NOTE CURS 1

ŞIRURI DE NUMERE REALE

Notele de curs se completează cu explicaţiile suplimentare, graficele

şi exemplele predate la curs!

1. Superiorul şi inferiorul unei submulţimi a lui R

Definiţie 1.1. Fie A ⊂ R şi fie b ∈ R atunci spunem că b este un
majorant(respectiv minorant) pentru mulţimea A dacă a ≤ b pentru
orice a ∈ A.
Definiţie 1.2. Se numeşte margine superioară (respectiv inferioară) a
mulţimii A şi se notează cu sup A (respectiv inf A) cel mai mic majorant
(respectiv cel mai mare minorant) al mulţimii A.
Observaţia 1.3. M = sup A dacă şi numai dacă
(
M ≥ a pentru orice a ∈ A
.
∀ε > 0∃aε ∈ A astfel incat M − ε < aε
Observaţia 1.4. m = inf A dacă şi numai dacă
(
m ≤ a pentru orice a ∈ A
.
∀ε > 0∃aε ∈ A astfel incat aε < m + ε
Teorema 1.5. Orice mulţime majorată (respectiv minorată) de numere
reale are margine superioară (respectiv margine inferioară).

2. Şiruri de numere reale

Un şir de numere reale este o mulţime de numere reale ı̂ntr-o ordine
predefinită
a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . .
unde a1 este numit primul termen, a2 al doilea termen, an termenul
general al şirului. Şirul {a1 , a2 , a3 , . . . , an , . . . } poate fi notat {an },
{an }∞
n=1 , (an )n≥1 , (an )n∈N∗ .

Observaţia 2.1. Unele şiruri pot fi definite dând formula termenului

general. Să notăm faptul că n nu trebuie neapărat să plece de la 1.
Exemplul 1.
1
2 ŞIRURI DE NUMERE REALE

n
• şirul { n+1 }∞
n=1 , an =
n
n+1
şi este
1 2 3 4 n
{ , , , ,..., , . . . };
2 3 4 5 n+1

√ √
• şirul { n − 3}∞
n=3 , an = n − 3, n ≥ 3 şi este
√ √ √
{0, 1, 2, 3, . . . , n − 3, . . . }.
Definiţie 2.2. Un şir {an } de numere reale are limita L şi scriem
limn→∞ an = L sau an → L când n → ∞ dacă termenii şirului an sunt
cât de aproape vrem de L luându-l pe n suficient de mare.
Dacă limn→∞ an există şi este finită spunem că şirul {an } este con-
vergent. În figura următoare sunt două şiruri care au limita L.

O versiune mai precisă a definiţiei este următoarea.

Definiţie 2.3. Un şir {an } de numere reale are limita L(finită) şi
scriem limn→∞ an = L sau an → L când n → ∞ dacă pentru orice
ε > 0 există un număr natural corespunzător N = Nε (care depinde de
ε) astfel ı̂ncât dacă n > N atunci |an − L| < ε.
 NOTE CURS 1 3

Cu alte cuvinte, indiferent cât de mic alegem intervalul (L − ε, L + ε)

există un N astfel ı̂ncât toţi termenii şirului de la aN +1 ı̂ncolo sunt ı̂n
acest interval.

Definiţie 2.4. limn→∞ an = ∞( respectiv − ∞) ı̂nseamnă că pentru

orice număr pozitiv M există un număr natural N astfel ı̂ncât dacă
n > N atunci an > M ( respectiv < −M ). Dacă limn→∞ an = ±∞
atunci spunem că şirul {an } este divergent.

Operaţii cu şiruri convergente

Dacă {an } şi {bn } sunt şiruri convergente de numere reale şi dacă c
este o constantă atunci

(1) limn→∞ (an + bn ) = limn→∞ an + limn→∞ bn ;

(2) limn→∞ can = c limn→∞ an ;

(3) limn→∞ c = c;

(4) limn→∞ (an · bn ) = limn→∞ an · limn→∞ bn ;

an limn→∞ an
(5) limn→∞ bn
= limn→∞ bn
dacă limn→∞ an 6= 0;

(6) limn→∞ apn = (limn→∞ an )p dacă p > 0 şi an > 0.

Teorema 2.5. (Teorema cleştelui) Dacă an ≤ bn ≤ cn pentru n ≥ n0

şi dacă limn→∞ an = limn→∞ cn = L atunci şi limn→∞ bn = L.
4 ŞIRURI DE NUMERE REALE

Teorema 2.6. Dacă limn→∞ |an | = 0 atunci şi limn→∞ an = 0.

Definiţie 2.7. Un şir {an }n≥1 de numere reale este mărginit dacă exis-
tă M > 0 astfel ı̂ncât |an | ≤ M , pentru orice n ≥ 1. (Sau dacă există
C1 , C2 ∈ R astfel ı̂ncât C1 ≤ an ≤ C2 pentru orice n ≥ 1.)
Definiţie 2.8. Un şir (an )n≥1 de numere reale se numeşte şir monoton
crescător dacă a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ . . . an ≤ an+1 ≤ . . . şi se numeşte şir
monoton descrescător dacă a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ · · · ≤ an ≥ an+1 ≥ . . . .
Dacă inegalităţile de mai sus sunt stricte atunci şirul se numeşte strict
monoton.
Teorema 2.9. (Weierstrass) Orice şir de numere reale monoton şi
mărginit este convergent.
Definiţie 2.10. Fie {an } un şir de numere reale şi fie k1 < k2 < · · · <
kn < . . . un şir strict crescător de numere naturale. Şirul {akn }n se
numeşte subşir al şirului {an }.
Exemplul 2.11. Dacă considerăm şirul a1 , a2 , a3 , a4 , . . . atunci un
subşir al acestui şir este a1 , a3 ,. . . , a2k−1 , . . . . Un alt exemplu de subşir
este a2 , a4 , a6 , . . .

