Sunteți pe pagina 1din 3

Zone şi arii protejate – CURSUL NR.

CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII
Biodiversitate = existenţa în nevoile imediate ale societăţii. S-a produs
ecosistemele terestre sau acvatice a unui astfel înlocuirea sistemelor naturale
număr mare de genotipuri în cadrul unei complexe prin ecosisteme artificiale
populaţii, a unui număr mare de specii de ultrasimplificate, caracterizate printr-o
diferite origini şi cu diverse adaptări la mare productivitate, dar şi printr-o
mediu în cadrul unui ecosistem şi maximă instabilitate. Aşa sunt:
existenţa la nivelul globului terestru a • plantaţiile forestiere monodominante;
unei mari diversităţi de ecosisteme. • culturile agricole monospecifice;
• bazinele piscicole.
Genotip = fond de gene de care
Dacă aceste sisteme artificiale se
dispune o populaţie.
menţin, aceasta se datorează faptului că
funcţionează ca subsisteme ale sistemului
Modificarea treptată a mediului,
social-uman care investeşte mari cantităţi
înlocuirea sistemelor naturale cu
de energie pentru a asigura funcţionarea
agrosisteme, extinderea platformelor
lor.
industriale, a perimetrelor construite,
Însă extinderea acestor sisteme
pescuitul şi vânătoarea cu mijloace
artificiale duce la simplificarea structurii
moderne pun în pericol multe specii de
biosferei atât sub aspect ecologic, cât şi
plante şi de animale ducând treptat la
genetic:
scăderea biodiversităţii.
• exploatarea intensivă şi dezechilibrată
Pe măsură ce acest fenomen se
a sistemelor naturale cum ar fi
produce pe suprafeţe tot mai întinse,
extragerea preferenţială a unor specii
unele specii dispar cu totul din anumite
de arbori;
regiuni sau, dacă procesul este
generalizat sau dacă specia are un areal • pescuitul sau vânarea unor specii,
restrâns, dispare pentru totdeauna din uneori până la dispariţie, cum s-a
flora sau fauna Globului, deci se produce întâmplat cu animalele cu blană
o sărăcire a geofondului planetei noastre. preţioasă, elefanţii vânaţi pentru
fildeşi, dar şi unele distruse –
Genofond = întreaga diversitate şi considerate dăunătoare.
bogăţie a informaţiei genetice a speciilor Introducerea de specii utile omului, dar
şi populaţiilor care intră în alcătuirea străine de ecosistemele respective, a dus
biosferei. la grave dezechilibre, mai ales în regiuni
cu o faună arhaică, primitivă (ex:
Genofondul fiecărei populaţii este Australia, Noua Zeelandă şi o serie de
rezultatul evoluţiei ei într-un ecosistem insule din Oc. Indian şi Oc. Pacific).
dat, evoluţie care se desfăşoară sub O altă problemă o constituie utilizarea
controlul selecţiei. De aceea, genofondul de pesticide şi chiar de îngrăşăminte
oricărei populaţii este rezultatul corelaţiei chimice care determină adesea
cu celelalte specii din ecosistem, este distrugerea unor specii rare sau cu rol
parte componentă a genofondului important în ecosistem, pe când
ecosistemului. dăunătorii reuşesc, în general, să se
Dispariţia unei specii dintr-un menţină. Tendinţa de obţinere de soiuri
ecosistem, dar şi reducerea sau sporirea de plante şi de rase de animale cât mai
numărului ei dincolo de limitele oscilaţiilor productive, selecţionate, duce la
numerice normale determină eliminarea sistematică a unor variaţii,
transformarea genofondului. Introducerea deci la scăderea polimorfismului
de specii noi într-un ecosistem constituit populaţional, care permite adaptarea la
sau schimbarea unor factori de mediu diferite condiţii de mediu.
prin modificări ale regimului termic, În ultimele decenii a apărut o tendinţă
regimului hidrologic sau ca urmare a tot mai marcantă, de reducere a
poluării afectează, de asemenea, numărului de soiuri şi de rase,
echilibrul ecosistemului. În condiţii extinzându-se numai unele dintre ele. Se
naturale, fără amestecul omului, astfel de constată dispariţia formelor primitive care
transformări se produc lent, în timp au constituit sursa genetică a celor
îndelungat, şi au dus în decursul evoluţiei cultivate. Astfel, au dispărut numeroase
la diversificarea crescândă a formelor varietăţi sălbatice de grâu, mei, cartofi,
vieţii. roşii şi banane, iar altele sunt pe cale de
Omul a căutat să obţină o utilizare a dispariţie. Aceste varietăţi sălbatice
potenţialului mediului care să satisfacă constituiau cea mai importantă sursă

