Curs 1

Dreptul

- Public (orizontal + oblic)

• autoritate - autoritate
\
persoana
- Privat (orizontal)
• persoana - persoana
Clasament

Constitutia
|
Legi
|
Hotarari de Guvern
|
.
.
.
|
Hotarari de Consiliu Local

Commented [1]:
Orice act normativ trebuie sa fie in conformitate cu
Constitutia

Articolul 1 al Constitutiei

- principiul separarii puterilor in stat

- principiul care testa ca Romania este un stat de drept ( exista o proeminenta a legii)
• obiectivitate, legea nu este pentru personalitati particulare

1
 Curs 2

Statul Roman

1. Puterea publica
- capacitatea statului de a decide prin intrermediul institutiilor sale asupra oricaror
probleme interne sau externe

2. Teritoriul
- Statul are jurisdictie asupra teritoriului Romaniei - principiul teritorialitatii
a) sol : suprafata terestra pana la frontierele cu alte state
b) subsol : pana la limita la care se poate fora
c) spatiul acvativ :
• apele interioare
• apele maritime interioare
• marea teritoriala
• solul si subsolul acestora
d) spatiul aerian : deasupra suprafetei terestre si spatiului acvatic
- NU are jurisdictie asupra :
• consulatelor si ambasadelor statelor straine
• aeronavelor militare sau comerciale care traverseaza teritoriul Romaniei
• bazelor militare straine aflate pe teritoriul Romaniei
- Are jurisdictie asupra :
• in oglinda cu ce e scris mai sus
• actelor comise de cetatenii in strainatate
3. Populatie
- cetatenia : raportul de drept public persoana - stat care cuprinde anumite drepturi si
obligatii (Constitutie, Legea 21/91)

Cetatenia

Principiile generale in materia cetateniei

a) Cetatenia nu poate fi retrasa celor care au dobandit-o prin nastere

b) Casatoria nu produce niciun efect asupra cetateniei

Dobandire

Cetatenia romana se dobandeste prin :

- nastere
- adoptie
- acordare la cerere

2
Dobandirea prin nastere

- jus sangvinus / jus loci (soli)

In dreptul roman , se aplica principiul jus sangvinus fara nicio exceptie

=> copiii nascuti din cel putin un parinte cetatean roman dobandesc automat
cetatenia la momentul nasterii, indiferent ca se nasc sau nu pe teritoriul
Romaniei

*O ipoteza speciala a dobandirii cetateniei prin nastere apare in cazul copilului gasit pe
teritoriul Romaniei. Astfel coilul gasit pe teritoriul statului roman este considerat cetatean roman,
pana la proba contrarie, daca niciunul dintre parinti nu este cunoscut.

Dobandirea prin adoptie

- daca adoptatorii sunt cetateni romani

- in cazul in care adoptatul este major, este necesar consimtamantul acestuia
- in cazul in care numai unul dintre adoptatori este cetatean roman, cetatenia adoptatului minor
va fi hotarata de comun acord
• in situatia in care adoptatorii nu cad de acord -> instanta judecatoreasca competenta
sa incuviinteze adoptia va decide asupra cetateniei minorului in functie de interesele
acestuia
• in cazul copiulului care a implinit 14 ani este necesar consimtamantul acestuia
- daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este cetatatean roman, minorul
dobandeste cetatenia adoptatorului

Dobandirea la cerere

Art. 8

(1) Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau
cetateanului strain, daca indeplineste urmatoarele conditii :

a) s-a nascut si domiciliaza, la data cereri, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe
acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau,
in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la
data casatoriei
b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu
intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara
ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni
c) a implinit varsta de 18 ani
d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta
e) este cunoascut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru
o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman
f) cunoaste limba si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura
suficienta pentru a se integra in viata sociala

3
g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national

(2) Termenele prevazute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele
situatii :

a) solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international

b) solicitantul este cetatean al unui stat mebru al UE
c) solicitantul a dobandit statutul de refugiat potrivit prevederilor legale in vigoare
d) solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 1 milion de euro

(3) Daca cetateanul strain sau persoana fara cetatenie care a solicitat sa i se acorde
cetatenia romana se afla in afara teritoriului statului roman o perioada mai mare de 6 luni in
cursul unui an, anul respectiv nu se ia in calcul la stabilirea perioadei prevazute la alin. (1) lit. a).

Art. 8* - Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului
strain care a contribuit in mod deosebit la protejarea si promovarea culturii, civilizatiei si
spiritualitatii romanesti, cu osibilitatea stabilirii domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in
strainatate, daca indeplineste conditiile prevazute de art.8 alin. (1) lit. b), c) si e).

Art. 8** - Cetatenia romana poate fi acordata, la cerere, persoanei fara cetatenie sau
cetateanului strain care poate contribui in mod semnificativ la promovarea imaginii Romaniei prin
performante deosebite in domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului in tara sau cu
mentinerea acestuia in strainatate, daca sunt intrunite urmatoarele conditii :
a) solicitantul va reprezenta Romania in loturile nationale, in conformitate cu reglementarile
statuare ale federatiei sportve internationale la care ROmania este afiliata
b) solicitantul indeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) si e) si isi exprima
atasamentul fata de Romania si fata de sistemul de valori specifice societatii romanesti.

