Sunteți pe pagina 1din 35

INTRODUCERE IN CHIMIA

ANORGANICĂ
CURS 3

TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR


Din istoria Tabelului Periodic al Elementelor

❖in 1826 chimistul german Johann Wolfgang Döbereiner a descoperit iodul


si a gasit ca are proprietati asemănătoare cu clorul si bromul
J. W. Döbereiner

El a observat ca, in functie de proprietatile pe care le au, multe din elementele cunoscute la
acea data puteau fi grupate in triade:

litiu (Li) calciu (Ca) clor (Cl) sulf (S) mangan (Mn)
sodiu (Na) strontiu (Sr) brom (Br) seleniu (Se) crom (Cr)
potasiu (K) bariu (Ba) iod (I) telur (Te) Fier (Fe)

Dar teoria nu a putut fi extinsa la toate elementele.

2
Din istoria Tabelului Periodic al Elementelor
❖ 1862 de Chancourtois, geolog francez, organizeaza elementele in functie
de masele lor atomice Alexandre-Emile Béguyer
de Chancourtois

Lucrarea publicata, neinteleasa si ignorata


Diagrama explicativa care a lipsit din lucrare

A reprezentat masele atomice pe exteriorul unui cilindru a.i.


o circumferinta completa corespunde unei cresteri a masei
atomice de 16 unitati.
Elementele cu proprietati similare apar pe liniile verticale ale
cilindrului. 3
Din istoria Tabelului Periodic al Elementelor
❖ 1866 J.A.R. Newlands prezinta Societătii de Chimie o teorie denumita de el
legea octavelor

• Newlands a asezat elementele in ordinea cresterii masei atomice si a observat


că proprietătile elementelor se repetă pentru cele situate la 8 locuri distanta, J.A.R. Newlands
precum notele muzicale care se repetă la fiecare notă a opta intr-o octava

• Insa, legea octavelor nu se aplica pentru elementele mai grele decat Ca

Reactiile chimistiilor vremii? “Dar te-ai gandit sa aranjezi elementele în functie de initiala numelelor lor? Poate
că în acest fel vor veni la lumină unele conexiuni mai bune."
4
•1869 Lothar Meyer si Dimitri Mendeleev au publicat independent
versiuni similare ale tabelului periodic

➢ au gasit ca proprietatile elementelor sunt functie periodica


de masa atomica
L. Meyer D. Mendeleev

Diferenta majora intre tabelul propus de Mendeleev si cel


propus de Meyer a fost ca Mendeleev a sustinut ca lista
elementelor cunoscute în acel moment nu este neapărat
completă.


a lasat locuri libere in tabel, pentru a fi
completate cand elementele vor fi descoperite
(insa din variatia periodica a proprietătilor
elementelor a prezis proprietăti ale elementelor
necunoscute pana la acel moment)

Probleme: Mendeelev a sesizat niste inversiuni ale


maselor atomice de exemplu (Te, I); (Co, Ni)

5
❑ Initial Tabelul periodic propus de Mendeelev si Meyer a fost primit cu scepticism de catre
comunitatea stiintifica.

❑ A inceput sa atraga atentia abia in 1875 cand Paul Emile Lecoq de Boisbaudran a
descoperit galiu, care s-a dovedit a fi nimeni altul decat eka-aluminiu a carui existenta si
proprietati au fost prezise de Mendeleev.

Comparatie intre proprietatile prezise de Mendeleev pentru elementul “Eka-Aluminiu” si proprietatile


experimentale ale elementului galiu, descoperit in 1875

Comparatie intre proprietatile prezise de Mendeleev pentru elementul “eka-silicon” si proprietatile


experimentale ale elementului germaniu, descoperit in 1886 de catre Clemens Winkler

6
De atunci tabelul periodic a fost discutat si revizuit de mai multe ori….

❖ in 1913 Henry Moseley introduce ordonarea elementelor dupa numarul atomic (Z) si nu dupa
masa atomica
❖ de-a lungul timpului a existat o multitudine de reprezentari ale Tabelului Periodic

Exemple de reprezentari ale Tabelului Periodic al elementelor:

Charles Janet (1928)

2006- Tabel periodic bazat pe


numerele cuantice

T. Bayley-1882
7
❖ cea mai cunoscută şi utilizată formă este aşa-numita „formă lungă” propusă de P.J.F.Rang în
1893 şi imbunatatita de Alfred Werner în 1905.

