Sunteți pe pagina 1din 35

Vol. 1h No.

15 1934

S. A. D. R.
PUBLICATIUNE DE TEATRU ROMANESC

SOSESC DESEARA
COMEDIE TN TREI ACTE

OE

TUDOR MU..5ATESOU

B1BLIOTECA 1,/iLiCIPALA
"
Inv° /IN

TipAritä din fondul literar Alexandru G. Florescu"

EDITURA SOCETATII AUTOR1LOR DRAMATIC!

www.digibuc.ro
SOSESC DESEARAi C OM EDIE IN 3 ACTE DE TUDOR MUC-p-ATESCU
Jaclecand dupa entuziasmn I premierei de Joi comedii cat excelenta trasare a tipurilor pro-
seara, s nadajduim ca d-1 Mu*atescu va cunom- vinciale, numeroasele spirite çi expresii pito-
te i sufragiile multiniei pe lânga stima pe care resti specifice targurilor de provincie si mai
i-o acordam intreagii. ales atmosfera de provincie admirabil realizata.
Sosesc deseara ca valoare literara, ca acui- 1)-1 Tudor Musatescu poseda darul observa-
fate de observatie, calitate de spirit, invenfie tiei. are humor, scrie cu Verva.
tehnic dramatica (din toate punctele de vedere) Sosese deseara" a fost admirabil jucata
-e categoric superioara Parfumului nevesti-mi" excelent montata.
de pilda, care a precedat piesa Musatescu 1)-1 V. Maximilian acreiat cu mijloace simple
pe aceea* seen& intr'ofaimoasa serie de succes. si sinceie pe batrauul rentier Olimpiu care-si
Dece n'am augura spiri- araste uniform zilele si
tualului nostru autor, o care simfind nevoia sa
primire tot atdt de cal- Faca ceva, infiinfeaza ligi
duroasa ca aceea pe care anti-vitioase.
publicul a faeut-o pres- Cu humorul d-sale a-
biterului austriac. tât de comunicativ, d-1
Tanti e nepoata direc:- Maximilian a rea1jat --
ta a Sitei din Noaptea fara *aria _ fipul b tra-
Furtunoasa": tânara, li- nului rentier Olim
bera, romantioasii,si ber- care-si deapana viata d
banta; moderna insa. pit deprinderile din tr
picanta cu limbajul ei cut.
propriu, autentic pito- Vioi, scaparator de
resc si cu alunie ei de verva, evidentiind cu un
superioritate pitesteana gest, o mima sau un ac-
pe lânga bietii provinci- cent, sari sufleteti, d-1
ali etiinnulungeni". Iancovescu care a ob-
Aniwara era inevita- Omit elogiile noastre
bird' ca sa vindece pe pentru felul in care a
Puiu de toate Lolotte-le pus in seed& comedia
Parisului. Suava ei tre- a fost tinerelul usuratec
cere prilejueste tutu* mi- *i bun, ingenios %S i plin
nunata si emotionanta de fantezie, transformat
scena a serisorii in care de influenta Parisului.
entimentalismul auforu- D-na Maria Sandu a
lui îi gasesle plasament obtinut nu mare succe0
de ingenioasa inventie 5i in rolul veriwarei din
mult bun gust. Crbei spi- Pitesti. Un tovaras in
ritualul si talentatul Tu- desläutuirea hohotelor
dor Mu*atescu e in fond de riis fost d-1 I. Ta-
an mare sentimental, lianu care a interpretat
des.i pare ca nu vrea ca rolul lui Sache, omul de
niciun chip sa si-o mar- incredere al Conului 0-
turiseasca, retrantlându- limpiu. D-1 Talianu a
se in dosul unui cinism tAiut sit exploateze comi-
cle parada *i imprumut. cal gras al acestui per-
Astfel comedia sa ar TUDOR MU$ATESCU sonagiu, chibif al tu-
merge parer' mai cursiv furor inamplarilor
in sensibilitatea publi- vesele i triste. din
culni si 1-ar castiga mai direct asa cum Il Incân- argul sati.
iii lui, calitatea spiritului, pitorescul delicata, eu o nuana de fin lirism
limbii i picantul observatiei. d-ra Elvira Petreanu a jucat frumos rolul Ani-
Inir'un cadra de amanunt pitoresc mirosind warei, excelnâcl in scena in care stapânin-
parca a busuioc uscat si smeura proaspata ad- du-si durerea talmaceste unchiului ei, in fa-
mirabilul ansarnblu a evoluat când alert si ner-. voarea lui Puiii scrisoarea venita dela aman-
vos, and leganat (le acordul languros al valsu- ta acestuia din Paris. D-na Margareta Nicolau
lui ce-1 trimetea insinuant din gradina publica d-1 Ion Manta au completat ansamblul.
uzica militaril. Aplauze i aelamatii au mine- Spectacolul a fost bine primit de publicul
tat atmosfera salutand pe autor *i interpreti. premierei care arauziindu-se copios a ras-
(V. Tinu4. Rampa") platit pe autor si pe interpreti cu generoase a-
pl auze.
Dar nu attit subiectul aduce succesul acestei (A. Munte. Dimineatal

www.digibuc.ro
Tiparitä din fondul literar Alexandru G. Vloreseu"