Alte moduri de dobandire ale cetateniei romane

Prin efectul schimbarii cetateniei parintilor

Art. 9

(1) Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetatenie si care nu au implinit
varsta de 18 ani dobandeste cetatenia romana o data cu parintii sai.
(2) In cazul in care numai unul dintre parinti dobandeste cetatenia romana, parintii vor
hotari, de comun acord, cu privire la cetatenia copilului. In situatia in care parintii nu cad de
acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, tinand seama de interesele acestuia. In
cazul copilului care a implinit varsta de 14 ani este necesar consimtamantul acestuia.

4
Redobandire cetateniei

Art. 10

(1) Cetatenia romana de poate acorda si persoanelor care au pierdut aceasta cetatenie,
precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv si care cer redobandirea ei, cu
pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in
strainatate, daca indeplinesc in mod corespunzator conditiile prevazute la art.8 alin. (1) lit. b)-e).
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si apatrizilor fosti ceteni romani si descendentilor
acestora pana la gradul II inclusiv.
(3) Redobandirea cetateniei de catre unul dintre soti nu are nicio consecinta asupra
cetateniei celuilalt sot. Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care redobandeste
cetatenia romana poate cere acordare cetateniei romane in conditiile prezentei legi.

Art. 11

(1) Persoanele care au fost cetateni romani, dar au pierdut cetatenia romana din motive
neimputabile lor sau a carora aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si
descendentii acestora pana la gradul III, la cerere, pot redobandi sau li se poate acorda
cetatenia romana, cu posibilitatea pastrarii cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau
cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin (1) lit.
b), c) si e).
(2) Dispozitiile art. 10 alin. (2) si (3) se aplica in mod corespunzator.

5
 Curs 3

Decizia de respingerer ANC :

1. poate fi contestata in termen de 15 zile la Curtea de Apel Bucuresti

2. nu poate fi aplicata o alta cerere timp de 6 luni

Drepturi ce aprtin doar cetatenilor romani :

1. dreptul de a dobandi terenuri in Romania (si cetatenii UE in conditii de reciprocitate)

2. dreptul de vot (daca are domiciliul in Romania)

3. dreptul de a nu fi expulzat / extradat

• expulzare = statul inlatura de pe teritoriul sau o persoana
• extradare = un acord intre doua state sau un stat si o organizatie internationala pentru ca o
persoana sa execute o sentinta penala / sa fie judecat
• este nevoie de un mandat european de arestare (extradare in UE)
4. dreptul la protectie diplomatica in strainatate
• daca se intampla intr-un stat unde Romania nu are ambasada atunci se apeleaza la
ambasada unui stat ce apartine UE

Ca si cetateni romani, o prima obligatie speciala este de a ne apara tara. O a doua

obligatie este fidelitatea fata de tara. Obligatia de a contribui prin taxe si impozite la bugetul
statului. Obligatia de a respecta drepturile si libertatile altora.

Pierderea cetateniei romane:

1. renuntare (la cererea unei persoane)

• trebuie indeplinite 3 conditii :
• persoana sa aiba 18 ani impliniti la data cererii
• persoana sa nu fie urmarita penal sau judecata pentru o actiune
• persoana sa nu aiba datorii fata de stat / terti
2. prin retragere (sanctiune)
Atunci cand :
• dobandire prin frauda
• persoana se inroleaza in armata unui stat cu care Romania este in conflict
• persoana comite fapte fparte grave impotriva Romaniei si aduce atingere
prestigiului Romaniei
• persoana are legaturi cu grupari teroriste
• Se face prin ordinul Presedintelui ANC
• *poate fi contestat
Cetatenia nu poate fi retrasa celor care au dobandit-o prin nastere !

6
Cetatenii straini

- se impart in doua categorii :

- Comunitari
• cetateni UE
• au aceleasi drepturi si obligatii
• nu au drept de vot

- Extra-comunitari
• nu au drept de munca
• pot primi incontestabil permis de munca
• pot fi expulzati
Expulzarea
Atunci cand :

1. face parte din cadrul unei condamnari (administrare judiciara)

2. persoana se afla ilegal (expulzare administrativa)
• poate fi contestata in termen de 3 zile la Tribunalul in raza caruia locuieste
persoana in cauza
3. persoana este declarata indezirabila pe teritoriul Romaniei
• criteriu stabilit de catre SRI pe motivul securitatii nationale
• aceasta decizie poate fi contestata in termen de 3 zile, dar nu opreste
expulzarea

- se afla sub jurisdictua romana, doar atata timp cat se afla pe teritoriul Romaniei sau atunci
cand incheie acte juridice cu consecinte pe teritoriul Romaniei
- anumite categorii se bucura de imunitate de jurisdictie :
• sefii de stat straini
• diplomatii straini acreditati in Romania
• militarii straini aflati pe teritoriul Romaniei, cu acordul statului roman
• agentii si functionarii organizatiilor internationale la care Romania ia parte
- statul poate doar sa-i expulzeze (sunt declarati persoana anongrata)