P.J.F. Rang (1893)

A. Werner (1905)

8
Tabelul Periodic in zilele noastre
→ cuprinde 18 coloane verticale şi 7 randuri orizontale si reflectă structura electronica a elementelor !!!!

Coloanele se numesc grupe. Numarul grupei este dat de numarul electronilor de pe ultimul strat.
→ elementele din aceeasi grupa au proprietati similare (spunem ca formeaza o familie)
Randurile orizontale se numesc perioade. Numarul perioadei este dat de numarul de straturi electronice. 9
Tabelul Periodic in zilele noastre

Denumiri speciale:
Grupa IA –grupa metalelor alcaline
s (in principal METALE) grupe principale sau
Grupa IIA –grupa metalelor alcalino- grupe reprezentative
pamantoase (notate cu A)
Blocuri p (in principal NEMETALE) → Grupa VIIA -grupa halogenilor
Grupa VIIIA -grupa gazelor rare
d (METALE TRANZITIONALE) grupe secundare
(notate cu B)
f LANTANIDE (au ocupate orbitale 4f)
ACTINIDE (au ocupate orbitale 5f) 10
11
*

12
*metaloide = semimetale
13
neperiodice: numarul atomic Z, masa atomica
• sunt determinate de nucleele atomice!
• prezintă o variaţie neperiodică
De exemplu: • Z ia valori de la 1 la 118 (se presupune ca s-ar putea
Proprietatiile descoperi elemente pana la Z=170)
elementelor • masa atomica variaza monoton de la H (1,008) la
Ha (A = 294); exceptii: (Ar, K) (Te, I) (Co, Ni)

periodice proprietati fizice


proprietati chimice
• sunt determinate de invelisul de electroni!
• prezintă in general o variaţie periodică

Legea periodicitatii prevede că, atunci când elementele sunt aranjate în


functie de numărul atomic, proprietătile lor fizice si chimice variază periodic.

Proprietati fizice Proprietati chimice


• Raza atomica si ionica • Caracterul metalic
• Energia de ionizare • Caracterul nemetalic
• Afinitatea pentru electroni • Valenta si starile de oxidare
• Electronegativitatea • Caracterul acido-bazic
• Punctul de fierbere, de topire

14
PROPRIETATI FIZICE PERIODICE

•Raza atomica si ionica


• Energia de ionizare
• Afinitatea pentru electroni
• Electronegativitatea
• Punctul de fierbere si de topire

15
PROPRIETATI FIZICE: Raza atomica si ionica

❖ raza atomica si raza ionica sunt greu de definit. De ce? Pentru ca atomul nu are limite bine
definite (vorbim de probabilitatea de a gasi electronul…)

❖ ceea ce putem măsura este distanta dintre nucleele a doi atomi adiacenti (distanta
internucleara), iar raza va fi definita ca jumatate din aceasta distanta

16
PROPRIETATI FIZICE: Raza atomica si ionica

Raza atomica
RAZA ATOMICA CRESTE

RAZA ATOMICA SCADE

In grupa: raza atomica creste pentru ca creste numarul de straturi


In perioada: raza atomica scade pentru ca creste numarul atomic Z, asadar creste numarul de protoni
din nucleu (sarcina nucleara) si astfel electronii sunt din ce in ce mai tare atrasi de nucleu.
17
Raza ionica
❖ Fata de atomii din care provin, ionii încărcati pozitiv (cationii) sunt întotdeauna mai mici, iar
ionii incarcati negativ (anionii) sunt intodeauna mai mari.
ratom X > rcation X ratom X < ranion X

-2e– +1e–

De exemplu:

❖In grupa atât razele cationilor si anionilor cresc de sus in jos


(pentru ca creste numarul de straturi)

❖In perioada razele cationilor si anionilor scad de la stânga la dreapta


(pentru ca creste numarul atomic Z, asadar creste numarul de protoni
din nucleu (sarcina nucleara) si astfel electronii sunt din ce in ce mai
tare atrasi de nucleu).

