DECLARAŢIA DREPTURILOR (1689) ŞI CONSECINŢELE SALE

PENTRU EUROPA MODERNĂ

În 1689 este elaborată "Declarația drepturilor" care stabilea prerogativele regelui.

Suveranul nu putea impune impozite, nu putea să organizeze vreo armată fără avizul
Parlamentului; Parlamentul trebuia convocat la intervale regulate; regele nu putea să
suspende punerea în execuție a legilor și nici să obstrucționeze în vreun fel respectarea
lor; procedurile judiciare se desfășoară prin intermediul juraților.În secolele XVIII, Anglia
devine un adevărat model de monarhie constituţională pentru acea perioadă, astfel
încât conducerea statului era asigurată printr-un ansamblu de legi elaborate, fiind primul
stat democratic modern din lume.
Acesta a avut ca efect diminuarea puterii regale şi naşterea unui sistem original de
gurvernare, bazat pe separarea puterilor în stat, în Europa. Puterea legislativă îi
aparţinea Parlamentului şi regelui: monarhul numea miniştrii şi generalii, iar
Parlamentul, format din 2 camere- Camera Lorzilor şi Camera Comunelor- unde se votau
legile, se aproba bugetul şi se controla Guvernul. Puterea executivă era a Cabinetului,
compus din miniştrii si condus de un premier.
Statele din Europa modernă au la bază modelul politic a monarhiei constituţionale, cu
puteri separate în stat, pluralism politic, la conducere fiind Parlamentul cu Guvernul
împreună cu preşedintele.

BIBLIOGRAFIE
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_englez%C4%83
-“Manualul de istorie”- clasa a X-a – Coint, autori: Alexandru Barnea, Vasile Aurel Manea,
Eugen Palade, Mihai Stamatescu, Bogdan Teodorescu, pag. 11- “Modelul monarhiei
constituţionale”