7
 Curs 4

Azilanti

- persoane care au intrat ilegal pe teritoriul Romaniei, iar din considerente umanitare, statul
roman poate sa le ofere dreptul de azil
- au dreptul :
• sa nu fie expulzati
• sa nu fie extradati
• de munca
Refugiati

- persoane primite temporar pe teritoriul unui stat, in grup, pe considerente umanitare datorate
unor catastrofe
- tabere de refugiati inchise
- pot fi expulzati in grup (nu este un act concret de expulzare, ci de ducere inapoi)
- nu pot circula liber
- nu pot munci

Suveranitate (termen politic)

• posibilitatea statului respectiv de a stabili norme juridice aplicabile
Jurisdictie (termen juridic)
• posibilitatea de a crea si aplica drepturi
Votul
• exercitarea vointei
Dreptul la vot
Conditii :
• 18 ani
• discernamant
• sa fie cetatean roman (exceptie : cetatenii comunitari la alegerile locale)
• sa nu fie condamnati penal fara drept de vot
- este facultativ
- secret

8
Liste electorale / Registre electorale

- tinute de primariile unde domiciliaza persoana

Dreptul de a candida
Persoana trebuie:
1. sa aiba drept de vot
2. sa nu fie dintr-o categorie speciala de persoane : magistrati, militari, politisti
3. sa aiba o varsta minima
- 35 ani - Presedinte
- 33 ani - senator
- 23 ani - deputat
4. sa aiba domiciliul in Romania
- alegeri locale -> domiciliu in judet / localitate
5. in unele cazuri sa aiba o lista de sustinatori
- 200.000 - prezidentiale

Se pot alege :
- presedintele
- parlamnetari
- europarlamentari
- primari
- consilieri judeteni
- consilieri locali

Votul poate fi :
• uninominal : o singura persoana
• pe lista : mai multe persoane
Referendum
- democratie directa

1. pentru modificarea Constitutiei

2. pentru demiterea Presedintelui
3. pentru consultarea populatiei cu privire la probleme de interes public
4. pentru demiterea primarului (local)
5. consultativ (local)

Organizare
1. de catre Guvern, la o data stabilita de Parlament, obligatoriu Duminica, la cel mult 30 de zile
de la adoptarea de catre Parlament a legii de modificare a Constitutiei
2. de catre Guvern, la o data stabilita de camerele reunite ale Parlamentului, nu mai tarziu de
30 de zile de la demiterea Presedintelui

9
3. de catre Guvern, la o data stabilita prin decret al Presedintelui
4. ?
5. de catre Prefectura, la o data stabilita prin dispozitia primarului

Oricare forma de referendum trebuie validata de CCR cu o majoritate de 2/3 (cel putin 6
din cei 9 judecatori).

Validare
2 conditii :
1. sa existe o prezenta minima de 30% persoane cu drept de vot
2. cel putin 50% + 1 din numarul voturilor valabile sa fi “DA”

Curs 5

Parlamentul

• Camera deputatiilor
• Senat

Mandatul de parlamentar
- este reprezentativ si nu imperativ
- are o durata de 4 ani ca regula de principiu
- se prelungeste automat in caz de razboi
- poate expira inainte de cei 4 ani :
• in caz de expirare efectiva a mandatului
• in caz de dizolvare a Parlamentului
• printr-o hotarare - se organizeaza alegeri anticipate
• in caz de deces
• in caz de demisie
• in caz de pierdere a drepturilor electorale
• in cazul in care intervine o stare de incompatibilitate :
• in toate aceste cazuri Camera va organiza alegeri partiale, iar noul ales va fi ales doar pe
durata ramasa primului candidat

Incompatibilitati :

• incompatibilitatea cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia :

- ministrului si cadru didactic universitar
- exercitarea unor profesii precum : avocatura, medicina, notariat, calitatea de asociat al
unei societati comerciale, nu si cea de administrator, calitatea de membru al unei
asociatii non-guvernamentale

- parlamentarii beneficiaza de o imunitate de jurisdictie pe perioada mandatului

- au imunitate de jurisdictie :
• nu raspund niciodata juridic pentru opiniile lor
• nu poate fi perchezitionat, retinut sau arestat decat cu acordul camerei din care
face parte

10
 Imunitatea procedurala se poate ridica astfel :
Procurorul care instrumenteaza dosarul in care se doreste perchezitionarea,
retinerea sau arestarea face o cerere catre Procurorul General al Romaniei care
inainteaza cerea impreuna cu dosarul cauzei catre ministrul justitiei care, la randul lui,
inainteaza cererea catre Biroul Permanent al Camerei din care face parte parlamentarul.
Cerera este inaintata comisiei juridice a Camerei, care dupa ascultarea parlmanetarului
in cauza si analizarea dosarului, da un aviz consultativ prin care se recomanda ridicarea
sau nu a imunitatii. Acest raport al comisiei juridice este supus dezbaterii in plenul
camerei unde se voteaza cu majoritate absoluta.