18
❖ Pentru speciile izoelectronice (specii cu acelasi numar de electroni) raza scade o dată cu
cresterea numărului atomic.
De ce? Deoarece crescand numarul atomic (Z) creste atractia nucleului.

De exemplu:

raza ionilor scade deoarece pe masura ce creste Z (sarcina nucleara) cei 10 electroni
sunt atrasi din ce in ce mai tare de nucleu

19
PROPRIETATI FIZICE: Energia de ionizare

Energia de ionizare este energia minima necesara pentru indepartarea unui electron dintr-un atom
(sau un ion) aflat in stare gazoasa.

Fie elementul X, atunci:

X(g) – 1e- → X+(g) corespunde primei energii de ionizare (Ei1)


X+(g) – 1e- → X2+(g) corespunde celei de-a doua energii de ionizare (Ei2) ionizarea se face in trepte
(‘’step by step”)

X2+(g) – 1e- → X3+(g) corespunde celei de-a treia energii de ionizare (Ei3)

etc

Ei1 < Ei2 < Ei3< …

Energia de ionizare ia numai valori pozitive. De ce? Pentru ca indepartarea unui electron din
atom presupune consum de energie.

20
Energiile de ionizare succesive pentru elementele din perioada a 2 a

3 1s22s1

4 1s22s2

5 1s22s22p1

6 1s22s22p2

7 1s22s22p3

8 1s22s22p4

9 1s22s22p5

10 1s22s22p6

= salt foarte mare al energiei de ionizare → inseamna ca se smulge un electron


din alt start care este mai apropiat de nucleu

! Aceasta este o dovada experimentala a existentei straturilor de electroni.

21
Cum variaza energia de ionizare?
In grupa
❑ cu cat coboram in grupa energia de ionizare
este mai mica
De ce?
Sunt mai multe straturi → creste ecranarea* electronilor exteriori
de catre ceilalti electroni din atom → e- sunt mai putin atrasi de
nucleu → e- sunt cedati mai usor
*Electronii mai apropiati de nucleu se comporta ca un ecran pentru electronii aflati mai departe de nucleu. Spunem ca
electronii aflati mai departe de nucleu sunt ecranati . Ei nu resimt sarcina nucleului (data de numarul atomic Z), ci o
sarcina nucleara mai mica numita sarcina nucleara efectiva.

In perioada
❑ trendul general: energia de ionizare (Ei) creste de la stanga la dreapta
De ce? De la stanga la dreapta creste sarcina nucleara si scade raza → e- este mai tare atras
de nucleu → este nevoie de o energie mai mare pentru a smulge electronul din atom
❑ sunt si exceptii. De exemplu in perioada a 2 a: EiB<EiBe, EiO<EiN
EiB<EiBe. De ce? Pentru ca e- B din orbitalul 2p este ecranat si de e- 2s → e- este cedat mai usor
Be (1s22s2) vs. B (1s22s22p1)

EiO<EiN. De ce? Datorita repulsiei celor 2 electroni imperecheati din oxigen oxigenul cedeaza
mai usor un electron.

vs. 22
Cum variaza energia de ionizare?

In perioada

❑ pentru elementele de la inceputul fiecarei perioade este o scadere dramatica a energiei de


ionizare comparativ cu elementul precedent.
De ce? Se trece la un nou strat mai indepartat de nucleu→ este mai usor de indepartat un e-

❑ He, Ne, Ar, Kr, Xe au cele mai mari energii de ionizare din perioada.
De ce? Pentru ca au orbitalii complet ocupati cu electroni (au configuratii stabile) → e- sunt
cedati mai greu

Ce informatii se pot obtine din variatia energiei de ionizare?


