Sunteți pe pagina 1din 7

OBIECTIV I

Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie

Coxartroza numită şi artroza coxo-femurală sau artroza şoldului, reprezintă


localizarea reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulaţiei
coxofemurale(şoldului).
Articulatia soldului la om indeplineste functii complexe, de suport a greutatii
corporale, permitand in acelasi timp, deplasarea corpului. Odata cu trecerea la
statiunea bipeda, aceasta articulatie si-a readaptat anatomia si fiziologia prin
cresterea robustetei si a mobilitatii. In jurul acestei articulatii s-au dezvoltat cei mai
puternici muschi, pentru a asigura stabilitatea perfecta, contentia suprafetelor
osoase si mentinerea pozitiei verticale a corpului.
La formarea articulatiei soldului iau parte doua oase: coxalul (care impreuna
cu sacrul formeaza bazinul) si femurul (osul coapsei). Ele alcatuiesc articulatia
soldului sau coxofemurala. Aceasta articulatie de tip sinovial prezinta suprafete
articulare, capsula, ligamente, sinovie, burelet marginal.
1.1. Oasele Soldului :
 coxalul (care impreuna cu sacrul formeaza bazinul)
In osul coxal exista o cavitate (denumita cotiloida) in care patrunde capul
femurului.
 femurul (osul coapsei)
Extremitatea superioara a femurului prezinta un cap, capul femural si gatul sau
colul, care leaga capul femural de corpul osului. Colul femural nu continua directia
corpului femural. Astfel intre gatul si corpul femurului se formeaza un unghi
deschis inauntru care in mod normal masoara 127-130 grade. Orice modificare in
deschiderea acestui unghi schimba raportul normal intre capul femural si cavitatea
cotiloida a coxalului
Cand unghiul femural devine mai mare de 130 grade, capul femural va fi deplasat
in sus. Aceasta deformare poarta numele coxa valga. Atunci cand unghiul se
micsoreaza sub 127 grade, deformatia poarta denumirea de coxa vara, iar capul
femural va privi inauntru. Coxa vara si coxa valga sunt deformatii care pot
modifica radical mecanica articulatiei coxofemurale, marind solicitarea cartilajelor,
favorizand dezvoltarea artrozei.

1
Fig.1 – Articulatia soldului

1.2. MUSCHII ARTICULATIEI SOLDULUI

GRUPELE MUSCULARE care intervin in mobilizarea articulatiei coxo- femurale


se impart in: muschii lomboiliaci, muschii bazinului si muschii coapsei.

a) MUSCHII LOMBO – ILIACI sunt reprezentati de muschiul PSOAS-ILIAC.


Insertia lui vertebrala pe primele vertebre lombare se suprapune centrului de
greutate, apoi se indreapta in afara si in jos, trece prin fata centrului geometric al
capului femural, se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis inapoi de
aproximativ 40 de grade si se insera pe micul trohanter. El realizeaza o puternica
chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte inapoi si reprezinta astfel
principalul stabilizator anterior al soldului.

Cand ia punct fix pe coloana si pe bazin, este un flexor al coapsei, cu o


componenta de rotatie instabila. Ca flexor al coapsei pe bazin, psoasul – iliac
intervine in special dupa ce coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90 grade.
Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera de pozitia coapsei. Cand coapsa este

2
flectata pe bazin psoasul-iliac este rotator extern. Cand coapsa este extinsa pe bazin
psoas-iliacul este un rotator intern.

In mers, el efectueaza izotonic miscarea de flexie a coapsei pe bazin, imitand faza


de pendulare si tot el gradeaza extensia coapsei pe bazin spre sfarsitul fazei de
pendulare.

b) MUSCHII BAZINULUI – sunt reprezentati de :

1) Fesierul mare, se insera proximal pe portiunea posterioara a fosei iliace externe,


se indreapta oblic in jos si in afara si se insera distal pe creasta externa a trifurcatiei
superioare a liniei aspre, imediat sub marele trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator extern al coapsei. Este un stabilizator al
pozitiei de hiperextensie. Intervine in miscarea de extensie atunci cand individul
poarta greutati sau urca pe un plan inclinat.

2) Fesierul mijlociu are forma triunghiulara si se insera prin baza lui, proximal, pe
portiunea mijlocie a fosei iliace, se indreapta vertical in jos, si prin varful lui se
insera distal pe fata externa a marii tuberozitatii.