- sunt doua sesiuni pe an

• Structura organizatorie a celor 2 sesiuni:
- fiecare camera are un presedinte.
- Biroul permanent se alege la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare
- Comisiile parlamentare : intocmesc raporturi

Curs 6-7

Proceduri parlamentare

1. Procedura legislativa

- initiativa legislativa : pe baza unui proiect de lege

• au drept de propuneri legislative :
• Guvernul : pe baza unui proiect de lege adoptat anterior de Guvern
• Parlamentarii : propunere legislativa
• cetatenii : cel putin 100.000 (initiativa cetateneasca/legilativa)

- Avizul Consiliului Legislativ

• organ de specialitate in competenta legislativa
• verifica proiectul de lege din punct de vedere al tehnicii legislativ

- dezbaterea proiectului in prima camera sesizata

• art.75
• limitata la 45 de zle
• 60 de zile : in cazul codurilor si al altor legi pe care camera le cosndiera ca fiind
complexe
• 30 de zile : in cazul procedurilor de urgenta
• daca in acest termen proiectul nu este dezbatut, acesta este considerat ca fiind
adoptat tacit.
• Proiectul se duce la biroul permanent, care in functie de domeniul sau il trimite spre
analiza uneia sau mai multor comisii permanente. In cazul acelei comisii permanente
unde ajunge proiectul, acesta va fi discutat de membrii comisiei permanente, iar in
cursul ei orice parlamentare poate propune amendamente(modificari ale
proiectului)care vor fi de asemenea discutate de membrii parlamnetului. La finalul
activitatii se va realiza un raport asupra proiectului de lege - fie respingerea proiectului,
fie adoptarea lui intr-o anumita forma.

11
 • La un moment ulterior, proiectul va fi disputat in plenul camerei unde se va discuta
raportul comisiei si se va supune la vot.

- dezbaterea la a doua camera - cea decizionala

• se intampla acelasi lucru ca la prima camera mai putin faptul ca nu exista aprobare
tacita , iar decizia acestei camere este cea finala.

- reintoarcerea legii la prima camera

• Poate sa spuna :
- Da
- Nu

- promulgarea legii
• in faza de promulgare care poate tine maxim 20 de zile
• Institutiile care au competenta pot sa conteste constitutionalitatea in fata CCR
• Procedura se suspenda, proiectul este inaintat CCR care se va pronunta
asupra obiectiei formulate. Daca CCR respinge obiectia si constata ca legea
este constitutionala, procedura legislativa se va relua, legea se intoarce in
procedura de promulgare. Daca CCR admite obiectia si constata ca legea
este neconsitutionala, proiectul se intoarce la prima camera sesizata, iar
procedura legislativa se reia de acolo, Parlamentul avand obligatia sa dea
efect argumentelor CCR. Presedintele poate o singura data pentru un proiect
de lege sa ceara reexaminarea legii de catre Parlament. In acest caz , legea
se intoarce la camera decizionala unde se va disput dinou asupra ei pe baza
argumentelor oferite de catre Presedinte. Daca camera decizionala adopta a
doua oara proiectul in aceasi forma, Presedintele este obligat sa-l promulge.
• Se face printr-un decret semnat de catre Presedinte

- publicarea in Monitorul Oficial

• La 3 zile dupa publicare intra in vigoare legea
• Uneori chiar prin textul legii se prevede o alta data , caz in care legea va intra in
vigoare se la acea data.

Exista doua tipuri de legi :

• organice (art.73)
• este necesara majoritatea absoluta
• ordinare

12
 • toate celalalte
• este necesara doar o majoritate simpla

2. Speciala

- Ordonanta de urgenta :
• Se adopta in sedinta de Guvern prin demnatura Primului Ministru , urmand sa fie
contrasemnata de catre ministrii care sunt insarcinati cu punerea ei in functionare.
• Este obligatoriu sa fie depusa la Parlament, iar apoi publicata in Monitorul Oficial
• Intra in vigoare la data publicarii in MO
• Dupa intrarea in vigoare, Parlamentul va discuta ordonanta de urgenta in procedura de
urgenta in 30 de zile
• Parlamentul are 3 variante :
- Sa aprobe ordonanta in forma in care s-a adoptata, caz in care la data in care
ordonanta intra in vigoare, aceasta devine lege.
- Sa aprobe cu modificari ordonanta, caz in care de la data aprobarii de modifcare
va exista o succesiune de legi in timp.
- Sa respinga ordonanta, caz in care la data in care intra in vigoare respingerea ,
ordonanta iese din vigoare, iar Parlamentul are obligatia ca prin legea de respingere
sa stabileasca soarta efectelor deja produse de catre ordonanta.
• Cel putin teoretic, exista niste domenii in care ordonantele de urgenta nu pot sa
intervina :
- legile constitutionale
- legile electorale
- expropriere (trecerea fortata a unor bunuri in proprietatea statului)
- NU pot sa afecteze regimul institutilor fundamentale ale statului si nu pot sa
limiteze exercitatea drepturilor si obligatilor fundamentale ale unei persoane
• Au forta de lege

- Ordonanta simpla :

13
 • Parlamentul adopta pe calea procedurii obisnuite o lege prin care se permite
Guvernului ca pe perioadei vacantei parlamentare sa adopte ordonante in anumite
domenii care nu intra pe domeniile reglementate de legile organice -> lege de
abilitare
• Prin legea de abilitare, Parlamentul trebuie sa stabileasca daca ulterior ordonanta va fi
supusa aprobarii Parlamentului sau nu.
• In a doua faza a procedurii se emite ordonanta prin semnatura primului ministru
• Ordonanta se depune la Parlament
• Se publica in MO
• Au forta de lege