3. Probleme propuse
1.
(1) Ce este un şir?

(2) Ce ı̂nseamnă că limn→∞ an = 8?

(3) Ce ı̂nseamnă că limn→∞ an = ∞?

2.
 NOTE CURS 1 5

(1) Ce este acela un şir convergent? Daţi două exemple.

(2) Ce este un şir divergent? Daţi două exemple.

3. Scrieţi primii cinci termeni ai şirului
2n
(1) an = 2n+1
;
n2 −1
(2) an = n2 +1
;
(−1)n−1
(3) an = 5n
;

(4) an = cos nπ
2
;
1
(5) an = (n+1)!
;

(6) a1 = 1, an+1 = 5an − 3;

an
(7) a1 = 6, an+1 = n
;
an
(8) a1 = 2, an+1 = an +1
;

(9) a1 = 2, a2 = 1, an+1 = an − an−1 .

4. Determinaţi formula termenului general an al şirului dacă şirul
este
(1) { 12 , 14 , 16 , 81 , 10
1
, . . . };

(2) {4, −1, 41 , − 16

1 1
, 64 , . . . };

(3) {−3, 2, − 34 , 98 , − 16
27
, . . . };

(4) {5, 8, 11, 14, 17, . . . };

(5) { 12 , − 43 , 94 , − 16
5 6
, 25 , . . . };

(6) {1, 0, −1, 0, 1, 0, −1, 0, . . . }.

5. Calculaţi primii zece termeni ai şirului şi apoi reprezentâţi grafic
termenii şirului. Pare să aibă şirul limită? Dacă da, calculaţi-o dacă
nu, explicaţi de ce.
3n
(1) an = 1+6n
;
6 ŞIRURI DE NUMERE REALE

(−1)n
(2) an = 2 + n
;

n
(3) an = 1 + − 12 ;
10n
(4) an = 1 + 9n
.
6. Determinaţi dacă şirul este convergent sau divergent. Dacă este
convergent, calculaţi limita.
3+5n2
(1) an = n+n2
;
3+5n2
(2) an = 1+n
;
n4
(3) an = n3 −2n
;

(4) an = 2 + (0.86)n ;

(5) an = 3n 7−n ;
√
3 n
(6) an = √
n+2
;
√
(7) an = e−1/ n
;
4n
(8) an = 1+9n
;
q
1+4n2
(9) an = 1+n2
;
nπ


(10) an = cos n+1
;
2
(11) an = √ n ;
n3 +4n

(12) an = e2n/(n+2) ;
(−1)n
(13) an = √ ;
2 n

(2n−1)!
(14) { (2n+1)! };
ln n
(15) { ln(2n) };

(16) {sin n};

(17) an = ln(n + 1) − ln n;
 NOTE CURS 1 7

cos2 n
(18) an = 2n
;

(19) an = n sin(1/n);

(20) an = 2−n cos(nπ);

2 n


(21) an = 1 + n
;
√
(22) an = n
n;

(23) an = ln(2n2 + 1) − ln(n2 + 1);

√ √
(24) an = n+2− n + 1;

(25) {0, 1, 0, 0, 1, 0, 0, 0, 1, . . . };

(26) { 11 , 13 , 12 , 41 , 13 , 15 , 14 , 16 , . . . }.
7. Determinaţi dacă şirul definit mai jos este convergent sau divergent:
a1 = 1, an+1 = 4 − an for n ≥ 1.
Ce se ı̂ntâmplă dacă primul termen este a1 = 2?
8.
(1) Dacă {an } este convergent, arătaţi că
lim an+1 = lim an .
n→∞ n→∞

(2) Un şir {an } este definit de a1 = 1 şi an+1 = 1/(1 + an ), pentru

n ≥ 1. Presupunând că {an } este convergent, aflaţi limita sa.
9. Presupunem că şirul {an } este descrescător şi că toţi termenii săi
sunt cuprinşi ı̂ntre numerele 5 şi 8. Explicaţi de ce şirul are limită. Ce
puteţi spune despre valoarea limitei?
10. Determinaţi dacă şirul este crecător, descrescător sau nu este
monoton Este şirul mărginit?
(1) an = cos n;
1
(2) an = 2n+1
;
1−n
(3) an = 2+n
;

(4) an = n(−1)n .
11. Arătaţi că dacă limn→∞ an = 0 şi {bn } este mărginit atunci
limn→∞ (an bn ) = 0.
8 ŞIRURI DE NUMERE REALE

3
12. Şirul { n+5 } este strict descrescător.
3 3 3
Soluţie Într-adevăr, n+5 > (n+1)+5 = n+6 şi astfel an > an+1 , pentru
orice n ≥ 1.
13. Arătaţi că şirul cu termenul general an = n2n+1 este descrescător.
Soluţie Trebuie să arătăm că an+1 ≤ an pentru orice n ≥ 1 adică
n+1 n
2
≤ 2
(n + 1) + 1 n +1
ceea ce este chivalent cu n3 +n2 +n+1 ≤ n3 +2n2 +2n adică 1 ≤ n2 +n.
Cum n ≥ 1 este evident că 1 ≤ n2 + n.
14. Stabiliţi dacă şirul {an } definit prin relaţia de recurenţă a1 = 2,
an+1 = 21 (an + 6) este convergent.
15. Fie şirul cu termenul general
1 1 1
an = 1 + + + · · · + − ln n.
2 3 n
Arătaţi că {an } este monoton descrescător şi mărginit.
16. Aratăti că şirul cu termenul general
sin x sin 2x sin nx
an = + 2
+ ··· +
2 2 2n
este convergent.