propune culegerea de informații care depind de subiectivitatea proprie
celui supus intervievării.Esența si specificul interviului calitativ constă în atitudinea non-
directivă care domină acest tip de metodă, subiectul fiind lăsat să raspundă asa cum a înțeles
el întrebarea deschisă care i-a fost adresată. Una dintre cerințele fundamentale care trebuie
respectate în desfășurarea interviului este accea de a fi evitat orice fel de intervenție asupra
subiectului care să modifice câmpul lui de experiență ( valori, norme, modele, percepție,
scop). În această situație s-ar modifica profund răspunsurile pe care le-am fi primit daca nu l-

7
am fi influențat. Atitudinea non-directivă nu trebuie înțeleasă ca una de lejeritate, ea fiind un
ansamblu de tehnici de comunicare interpersonală și procedee non-verbale care evidențiază
munca depusa de cel care intervievează. De multe ori în interviu apar situații în care se fac
remarcate anumite neînțelegeri ale cuvintelor (subiecții pot întelege diferit unul și același
cuvânt ), aceasta fiind una dintre limitele acestui interviu. Aici se face simțit aportul pozitiv al
reformulărilor care permit înțelegerea autentică a celor transmise de interlocutor.
Reformularea poate fi realizată prin: reformularea sintezei, reformulare prin inversiunea
figura-fond, clarificare, paralimbaj. (Babbie, E. , 2010 , p.370 )

9. Selectarea surselor de informare

Această cercetare are ca sursă de informare tinerele mame care sunt integrate în procesul
analizat și sunt creatoarele faptelor sociale. Informațiile luate direct de la subiecții acestui
fenomen social au o valoare deosebită pentru analiza știițifică a mediului social pe care îl
construiesc și în care acestea trăiesc cu copii lor.
Delimitarea spațială a cercetării a fost stabilită pe Sectorul 1 a Municipiului București. Din
acest sector se vor selecta toate minorele cu varsta cuprinsă între 15 și 18 ani care au devenit
mame și care se află în evidența Serviciului Prevenirea Separării Copilului de Familie din
cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

10. Specificarea unităților (populației) studiate

Unitatea investigată este reprezentată de către mame cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani
care sunt in evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1,
București , Serviciul Prevenirea Separarii Copilului de Familie.
Cercetarea calitativă a fost realizată la nivelul unui eșantion de 27 de subiecți cu varste
cuprinse între 15 și 18 ani, selectați din sectorul 1 al Municipiului București care sunt mame.
În ceea ce privește mediul de proveniență toți subiecții au dominiliul stabil in București,
Sector 1. Distribuția eșantionului în funcție de religie nu este favorabilă formulării unor
concluzii deoarece religia ortodoxă este reprezentată in proportie de 100%.

11. Operaționalizarea conceptelor

8
Despre adolescenţă s-a scris foarte mult, fără a se găsi însă explicaţii satisfăcătoare pentru
toate întrebaările și problemele caracteristice acesti vârste. Adolescența este cu siguranță o
etapă a schimbărilor iar parcurgerea multitudinii de lucrări care abordează această
problematică ne arată că nici o altă vârstă nu a fost caracterizată prin atătea atribute, epitete și
metafore. J.J.Rousseau numește această etapă „vârsta rațiunii” dar si ”revoluție furtunoasă”,
”a doua naștere”; pentru Stanley Hall este ”furtună și stres”, pentru Schopenhauer este
”vremea neliniștii” iar pentru Mihai Ralea este ”timpul în care luăm Universul prea în
serios”.Aceste caracterizări dovedesc că adolescenţa poate fi privită din unghiuri extrem de
diverse şi, mai mult decât atât, ne oferă o interpretare a condiţionărilor şi transformărilor care
intervin în această perioadă. Se afirmă adesea că adolescenţa este o perioadă a vieții foarte
„dificilă”, în care adolescenţii sunt puternic stresaţi şi instabili afectiv, datorită faptului că
trebuie să facă faţă unor schimbări enorme în viaţa lor, atât pe plan biologic, cât
şi pe plan psihologic şi social . Unele dintre aceste schimbări se referă la schimbări fizice şi
fiziologice importante care au loc pubertate şi modificările consecutive acesteia care apar la
nivelul comportamentului sexual.
Odată cu acestea, pe plan subiectiv, psihologic are loc un proces de schimbare a imaginii de
sine, care intră în conjuncţie cu tendinţa adolescentuluide a se autodefini. Această „creare” a
unei noi identităţi are loc, adesea, prin opoziţia faţă de imaginea adultului şi adoptarea unor
norme sociale şi de grup prezente la ceilaţi tineri din aceaşi generaţie.Schimbări majore
apar şi în plan social: adolescenţii petrec tot mai mult timp cu alte persoane de aceaşi vârstă
şi petrec mult mai puţin timp cu părinţii şi familia decât atunci când erau copii.Totodată,
adolescenţa este perioada în care se iau decizii importante pentru dezvoltarea persoanei şi se
fac planuri cu privire la viitor. De exemplu, în perspectiva alegerii unui traiect profesional,
adolescenţii trebuie să decidă ce tip de liceu doresc să urmeze, ce examene să dea, dacă să
urmeze sau nu studii universitare etc. Chiar dacă adolescenţa este vârsta unor importante
schimbări în viața unei persoane, nu este obligatoriu să fie însoţită – aşa cum s-a susţinut
adesea – de conflicte şi crize adaptative dramatice. Cercetările realizate înultimii ani asupra
adolescenţei au arătat cu claritate faptul că aceste caracteristici depind mai ales de aspectul şi
calitatea (autenticitatea) relaţiilor cu familia, şcoala şi grupul de prieteni, de contextul mai
larg, cultural şi social în care adolescentul se dezvoltă. (Crețu T, 2001, p.10 )
Indicatori:
 Dezvoltarea de noi relații sociale
 Dezvoltarea rolului social de bărbat, respectiv femeie.