Procedura de urgenta
- 30 de zile
- Automat in cazul aprobarii ordonantelor si in cazul cererilor de reexaminare a legilor formulate
de catre Presedinte si restul de cate ori Parlamentul considera ca exista o urgenta

Procedura care vizeaza legile bugetare

- Legea bugetului de stat : cum se cheltuie banii statului
- Legea bugetului asigurarilor sociale : cum se cheltuie banii pentru pensii, indemnizatii etc
- Se adopta in fiecare an calendaristic si tin doar un an
- Initiativa poate sa apartina numai Guvernului in forma unui Parlament bicameral
- Proiectul de lege trebuie introdus in Parlament cel tarziu la 20 noiembrie

Curs 8

Procedura de ratificare a tratatelor internationale (art. 91)

- parlamentarii nu pot interveni prin amendamente, tratatele fiind un fel de contract intre state

Legile de organizare a justitiei

In procedura de adoptare a legilor privind organizare justitiei trebuie obtinut un aviz
consultativ de la CSM.

Procedura de modificare sau revizuire a Constitutiei (art.150-152)

- Initiativa revizuirii Constitutiei :
• Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului
• cel putin 1/4 din numarul deputatilor sau al senatorilor
• cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot
- proiectul se discuta separat in ambele Camere
• daca nu se intruneste majoritatea calificata (2/3), se respinge
• daca se intruneste, dar proiectul se adopta in forme diferite -> Comisii de mediere pentru a
se ajunge la o forma comuna
- Referendum
• organizat la cel mult 30 de zile de la adoptarea in Parlament

14
- NU se pot modifica :
• caracterul national
• caracterul independent
• unitar si indivizibil
• forma republicana de guvernamant
• integritatea teritoriului
• independenta justitiei
• pluralismul politic
• limba oficiala
- NU poate fi facuta daca :
• suprima drepturile cetatenilor
• este vreme de asediu sau razboi
Procedura de numire a Guvernului (art. 103-104)
Oricand nu exista un Guvern in functie, se demareaza procedura de numire a
Guvernului. Prima etapa consta in desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru de
catre Presedinte. Daca exista un partid sau o alianta politica care detine majoriatatea in
Parlament, Presedintele este obligat sa desemneze un prim-ministru din acel partid / alianta
politica. In rest, Presedintele poate desemna orice persoana, cu consultarea prealabila a
partidelor politice. Prim-ministrul desemnat are termen 10 zile sa faca lista ministrilor si sa
redacteze planul de guvernare. Ulterior, ministrii sunt audiati in comisiile de specialitate ale
Parlamentului in camerele reunite, acestea dand aviz consultativ. In cazul unui aviz negativ,
primul-ministrudesemnata poate se inlocuiasca persoana propusa pentru minister. Dupa
audierea ministrilor, in camerele reunite ale Parlamentului se supune la vot investirea
Guvernului, fiind necesara majoritatea absoluta. Guvernul se voteaza in bloc, si nu individual
fiecare ministru in parte. In cazul in care votul este pozitiv, prin decret al Presedintelui, primul-
ministru si ministrii vor fi numiti in functie. Acestia isi vor intra in functie de la momentul depunerii
juramantului. Daca votul este negativ, procedura se reia, iar daca Parlamentul respinge si a
doua propunere, Parlamentul se dizolva la cererea Presedintelui, in consecinta se vor organiza
alegeri in termen de 30 de zile de la data publicarii decretului de demitere in Monitorul Oficial.

Motiunea de cenzura (art. 113)

- = procedura de demitere a Guvernului
- 1/4 din numarul deputatilor si senatorilor
- in termen de 3 zile de la depunerea documentului la biroul permanent al camerelor reunit, se
va organiza sedinta reunita a camerelor la care va fi invitat primul-ministru sa raspunda
argumentelor din motiune
- motiunea va fi supusadezbaterii si votului, pentru demiterea Guvernului fiind evoie de
majoritate absoluta
- daca motiunea este admisa -> Guvernul este demis => se demareaza procedura de numire a
altui Guvern
- daca motiunea este respinsa -> Guvernul ramane, iar parlamentarii care au initiat motiunea nu
mai pot initia una noua in aceasi sesiune parlamentara

Asumara raspunderii Guvernului (art.114)

De cate ori doreste, primul-ministru poate sa-si asume raspunderea in fata Parlamnetului
fie din punct de vedere politic, fie pentru un proiect de lege. In acest caz, primul-ministru are
obligatia sa depuna proiectul de lege la biroul permanent al camerelor reunite, iar parlamentarii
au la dispozitie 3 zile sa formuleze motiunea de cenzura. In acest caz, pot formula motiunea de
cenzura si parlamentarii care au mai formulat o motiune de cenzura in aceasi sesiune

15
parlamentara. Daca nu se formuleaza otiunea de cenzura sau daca aceasta este respinsa,
proiectul de lege este considerat a fi adoptat si intra in procedura de promulgare. Daca in
procedura de promulgare, CCR admite o obiectie de neconstitutionalitate sau daca Presedintele
cere reexaminarea legii, proiectul va fi discutat in camerele reunite ale Parlamentului si supus
votului. Daca motiunea de cenzura este admisa, GUvernul este demis, iar proiectul de lege
respins.

