Calculul parametrilor de structura ai tricoturilor – metoda generala

Parametrii de structura ai tricotului sunt aceia care dau informatii tehnice despre
structura tricotata. Acestia sunt corelati cu:
 tipul, natura si finetea firelor,
 caracteristicile tehnice ale masinilor de tricotat,
 destinatia tricotului.
Parametrii cu care s-a realizat o structura tricotata au influenta asupra stabilitatii
dimensionale a structurii, a comportarii acesteia la intretinere (purtare, spalare, curatare
chimica).
La proiectarea unei structuri tricotate, pentru calculul parametrilor de structura se
realizeaza desene de calcul la scara si se efctueaza sectiuni longitudinale si transversale
corespunzatoare, astfel incat calculele sa fie facute cu maxima exactitate.
Metoda generala de calcul a parametrilor de structura este aceeasi pentru toate
structurile indiferent carei grupe apartin, celei a tricoturilor simple sau celei a tricoturilor
din urzeala, particularizarile tin seama de modul de dispunere al firelor in cuprinsul
structurii, iar aproximarile facandu-se ca atare.

Fig. 1.3 Strucura glat (apartine grupei tricoturilor simple)

Conform notatiilor din fig. 1 avem:
A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
F – diametrul firului in stare libera (tricotul este in stare relaxata, netensionat pe
nici una dintre cele doua directii sau pe suprafata).

1
 Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 1:
 1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;
 2-3 reprezinta bucla de ac;
 4-5 reprezinta bucla de platina.

Fig. 2.3 Structura tricot (apartine grupei tricoturilor din urzeala)

Conform notatiilor din fig. 2 avem:

A – pasul ochiurilor;
B - inaltimea ochiurilor;
Elemete ale ochiurilor identificate in fig. 2:
1-2 si 3-4 reprezinta flancurile ochiurilor;
2-3 reprezinta bucla de ac;
4-5 reprezinta segmentul de legatura.

Relatiile generale pentru calculul parametrilor de structura ai tricoturilor sunt

generale, particularizarea pentru fiecare structura facandu-se in functie de modul de
dispunere al elementelor ochiurilor.
 Diametrul firului in stare libera, F:
c1  Tex
F [mm]
31,6

Unde: F – reprezinta diametrul firului in stare libera, exprimat in [mm];

2
 c1 – reprezinta coeficient dependent de natura materiei prime. Este
determinat experimental si se afla in tabele.
2
c1 
 

Unde:  - reprezintă densitatea firului în [g/cm3].

Tipul firului Valorile coeficienţilor dependenţi de natura
firului
c1 c2
Bumbac 1,25 0,92
In (filat din câlţi) 1,16
Lână cardată 1,36 1
Lână pieptănată 1,27 1
Mătase 1,30 0,97
Viscoza 1,03-1,30 0,97
Poliamide normale 1,50 1,10
Relon – capron 1,50 1,10
Nylon (Poliamida 6-6) 1,38 1,04
Poliamidice supraelastice 1,70 1
Poliesterice normale 1,30 0,97
Poliesterice voluminoase 1,70 0,96-1,00
Poliacrilonitrilice normale (PAN) 1,30-1,36 1,00
Poliacrilonitrilice voluminoase 1,70-1,80 1,00-1,25

 Diametrul firului in stare intinsa, f:

c 2  Tex
f  [mm]
31,6

Unde: f – reprezinta diametrul firului in stare intinsa (supus fortelor de intindere);

c2 – coeficient dependent de natura materiei prime. Este determinat
experimental si se afla in tabele.
 Pasul ochiurilor, A – definit ca distanta dintre centrele a doua bucle de
ac succesive determinate pe directia randurilor de ochiuri:
A  k A  F [mm]

Unde: kA – reprezinta coeficientul pasului ochiurilor, coeficient dependent de

structura si compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Inaltimea ochiurilor, B – determinata ca distanta dintre centrele a doua
bucle de ac determinata pe directia sirurilor de ochiuri:

3
 B  k B  F [mm]

Unde: kB – reprezinta coeficientul inaltimii ochiurilor, coeficient dependent de

structura si compactitatea tricoturilor. Este determinat experimental si se afla in tabele.
 Desimea pe orizontala, DO:
10
Do  [ochiuri / 10mm]
A
Desimea – se defineste ca fiind numarul de elemente (in cazul de fata ochiuri)
determinate pe o anumita unitate de lungime (in cazul de fata 10 mm).
 Desimea pe verticala, Dv:
10
Dv  [ochiuri / 10mm]
B
 Lungimea firului dintr-un ochi, lo:
l o  a  A  b  B  c  F [mm]

Unde: a, b, c – coeficienti dependenti de structura tricoturilor, de modul de

dispunere al elementelor structurii.
 Coeficientul liniar de acoperire, δl - definit ca raportul dintre lungimea
firului dintr-un ochi si diametrul firului in stare libera:
l
l 
F
δl – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce
au celeasi unitati de masura.
 Coeficientul de acoperire superficial (de suprafata), δs – definit ca
raportul dintre suprafata ochiului si suprafata firului dintr-un ochi:
A B
s 
lF
δs – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce
au celeasi unitati de masura.
 Coeficientul volumetric de umplere, δv – definit ca raportul dintre
volumul ochiului si volumul ocupat de firul dintr-un ochi:
A  B  gt
v 
 F2
l
4

