Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MySQL
1. Cuvant inainte
2. Pornirea server-ului MySQL
3. Pornirea client-ului MySQL
4. Afisarea bazelor de date
5. Selectarea bazei de date curente
6. Creearea bazei de date
7. Creearea tabelelor
8. Creearea campurilor
9. Afisarea proprietatilor tabelului
10. Afisarea intrarilor dintr-un tabel
11. Adaugarea datelor
12. Afisarea conditionata a rezultatelor
13. Sortarea intrarilor din campuri
14. Modificarea structurii unui tabel
15. Stergerea campurilor
16. Modificarea numelui tabelului
17. Actualizarea valorilor
18. Stergerea tabelului si a bazei de date
19. Incheiere
1. Cuvant inainte
Bine ati (re)venit la cel de-al patrulea (4) tutorial. Pentru cei ce citesc pentru prima data
un tutorial scris de mine enumar celelalte trei (3) tutoriale de pana acum respectiv
“Administrare si configurare Slackware linux”, “Subtitrare DVD” si “Configurarea
retelei Windows 9x/Me/NT/2000/XP”.
Tutorialele mentionate mai sus vin de asemenea in format PDF si au fost editate sub
suita Office, OpenOffice.org.
Sper ca cei ce mi-au citit celelalte trei tutoriale sa fi fost multumiti de munca ce am
depus-o intru conceperea lor. De asemenea sper sa le fi fost si utile si sa le fi usurat
munca si sa-i fi scutit de bataile de cap ce le-am avut si eu la randul meu...la vremea
aceea :)
De ce m-am ambitionat sa scriu tutorialele ? Pentru a deveni faimos in lumea IT
garantez ca nu. Nu, acesta nu a fost scopul ci le-am scris pentru a usura viata multora
dintre voi asa cum si a mea a fost usurata de nenumarati autori de tutoriale sau carti de
specialitate de la care am invatat cam tot ceea ce stiu eu si tin sa le multumesc (indirect
caci nu vor avea cum sa citeasca aceste randuri) pentru efortul depus.
Si pentru ca nimeni nu s-a nascut invatat doresc sa ajut pe aceeia dintre voi care au
nevoie de ajutor in acest domeniu, cel al bazelor de date MySQL.
De ce MySQL ?
Nu pot sa va dau decat trei raspunsuri la aceasta intrebare, acestea fiind si motivele
pentru care eu si multi (foarte) multi utilizatori si companii utilizeaza MySQL ca server
de baze de date.
Primul raspuns este: MySQL este oferit sub licenta GPL deci este gratuit.
Al doilea raspuns: MySQL este suportat de catre PHP, ceea ce face utila si in acelasi
timp usoara imbinarea acestor activitati in creearea continutului Web dinamic.
Al treilea raspuns: MySQL este usor de invatat si foarte rapid spre deosebire de
alternativele comerciale “FoxPro” sau “Oracle”.
Bine-nteles ca fiecare sistem de baze de date are avantajele si dezavantajele sale insa
MySQL este special in sensul in care ofera aceeasi calitate si viteza, ba chiar uneori mai
mare decat a sistemelor de baze de date comerciale.
Sistemul de baze de date MySQL se bazeaza exclusiv pe SQL (Structured Query
Language) si mSQL, MySQL fiind urmasul celui din urma, toate cele trei fiind “opera”
aceluiasi consortiu diferenta constand in gratuitatea celui din urma si bine-nteles si
datorita multitidinii de noi facilitati oferite de acesta.
Server-ul si clientul MySQL este disponibil (si) sub Windows si se poate descarca fie
sub forma executabila fie sub forma de cod sursa.
Am zis si sub Windows deoarece MySQL si fratii lui mai mari au fost la inceput
implementati pe sisteme *nix. (Linux/Unix) urmand apoi sa fie portate si pe platforma
Windows.
Lasand la operte faptul ca sunt fan Linux pot spune ca MySQL ruleaza mult mai rapid
pe Linux decat pe Windows, deci, in cazul in care va gazduiti pagina Web pe un server
ce suporta MySQL cautati unul care sa ruleze Linux ca sistem de operare. Experienta si
testele ce le-am efectuat releva faptul ca MySQL ruleaza si mai stabil pe Linux decat
sub Windows. (indiferent ca a fost vorba deWindows 2000 Server sau Windows 2003
Server)
Si ca sa nu o mai lungesc atat de mult, inainte de a incepe prorpriu-zis mai terbuie sa
mentionez ca acest tutorial a fost coneput in ideea in care fiecare dintre cititori stie ceea
ce este un sistem de baze de date fie el relational sau nu.