Cand se contracta in totalitate si ia punct fix pe bazin este un abductor si un rotator


extern al coapsei, iar cand ia punct fix pe femur, inclina lateral bazinul.

Prin fasciculele anterioare realizeaza abductia si rotatia interna a coapsei. Prin


fasciculele mijlocii realizeaza abductia. Prin fasciculele posterioare realizeaza
abductia si rotatia externa a coapsei, fiind principalul stabilizator al soldului.

3) Fesierul mic are forma triunghiulara. Prin baza lui se insera proximal pe
portiunea anterioara a fosei iliace externe, se indreapta orizontal in afara si prin
varful lui se insera distal , pe marginea interna a marelui trohanter.

Cand ia punct fix pe bazin, este un rotator intern si abductor al coapsei, cand ia
punct fix pe femur, este proiector al hemibazinului de partea opusa.

4) Gemenul superior se insera medical pe spina ischiatica, se indreapta in afara, se


uneste cu tendonul gemenului inferior si se insera lateral, pe cavitatea de pe fata
interna a marelui trohanter;

5) Gemenul inferior se insera medial pe tuberozitatea ischionului se indreapta in


afara si se uneste cu tendonul gemenului extern. Este un rotator extern al coapsei.

3
6) Obturatorul intern se insera medial pe fata interna a membranei obturatoare
care umple gaura obturatoare a osului coxal si pe conturul ei osos, trece apoi prin
scobitura ischiatica a marginii posterioare a coxalului, iese din micul bazin se
indreapta si se insera lateral pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este
un rotator extern al coapsei si un stabilizator posterior al soldului.

7) Obturatorul extern se insera medial pe fata externa a membranei obturatoare si


pe conturul ei osos, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral
pe cavitatea de pe fata interna a marelui trohanter. Este un rotator extern al coapsei
si principalul stabilizator inferior al soldului.

8 ) Patratul femural se insera medial pe tuberozitatea ischiatica, se indreapta in


afara, trece prin spatele articulatiei coxo-femurale si se insera lateral pe marginea
posterioara a marelui trohanter. Este rotator al coapsei.

9) Piramidalul se insera medial pe fate anterioara a sacrului, in jurul gaurilor


sacrate anterioare, se indreapta in afara, iese din bazin prin marea scobitura
ischiatica si se insera lateral pe marginea superioara a marelui trohanter. Cand ia
punct fix pe bazin roteaza extern coapsa. Daca coapsa este flectata, devine
abductor al acesteia. Este si un stabilizator posterior al soldului.

c) MUSCHII COAPSEI

Muschii coapsei se indreapta vertical de la bazin spre coapsa, iar unii catre
extremitatile superioare ale oaselor gambei.

1) Dreptul intern se insera proximal pe unghiul pubisului si distal prin intermediul


“labei de gasca” pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Este un flexor si
abductor al coapsei.

2) Pectineul se insera proximal pe spina pubisului, se indreapta oblic in jos si in


afara si se insera distal pe creasta mijlocie a trifurcatiei superioare a liniei aspre.
Este flexor, abductor si rotator extern al coapsei.

3) Abductorul mijlociu se insera proximal pe unghiul pubisului, se indreapta in


afara si in jos si se insera distal pe zona mijlocie a liniei aspre a femurului.

4) Abductorul mic se insera proximal pe unghiul pubisului si distal pe creasta


interna a trifurcatiei superioare a liniei aspre.

4
Cei trei abductori au rol si de flexori ai coapsei. In sprijinul unipodal, ei actioneaza
ca stabilizatori ai bazinului in plan antero-posterior, nelasand bazinul sa se incline
inapoi.

5) Semitendinosul se insera pe tuberozitatea ischionului, iar distal prin intermediul


“labei de gasca” pe partea superioara a fetei interne a tibiei. Cand ia punct fix pe
bazin, este flexor si rotator inauntru al gambei pe coapsa si extensor al coapsei pe
bazin. Cand ia punct fix pe gamba este extensor al bazinului pe coapsa si flexor al
coapsei pe gamba, pana la 10 grade, dupa care devine extensor.

6) Semimembranosul se insera proximal pe fata posterioara a tuberozitatii


ischiatice si distal pe cei doi condili tibiali.

7) Bicepsul femural se insera proximal prin doua capete: lunga portiune se insera
pe tuberozitatea ischiatica; scurta portiune se insera pe baza externa a liniei aspre a
femurului.