1
Zone şi arii protejate – CURSUL NR. 1
genetică de rezistenţă la dăunători, boli şi Printre problemele de mare actualitate
condiţii climatice aspre. privind reducerea biodiversităţii se
O problemă o constituie şi rasele de numără:
animale domestice. După datele Uniunii • distrugerea într-un ritm rapid a
Internaţionale pentru Conservarea Naturii, pădurilor tropicale, cu o mare
din 145 de rase de bovine din Europa şi diversitate a speciilor vegetale şi
bazinul mediteranean, 115 sunt animale;
ameninţate cu dispariţia. Chiar în • distrugerea speciilor de corali care se
interiorul raselor se produce o numără printre cele mai importante
uniformizare prin generalizarea structuri create de organismele vii,
însămânţărilor artificiale cu material adăpostind unele dintre cele mai mari
provenind de la un număr mic de animale. aglomerări de specii din lume. Coralii
Pepinierele bazate pe seminţe provenind sunt afectaţi de pecuitul practicat în
de la un număr mic de arbori furnizează mod distructiv (otrăvirea apei,
material săditor pentru suprafeţe întinse, folosirea explozibililor, metodă des
ducând la uniformizarea genetică şi practicată în SE Asiei). De asemenea,
ecologică a populaţiilor. Uniformizarea datorită colectării pentru colecţii şi, în
prezintă riscuri pentru viitor deoarece o acelaşi timp, ca urmare a folosirii lor
schimbare mai mult sau mai puţin bruscă pentru obţinerea varului. Sunt intens
a condiţiilor de mediu, apariţia unor afectaţi de poluare şi de depunearea
epidemii sau alte împrejurări nefavorabile de sedimente aduse de ape de pe
pot produce pierderi de neînlocuit continent. 10% din corali sunt distruţi
deoarece soiurile de plante şi rasele de în mod iremediabil.
animale domestice şi-au pierdut în bună
măsură capacitatea adaptativă. De aceea, • Mangrovele – sunt locuri în care se
în prezent există preocupări intense înmulţesc şi îşi găsesc hrană numeroşi
pentru menţinerea unui anumit grad de peşti din zona litorală şi pelagică. 80%
diversitate genetică fie prin menţinerea în din pescuitul marin din zonă se
cultură pe suprafeţe limitate a acestor bazează direct sau indirect pe aceste
soiuri, fie prin crearea unor bănci de resurse. Mangrovele au un rol foarte
gene. important şi în acumularea şi
Se consideră că unele dintre speciile reciclarea substanţelor nutritive, în
periclitate ar putea în viitor, pe măsura reglarea bilanţului apei şi protecţia
progreselor în cercetarea ştiinţifică, să antierozională a ţărmurilor. În prezent,
devină surse valoroase de substanţe în mangrovele sunt distruse pe scară
medicină sau în cercetarea ştiinţifică. largă pentru a face loc orezăriilor,
Pentru ocrotirea speciilor ameninţate acvaculturii, iar lemnul este utilizat
cu dispariţia este necesară conservarea pentr obţinerea de mangal. Sunt
ecosistemelor în care se integrează afectate şi de extinderea localităţilor,
acestea într-o stare cât mai apropiată de a platformelor industriale sau de
cea naturală, de obicei prin declararea de captarea apelor continentale care le
arii protejate de diferite tipuri. alimentează. Se estimează că deja ½
Totuşi, în cazuri extreme, când specia din aceste formaţiuni au fost distruse.
este grav ameninţată, se poate recurge şi Conform unor date din 1 997, în
la conservarea în afara mediului natural în Thailanda au dispărut 60% din
grădini zoologice, grădini botanice, mangrove, în Filipine 45%, iar în
parcuri dendrologice sau ferme Indonezia 40%.
specializate. Exemplarele astfel Biodiversitatea se reduce drastic în
conservate se înmulţesc într-un mediu mările închise, puternic poluate, cum ar fi
controlat, realizându-se apoi repopulări în Marea japoniei, Marea Baltică sau Marea
habitatele naturale favorabile. Procedeul Neagră, precum şi în lacuri şi râuri
a dat rezultate bune în multe cazuri (ex: afectate de poluare.
pentru salvarea urangutanului, calului Principalele ameninţări la adresa
Przewalski, diverse specii de răpitoare biodiversităţii:
mari), ajungându-se la refacerea unor • distrugerea habitatelor datorită
populaţii naturale. Totuşi, multe specii de activităţii antropice sau unor cauze
animale nu se reproduc sau se reproduc naturale;
foarte greu în afara mediului lor natural. • extragerile excesive (ex: vânat);
Alteori, reproducerea şi creşterea puilor în • poluarea (fenomen supranumit
captivitate face problematică „moartea pădurilor”);
supravieţuirea lor ulterioară în libertate • distrugerea insectelor şi a păsărilor
sau poate provoca accidente. insectivore prin folosirea pesticidelor;

2
Zone şi arii protejate – CURSUL NR. 1
• distrugerea faunei acvatice ca urmare
a acidifierii apei, dată de ploile acide
şi datorită acumulării de poluanţi în
apele acumulate din topirea zăpezilor.
Foarte afectate sunt nevertebratele
acvatice; s-au citat cazuri când au
dispărutpeste 70% din speciile de
moluşte şi crustacei afectate atunci
când pH-ul a scăzut sub 6,3%. Fiind
afectate nevertebratele, se modifică
circuitul materiei în ecosistem. Ca
urmare a poluării apei, există deja
numeroase râuri moarte, fără peşti şi
alte organisme animale, iar în alte
cazuri s-a modificat compoziţia pe
specii, locul speciilor mai sensibile
fiind luat de specii rezistente la
poluare, dar cu valoare economică şi
ştiinţifică mai redusă;
• modificări ale modului de utilizare a
terenurilor. Ex: fertilizarea şi
supraînsămânţarea păşunilor şi
fâneţelor duce la dispariţia speciilor
mai sensibile şi la extinderea speciilor
comune;
• modificări climatice locale sau
încălzirea climatică globală însoţită
adesea şi de aridizare;
• dispariţia bazei trofice sau a
polenizatorilor (fenomen cunoscut sub
numele de „desincronizare”).
În pădurile tropicale conexiunile şi
coevoluţia speciilor sunt fenomene foarte
răspândite, iar descifrarea lor se află de-
abia la început. Ex: în America Centrală
sunt răspândiţi unii fluturi ale căror omizi
consumă frunzele unei plante ce conţin
substanţe toxice. Aceste substanţe
persistă şi în corpul fluturelui provenit din
omidă, fapt pentru care sunt evitaţi de
către prădători.
Un asemenea complex de specii
evoluează unitar, depinzând unele de
altele.