9
 Acceptarea modului în care arată ( înfățișarea fizică)
 Câștigarea independenței emoționale în relație cu parinții și a unui nou statut în
cadrul familiei.
 Pregătirea pentru căsătorie și vița de familie.
 Pregătirea pentru cariera profesională
 Dezvoltarea simțului etic și a unui sistem de valori propriu.
 Dorința de a dezvolta un comportament social responsabil.

Sexualitatea este o componentă esenţială a vieţii oricărei persoane. Aspectele sale


psihologice, biologice şi sociale sunt într-o relaţie de interdependenţă, conferindu-i astfel un
caracter complex.Îm procesul de formare a adolescentului, rolul sexualitășii este pregant,
contribuind la conturarea identității de sine și acelei sociale. Dezvoltarea unei sexualități
armonioase la copii și adolescenți contribuie la formarea unei personalități armonioase și
echilibrate cu sine și cu ceilalți.Este falsă echivalarea sexualităţii cu relaţia sexuală. Sănătatea
sexuală înseamnă sănătatea întregului corp şi a universului psihic al individului. În ultimul
deceniu, dreptul la educaţie sexuală a copiilor şi tinerilor este văzut ca un drept uman
fundamental care trebuie respectat de orice societate democratică. Scopul fundamental al
educaţiei psihosexuale este promovarea sănătăţii sexuale şi implicit asănătăţii psihice,
fizice, emoţionale, sociale şi spirituale, cu alte cuvinte, a stării generale de bine.
Astăzi, fiecare adult, şcoală, instituţie, comunitate, societate, trebuiesă accepte că
sexualitatea este un aspect natural şi firesc al vieţii fiecărui copil, adolescent,
adult,vârstnic şi că ignorarea acestui adevăr reprezintă o încălcare a unui drept uman
fundamental, dreptul lasănătate, armonie şi calitatea vieţii. Educaţia pentru sănătate sexuală
este un proces continuu ce se realizează pe parcursul întregii dezvoltări, cu elemente specifice
fiecărei vârste şi nivelului de dezvoltare intelectuală şi emoţională.Încă de la vârste foarte
mici copiii devin interesaţi de subiectele privind sexualitatea. Din nefericire, copii își însușesc
de cele mai multe ori aceste informații de la colegii de joacă , prieteni, reviste de diverse
facturi. Există riscul ca informațiile să fie eronate și astfel se perpetuează atitudini care
conduc la comportamente sexuale de risc (începerea prematură a vieții sexuale, neutilizarea
mijloacelor de contracepție și protecție). Deseori părinții evită discutarea acestor teme cu
copii lor. Tocmai de aceea școlii îi revine un rol fundamental în oferirea unei percepții
adecvate asupra sexualității, în asigurarea cadrului în care elevii pot să discute liber despre
sexualitate. Totodată, abordarea sexualității doar la vârsta adolescenței și focalizat doar pe