4
 Unde: gt – reprezinta grosimea tricotului. Se exprima in mm sau in numar de
diametre de fir (aflate in sectiune).
δv – nu are unitate de masura pentru ca se obtine prin raportarea a doua marimi ce
au celeasi unitati de masura.
 Masa tricotului, M:
M  N o / m 2  l o  Tex  10 6 [ g / m 2 ]

 Coeficientul intrararii in urzeala, Iu (se calculeaza numai pentru

tricoturi din urzeala) – se calculeaza ca raportul dintre lungimea firului
dintr-un ochi si inaltimea ochiului sau ca raportul dintre lungimea unei
urzeli si lungimea tricotului care rezulta din urzeala respectiva:
lo LT
Iu  sau I u 
B Lu

Unde: LT- reprezinta lungimea tricotului care rezulta din urzeala (in cazul de fata
LU);
LU – reprezinta lungimea urzelii.
Astfel calculat, coeficientul intrarii in urzeala are valoare supraunitara.

Legaturi de baza ale tricoturilor simple

Structura glat

Consideratii teoretice

Legatura glat face parte din grupa tricoturilor simple cu legaturi de baza. Este formata
din ochiuri normale cu acelasi aspect (fig. 1).
Tricotul prezinta doua fete cu aspecte diferite. Cele doua fete se numesc fete tehnice
ale tricotului, iar ca fata a unui produs vestimentar poate fi folosita oricare dintre cele
doua.
Se considera fata tehnica a tricotului aceea pentru care in prim-plan sunt situate flancurile
ochiurilor, iar spatele tehnic al tricotului este acela pentru care in prim-plan sunt situate
buclele de ac si buclele de platina.

5
 “Elementul caracteristic de apartenenta”1al structurii glat- este bucla de platina,
care in cazul acestei structuri, este situata in planul tricotului.

Ca elemente ale ochiurilor se identifica (fig. 1):

 Segmentele: 1-2 si 3-4 – numite flancuri;
 Bucla: 2-3 – numita bucla de ac;
 Bucla: 4-5 – numita bucla de platina.
Ca si parametrii de structura (fig.1), se identifica:
A – pasul ochiurilor – distanta dintre centrele a doua bucle de ac succesive determinate
pe directia randurilor de ochiuri (pe directia orizontala).
B – inaltimea ochiurilor – distanta intre centele a doua bucle de ac succesive
determinata pe directia sirurilor de ochiuri.
Raportul legaturii glat are dimensiunile:
 Pe orizontala: b=1 ochi/sir – adica evolutia se repeta dupa un ochi;
 Pe verticala: h=1 ochi/rand - adica evolutia se repeta dupa un ochi;

Fig. 1 Reprezentarea strucutala pentru legatura glat

Datorita modului de realizare a structurii, a modului de dispunere a firelor in

cuprinsul ochiurilor, legatura glat in stare libera are tendinta de rulare la margini spre fata
tehnica pe directia randurilor de ochiuri si spre spatele tehnic pe directia sirurilor de
ochiuri. Rularea la margini constituie unul dintre cele mai mari inconveniente ale acestei
structuri in procesul de coasere. Rularea la margini este diminuata prin respectarea
parametrilor tehnologici ai operatiilor de tricotare si finisare, precum si timpilor de
relaxare interfazici.

Structura patent

1 Emil Hagiu – Structura si proiectarea tricoturilor – curs Lito I.P. Iasi 1980

6
 Consideratii teoretice

Structura patent face parte din grupa tricoturilor simple (din batatura) cu legaturi de
baza.
Structurile patent se caracterizeaza prin alternanta de siruri de ochiuri cu aspect fata si
spate.
Elementul caracteristic ce face ca o structura sa paprtina legaturilor patent este bucla
de platina situata intr-un plan diferit de cele doua plane paralele ale tricotului (fig. 2).

.
Fig. 2 Dispunerea elementelor structurii patent
P1 si P2 – reprezinta cele doua plane ale tricotului;
S1 si S2 – reprezinta planele in care sunt dispuse buclele de platina 4-5 si 8-9.

Modul de dispunere al buclei de platina patent determina apropierea sirurilor de

ochiuri de pe cele doua parti ale tricotului. Astfel, in dispunere libera, sirurile de ochiuri
de pe aceeasi parte a tricotului se apropie pana la tangenta, iar sirurile de pe cele doua
parti se suprapun partial. Datorita acestui fapt, structurile patent prezinta elasticitate mult
mai mare pe directia randurilor de ochiuri decat pe directia sirurilor de ochiuri.
In functie de caracterul distributiei buclei de platina patent, structurile patent pot
fi:
 Cu rapoarte regulate: 1:1, 2:2, 3:3, etc. – respectiv numarul sirurilor de
ochiuri de pe o parte a tricotului este egal cu numarul de siruri de ochiuri de
pe cealalta parte a tricotului.
 Cu rapoarte neregulate: 1:2, 1:3, 2:3, etc. – respectiv numarul de siruri de
ochiuri de pe o parte a tricotului este diferit de numarul de siruri de ochiuri de
pe cealalta parte.
 Cu rapoarte amestecate: nu exista o regula privind numarul de siruri de
ochiuri de pe cele doua parti ale tricotului, sau exista distributii ale rapoartelor
regulate si neregulate.