S. A. D. R.
PUBLICATIUNE DE TEATRU ROMANESC

SOSESC DESEARA
COMEDIE TN TREI ACTE

DE

TUDOR AALJATESOU

BJ

EDITURA SOCIETATII AUTORILOR DRAMATIC!

www.digibuc.ro
97 SOSESC DESEARA`
PE.RSOANELE
OLIMPIU: n orn de 60 de ani cu ticuri, cu barba i cu redingota.
Are, in infati§are, ceva de mitropolit imbraeat civil.
Vorbe§te larg, cu gesturi incete de orator cinemato-
grafiat in ralanti . . . . . D-1 V. Maximilian
SACHE: Prieten vechi i om de incredere. Secretar perpetuu,eu
leafa, al Ligilor lui Oiimpiu. Pasiunea lui unica este
dulceata, cu o singura conditie: sá nu fie de
vi§ine D-1 I. Talianu
ADELAIDA: Veripara de al doilea dupa nevasta, cu Olimpiu.
Domniwara de circa 40 de ani, fosta pe vremuri eleva
a Pensionului Negoescu . . . D-na Maria Sandu
ANISOARA: Nepoata lui Olimpiu, tot din partea nevestei. 0 pro-
vinciala cuminte, cu inima eorecta ea un as de eupá
dulce ca o bucatica de candel roz. Fire§te, are numai
20 de ani D-ra Elvira Petreanu
PUIU: Fiul lui Olimpiu. Student in drept, la... Sorbona...
D-1 Ion lancovescu
MAMA ZINCA: Doica lui Puiu çi sluga-edee in casa. 0 babwea
sprintena ca o bri§ea i autohtonal ea o mamaliga...
D-ra Marg. Nicolau
UN FACTOR POSTAL: (Nu e nevoie sa fie jucat de un actor. Se
va imprumuta unul dela P.T.T.) . . IDL.1 I. Manta
Direcfia de scena: D-nii V. Maximilian Fid Ion Iancovescu.
N.B. Toate gre§elile de limba §i de gramatica apartin
personagiilor, nu autorului.

PENTRU DIRECTIA DE SCENA


Piesa se desfaioara, cu tustrele ac tele ei, intr'un salon de casa. veche
provinciala, cu mobile de plus ro$u, bibelourt si tablouri demodate. In
fund, intrarea prinuipal& care da pe un cerdac ale anti trepte coboara
spre gradina. In dreapta intrarii din fund, o fereastra. Lateral, stanga
dreapta, e nevoe de patru u$i: una care da In .iatacul lui Olifinpiu, alta,
In 'odaia Aniparei, cea de-a treia, In odaia lui Puiu si ultima e ula care
duce spre bucatarie. Directorul de se et% are libertatea sö. aranjeze
dupa. utilitate mobilierul $i sa intr ebuinteze usile. In evidenta in' pla-
nul I dreapta. un ceas de perete cu cue. Dedesubt, un scaunas de lemn
care serveste lui Olinipiu ca ss. poata ajunge la ceas, dimineata, cand il
Intoarce. Actiunea se petrece la Cam pulung, in Mai, c and dupa cum se
*tie toate privighetorile cantä si t oti liaiecii au inflorit.

www.digibuc.ro
Sosesc deseare s'a jucat pentru prima
datá in seara de 21 Martie 1932 pe scena
Teatrului Regina Maria din Bucuresti sub
directia Companiei Dramatice Bulandra
Maximilian Storin lancovescu", La 1
Noembrie 1932 pe scena Teatrului National
din Chisináu si la 28 Noembrie 1932 pe scena
Teatrului National din lasi.