Pentru ca majoritatea dintre cititori utilizeaza Windows ca sistem de operare,
screenshot-urile din acest tutorial vor releva mediul MySQL si comportamentul acestuia
sub aceasta platforma.
Dupa ce ati pornit server-ul MySQL va trebui sa rulati clientul MySQL, aplicatia
ce va ofera posibilitatea sa efectuati operatii asupra bazelor de date, respectiv
consola de unde furnizati comenzi server-ului MySQL.
Pentru a porni clientul MySQL, deschideti prompt-ul MS-DOS, intrati in
directorul “mysql\bin” si tatstati “mysql” pentru a porni consola MySQL.
O imagine ca cea de mai sus va va aparea pe terminal-ul MS-DOS.
In cazul in care server-ul MySQL nu este protejat printr-o parola imaginea de
mai sus va trebui sa reflecte rezultatul aparut pe monitorul vostru.
Daca administratorul sistemului v-a dat un username si o parola pentru
conectarea la MySQL atunci va trebui sa sfecificati acestea prin urmatoarele
flag-uri:
“mysql -u utilizator”
Imaginea de mai jos arata modul in care au fost date directivele MySQL:
Ok, daca totul a decurs conform planului vom incepe prin a da comenzi server-
ului MySQL.
Pentru inceput vom afisa bazele de date continute de MySQL dand comanda:
“show databases;”
Observati “;” din exeplul de mai sus. Ele reprezinta terminatorul de comanda
MySQL si arata server-ului unde se termina o comanda pentru ca in MySQL
comanzile se pot intinde pe mai multe randuri.
In cazul in care aveti o comanda foarte lunga, pentru a fi mai usor viziblila si in
acelasi timp lizibila, dati comanzile MySQL si plasati “;” doar la sfarsitul
declaratiilor.
In caz contrat MySQL va afisa “>”, ceea ce inseamna ca server-ul MySQL
asteapta o comanda, respectiv comanda data nu este completa, deci nu are
terminatorul necesar.
Comanda “show databases;” va afisa rezultatele sub forma de tabel (1 coloana
x n linii). Rezultatul acestei comenzi reflecta numele bazelor de date prezente in
MySQL.
Pentru a opera/interactiona cu o anumita baza de date, aceasta va trebui
selectata dupa cum urmeaza:
5. Selectarea bazei de date
“use baza_date”
• raport_nutritional
* alimente
• Nume
• Cantitate
• Date
Dupa cum am mai mentionat, topologia unei baze de date se bazeaza pe stocarea
entitatilor/datelor pe randuri si coloane, campurile tabelului fiind reprezentate
aliniate in coloane iar datele stocate in fiecare camp in parte in randuri, un rand
pentru fiecare coloana, in functie de numarul de intrari din baza de date.
Ok, dar ce tip sa aiba datele stocate in campurile mentionate ? Acesta il definim
in functie de ce date vor fi stocate in tabel.
In cazul de fata vom avea urmatoarele tipuri de date pentru campurile noastre:
Desigur, pentru fiecare tip de date ales putem stabili parametrii suplimentare
(uneori sunt chiar necesari), ca valoarea implicita (default value), flag-ul
NULL/NOT NULL sau UNSIGNED/SIGNED. Bine-nteles, exista o
multitudine de tipuri de date suportate de MySQL insa deocamdata le-am
enumerat pe cele in discutie.
Asadar, ce reprezinta tipurile de date alese de noi pentru campurile din tabel ?
➔ Campul #1, “Nume” va stoca date tip caracter (dupa cum sugereaza si numele
campului). Utilizam CHAR in cazul in care avem caractere si VARCHAR in
cazul in care utilizam siruri de caractere.
➔ Campul #2, “Cantitate” va stoca date tip intreg, INT, respectiv TINYINT
pentru date intreg ce nu ocupa un spatiu de memorie foarte mare.
Pentru exemplul nostru, vom utiliza TINYINT intrucat vom avea valori mici.