Datorita modului de realizare si dispunere a ochiurilor, in stare libera structurile

patent sunt mai stabile dimensional decat cele glat, fenomenul rularii la margini are loc
doar in cazul in care exista rapoarte de dimensiuni mari. In cazul structurilor patent cu
raport 1:1, rularea la margini, pentru tricotul in stare libera, nu se produce (tricotul nu se
ruleaza la margini).
Dimensiunile raportlui legaturii sunt:

7
  pe verticala: h=1 rand (evolutia se repeta dupa un rand)
 pe orizontala: b=suma numarului de ochiuri cu aspect fata si spate care se
repeta (ex: patent 2:3: b=2+3=5 ochiuri dupa care evolutia se repeta).

Structura lincs

Consideratii teoretice

Structura lincs face parte din grupa tricoturilor simple (din batatura) cu legaturi de
baza.
Elementul caracteristic de apartenenta al structurii lincs este flancul ochiului (1-2)
situat intr-un plan S1 diferit de cele doua plane P si P1 ale tricotului (fig. 1).
Legatura lincs se caracterizeaza prin alternanta de randuri de ochiuri cu aspect
fata si spate. Datorita modului de realizare al structurii si datorita modului de dispunere
al elementelor acesteia, legatura lincs impune un consum mare de materie prima (fir).
Articolele realizate in structuri lincs se deformeaza in lungime chiar sub propria greutate.
Acest fapt impune destinatia si domeniile de utilizare ale structurii, in general fiind
utilizata la producerea ciorapilor sau pentru articole de imbracaminte exterioara in
structuri lincs cu desene.
Structurile lincs pot fi:
 Cu rapoarte regulate: 1:1, 2:2, 3:3, etc. – respectiv, numarul de randuri cu
aspect fata si spate de pe cele doua fete ale tricotului este identic;
 Cu rapoarte neregulate: 1:2, 2:3, 3:4, etc. – respectiv, numarul de randuri de
ochiuri cu aspect fata si spate sunt diferite;
 Cu desene: caracterizate prin combinatii de ochiuri cu aspect fata si spate
conform unui desen.

In cazul acetei structuri tricotate se pot defini doua rapoarte:

 Raportul legaturii – care are ca dimensiune pe orizontala b=1 ochi/sir, iar
ca dimensiune pe verticala suma numarului de randuri de ochiuri cu aspecte
diferite (ex. structura lincs 1:2, dimensiunea raportului pe verticala este
h=1+2=3 ochiuri/randuri).
 Raportul desenului – se obtine calculandu-se numarul de ochiuri dupa
care evolutia se repeta pe directia randurilor si pe cea a sirurilor de ochiuri.

Mod de lucru

 Se vor analiza cu lupe textile sau la microscop mostrele de tricot,

identificandu-se elementele structurii;
 Se vor reprezenta grafic, prin cele trei metode, structurile glat analizate, pe
ambele aspecte (fata si spate);
o Structural, prin sectiunea randurilor de ochiuri, prin semne
conventionale.

8
  Se va determina practic lungimea firului dintr-un ochi. Se vor face 10
determinari, iar apoi se va face media aritmetica a lungimii firului dintr-un
ochi.
 Rezultatele se vor centraliza conform tabelului nr. 1:

Exemple – reprezentari pentru legatura glat:

Fig. 3 Structura glat aspect fata - structural

Fig. 4 Structura glat aspect fata – prin sectiunea randurilor de ochiuri

Fig. 5 Structura glat aspect fata – prin semne conventionale

9
Exemple – reprezentari pentru structura patent :

a)

b) c)
Fig. 6 Structura patent 2:2

Dimensiunile raportului legaturii: b=4 ochiuri, h=1 rand

a) reprezentarea structurala
b) reprezentarea prin sectiunea randurilor de
ochiuri
c) reprezentarea prin semne conventionale

10
Fig. 7 Structura patent 1:1, reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri
Este delimitata dimensiunea raportului legaturii

a).

11
 b).

c).
Fig. 8. Structura patent 3:3
a). reprezentare structurala
b). reprezentare prin semne conventionale
c. c). reprezentare prin sectiune randurilor de ochiuri

12
 Fig. 9 Patent 3:1 – reprezentare structurala

Exemple – reprezentare pentru structura lincs:

Fig. 10. a. Fig. 10. b.

Fig. 10.a. – Structura lincs 2:1 – reprezentare prin sectiunea randurilor de ochiuri;
Fig. 10.b. – Structura lincs 2:1 – reprezentare prin semne conventionale.

13
 Fig. 11 a. Fig. 11. b.
Fig. 11.a. - Structura lincs cu desene – reprezentare prin semne conventionale;
Fig. 11. b. – Structura lincs cu desene – reprezentare prin sectiunea randurilor de ochiuri.

NOTA!!! In cuprinsul legaturilor lincs cu alte rapoarte decat 1:1 si lincs cu desene se
pot identifica si evolutii glat sau patent.

Legaturi derivate ale tricoturilor simple

Legaturile derivate sunt legaturi ale tricoturilor simple formate din doua
sau mai multe legaturi de baza de acelasi fel.
 Legaturile derivate se caracterizeaza prin aceea ca intre sirurile de
ochiuri ale unei legaturi sa dispun sirurile de ochiuri ale celeilalte sau
celorlate legaturi.
 Sirurile de ochiuri ale legaturilor derivate sunt deplasate pe verticala
unele fata de altele cu B/2 sau B/3, corspunzator celor doua sau trei
legaturi constituente.