Lui Ion lancovescu

www.digibuc.ro
ACTUL INTAIU
SCENA I posturile merg, ing intelegi d-ta, dupii calen-
darul cel vechi. Sunt presedinte la toate ligile
ANISOARA, OLIMPIU societätile facute de nine sunt...
ANISOARA. Stiu, Achiule. N'am eu lista?
(Toblou provincial. Sub lumina lAmpii de pia- Numai cit tanti, n'a avut timp sit afle toate astea
fon ,cu gaz` Anisoara lucreazii cuminte. Olimpiu in douit zile de când a venit.
se plimbii cu pasi mari, cu mAinile la spate, im- OLIMPIU. Ba sit mit ierti d-ta. Am avut eu
preunate strategic sub pulpanele redingotei. E grijä s'o lämuresc despre toate, de cum a intrat
preocupat, aproape crunt. Trec câteva clipe in li- in casa mea. I-am spus: Dragii verisoarä Adela-
niste. Nu se nude decât bfaia regulatA a ceasor- ido! Te primesc la noi cu o conditiune si. anume:
nicului cu cuc i muzica milUarà cântând Valu- sta, te rog sit respecti felul meu de trai,
rile amorului" la grAdina publlc. Când publicul ideile i principiurile mele de viatii si mai pre-
a incetat de a mai tusi in salk cucul din penduliC sus de toate, reputatiunea mea de om cu scaun
îi face aparitia i intoneazii de 9 ori: cucu". la cap.
Olimpiu se opreste in fata ceasului privindu-1 fix ANISOARA (amuzatA). Si tanti ce ti-a ras-
confirmfind din cap fiecare anunt al cucului. puns and i-ai spus asa?
Cfind cucul infra la loc, exclama indignat:) OLIMPIU (solemn). fAcut semnul sfin-
tei cruci. (pauzii i o clip de reflectie). Si te po-
OLIMPIU. Poftim! Nouii ceasuri trecute! (A- menesti cä' o pune-o necuratul sit mai vie si ne-
nisoarei) Daca piinä la nou i un sfert nu vine, m âncatä?
eu îi incui usa. S doarmä unde o sti. (un timp) ANISOARA (se face c nu nricepe). Am
La mine nu e otel. avut eu gritä srt-i opresc de mâncare.
ANISOARA. Nu te mai suprtra atitta OLIMPILT. Cine ti-a dat voe sit faci una ca
Ai nitat c doctorul ti-a spus e n'ai voie sit te asta? La mine nu e birt, ca sit' vie fitesicare la
superi seara? mash', când li abate. Masa se serveste o singurii
OLIMPLU. Eu mä supär când se prezintä o- daft si la orti regulatä pentru toatá lumea.
caziunea, nu and vrea doctorul, chit a pentru ANISOARA. Da, dar tanti, nu avea de
esta trebuie s iau o linguritä de iod mai mult. uncle sit tie at...
(face câtiva pasi). Si m rog dumitale, unde ar OLIMPIU (i-o taie). avut eu grijä sit
putea fi dusk? Nu cunoaste pe nimeni in tot tfir- i-o spui si p'asta, nu te teme. Dragä verisoa-
gul nostru ,si in dourt zile de and ne-a azut pe rii! Sit stii cit noi ne punem la mash' la 12 punt
cap, n'a avut limp, dupa judecata mea, facrt la prânz si la saute punt, seara. Sä ai grijg
cunostinte la care sä stea pan g. la ceasul ästa?! sit vii la timp. (cu safisfactie). Prin urmare. astä
ANISOARA. Juatorii de arti se impriete- scant% verisoara Adelaida o tie oleacit de re-
nesc foarte repede, unchiule! gim. Tot e dumneaei grasá ca o dropie. (se opreste
OL1MPIU. Stiu eu. Ca si câinii. Numai ce in fats pendulei ca o ilustrare a celor spuse).
umfla nitride unul la altul i gata prietesugul. Mai stint cinci minute si dact nu vine, incui
(un timp). Ba nu, zrtu, asta mi-ar mai lipsi. Eu si o las pe dinafarä. (se plimbil putin). Când
fondatorul ligii contra jocurilor de arti", sä' a plecat de-acasä, nu ti-a spus unde se ducer
tiu in casa mea, o femee care striveste puricii ANTSOARA. Mi-a spus cit se duce s5 cum-
de pe ele, pânit la 9 ceasuri noaptea! Haidade! pere dela drogherie un pachet cu prafuri de pu-
(un Nu i-as ing6clui niciodatä treaba asta. rici.
(alt timp) En am o reputatiune bine stiutii in tot te sit fac cu ele?
cuprinsul orasului si judetului nostru. (mândru, OLIMPIIJ.
oricât). Ba chiar pot sä zic si in judetele limi- ANISOARA. Zicea toatá noaptea n'a
trofe de prinpretur. dormit din cauza puricilor.
ANISOARA. Adevärat D-ta ai o reputatie OLIMPIU (indignat). Pu-u-ri-ci. in casa
de sfânt. mea? In casa mea? E peste putintä. Nici oclatä
OLIMPIU. O am, si o am pe drept cuvânt. nu s'a pomenit, in casa asta, nici un fel de insecte
(statistic). Nu beau, nu fumez, nu joc in arti, nu afart de moliile pe care le stii. Pot sä pui rämä-
citesc gazete, nu m duc la teatru, nu mä duc la sag ca puricii ästia de care vorbe*i, i-a adus
cinematograf, nu mrt duc la cafenea, nu tin slnt- oclatit cu ea, de acolo de unde a venit. E stiut cit
nicrt tangr6 lu cas4, nu 111411411c came, tin toate PiteOiul e pun de purici.
www.digibuc.ro
6 S. A. D. It