METALELE au energii de ionizare mici, asadar cedeaza cu usurinta electroni si formeaza
IONI POZITIVI (CATIONI).

NEMETALELE au energii de ionizare mari, asadar este mai greu sa cedeze electroni si sa
formeaze ioni pozitivi (cationi).
23
PROPRIETATI FIZICE: Afinitatea pentru electroni
Prima afinitate pentru electroni reprezinta energia eliberată atunci când un atom in stare gazoasa
primeste un electron.

❖ Fie elementul X, atunci:


X(g) + 1e- → X- (g) corespunde primei afinitati pentru electroni (A1); A1<0
(! are valoare negativa pentru ca se degaja energie)

❖ Variatia primei afinitati pentru electroni in Sistemul Periodic


Cu cat valoarea afinitatii pentru electroni este mai mica (se degaja
mai multa energie) cu atat elementul are tendinta mai mare sa
primeasca un electron
❖ Cea mai mare afinitate pentru electroni o au elementele din grupa VIIA

se degaja cea mai Ne-am astepta ca atomul de fluor sa aiba


mare energie afinitate pentru electroni mai mare decat
cel de clor. De ce nu este asa?
Fluorul are raza mai mica decat clorul, iar
cand se adauga 1e- acesta vine intr-un
spatiu mic in care sunt deja multi electroni
si apar repulsii.
24
PROPRIETATI FIZICE: Afinitatea pentru electroni

A doua afinitate pentru electroni este energia necesară pentru a adăuga un electron unui ion
cu o sarcina negativa pentru a produce ioni cu sarcina 2-.

X-(g) + 1e- → X2-(g) corespunde celei de-a doua afinitati pentru electroni (A2); A2>0

De exemplu:
O(g) +1e–→ O(g)– A1= –142 kJ/mol
semnul negativ arata ca se degaja energie
O(g)– +1e–→ O(g)2– A2= +844 kJ/mol

semnul pozitiv arata ca trebuie data


energie pentru ca procesul sa aiba loc
(pentru ca se adauga un electron unei
specii care deja este incaracata negativ,
asadar au loc repulsii)

! Atentie! Energia de ionizare nu este inversa afinitatii pentru electroni

Cl(g) - e- → Cl+(g) Ei1 = 1251 kJ/mol


Cl (g) + e- → Cl- (g) A1 = -349 kJ/mol

25
PROPRIETATI FIZICE: Electronegativitatea

Electronegativitatea masoara tendinta unui atom care participa la o legatura


sa atraga spre el perechea de electroni implicata in legatura respectiva.

❑ se poate calcula numeric (exista diferite formule)

Scala de electronegativitate propusa de Pauling

✓ In perioada electronegativitatea creste de la stanga la dreapta


✓ In grupa electronegativitatea scade de sus in jos
Cel mai electronegativ element este fluorul !!! De ce? Are raza mica, sarcina nucleara mare → atrage
cu usurinta perechea de electroni din legatura 26
PROPRIETATI CHIMICE PERIODICE

• Caracterul metalic si nemetalic


• Valenta si starile de oxidare
• Caracterul acido-bazic

27
PROPRIETATI CHIMICE

Caracterul electropozitiv Caracterul electronegativ


❑ Tendinta unui element de a pierde electroni si a ❑ Tendinta unui element de a accepta electroni si a
forma ioni pozitivi (cationi) se numeste caracter forma ioni negativi (anioni) se numeste caracter
electropozitiv sau caracter metalic. electronegativ sau caracter nemetalic
E - ne- → En+ E + ne- → En-
❑ Variatia caracterului metalic in Sistemul Periodic. ❑ Variatia caracterului nemetalic in Sistemul Periodic

baza slaba

❑ Metalele au energii de ionizare mici si afinitate ❑ Nemetalele au energii de ionizare mari si afinitate
mica pentru electroni → formeaza doar ioni En+ mare pentru electroni → formeaza doar ioni En-
❑ Metalele formeaza in principal oxizi bazici ❑ Nemetalele formeaza in principal oxizi acizi
(oxizi care in reactie cu apa conduc la baze) (oxizi care in reactie cu apa conduc la acizi)