Legaturi glat derivat

Legaturile glat derivat sunt formate din doua sau 3 legaturi glat.
Siruriel de ochiuri ale legaturilor constituente sunt deplasate pe verticala cu
B/2, daca legatura este formata din doua legaturi glat si cu B/3, daca legatura
este formata din 3 legaturi glat.
In curpinsul evolutiilor legaturilor derivate se identifica segmente de
flotare care leaga ochiurile aceleiasi legaturi. Segmentele de flotare pot trece
prin spatele ochiurilor in cazul legaturilor glat derivat.
Legaturile glat derivat se realizeaza cu masini de tricotat prevazute
cu o singura fontura.

Exemple:

14
Fig. 1.a. Legatura glat derivat formata din doua legaturi glat. Reprezentarea
structurala

Fig. 1. b. Legatura glat derivat, reprezentarea prin sectiunea randurilor de

ochiuri

15
 Fig. 1. c. Legatura glat derivat, reprezentarea prin semne conventionale

In cazul reprezentarii din fig. 1.a. aspectul legaturii glat derivat este
fata, se remarca deplasarea pe verticala a ochiurilor celor doua legaturi cu
B/2. Ochiurile unei legaturi sunt dispuse la acelasi nivel. Se identifica
segmentele de flotare care se dispun in spatele ochiurilor.
Raportul in care se dispun cele doua legaturi este 1:1.
Dimensiunile raportului legaturii sunt: b=2 ochiuri, h=1 ochi.
b- reprezinta dimensiunea pe orizontala a raportului (adica numarul de
elemente dupa care evolutia se repeta pe directia randurilor).
h- reprezinta dimensiunea pe verticala a raportului (adica numarul de
elemente dupa care evolutia se repeta pe directia sirurilor de ochiuri).

Fig. 2.a. Legatura glat derivat cu dispunerea sirurilor in raport 2:2.

Reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri

16
 Fig. 2.b. Legatura glat derivat cu dispunerea sirurilor in raport 2:2.
Reprezentarea prin semne conventionale
In reprezentarea prin sectiunea randurilor de ochiuri din fig. 2.a. este
delimitat raportul legaturii care are dimensiunile: b=4 ochiuri, h=1 ochi.
Calculul parametrilor de structura pentru legaturile glat derivat se face
utilizand metoda generala de calcul cu particularitatile specifice.

Legaturi patent derivat si cazuri particulare interlock

Legaturile patent derivat sunt formate din doua legaturi patent. Se

obtin utilizand masini de tricotat prevazute cu doua fonturi. Legaturile patent
derivat se realizeza cu dspunerea intercalata a acelor din cele doua fonturi,
decalate cu ½ T (jumatate de pas de ac).
Legaturile interlock sunt legaturi derivate realizate pa baza legaturilor
patent, realizate cu masini de tricotat prevazute cu doua fonturi cu acele
dispuse fata in fata.
Datorita modului de realizare al legaturilor patent derivat si cazului
particular interlock, aceste structuri sunt stabile dimensional, energiile
interne fiind echilibrate.

17
 Fig. 3. Legatura patent derivat 1:1. Reprezentarea structurala

In reprezentarea din fig. 3 se identifica doua legaturi patent ale caror

ochiuri sunt dispuse intercalat si la doua nivele. Ochiurile unei legaturi sunt
dispuse la nivel superior, iar ale celei de-a doua, la nivel inferior. Un rand
complet al legaturii derivate se considera terminat dupa ce au fost alimentate
ambele fire corespunzatoare legaturii.

Fig. 4.a. Legatura interlock 1:1, reprezentarea prin sectiunea randurilor de

ochiuri

In reprezentarea din fig. 4.a. este delimitat raportul legaturii care are
dimensiunile; b=2 ochiuri, h=1 ochi.

18
Fig. 4.b. Legatura interlock 1:1, reprezentarea prin semne conventionale

Fig. 5.a. Legatura interlock 2:2, reprezentarea prin sectiunea randurilor de

ochiuri

19
 In reprezentarea din fig. 5.a. este delimitat raportul legaturii care are
dimensiunile b=4 ochiuri, h=1 ochi.

Fig. 5.b. Legatura interlock 2:2, reprezentarea prin sectiunea randurilor de

ochiuri

Calculul parametrilor de structura se face utilizand relatiile generale

de calcul cu particularitatile specifice modului de dispunere al elementelor
structurii.

Legaturi lincs derivat

Legaturile lincs derivat sunt formate din doua legaturi lincs care sunt
dispuse intercalat si decalate pe verticala cu ½ B (jumatate de inaltime de
ochi).
Structurile lincs derivat se realizeaza cu masini de tricotat lincs, cu
fonturi orizontale, cu canalele fonturilor dispuse fata in fata si prevazute cu
ace cu limba cu doua capete. Acele neavand calcai propriu de actionare,
pentru formarea ochiurilor sunt cuplate cu conducatoare de ace care lucreaza
alternativ in cele doua fonturi.
Structurile lincs derivat impun un consum mare de fir si implicit o
masa mare pe m2, de aceea au mai mult importanta teoretica.

20
 Fig. 6.a. Structura lincs derivat, reprezentare prin sectiunea randurilor de
ochiuri

Fig. 6.b. Structura lincs derivat, reprezentare prin semne conventionale

Calculul parametrilor de structura se face utilizand relatiile generale

de calcul cu particularitatile specifice modului de dispunere al elementelor
structurii.