Fig.2 – Muschii coapsei

1.3. INERVATIA
-este asigurata de ramuri ale nervului obturator,de nervul gluteal superior,de ramuri
din nervul femural

5
MISCARI ALE ARTICULATIEI SOLDULUI

Articulatia coxo-femurala este o enartroza, prezentand trei grade de libertate;


ea permite efecturea miscarilor de flexie, extensie, abductie, rotatie interna, rotatie
externa si circumductie. Datorita lungimii colului si inclinarii sale pe diafiza,
miscarile de flexie, extensie si abductie se asociaza cu miscari de rotatie.

MISCARILE DE FLEXIE SI EXTENSIE

Aceste miscari nu sunt pure, ele fiind insotite de miscari de rotatie interna pentru
flexie si rotatie externa pentru extensie; se executa in plan sagital, in jurul unei axe
transversale care trece prin varful marelui trohanter si prin foseta ligamentului
rotund. Clinic punctual de reper al axei biomecanice este reprezentat de varful
marelui trohanter. Amplitudinea flexiei – extensiei este legata de pozitia in care se
gaseste genunchiul. Flexia soldului, cand genunchiul este extins, se limiteaza la
90° prin punerea in tensiune a muschilor posteriori ai coapsei. Cand genunchiul
este indoit, flexia atinge 120°. Flexorii principali sunt: dreptul anterior, psoasuiliac,
tensorul fasciei lata, si croitorul. De la orizontala in sus, intervine si muschiul
fesier mijlociu, prin fibrele lui anterioare.Extensia este limitata de partea anterioara
a capsulei si ligamentul ilio- femural. Extensorii principali sunt : semimembranosul
semitendinosul , bicepsul femural, ajutati de fasciculele posterioare ale fesierului
mijlociu si de fesierul mic. In mentinerea pozitiei de hiperxtensie intervine si
fesierul mare.

MISCARILE DE ABDUCTIE SI ADDUCTIE se realizeaza in jurul unei axe


antero- posterioare ce trece prin centrul capului femural, in plan frontal; ele sunt
insotite de miscari de rotatie ale capsulei. Cand coapsele sunt extinse, amplitudinea
maxima de abductie este de 60°. In flexie maxima a coapselor abductia atinge 70°,
intre ambele coapse se formeaza un unghi de 140°.

Abductia este efectuata de tensorul fasciei lata, fesierul mijlociu si croitor.


Abductia este limitata de punerea sub tensiune a ligamentului iliopretrohanterian
(cand coapsa este in extensie) si a ligamentului pubo-femural (cand coapsa este in
flexie).

Adductia este realizata de : psoasul-iliac, fesierul mic, dreptul intern, pectineul, cei
trei adductori , semitendinosul, semimembranosul. Amplitudinea adductiei este de
35°. Miscarea de adductie este limitata de intalnirea coapselor, iar cand acestea se
incruciseaza de catre ligamentul pretrohanterian si ligamentul rotund.

Amplitudinea abductiei si adductiei coapselor poate fi marita prin miscarile de


compensare ale bazinului si ale coloanei lombare.
6
MISCARILE DE ROTATIE EXTERNA SI INTERNA

Se realizeaza pe plan transversal, in jurul unei axe verticale care trece prin centrul
capului femural. Pozitia de testat este decubit ventral pe masa, cu genunchiul
flectat la 90° si cu piciorul la zenit.

Amplitudinea rotatiei externe este de 15°, a rotatiei interne de 35°, deci rotatia
totala de 50°. Cand coapsa este in flexie si abductia amplitudinea rotatiei totale
atinge 100°, datorita ligamentelor ce sunt relaxate.

Rotatorii externi sunt: fesierul mijlociu, fesierul mare, cei doi gemeni, piramidalul,
cei doi obturatori, patratul femural, pectineul, dreptul intern si croitorul.

Miscarea de rotatie externa este limitata de fascicolul ilio-pretrohanterian al


ligamentului femural si de ligamentul rotund.

Rotatorii interni sunt: fesierul mijlociu, fesierul mic, semitendinosul si


semimembranosul.

Rotatia interna este limitata de ligamentul ischio-femural si de fasciculul ilio-


pretrohanterian al ligamentului ilio-femural.

MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE

Ea rezulta prin trecerea coapsei prin toate pozitiile descrise anterior. In realizarea
acestei miscari intervin toate grupele musculare ale soldului . In timpul miscarii de
circumductie capul femural se invarte in cavitatea cotiloida, epifiza distala a
femurului descrie un cerc, iar diafiza femurului descrie un con.