Curs 9

Presedintele

In Romania, Presedintele reprezinta puterea executiva alaturi de Guvern. Acesta este

ales prin vot de catre populatie, in mandat de 5 ani. pe perioada acestui mandat, calitatea de
Presedinte este incompatibila cu orice alta functie / calificare, fara exceptie.
Pe perioada mandatului, Presedintele beneficiaza de :
• imunitate de procedura penala si totala - impotriva Presedintelui nu se poate
desfasura niciun proces -> se suspenda pana la finalizarea mandatului : - imunitate
ce nu poate fi ridicata, dar care expira la finalizarea mandatului.
• imunitate de fond : - nu raspunde pentru opiniile politice / voturile exprimate pe
perioada mandatului
• mandatul are o durata de 5 ani de la depunerea juramantului
• poate inceta mai repede prin demisie, deces, demitere (prin referendum)
• atributii :
• poate cere reexaminarea legilor si sa le treaca in Parlament
• in domeniul Justitiei :

16
 • numeste in functie judecatori si procurori
• numeste la propunerea CSM presedintii si vicepresedintii ICCJ
- presedintele ICCJ : nu se repartizeaza aleatoriu dosare -> dosarele sunt
repartizate de catre presedintele ICCJ ; cele mai importante dosare
penale (cu subiecti ministri sau parlamentari) - se judeca la ICCJ
• numeste la propunerea ministrului Justitiei si cu avizul CSM urmatoarele persoane
din cadrul Ministerului Public :
• procurorul general al Romaniei si adjunctii sai
• procurorul sef DNA si sefii de sectie
• procurorul sef DIICOT
• in domeniul apararii si securitatii nationale :
• comandant suprem al armatei
• conduce serviciile de informatii : SRI, SIE, SIPI, SIPA, DIA, STS
• conduce CSAT (Consiliul Superior al Apararii Tarii)
• gratiaza (iertarea unei persoane de executarea totala / partiala a unei pedepse)
• decide infiintarea sau desfiintarea unei ambasade
• atributiile Presedintelui se manifesta prin decrete publicate in MO (*unele decrete pot fi atacate
in fata instantelor de judecata)

Guvernul

Guvernul este o parte a puterii ececutive alaturi de Presedinte. Acesta este format din :
• premier / prim-ministru
• ministri
• numar stabilit de prim-ministru
• obligatoriu ministrul Justitie

Guvernul :
• politic, este un organ subordonat premierului (nu este un organ colegial ca Parlamentul - toti
membrii egali)
• deciziile luate de prim-ministru
• mandat de 4 ani
• organ de executie
• perioada de 4 ani poate fi kmai scurta daca :
• e demis prin motiune de cenzura
• premierul :
• isi da demisia
• decedeaza e in imposibilitate obiectiva de a-si exercita functia pe o durata mai
mare de 45 de zile
• dizolvarea Parlamentului
• incheierea mandatului unui Guvern se produce normal cand Parlamentul care l-a votat nu mai
este si intra in functie un nou Parlament
• Guvernul functioneaza pana la numirea de catre noul Parlament a unui nou Guvern, fara a
putea da OUG
• daca mandatul Guvernului inceteaza pentru ca premierul a murit / a demisionat / e in
imposibilitate pana la formarea unui nou Guvern; Presedintele va numi un premier interimar
dintre ministri in functie

Mandatul de ministru
• poate fi oricand revocat prin decret al Presedintelui la propunerea primului-ministru, dar
Presedintele nu poate refuza prim-ministrul
• calitatea de ministru este incompatibila cu exceptia celei de parlamentar
• are imunitate de procedura
• ridicare imunitatii poate fi facuta de camera din care face parte ca parlamentar

17
 Curs 10

Atributiile Guvernului

• generala (orice atributie care nu e data in sarcina altei institutii)

• nelimitata

Ministerul Public

Denumirea oficiala sub care se grupeaza toate Parchetele din Romania.

• nu este un minister propriu-zis
• nu tine de Guvern
• la fiecare instanta de judecata se regaseste un parchet
• cel mai important : Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justittie
• PJ -> PTr -> PCA -> PICCJ (Total procurori : 1500)
• P - parchet
• J -judecatorie; Tr -tribunal; CA -curte de apel; ICCJ -Inalta Curte de Casatie si Justitie
• DNA :
• Directia Nationala Anticoruptie
• 115 procurori numiti de procurorul sef DNA

18
• DIICOT :
• Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

Procurori

• numirea se face de catre Presedinte la propunerea Presedintelui

• trebuie sa fi absolvit Dreptul si INM
• numirea se fae pe viata
• poate fi demis doar de catre CSM - numai pentru incalcarea unor norme disciplinare
• CSM numeste functiile de conducere in parchete cu exceptia procurorului general, DNA,
DIICOT(aici sunt numiti sefi de catre presedinte la propunerea ministrului justitiei)
• procurorii sunt subordonati ierarhic (procurorul sef al unui parchet poate a infirme orice act al
unui procuror din acel parchet)
• un parchet superior poate oricand sa preia un dosar de la un parchet inferior
• pe durata mandatului de procuror, persoanele sunt incompatibile cu orice alta functie sau
calitate, cu exeptia celei de cadru universitar, insa persoane in cauza pot fi detasate pe alte
functii sau alte calitati de catre CSM
• pe durata functie de procuror, acestia beneficiaza de imunitate de procedura, ei pot fi retinuti,
arestati sau perchezitionati doar cu acordul in prealabil al CSM-ului

Puterea Judecatoreasca

• se exercita de catre ICCJ si celalate instante de judecata din Romania.