Tricoturi simple cu desene de culoare

Tricoturile simple cu desne de culoare se definesc ca fiind structuri ale tricoturilor la

cere se identifică fire de natură diferită sau de culori diferite.
Natura diferită a firelor se poate concretiza astfel:

21
  Structuri tricotate realizate din fire naturale şi fire chimice;
 Structuri tricotate realizate din fire clasice şi fire de efect (cu nopeuri,
elastomere, fire cu miez, etc.);
 Structuri tricotate realizate din orice fire clasice şi fire voluminoase;
 Structuri textile realizate din fire de culori diferite;
 Alte combinaţii de fire diferite ca structură sau aspect.
Tricoturile simple cu desene de culoare se pot obţine:
 Prin alimentarea succesivă a firelor de culori diferite – pot rezulta:
 Tricoturi cu dungi transversale – dacă se utilizează legături de bază sau
derivate;
 Tricoturi cu dungi longitudinale – dacă se utilizează legături derivate;
 Tricoturi cu combinaţii de dungi transversale şi longitudinale – dacă se
utilizează legături derivate.
 Prin alimentarea simultană a firelor de culori diferite.
 Tricoturi melanj – la care nu există o ordine prestabilită de alimentare a
firelor, acestea apărând aleator pe cele două feţe ale structurii tricotate;
 Tricoturi vanisate – la care firele apar pe faţa tricotului conform unui
desen.

Tricoturi cu desene de culoare realizate prin alimentarea succesivă a firelor de

culori diferite
Tricoturi simple cu dungi transversale

Tricoturile simple cu dungi transversale se pot obţine utilizându-se legături de

bază sau derivate. Alimentarea firelor de culori, compoziţii fibroase sau structuri diferite
se face succesiv. Dacă se utilizează legături derivate, dungile transversale rezultă dacă se
alimentează firel identice pentru fiecare legătură constituentă a unui rând.
În cazul tricoturilor cu desene de culoare se pot stabili două rapoarte:
 Raportul legăturii – care se referă la legătura pe baza căreia se obţin
dungile;
 Raportul desenului – care se referă la numărul de elemente de pe cele două
direcţii după care evoluţiile se repetă.

Tricot glat cu dungi transverasale (fig. 1):

22
 Fig. 1
Tricot patent 1:1 cu dungi transversale (fig. 2):

Fig. 2

Tricot lincs 1:1 cu dungi transversale (fig. 3):

Fig. 3

Tricot glat cu dungi transversale, reprezentare prin secţiunea rândurilor de ochiuri

(fig. 4):

Fig. 4

23
Tricot intelock 1:1 cu dungi transversale (fig. 5):

Fig. 5

Tricot glat derivat cu dungi longitudinale (fig. 6):

Fig. 6

Tricot interlock 2:2 cu dungi longitudinale (fig. 7):

Fig. 7

Tricot interlock 1:1 cu dungi longitudinale şi transversale (fig. 8):

24
 Fig. 8

Tricoturi cu desene de culoare realizate prin alimentarea simultană a firelor de

culori diferite

Tricot vanisat simplu în structură glat (fig. 9):

Fig. 9

Tricot vanisat simplu în structură patent 1:1 (fig. 10):

Fig. 10

25
Tricot vanisat cu desene prin schimbare în structură glat (fig. 11):

Fig. 11

Tricot vanisat cu desene prin schimbare în structură patent 1:1 (fig. 11):

Fig. 12

26
 Tricoturi simple cu desene de legură

Tricoturile simple cu desene de legătură se obţin prin schimbarea evoluţiei firelor

astfel încât să se obţină un efect de desen în structura tricotului.

Tricoturi simple cu ochiuri reţinute

Ochiurile reţinute din structura tricoturilor simple se realizează în mai multe

cicluri de tricotare, astfel, în primul ciclu de tricotare se formează ochiul, iar în următoare
acesta se reţine. Prin faţa sau prin spatele ochiului reţinut (conform proiectării) se
identifică segmente de flotare. Numărul segmentelor de flotare identificate defineşte
indicele ochiului dublu.

Fig. 1 Legătura glat cu ochiuri reţinute de indice 1 (reprezentarea

structurală)

Fig. 2 Structura glat cu ochiuri reţinute de indice 1

(reprezentarea prin secţiunea rândurilor de ochiuri)

27
Fig. 3 Structura glat cu ochiuri reţinute de indice 1
(reprezentarea prin semne convenţionale)

28
Fig. 4 Patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 pe partea de faţă
(reprezentarea structurală)

29
Fig. 5 Patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 pe partea de faţă
(reprezentarea prin secţiunea rândurilor de ochiuri)

Fig. 6 Patent 1:1 cu ochiuri reţinute de indice 1 pe partea de faţă

(reprezentarea prin semne convenţionale)

30
Fig. 7 Tricot patent cu ochiuri reţinute de indice 1, cu distribuţie uniformă
(denumirea comercială: Milano rib)

31
Fig. 8 Tricot patent 1:1 cu ochiuri reţinute pe ambele feţe (indicii ochiurilor reţinute sunt:
1, 2, 3, 5, 7). Reprezentare prin semne convenţionale

Tricoturi simple cu ochiuri duble

Ochiurile duble din structura tricoturilor simple se obţin în mai multe cicluri de
tricotare. În primul ciclu de tricotare se formează ochiul, iar în următoarele se
acumulează bucle. Numărul buclelor acumulate dă indicele ochiului dublu.