28
Caracterul electropozitiv Caracterul electronegativ
❑ Metalele formeaza baze a caror tarie variaza cu ❑ Nemetalele formeaza acizi a caror tarie variaza
caracterul electropozitiv al metalului cu caracterul electronegativ al nemetalului
NaOH > Mg(OH)2 > Al(OH)3 H4SiO4** < H3PO4 < H2SO4< HClO4
baza tare caracter slab tărie tare foarte
amfoter* medie tare
Be(OH)2 < Mg(OH)2 < Ca(OH)2 < Sr(OH)2< Ba(OH)2
caracter baza slaba baza tare baza tare baza tare HF < HCl < HBr < HI
amfoter*
H2S < HCl
* Caracter amfoter =reactioneaza si cu acizi si cu baze **H4SiO4 acid silicic; H3PO4 acid fosforic;HClO4 acid percloric

❑ Metalele sunt agenti reducatori*** cu atat mai puternici ❑ Nemetalele sunt agenti oxidanti**** cu atat mai
cu cat caracterul lor electropozitiv este mai mare puternici cu cat caracterul lor electronegativ este mai
mare
Seria Beketov-Volta → compara tendinţa atomilor Cei mai puternici oxidanti sunt fluorul, clorul,
metalici de a ceda electroni oxigenul, adica cele mai electronegative
elemente din sistemul periodic

Scade caracterul reducator

***
Agentul reducator este substanta care se oxideaza. ***
Agentul oxidant este substanta care se reduce.
OxiDARE= procesul in care se cedeaza electroni. ReduCERE= procesul in care se accepta electroni.
29
VALENTA

Valenta este capacitatea unui element de a se combina cu atomii altui element.


De ce se combina elementele?
- 2 teorii:

Teoria octetului- formulata de Lewis in 1916

❑ Elementele pun in comun electroni pentru a ajunge la configuratie stabila de gaz rar
ns2np6 (exceptie hidrogenul care realizeaza configuratie stabila 1s2).
❑ Pentru ca pun in comun electroni legatura se numeste covalenta.
❑ Legatura covalenta se realizeaza intre atomi identici sau diferiti, de obicei nemetale.
Regula octetului este respectata de elementele din perioada a 2a, dar ea este mai
degraba o exceptie (majoritatea elementelor nu o respecta).

Teoria Kossel si Lewis


❑ Elementele pot ajunge la configuratie stabila si prin transfer de electroni cand rezulta
ioni intre care se exercita forte de atractie de natura electrostatica
❑ Legatura de natura electrostatica dintre ioni se numeste legatura ionica.
❑ Legatura ionica se realizeaza intre atomi ai metalelor si cei ai nemetalelor.

Pentru compusii covalenti valenta este data de numarul de electroni pusi in comun.
Pentru compusii ionici valenta este data de numarul de electroni cedati sau acceptati.
30
Principalele valente ale unor elemente din Sistemul Periodic

hidrogenul este monovalent heliu este zerovalent

IA IIA

metalele alcaline sunt monovalente metalele alcalino pamantoase


(au 1e pe ultimul strat pe care il cedeaza) sunt divalente
(au 2e pe ultimul strat pe care il
M -1e- → M+ cedeaza)

M -2e- → M2+

31
Principalele valente ale unor elemente din Sistemul Periodic

IIIA
VIIA
Elementele din grupa IIIA
B (bor) – formeaza numai combinatii covalente Halogenii sunt monovalenti
in care este trivalent (au 7e- pe ultimul strat si fie
accepta 1e- fie pun in comun
Ex: BCl3
1e-)

E + e- → E-
(B are in jurul sau 6e- si nu ajunge la configuratie de
gaz rar!)