• este interzisa infiintarea altor instante sau a unor instante exceptionale
• in cadrul lor functioneaza judecatori (->au absolvit INM sau care au promovat examenul de
intrare in magistratura)

Curs 11

Judecatori:

• sunt instituiti de catre Presedinte

• incompatibil cu orice alta functie inafara de cea de cadru didacti universitar
• imunitate de procedura : nu pot fi retinuti, arestati sau perchezitionati decat cu acordul CSM

- MCV = mecanism de comunicare si verificare

Teoria aparentei
Un judecator, o instanta sau un sistem sunt lipsite de independenta atunci cand exista
elemente obiective care pentru un observator impartial sunt suficiente pentru a crea o aparenta
a lipsei de independenta.

Hotarari Judecatoresti

• de regula nu sunt izvoare de drept

• exista doua categorii care sunt izvoare de drept :
1. rilul (hotarari pronuntate in recursul in interesul legii)

19
 • hotarari care au ca scop unificarea jurisprudentei neuniforme
• pronuntate de ICCJ la cererea procurorului general, a avocatului poporului si a
colegilor de conducere a unui curte de apel
2. hp (hotarari preliminare)
• orice instanta din Romania care judeca in ultimul grad de jurisdictie un litigiu
poate din oficiu sau la cererea unei dintre parti sa sesizeze ICCJ cu o intrebare
privind corecta interpretare a normei juridice
• raspunsul ICCJ
• se publica in MO
• sunt obligatoii pentru toata lumea
• Potrivit unei decizii CCR din 2016, hp-urile pot fi controlate sub aspectul
constitutionalitatii

CSM(Consiliul Superior al Magistraturii)

• a aparut din punct de vedere istoric in Franta

• Compus din :
• 9 judecatori alesi de catre ceilalti
• 5 procurori alesi de catre colegii procurori
• 2 reprezentanti ai societatii civile desemnati de catre Senat
• Presedintele ICCJ
• Procurorul General
• Ministrul Justitiei (nu are drept de vot in problemele disciplinare ale magistratilor)]
• Atributii :
• organizarea carierei procurorilor si judecatorilor
• instanta disciplinara (sectia pentru procurori - sectia pentru judecatori)
• sesizarile pot fi facute doar de catre inspectia judiciara

Curs 12

Judecatorii si procurorii raspund numai disciplinar si nu pentru deciziile pe care le iau. In

caz de eroare judiciara, raspunderea apartine statului.
Hotararile pe care le ia CSM-ul ca si instanta disciplinara pot fi atacate cu recurs in 30 de
zile in fata unui complet de 5 judecatori din cadrul ICCJ.

Curtea Constitutionala :

Nu face parte din puterea judecatoreasca, aceassta nu rezolva litigii decat cu caracter
exceptional. Nu face parte nici din puterea legislativa, nici din cea executiva.

Numire :
• 3 Presedinte
• 3 Senat
• 3 Camera Deputatilor

Organizare :
• 9 judecaori cu mandat de 9 ani fiecare fara posibilitate de prelungire
• judecatorii isi aleg un Presedinte dinte ei care conduce sedintele de judecata
• la sedintele de judecata acestia sunt asistati de magistrati asistenti (judecatori de
profesie)

20
 • sedintele de judecata se desfasoara in plenul curtii (cu toti cei 9 judecatori)
• *in situatii exceptionale, minim 7 judecatori
• sedintele sunt publice
• sedintele se desfasoara cu citarea partilor si in prezenta unui procuror
• deciziile CCr se iau cu majoritate de voturi cu exceptia celor care privesc validitatea
referendumului unde este nevoie de o majoritate de 2/3 (6 judecatori)
• toate deciziile se publica in MO si sunt definitive

Atributii :
• solutionarea exceptilor de neconstitutionalitate
• exceptia de neconstitutionalitate este o cerere prin care o parte a unui proces /
litigiu cere sa se constate ca o lege de care depinde solutionarea acelui litigiu este
contrara Constitutiei.
• 2 faze :
• se verifica doar conditia de admisibilitate (instanta de judecata obisnuita)
• exceptia sa aiba ca obiect o prevedere dintr-o lege sau ordonanta a Guvernului
• acea prevedere sa fie in vigoare
• exceptia sa fie ridicata de catre o parte a unui litigiu aflat in stare de judecata,
indiferent de faza litigiului, in fata unei instante de judecata sau a unei instante
arbitrare
• prevederea care face obiectul exceptiei sa fie una de care sa depinda modul de
solutionare a cauzei
• pot face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate doar prevederile legale nu
si interpretarea care se da acelor interpretari (jurisprudenta)
• exceptia de neconstitutionalitate care are ca obiect o omisiune/lipsa a legii este
inadmisibila