32
Fig. 9 Legătura glat cu ochiuri duble de indice 1 şi distribuţie uniformă la al doilea şir
(reprezentarea structurală) - semifang

Fig. 9 Legătura glat cu ochiuri duble de indice 1 şi distribuţie uniformă la al doilea şir
(reprezentarea prin secţiunea rândurilor de ochiuri) - semifang

Fig. 9 Legătura glat cu ochiuri duble de indice 1 şi distribuţie uniformă în fiecare şir
(reprezentarea structurală) - fang

Fig. 9 Legătura glat cu ochiuri duble de indice 1 şi distribuţie uniformă în fiecare şir
(reprezentarea prin secţiunea rândurilor de ochiuri) - semifang

33
Fig. 10 Structură glat cu ochi reţinut de indice 1 şi dublu de indice 3 (aspect spate)
Reprezentare structurală

34
 Fig. 11 Structura glat cu ochiuri duble de indice 2 (aspect spate)

Tricoturi simple cu ochiuri transferate

Tricoturile simple cu ochiuri transferate se obţin prin deplasarea laterală a unui

ochi sau a unuia sau mai multe elemente ale ochiului pe şiruri alăturate sau nealăturate. În
locul ochiului transferat, în rândul următor se identifică un orificiu corespunzător formării
unei bucle de început. Tricotul obţinut fiind astfel cu desene ajur.
Tipuri de transferuri:
 Transferul complet al buclei de ac;

35
  Transferul incomplet al buclei de ac (parţial în partea dreaptă sa stângă);
 Transferul bilateral al buclei de platină;
 Transferul unilateral al buclei de platină.

Exemple:

Fig. 12 Structură patent 1:1 cu transferul complet al buclei de ac

Fig. 13 Structura glat cu ochiuri transferate (aspect spate)

Se identifică orificii şi bucle de început în rândul următor ochiului transferat

36
 Fig. 14 Structură glat cu grupuri de şiruri de ochiuri transferate

Fig. 15 Structura glat cu bucle de ac semitransferate (transferate incomplet)

Fig. 16 Structura glat cu bucla de platină transferată unilateral (aspect spate)

37
 Fig. 17 Structura glat cu bucla de platină transferată bilateral (tricot ananas)

Tricoturi simple cu ochiuri îcrucişate

Tricoturile cu ochiuri încrucişate se obţin prin transferul în acelaşi rând a unui

grup de şiruri de ochiuri unele prin faţa altora. Efectul de desen care rezultă din
transferul unui număr de grupuri de şiruri de ochiuri sunt torsade (opturi).
Exemple:

Fig. 18 Structura glat cu ochiuri încrucişate (reprezentarea structurală)

38
 Fig. 19 Structura glat cu şiruri de ochiuri încrucişate (torsade)
Tricoturi simple cu fire suplimentare

Firele suplimentare introduce structura tricoturilor simple sunt: fire de bătătură,

urezeală, pluş, căptuşeală şi imitaţie blană.

Tricoturi simple cu fire de bătătură

Firele de bătătură se introduc în structura tricoturilor pe direcţia rândurilor de

ochiuri. Firele de bătătură trec peste şi pe sub flancurile ochiurilor.
Structturile cu fire de bătătură se caracterizează prin reducerea deformaţiilor la
tracţiune pe direcţia rândurilor de ochiuri. Deformaţia la tracţiune în lăţime va fi
condiţionată şi de alungirea la întindere a firului de bătătură.

Exemple:

39
 Fig. 1 Structură glat cu fire de bătătură (reprezentarea structurală)

Fig. 2 Structura patent 1:1 cu fire de bătătură

Tricoturi simple cu fire de urzeală

Firele de urzeală se introduc în structura tricoturilor pe direcşia şirurilor de

ochiuri. Rolul firelor de urzeală este de a stabiliza dimensional structura pe direcţia
şirurilor de ochiuri, deformaţia pe această direcţie fiind condiţionată şi de alungirea la
întindere a firului de urzeală.
Firele de baratura sunt introduse în structura tricotului trecând peste şi pe sub
buclele de platină ale ochiurilor.

Exemplu:

40
 Fig. 3 Structura glat cu fire de urzeală

Tricoturi simple cu fire de bătătură şi urzeală

Tricoturile cu fire de baratura şi urzeală sunt structuri care capîtî proprietăţi

asemănătoare ţesăturilor, ele devenid relativ rigide datorită sistemelor de fire introduse.

Fig. 4 Structură glat cu fire de bătătură şi urzeală

Tricoturi simple cu fire pluş

Firele de pluş au aceeaşi evoluţie cu cea a firelor de fond pentru flancuri şi buclele
de ac, iar buclele de platină ale firului de pluş sunt de dimensiuni mult mai mari decât
buclele de platină ale firului de fond.
Structurile pluş se realizeză pe baza legăturilor glat sau glat derivat.
Structurile pluş pot fi simple sau cu desene, pluş tăiat sau pluş buclat.

41
 Fig. 5 Ochi cu un fir pluş

Fig. 6 Ochi cu două fire pluş

42
 Fig. 7 Structură glat cu fir pluş

Fig. 8 Structură glat derivat cu fire pluş

43
 Fig. 9 Structură pluş tăiat

Tricoturi simple cu fire de căptuşeală

Firele de căptuşeală introduse în structura tricoturilor simple se introduc în

structura tricoturilor simple pe direcţia rândurilor de ochiuri cu ancorarea de buclele de
platină ale ochiurilor într-un anumit raport.
Uzual, firele de căptuşeală sunt mai groase decât fire de fond sau firele de fond-
vanisare. Dacă firele de căptuşeală se introduc în structura tricoturilor vanisate, ancorarea
firului de căptuşeală se va face de buclele de platină ale firului de fond pentru a un fi
vizibile pe faţa tricotului.
Pentru a nu se creea dezechilibre în structură, ancoararea firelor de căptuşeală se
face într-un anumit raport, de regula 3:1, dar pot exista şi alte rapoarte, astfel ca puncetele
de ancorare apar pe diagonală.