10
reproducere și contracepție are ca rezultat menținerea convingerii că sexualitatea este similară
cu relația sexuală. În acest mod nu se percepe aria largă pe care o implică sexualitatea,
începand cu acceptarea propriei corporalități și terminând cu deciziile responsabile pe care le
implică. Progrmele de educație pentru sănătate trebuie realizate adecvat vărstei și nivelului de
dezvoltare intelectuală și emoțională a elevului.
Indicatori:
În urma programelor de educație sexuală elevii:
 Sunt mai bine și mai corect informați privind comportamentul sexual, metodele de
contracepție, modalitățile de prevenire a abuzului sexual.
 și-au format un set de valori sănătoase despre sexualitate
 știu să caute și să evalueze mai corect diferitele surse de informații despre sexualitate.
 Iau decizii mai responsabile în ceea ce privește începerea vieții sexuale.
 Scade numărul de elevi activi sexual.
 Reduce numărul de sarcini nedorite.
 Reduce incidența bolilor cu transmitere sexuală.
 Crește calitatea relațiilor de cuplu și calitatea vieții.

12. Cuantificarea

Aproximativ 29.000 de adolescente din România se maturizează, în fiecare an, prea repede.
Ele devin mame atunci cand ar trebui să se bucure incă de tinerețe, de copilărie. Alte 18.000
aleg cealaltă varintă- intreruperea sarcinii. Însă pentru ambele categorii primul pas în viața ca
viitor adult începe cu stângul.
Potrivit celui mai recent raport al Institutului Național de Statisică, România este pe locul
doi în Europa în privința numărului de nașteri la adolescente : 1 adolescentă din 50 rămâne
însărcinată; 1 tânără din 23 păstrează copilul; 29000 de fete cu vârste cuprinse între 15-18 ani
rămân însărcinate; 500 de femei până în 15 ani dau nastere la prunci.
Conform statisticilor, tinerele din România nu stiu îndeajuns de multe lucruri despre
contracepție si, prin urmare nu se protejează atunci cand întrețin raporturi sexuale.
Cea mai tânãrã mamã menționatã în literatura de specialitate este Lina Medina, care a
nãscut prin intervenție cezarianã în Lima-Peru, în 1939. Deși vârsta ei exactã este discutatã,
ea este estimatã la aproximativ 5 ani (pubertate precoce). Această înregstrare a fost facută de

11
Academia Amercicană de Obstetrică și Ginecologie. Fișa medicală a Linei Medina indică
faptul că i-a venit menstruația la doi ani și opt luni. Nu s-a descoperit niciodată cine a fost
tatăl copilului. Cazul de violare a Linei a fost inchis din lipsă de probe.
Pubertatea precoce a Linei i-a dezvoltat înainte de vreme caracterul sexual și capacitatea de
reproducere dar mental și cronologic a continuat să aibă acceași vârstă. Acesta este motivul
pentru care copii ca ea sunt adesea victime ale abuzurilor sexuale. Conform rudelor sale, Lina
a crescut prudentă si introvertită. Ostracizarea sa de a deveni mamă încă de mic copil a fost o
consecință a unei epoci în care virginitatea era considerată de o mare importanță morală.
Totuși, pubertatea precoce este foarte rarã. Vârsta primei menstruații și a ovulației a scãzut
apreciabil, astfel încât menarha apare acum la aproximativ 12,3 ani. Precocitatea pubertãții în
timpurile contemporane se explicã prin îmbunãtãțirea nutriției și îngrijirilor medicale. O
consecințã a acesteia și probabil și a creșterii libertãții sexuale este prezența în numeroase
servicii de obstetricã a sarcinii la vârste mici.
Precocitatea vieții sexuale a adolescenților este influențatã de: mediatizarea erotismului,
migrarea tinerilor din zonele rurale în cele urbane în cãutare de lucru și nivel de viațã crescut,
ruperea relațiilor directe cu familia și cu obiceiurile tradiționale, însușirea tabagismului,
abuzului de alcool și al drogurilor.

13. Alegerea metodelor, tehnicilor și a procedeelor de cercetare

Metoda de cercetare aplicată pe această cercetare este analiza sociologică ce are în vedere
culegerea de informații pe calea convorbirii cu subiecții. Interviul este o tehnica de anchetă de
culegere pe cale verbală a informațiilor de la subiecți; procedeul de lucru se desfășoară pe
baza unui plan de convorbire ( ghid de interviu ) (Marginean, I., 2004, p. 58 ).
Septimiu Chelcea definește interviul de cercetare ca fiind o ”tehnică de obținere, prin întrebări
și raspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării
ipotezelor sau pentru descrierea stiințifică a fenomenelor socioumane” ( Chelcea , 2004, p.297
). Interviul întrunește o serie de avantaje, printre care: flexibilitatea – posibilitatea de a obține
răspunsuri specifice la fiecare întrebare; asigurarea controlului asupra succesiunii întrebarilor;
colectarea unor răspunsuri spontane, asigurarea unor răspunsuri personale sau asigurarea
răspunsului la toate întrebările, rată de răspuns mai mare decât cele prin poștă. Un sondaj prin
interviu conceput și executat bine ar trebui să obțină o rată de răspuns de 80-85%.
Respondenții sunt mai puțin predispusi să refuze un operator de interviu care le bate la ușă
decat să arunce un chestionar primit prin poștă ( Babbie, E, 2010, p. 367 )