Al, Ga, In , Tl– formeaza ioni trivalenti


M -3e- → M3+
Ga, In , Tl– pot forma si ioni monovalenti
M -1e- → M+

etc …

32
Principalele valente ale unor elemente din Sistemul Periodic

I II III IV V II I
II III

I II III IV V VI I
III IV
II
II III IV III II II II II I II IV V VI I
I V III III … III IV
… … VI IV II III
VII … … II
I II II I II III IV V II I
… … II III

I I IV V
I II II III III II I
… II II III

33
Valenta ca proprietate periodica

- Valenta se modifica periodic in grupele principale si in perioadele 1-3

Valenta fata de hidrogen = numarul grupei pentru elementele din grupele IA-IVA
= 8 - numarul grupei pentru elementele din grupele VA-VIIA

Ex: LiH BeH2 BH3 CH4 NH3 H2S HF


hidrura hidrura boran metan amoniac acid acid
de litiu de beriliu sulfhidric fluorhidric

Valenta fata de oxigen = maxima = numarul grupei pentru elementele din grupele IA-VIIA

Ex: Na2O, MgO, Al2O3, SiO2, P2O5, SO3, Cl2O7


oxid de oxid de oxid de dioxid de pentaoxid trioxid de heptaoxid
sodiu magneziu aluminiu siliciu de fosfor sulf de clor

= minima nr grupa - 2 pentru elementele din grupele VA-VIIA

Ex: P2O3, SO2 Cl2O5


trioxid de dioxid de pentaoxid
fosfor sulf de clor
34
Aplicatii

1. Care dintre elementele din Tabelul periodic alaturat sunt:


(a)metale alcaline; (b) elemente cu configuratie d1s2; (c) lantanide;
(d) elemente din blocul p; (e) halogeni; (f) elemente cu orbitali f
partial ocupati; (g) elemente din blocul s; (h) actinide; (i) metale
tranzitionale; (j) gaze nobile (rare).

1.2. Aranjați următoarele elemente: Cs, F, K, Cl în ordinea crescătoare a razelor atomice. Justificati
2.Aranjati următoarele elemente: Na, Mg, Al, Si în ordinea crescătoare a primei energii de ionizare. Justificati.
3.Aranjati următoarele elemente: Cs, F, K, Cl în ordinea crescătoare a razelor atomice. Justificati.
4.Aranjati fiecare dintre următoarele seturi de atomi în ordinea cresterii razelor atomice: (a) elementele alcalino-
pământoase; (b) gazele nobile; (c) elementele reprezentative din a treia perioadă; (d) N, Ba, B, Sr si Sb.
5.Aranjati următorii ioni în ordinea crescătoare a razelor ionice: (a) Ca2+, K+, Al3+; (b) Se2-, Br -, Te2-.
6. Aranjati următoarele elemente : K, Br, Cs, Cl în ordinea cresterii valorii afinitatii pentru electroni.
7.Aranjati următoarele elemente : B, Na, F, O în ordinea cresterii eletronegativitatii.
8.Care dintre urmatoarele specii P3-, S2-, Cl-, Ar, K+, Ca2+ sunt izoelectronice? Care are cea mai mica raza? Dar cea
mai mare raza?
9.Care este relatia (legatura) dintre raza atomica si prima energie de ionizare? Dar intre energia de ionizare si
ecranare?
10.In figura alaturata sunt reprezentate primele 13 energii de ionizare
ale unui element X. Din ce grupa face parte?
11. Trei atomi au configuratiile: (a) 1s22s22p6; (b) 1s22s22p63s1; (c) 1s22s22p63s2.
Care are prima energie de ionizare mai mare?
12. Alegeti specia cea mai mica: a) O+, O, O-; b) Cl-, Cl; (c) Na, Na+.

35