Pentru tipuri de date de tip numeric ca (TINY)INT va trebui sa stabilim flag-ul
NULL/NOT NULL. (zero/non-zero)
Daca optam pentru NOT NULL va trebui sa adaugam si o valoare pentru flag-ul
“default value” (valoare implicita).
➔ Campul #3, “Data” va reprezenta date tip data, iar MySQL va intrepreta acest
tip de date in format american “anan-ll-zz”.
Acum ca am terminat cu teoria, sa trecem la partea practica.
Va trebui sa creeam o baza de date cu numele ales mai sus:
6. Creearea bazelor de date
Urmatorul pas necesar este selctarea bazei de date cu care vrem sa operam, in
cazul nostru chiar cu cea creeata mai sus:
use raport_nutritional
Daca rezultatul de pe monitorul dvs. MySQL arata ca cel de mai sus atunci
“felicitari”, aveti o baza de date si-un tabel insa tabelul este gol !
Sa introducem cateva date in el:
8. Adaugarea campurilor in tabel
Acum ca ati creeat baza de date, ati creeat un tabel, campurile acestuia si ati
introdus si cateva date in acesta, sa operam asupra ei/lui.
Pentru ca suntem curiosi sa vedem ce contine baza de date nou creeata vom
ineroga baza de date si vom cere sa afiseze tabelele si sa descrie proprietatile
campurilor definite de noi anterior.
show tables;
describe alimente;
,unde “alimente” reprezinta numele tabelului din baza noastra de date
Intai vom afisa toate datele din tabel pentru a vedea diferenta dupa o filtrare
prealabila:
SELECT * FROM alimente;
Acum ca avem mai multe intrari cu diferite valori sa filtram rezultatul afisarii
dupa cum urmeaza:
Acum vom afisa cum am mai spus doar intrarile a caror cantitate este 0.
Rezultatul dorit a fost afisat, respectiv s-au afisat doar intrarile a caror cantitate
este 0.
Acum ca tot avem cateva intrari ce contin diferite valori tip intreg, sa le sortam
dupa un anumit criteriu.
Sa presupunem ca dorim sa afisam intrarile din campurile “Nume” si
“Cantitate” insa dorim sa afisam cantitatea in ordine crescatoare.
Pentru sortarea unor entitati utilizam cuvintele cheie ORDER BY (ordoneaza
dupa [criteriu]). Optional putem specifica modul in care se face ordonarea adica
in mod crescator sau descrescator. Aceasta o specificam prin cuvintele cheie
ASC (crescator) si DESC (descrescator).
Important de tinut minte este ca aceste ultime chei se adauga dupa criteriul de
afisare al rezultatului, respectiv al ordonarii datelor.
13. Sortarea intrarilor din campuri
Complicam putin exemplul urmator si afisam toate datele din tabel ce se contin
literele “co” si a caror data o vom afosa-o crescator:
SELECT * FROM alimente WHERE nume LIKE "%co%" ORDER BY date
ASC;
Invers, pentru a afisa intrarile a caror nume se termina in litera “a” vom utiliza:
Intai vom mai adauga un camp tabelului nostru cu alimente. Il vom numi
“Comentariu” si vom stoca in el date tip caracter, VARCHAR de dimensiune
255 octeti.
Atentie insa, datele stocate in acest camp (daca exista) ce depasesc noua
dimensiune stabilita vor fi trunchiate !
In imaginile de mai jos voi arata rezultatul initial si cel rezultat in urma operatiei
de modificare al atributului.
Daca rezultatul vostru este asemanator (identic) atunci felicitari !
In caz contrar verificati daca sintaxa utilizata este corecta si sa nu lipseasca
caracterul “;”, altfel MySQL va astepta terminarea comenzii.
Inainte:
Dupa:
In cazul in care ati retinut procedeul de modificare voi trece mai departe, la
stergerea unui anumit camp din tabel. In caz contrar reveniti asupra exemplelor
de mai sus si ganditi-va la comenzile MySQL, ca se executa de la stanga la
dreapta, incep ca argument cu numele obiectului pe care dorim sa operam,
eventuale proprietati ale obiectului si eventualele clauze pentru operatiile
efectuate.
In exemplul de mai jos voi sterge campul “Comentariu” fara a afecta insa
integritatea tabelului.
19. Incheiere