TEST GRILA-HEMORAGIA DIGESTIVA

C1239001. Reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de hemoragie digestiva
inferioara:

A. Polipza recto-colonica
B. Hemoroizii
C. Cancerul ano-rectal
D. Diverticuloza colo-rectala
E. Boala Crohn

C1239003. Delimitarea anatomica intre hemoragiile digestive superioare si

hemoragiile digestive inferioare este realizata de:

A. Esofag
B. Stomac
C. Unghiul duodeno-jejunal
D. Ileonul terminal
E. Cec

C1239004. Metoda de electie in diagnosticul de urgenta al unei HDS este reprezentat

de:

A. Examenul radiologic eso-gastro-duodenal cu substanta de contrast

B. Endoscopia digestiva
C. Examen radiologic al abdomenului pe gol
D. Arteriografia selectiva
E. Splenoportografia

C1339008. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la melena NU sunt

adevarate?

A. melena este cea mai frecventa forma de manifestare a hemoragiilor digestive

superioare
B. scaunul melenic este lucios, moale, negru ca pacura
C. melena semnifica in toate cazurile o hemoragie proximala de unghiul duodeno-jejunal
D. melena se poate asocia cu hematemeza
E. melena poate fi singura forma de manifestare a unei hemoragii digestive

C1339009. In hemoragiile digestive inferioare sursa hemoragiei este situata

A. intre unghiul duodeno-jejunal si anus

B. distal de valvula ileo-cecala
C. distal de portiunea de 3-a a duodenului
D. la nivelul colonului transvers si descendent
E. pe colonul ascendent

1
C1439011. In clasificarea Forrest FIIb inseamna:

A. Baza de culoare neagra a leziunii;

B. Vase vizibile;
C. Cheag aderent;
D. Scurgere lenta nepulsatila a sangelui din leziune;
E. Stigmat de sangerare.

C1439013. Pentru diagnosticul de hemoragie digestiva superioara grava (Seufert)

pledeaza urmatoarele elemente clinice, mai putin:

A. Tensiunea arteriala sistolica < 100 mmHg;

B. Extremitatile calde;
C. Tahicardie > 100 batai/min.;
D. Diureza orara < 40 ml;
E. Hematocrit < 30%.

C1539014. Hematemeza este urmata intotdeauna de:

A. hematochezie;
B. hemoptizie;
C. melena;
D. rectoragie;
E. metroragie.

C1539015. In care din urmatoarele circumstante apare hematochezia:

A. cind hemoragia digestiva superioara depaseste 100ml;

B. cind hemoragia digestiva are sursa la nivelul colonului descendent;
C. cind hemoragia digestiva superioara depaseste 1000ml si se produce intr-un interval
scurt de timp;
D. cind hemoragia digestiva nu depaseste 500ml si se produce intr-un interval mai lung
de timp;
E. in cazul unei hemoragii masive, produsa la nivelul rectului.

C1639026. Hemoragia digestiva reprezinta:

A. hemoragia nazala
B. hemoragia la nivelul cavitatii bucale
C. hemoragia de la nivelul regiunii faringo-esofagiene pana la anus
D. hemoragia gastrica
E. hemoragia exteriorizata prin melena indiferent de sursa sangerarii

2
C2239038. Într-o hemoragie digestivă superioară, momentul optim de examinare
endoscopică este intre:

A. 6-12 ore de la debutul hemoragiei

B. 12-24 ore de la debutul hemoragiei
C. 24-36 ore de la debutul hemoragiei
D. 24-48 ore de la debutul hemoragiei
E. în primele 6 ore de la debutul hemoragiei

C2639051. Obiectivul esenţial în tratamentul HDS, îl reprezintă:

A. montarea sondei naso-gastrice

B. repausul digestiv absolut în plină hemoragie
C. hemostaza
D. transfuzia sanguină
E. tratamentul medicamentos cu viză patogenă

C1239056. Urmatoarele afirmatii referitoare la melena sunt adevarate:

A. Este forma cea mai frecventa de exteriorizare a unei HDS

B. Apare doar in hemoragiile digestive inferioare
C. Scaunul melenic are aspect de cheaguri cu sange proaspat
D. Melena precedata de hematemeza este intotdeauna semn de HDS
E.Melena izolata mai poate aparea in urma sangelui ingerat si chiar in sangerari distale de
unghiul duodenojejunal

C1239057. Pot determina "ulcer de stres” urmatoarele afectiuni:

A. Traumatismele cranio-cerebrale
B. Policitemia vera
C. Socul toxico-septic
D. Arsuri grave
E. Operatii neuro-chirugicale

C1339062. Hemoragiile digestive inferioare care pot evolua sever necesitand

hemostaza de urgenta includ:

A. enterocolita acuta
B. tumorile ulcerate
C. ruptura hemoroidala
D. angiodisplaziile colonice
E. boala Crohn

C1339065. Care dintre urmatoarele modificari sunt considerate elemente obiective

in evaluarea rasunetului circulator si hematologic al hemoragiei?

3
A.scaderea tensiunii arteriale sub 80mmHg, sau cu 4 unitati la persoanele hipertensive,
sugereaza o stare de colaps
B. manifestarea ca hematemeza cu sange proaspat
C.necesitatea unei transfuzii de sange mai mare de 5 unitati pentru restabilirea si
mentinerea unei tensiuni arteriale
D. scaderea hemoglobinei sub 12 mg%
E. scaderea hematocritului sub 30%

C1339069. Intr-o hemoragie digestiva superioara endoscopia poate preciza:

A. existenta unei hemoragii active in teritoriul examinat

B. cauza sangerarii
C. momentul debutului
D. daca exista una sau mai multe surse de sangerare
E. volumul de sange pierdut pana la efectuarea manevrei

C1339071. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate in tratamentul

hemoragiilor digestive superioare?

A. somatostatinul
B. sucralfatul
C. blocantii receptorilor H2
D. prostaglandinele
E. inhibitori ai pompei de calciu

C1539076. Care dintre urmatoarele leziuni poate fi sursa de hemoragie digestiva

inferioara:

A. fisura anala;
B. fistula perianala;
C. hemoroizii;
D. cancerul anorectal;
E. abcesul intrasfincterian.

C1539077. Hemoragiile digestive inferioare cu singe proaspat provin de obicei din

urmatoarele segmente de tub digestiv:

A. jejun;
B. anus;
C. sigmoid inferior;
D. cec;
E. rect.

C1539078. Care dintre urmatoarele enunturi constituie indicatii in vederea

interventiei chirurgicale de urgenta la un pacient cu hemoragie digestiva
superioara:

4
A. hemoragii grave de la inceput, cind se pierde rapid peste 30% din cantitatea totala de
singe;
B. hemoragii medii care se repeta la interval de o saptamina;
C. hemoragii care nu se opresc printr-un tratament conservator corect;
D. hemoragii in care stabilitatea hemodinamica nu se obtine sau se obtine pentru o scurta
durata;
E. virsta peste 60 de ani.

C1639081. Masurile de urgenta obligatorii in fata unui pacient cu HDS:

A. repaus la pat
B. determinare de grupa sanguina
C. ECG
D. asigurare cale venoasa
E. sondaj uretral

C2239104. Diagnosticul hemoragiilor digestive superioare, trebuie să precizeze

următoarele elemente:

A. dacă este sau nu o hemoragie digestivă superioară

B. importanţa şi gravitatea hemoragiei
C. etiologia hemoragiei
D. prezenţa patologiei supraadăugate
E. prezenţa hemoroizilor simptomatici

C2239106. Într-o hemoragie digestivă superioară, este obligatorie efectuarea

tuşeului rectal, care:

A. permite aprecierea mucoasei rectale

B. permite aprecierea tonicităţii sfincterului
C. va recolta materii fecale pentru a vedea dacă este sau nu un scaun melenic
D. decelează prezenţa hemoroizilor simptomatici
E. poate diferenţia hemoragia digestivă superioară de cea inferioară