Fig. 9 Structură glat cu fire de căptuşeală în raport 3:1

44
 Fig. 10 Structură glat cu fire de căptuşeală în rapotul 1:1

Fig. 11 Modul de ancorare al firului de căptuşeală de buclele de platină ale firului

de fond

Tricoturi simple imitaţie blană

Tricoturile imitaţie blană se obţin prin consolidarea în structura tricoturilor a unor

smocuri de fibre. De regulă aceste structuri se realizează cu maşini circulare de tricota cu
diametru mare pe circumferinţa cărora sunt dispuse pale iar din structura acestor pale se
extrag prin itermediul unor cârlige smocuri de fibre care se consolidează în structura
tricotului.

Exemplu:

45
 Fig. 12 Tricot imitaţie blană pe baza legăturii glat

Tricoturi simple cu desene combinate

Definitie: Tricoturile cu desene combinate sunt cele care se obtin prin combinarea
desenelor de cuolare cu cele de legatura.

Caracteristici:
 Ochiurile se realizeaza din fire de culori diferite – acestea apartin grupei
desenelor de culoare;
 In cuprinsul structurii se identifica evolutii modificate ale elementelor
structurii – acestea apartin grupei desenelor de legatura.

Pe suprafata unui tricot simplu cu desene combinate se pot identifica:

 Fire in culori doferite si/sau caracteristici diferite;
 Ochiuri normale, retinute, duble, trasnferate, ochiuri sau siruri de ochiuri
incrucisate, fire suplimentare de batatura, urzeala, plus, captuseala,
imitatie blana.

Structuri pe baza carora se produc frecvent tricoturile cu desene combinate:

 Glat;
 Glat vanisat, melanj in structura glat;
 Patent cu diferite rapoarte sau melanj in structura patent;
 Lincs sau lincs cu desene;
 Patent derivat sau cazul particular interlock;
 Tricoturi cu ochiuri retinute, duble, transferate, incrucisate, fire
suplimentare.

46
 Tricoturi simple cu desene combinate sunt:
 Tricoturi intarsia;
 Tricoturi realizate cu bobine Wickel;
 Tricoturi vanisate prin flotare, aplicare, brodare;
 Tricoturi jacquard.

Tricoturi intarsia

Definitie: Tricoturile intarsia – tricoturi la care in cuprinsul unui rand se

identifica zone de culori diferite sau zone realizate din fire cu caracteristici
diferite, astfel ca prin spatele nici unei zone nu se identifica flotari.
Pentru ca sa existe legatura intre zone se identifica evolutii modificate ale
buclelor de platina, acestea fiind asemanatoare segmentelor de legatura ale
tricoturilor din urzeala.

Structuri pe baza carora se realizeaza evolutiile intarsia:

 Glat;
 Patent.

Portiunile de culori diferite (campuri) care se identifica in cuprinsul unui

rand, apartinand culorilor vecine, se leaga prin unul din urmatoarele 4 procedee:
1. Puncte de legare (impletire) ale firelor in cuprinsul buclelor de platina (fig.
1);
2. Bucle de ancorare pe ace alaturate (fig. 2);
3. Elemente asemanatoare segmentelor de legatura ce leaga ochiuri din
randuri succesive realizate din acelasi fir (fig. 3);
4. Ochiuri vanisate cu segmente de legatura de intrare-iesire din culori
diferite (fig. 4, fig. 5)

47
Fig. 1

Fig. 2

48
Fig. 3

Fig. 4

49
 Fig. 5

Exista uneori situatii in care legarea campurilor de diferite culori se face utilizand
combinatii din modalitatile de mai sus.
Caracteristic evolutiilor intarsia este faptul ca lungimea segmentelor de trecere de
la o legatura la alta este, de regula, de un pas de ac.
Calculul parametrilor de structura se face utilizand metodologia generala,
utilizand relatiile corespunzatoare legaturilor pe baza carora se realizeaza evolutiile
intarsia.
Se va avea in vedere modul de dispunere al elementelor structurii.
Pentru calcululmasei se va calcula masa raportului pe culori, apoi masa pe
unitatea de suprafata sau masa detaliului/produsului.

Avantaj: Structurile cu desene intarsia ofera posibilitatea realizarii unor desene

de dimensiuni mari cu un consum minim de matreie prima.

Tricoturi simple cu desene jacquard

Joseph Marie Jacquard – inventatorul mecanismului cu caretele perforate

pentru comanda firelor de urzeala, realizata individual, pentru formarea rostului la
masinile de tesut.
Mecanismele jacquard cu care sunt prevazute masinile de tricotat, sunt astfel
concepute incat actionarea se realizeaza fie la nivelul acelor, fie la nivelul organelor
auxiliare pentru formarea ochiurilor.
Definitie:

50
 Tricoturile cu desene jacquard - caz particular al tricoturilor cu desene
combinate care impune prezenta pe masinile de tricotat a unui mecanism jacquard
programat manual sau computerizat.
Clasificarea tricoturilor jacquard se poate face dupa mai multre criterii, astfel:
 In functie de tipul alimentarii firelor in vederea realizarii desenului jacquard;
 In functie de caracteristicile legaturii (de baza sau derivate) utilizata pentru
realizarea desenelor;
 In functie de natura desenului de legatura;
 In functie de numarul culorilor “z” care sunt alimentate pentru realizarea
desenului jacquard;
 In functie de caracterul desenului jacquard, care se poate dispune pe o singura
parte sau pe ambele parti ale tricotului.
 In functie de caracterul structurii:
 Tricoturi jacquard clasice:
 Utilizand legatura glat sau patent 1:1;
 Cu desene de culoare realizate prin alimentarea succesiva a firelor de
culori diferite;
 Cu ochiuri retinute;
 Cu 2, 3 sau 4 culori;
 Cu desen pe o singura parte.
 Tricoturi jacquard neconventionale – care utilizeaza ca baza a desenului un
anumit tip de legatura, iar desenul se realizeaza prin metode
neconventionale.
Tricoturile jacquard pot avea caracter regulat sau neregulat, acest caracter este dat de
respectarea a doua conditii:
1. Respectarea schemei de alimetare a firelor pentru intrega inaltime a
raportului desenului;
2. Modul de dispunere al firelor complementare, fire ce apartin unei scheme
de alimentare.
Raport – numarul elementelor dupa care o evolutie se repeta.
Raport al legaturii – numarul elementelor dupa care legatura se repeta.
Raport al desenului – numarul de elemente dupa care un desen se repeta.

In cuprinsul unui desen jacquard se identifica atat desen de cuolare cat si desen de
legatura.

Tricoturi jacquard clasice (conventionale) – realizate pe baza legaturii glat

Tricoturile jacquard realizate pe baza legaturii glat se caracterizeaza prin aceea ca

pe fata tricotului se identifica un desen, iar pe partea de spate se identifica flotari ale
firelor in culorile in care se realizeaza structura.

51
 Se convine a se nota cu z numarul de culori in care se realizeaza o structura
jacquard. Astfel, prin spatele unui ochi dintr-o culoare se identifica (z-1) segmente de
flotare ale firelor din celelalte culori.
Un rand al unui tricot jacquard regulat este terminat cand s-a epuizat schema de
alimentare, adica au fost alimentate cele z culori, mereu in aceeasi ordine pentru fiecare
rand. Astfel rezulta tricoturi jacquard regulate, pentru care ochiurile au aceeasi inaltime,
iar indicele de retinere este: i=0 max 2(z-1), unde z reprezinta numarul de culori in care
se realizeaza structura.

Exemple de structuri jacquard pe o fontura:

Fig. 1 Structura jacquard regulat in doua culori, pe o singura fontura

Fig. 2 Tricot jacquard regulat in 3 culori, pe o fontura

52
 In mod obisnuit nu se prefera flotari mai mari de 4 siruri de ochiuri deoarece
exista pericolul de agatare al firelor de pe partea de spate a tricotului. Daca insa desenul
impune flotari mai mari de 4 siruri de ochiuri, din loc in loc firul care floteaza prin spate
se va ancora de buclele de platina ale unor ochiuri asemeni firelor de captuseala.

Fig. 3. Structura jacquard pe baza legaturii glat cu puncte de ancorare

Tricoturile jacquard neregulat pe baza legaturii glat sunt acelea la care nu sunt
indeplinite conditiile de regularitate, firele sa fie alimentate mereu in aceesi ordine si
ochiurile sa aiba aceeasi inaltime.

Fig. 4 Tricot jacquard neregulat in structura glat

Calculul parametrilor de structura pentru tricoturile jacquard

53
 Pentru calculul parametrilor de structura ai tricoturilor jacquard se are in vedere
dispunerea elementelor structurii si aplicarea relatiilor metodei generale de calcul pentru
parametrii de structura ai tricoturilor.
Aj – pasul ochiurilor jacquard – se calculeaza cu relatia:

cF
A j  Ag  (1)
bh

Unde:
Aj – reprezinta pasul ochiurilor jacquard;
Ag – pasul ochiurilor glat;
c- numarul total de treceri de la o culoare la alta;
b, h – latimea, respectiv inaltimea raportului.

Din relatia (1) rezulta ca pasul ochiurilor jacquard este mai mic decat pasul
ochiurilor glat.
In cazul structurilor jacquard se convine a se nota cu z numarul de culori din care
este realizat tricotul.
Bj - inaltimea ochiurilor jacquard – se calculeaza in finctie de inaltimea
ochiurilor si de numarul minim de flotari care se dispun in dreptul acestora.

B j  Bmin  ( z  1)  F (2)

Do- desimea pe orizontala – se calculeaza cu relatia:

50
Do  [ siruri / 50mm] (3)
Aj
Dv- desimea pe verticala – se calculeaza cu relatia:

50
Dv  [randuri / 50mm] (4)
B

Lungimea firului dintr-un ochi, lj – se calculeaza cu relatia:

l j  1,57  A j  2  B j    F [mm]
Pentru lungimea flotarii ce revine unui ochi, aceasta se aproximeaza cu pasul
ochiurilor jacquard ( l fl  A j ).
Lungimea buclelor de ancorare, pentru cazul in care exista flotari ale caror
lungimi sunt mai mari de 4 pasi de ac, atunci:
3  F
lb  [mm]
2

Masa tricotului se calculeaza pe culori pentru un raport cu relatiile:

M jR  (ni  l j  n fli  l fl )  Tex  10 6 [ g / rap ]

54
 10 6
NR 
b  Aj  h  B j

Unde: NR – reprezinta numarul de rapoarte dintr-un m2.

Parametrii de structura ai tricoturilor jacquard neregulat in structura glat se

calculeaza cu relatiile tricoturilor simple cu ochiuri retinute.

55