În ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand, arhiducele Austriei și
moștenitorul tronului austro-ungar, a fost asasinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, un student naționalist sârb-bosniac. Acesta a făcut parte dintr-un grup de cincisprezece asasini, susținuți de Mâna Neagră, o societate secretă fondată de naționaliști pro-sârbi, cu legături în armata Serbiei.
Deși acest asasinat a fost considerat ca detonatorul direct pentru Primul
Război Mondial, cauzele reale trebuie căutate în deceniile premergătoare, în rețeaua complexă de alianțe
Cauza principală a Primului Război Mondial a fost refuzul imperiilor de a
acorda populațiilor lor dreptul la auto-determinare.
Bosnia a fost anexată de către Imperiul Austro-Ungar în 1908, în disprețul
sentimentelor sau dorințelor populației, Austro-Ungaria însăși fiind deja, la acel moment, un stat multi-etnic în care numeroase minorități erau dominate de o clică de nemți și unguri. Monarhia habsburgică se baza mai mult pe forță împotriva popoarelor care trăiau în interiorul statului multinațional austro-ungar, decât pe loialitatea acestor popoare, și la începutul secolului al XX-lea această loialitate se dilua Popoarele aflate în interiorul imperiilor multinaționale erau nemulțumite de frontierele existente la acel moment, precum și de modul în care aceste frontiere erau menținute prin instituții politico-statale conservatoire O altă cauză a războiului a fost dezvoltarea industriei de armament, care a dus la formarea de alianțe cu substrat militarist Eforturile diplomatice intense, menite să medieze conflictul austro-sârb, deveniseră irelevante, deoarece acțiunile agresive din partea Germaniei și a Rusiei nu făceau altceva decât să sporească, treptat, gravitatea conflictului. Capacitatea redusă a mijloacelor de comunicare folosite în 1914 a contribuit la agravarea conflictului: toate națiunile utilizau încă telegraful și ambasadorii lor ca principală metodă de comunicare, cauzând, astfel, întârzieri de ore sau chiar de zile întregi.