12
Însă, tehnica interviului are și o serie de dezavantaje și limite intrinseci: timpul îndelungat
necesar entru identificarea persoanelor incluse în eșantion, pentru obținerea acordului și
desfășurarea convorbirii; inconveniente legate de faptul că se cere indivizilor să raspundă
indiferent de starea lor de spirit, lipsa de standardizare în formularea întrebărilor, ceea ce
limiteaz1a comparabilitatea informațiilor: dificultăți în accesul la cei care sunt incluși în
eșantion.( Chelcea, 2004, p.301).

14. Elaborarea instrumentelor de cercetare

Instrumentul de cercetare reprezintă componenta cu ajutorul căreia culegem datele. Pentru


această cercetare am ales ca instrument de cercetare ghidul de interviu. Intreviul cuprinde 16
întrebări menite să adune informații privind consecințele maternității pentru adolescente și
despre cum s-a schimbat viața tinerelor mame de la apariția copilului.

Ghid de interviu

Bună ziua! Mă numesc Zaraf Alina Ioana. Sunt stundentă în anul doi la Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială și realizez o cercetare cu tema ” Copiii cu copii: Consecințele
sarcinii la adolescente”. Prin această lucrare doresc să aflu care sunt consecințele sarcinii
pentru o adolescentă și cum influențată viața dumneavoastră de apariția copilului. Ați fost
selectată pentru a participa la această cercetare deoarece sunteți în evidența Direcției
Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1, București , Serviciul Prevenirea
Separării Copilului de Familie , serviciu unde îmi desfășor stagiul de practică. Raspunsurile
dumneavoastră sunt confidențiale și vor fi prelucrate și utilizate doar în scop științific. Sunteți
de acord să participați la această cercetare și implicit la interviu?

Pentru început vă rog să precizați cateva date personale


Varsta dumneavoastra : ...
Studii- ultima clasă absolvită : ...
Aveți un loc de muncă? ...

1. Ce vârstă aveați cand ati aflat că sunteți însarcinată?


2. Care este relația dumneavoastră cu tatăl copilului?

13
3. Cum ați aflat că sunteți însărcinată?
4. Care a fost reacția dumneavoastră?
5. Înainte de a rămâne însarcinată, aveați informații cu privire la educația sexuală?
6. Care au fost factorii care v-au influențat în luarea deciziei de a păstra sarcina?
7. Care a fost reacția persoanelor din jur (familie, prieteni) față de dumneavoastră?
8. Care sunt tipurile de servicii de care ați beneficiat sau de care beneficiați în continuare
de la DGASPC / alte organizații?
9. Cat de utile au fost serviciile?
10. Ați beneficiat de îngrijire prenatală?
11. Ați întâmpinat probleme cu sarcina?
12. Cum este să devii mamă în adolescență?
13. Îmi puteți descrie o zi din viața dumneavoastră?
14. Ce dificultăți ați întâmpinat de cand sunteți mamă?
15. Ce obiective pe termen lung aveți?
16. Regretați alegerea facută?

Vă mulțumesc!

14
Bibliografie

Antoine, Corinne, 2008 , Ghid psihologic pentru sarcină și maternitate , Editura Trei ,
București.
Babbie,Earl , 2010 , Practica cercetării sociale , Editura Polirom , Iași
Cernichevici, Silvia , 2001, Educație și Eros: Ghid pentru educatori, părinți și tineri , Editura
Polirom, Iași.
Chelcea, Septimiu , 2004 , Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și
calitative editia 2 revizuită , Editura Economică , București
Clerget, Stephanie , 2008 , Criza adolescenței , Editura Trei , București.
Crețu, Tinca, 2001, Adolescența și contextul său de dezvoltare, Editura Credis , București.
Freud, Sigmund , 1992 , Introducere în psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia
vieții cotidiene , Editura Didactică și Pedagogică , București
Hyde, Janet Shibley, DeLamater, John D., 1997, Understanding human sexuality , McGraw-
Hill Companies, New York.
Mărginean, Ioan, 2004, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași.

15