C2239109. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte:

A. hematemeza este precedată totdeauna de melenă

B. melena precedată de hematemeză este totdeauna semn de hemoragie digestivă
superioară
C. melena izolată mai poate apare şi în urma sângelui ingerat
D. melena izolată mai poate apare şi din sângerări cu sediul distal de unghiul duodeno-
jejunal
E. hematemeza este forma cea mai frecventă de exteriorizare a hemoragiilor digestive
superioare

5
C2239110. Hematochezia apare atunci când:

A. cauza hemoragiei este de origine gastrică

B. hemoragia depăşeşte 1000 ml sânge
C. hemoragia se produce într-un interval scurt de timp
D. recidiva unei hemoragii este în primele 4-5 zile de la debut
E. hemoragiile sunt mici şi repetate

C2239119. Într-o hemoragie digestivă superioară, endoscopia poate preciza:

A. sediul hemoragiei
B. intensitatea hemoragiei
C. existenţa unei hemoragii active sau oprite
D. dacă este o singură sursă de hemoragie sau sunt mai multe
E. poate evidenţia hemoragii cu rata foarte mică de sângerare

C2239123. Într-o hemoragie digestivă superioară, stadiul FII după clasificare

Forrest semnifică:

A. cheag aderent
B. vase vizibile
C. sângerare în jet, cu origine arterială
D. stigmat de sângerare
E. baza de culoare neagră a leziunii

C2239128. După Seufert, parametrii care caracterizează o hemoragie digestivă

superioară gravă sunt:

A. tahicardie peste 100 bătăi/minut

B. tensiune arterială sistolică < 100 mm Hg
C. hemoglobina < 8g%
D. presiune venoasă centrală > 2 cm apă
E. diureza orară < 40 ml/oră

C2239129. Factorii care sugerează un prognostic favorabil într-o hemoragie

digestivă superioară sunt:

A. reluarea tranzitului cu scaune normale

B. diureza sub 40 ml/oră
C. stabilitate hemodinamică
D. hemoglobina şi hematocritul scad
E. alterarea stării generale

C2239130. Factorii de prognostic nefavorabil într-o hemoragie digestivă superioară

sunt:

6
A. repetarea sângerării
B. diureză orară normală
C. alterarea stării generale
D. pulsul se accelerează şi devine filiform
E. hemoglobina şi hematocritul scad

C2239131. Hemostază endoscopică în hemoragiile digestive superioare nevariceale

se face prin următoarele modalităţi:

A. tehnici ce folosesc substanţe cu acţiune vasoconstrictoare

B. tehnici termale
C. tehnici mecanice
D. injectare de microsfere
E. perfuzie intraarterială de vasopresină

C2539145. Care dintre următorii parametrii caracterizează o H.D.S. gravă?

A. Tensiune arterială sistolică < 100 mm Hg.

B. Hematocrit < 30%.
C. Tahicardie între 80-100 bătăi/min.
D. Hemoglobina > 8 g%.
E. Diureza orară între 45-60 ml.

C2939173. Dupa clasificarea Forrest, HDS poate fi cu exceptia:

A. F I b – scurgerea lenta,nepulsatila a sangelui dintr-o leziune

B. F II c – baza de culoare neagra a leziunii
C. F II b – cheag aderent
D. F III – scurgere in jet,cu origine arteriala
E. F I a – stigmat de sangerare

C2939170. HDS se exteriorizeaza prin:

A. sangerare oculta
B. hematemeza
C. melena
D. hematochezie
E. hemoptizie

C2939171. Parametrii care caracterizeaza o HDS grava:

A. tahicardie peste 100/min

B. tensiune arteriala sistolica sub 120 mmHg
C. hemoglobina sub 8 g‰
D. hematocrit sub 30%
E. presiune venoasa centrala sub 4 cm H2O

7
8