• daca instanta de judecata constata ca aceste conditii sunt indeplinite, va pronunta

o incheiere (hot. judecatoresti prin care nu se incheie procesul) prin care va
dispune sesizare CCR cu judecare exceptiei, aceasta incheiere fiind definitiva, iar
exceptia pleaca la CCR
• daca instanta constata ca una dintre conditiile de admisibilitate lipseste va
pronunta o incheiere de respingere a exceptiei ca inadmisibil, aceasta incheiere
putand fi atacata de catre partea care a ridicat exceptia in termen de 3 zile de la
pronuntare la instanta superioara celei care a respins exceptia
• se discuta fondul exceptiei (in fata ICCJ)
• doar exceptiile admisibile
• se judeca la CCR
• se verifica inca o data admisibilitatea exceptiei

21
 Curs 13

Exceptia poate fi solutionata in 3 feluri :

1. respingerea exceptiei (inadmsibila / nefondata)

• decizia CCR nu produce niciun efect
• nu au autoritatea de lucru judecat
• aceasi exceptie mai poate fi ridicata, cjiar daca aceasta a fost rexpinsa anterior
2. decizie de constitutionalitate conditionata
• conditioneaza constitutionalitate prin interpretarea intr-o anumita maniera
• produc efecte, de la data publicarii in MO a deciziei CCR, interpretarea este obligatorie
pentru toata lumea in toate instantele de judecata
3. admite exceptia
• constata ca o prevedere legala contravine Constitutiei
• decizia CCR produce urmatoarele efecte :
• CCR va constata din oficiu si neconstitutionalitatea altor norme juridice a caror
existenta depind de norma ce a produs obiectul exceptiei
• in procesul in care s-a ridicat exceptia de neconstituionalitate, daca procesul nu s-
a teminat, el va fi judecat fara sa se mai poata aplica norma neconstitutionala
• daca procesul a fost deja finalizat, persoana care a ridicat exceptia de
neconstituionalitate are dreptul sa ceara rejudecarea cauzei printr-o cerere de
revizuire (doar persoana care a ridicat exceptia are acest drept si nu se face din
oficiu)
• pentru alte procese care sunt pe rol, de la data publicarii deciziei CCR in MO,
norma neconstitutionala nu mai poate fi aplicata. Pentru procese finalizate insa,
decizia CCR nu mai produce niciun efect si nici nu permite revizuirea

La nivel general de la data publicarii in MO, norma juridica neconstitutionala isi inceteaza
orice efect. Legea nu se abroga ci isi inceteaza orice efect juridic de la data publicarii deciziei
CCR. Abrogarea unei norme care abroga alta norma nu inseamna reintrarea in vigoare a normei
initial abrogata. Deciziile CCR nu sunt de abrogare.

Judecarea obiectilor de neconstitutionalitate :

22
 Obiectia de neconstitutionalitate este o cerere prin care se solicita CCR sa constate
neconstitutionalitatea unei legi inainte de promulgare. Cererea poate fi formulata de catre
Presedinte, Guvern, ICCJ, Presedintii celor 2 Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului si
un numar de minim 50 de deputati / 25 de senatori. Obiectia se face inainte de promulgare
(vizeaza doar legi).
CCR poate da doua solutii :
• sa respinga obiectia -> legea se intoarce la Presedinte in vederea promulgarii (nu
exista autoritatea de lucru judecat)
• sa admita obiectia (atunci cand legea sau unele din prevederile ale sunt
neconstitutionale) -> legea se intoarce la prima Camera sesizata pentru a fi dinou
supusa adoptarii in Parlament, iar daca Parlamentul o adopta dinou are obligatia
sa modifice legea pentru a fi pusa in acord cu decizia CCR

Rezolvarea conflictelor juridice de natura constitutionala intre autoritatile statului :

Autoritatile statului se pot da in judecata intre ele. Conflictele juridice, nu politice;

Conflictul juridic sa tina de Dr. Constitutional si nu de alta ramura a dreptului (altfel sunt respinse
ca inadmisibile).

Sesizare :

• Presedinte
• Prim-ministru
• Presedintii Camerelor
• Presedinte CSM

• art. 146

Ierarhia normelor juridice :

1. Constitutia, CEDO, TUE (Tratatul de organizare si functioanre a Uniunii Europene)

2. Tratatele internationala (ratificate de catre Romania, altele decat cele in amterie de
drepturile omului)
3. Legile si Ordonantele, RIL, HP
4. acte administrative (HG, DP, OM)

• instante de dretp administrativ se numesc instante de contencios administrativ

• contencios administrativ = procedura prin care se verifica daca un act admin este in
conformitate cu actele superioare

• legi si ordonante, HP vs. Constitutie, CEDO, TUE -> exceptie de neconstitutionalitate

• acte administrative vs. Constitutie, CEDO, TUE -> exceptie de neconstitutionalitate

23
• legi si ordonante vs TUE :
• exceptie neconstitutionalitate
• intreaba TUE
• aplica TUE
• legi si ordonante vs CEDO :
• exceptie neconstitutionalitate
• aplica CEDO

24