ANISOARA. Rude le din partea nevestii a- DELAIDA (infiptg). Inchipueste-ti! M'am


duc intotdeauna purici in casa dat cu guvernul! (Anisoarei) Vai, ce oameni
OLIMPIU. Ce vrei sg; zici cu expresiunea driicte'uti! (ea admiratie) Si joacg, soro, si el si ea,
asta? asade frumos, de culant, incât, sg.-ti spui drept,
ANISOARA. E un proverb, unchiule. (Se e o adevgrafil reverie sg joci la masg cu ei.
aude portita dela grading, apoi pasi suind repe- OLIMPIU. joacg? Ce joacg, rogu-te?
de scgrile verandei. Olimpiu a ciulit urechile. ADELAIDA. Da ce nu ¡each'? Toate jocu-
In momentul in care. infra Adelaida eucul ese rile, le ¡each' la perfectie. (inflicgrafii) Santasé,
in balconul pendulei i anunj slertul de ceas ecarté, dardgr, piket, pantarolg, rams, tabinet...
peste noug). Cucu!... (Olimpiu îi astupii urechile) garocoeur, rum,
OLIMPIU (intoaree cgtre el o privire maus, poker, smendefer, bacarg, brigi, mii rog,
apoi, personal, cucului). Dacil n'ai fost in stare tot ce existg. In casa lor e o splendoare. In fie-
sii iesi cu un aninut mai devreme, acuma, mars care odaie, doug-trei ragsute de ciirti. Parol,
inguntru, spureaciune... (A intrat Adrelaida). daca n'ai impresia cii esti la un club de lorzi en-
gleji din Londra. Numai Tamisa mai lipseste
SCENA II sub ferestre, ca sii arunci mucurile de figAri
in ea.
OLIMPIU, ANISOARA, ADELAIDA OLIMPIU. Si d-ta ai stat pâng la ceasurile
astea, sg te uiti la cartoforii gia cum joacg?
ADELAIDA. -Bonsoir fetelor... &grata ADELAIDA. Nu cumva crezi cg mi-am luat
nepoata. Lui Olimpiu Ii arde o pglmu fg. arnica% ciorapul cu mine sti lucrez? Am jucat, dragg....
pe obraz. El se fereste ultragiat). Mii iertati eam OLIMPIU. Ai jucat d-ta in cgrti?
intârzâiaf cinci minute... (expansivii) Ah! Dar ADELAIDA. Pe parola mea de onoare da-
claca ati sfi pentru ce am stat?... scoate pg- cg te mint. Da nu cine stie ce. Un pokeras mic,
Igria si se face comodg, cu gesturi tinere5ti, co- familiar, la un pol toti n mizg..
cbete pe vremuri). Când o sg vg spui, o sii rgang- OLIMPIU (parca tot nu-i vine sii creadA).
neti cu gurile caseate. (teatral) Mii mgrit, fetelor, Ai jucat d-ta in cgrti?
inchipuiti-vg!... ADELAIDA. Când iti spun odatg, te rog
OLIMPIU (consternat). Ce face? sg crezi, cii sunt femee in toatg firea, nu sunt
ADELAIDA. Ce te uiti asa la mine? Ce? conil! ma si fignesti, zgm.
N'am dreptul sg-mi fac i eu un viitor pe lumea OLIMPIU ascunde capul in palme).
asta? Ce mi-ai fgcut veriksoari? (e dezolat).
ANISOARA. Cu cine te mgriti, tanti? ADELAIDA (nu pricepe rostul acestei bare-
ADELAIDA. Nu stiu sigur. In orice caz, cu bAri). Dar ce-ai omule?
un bgrbat bine. Cam in vârstg, fir'ar al dracului OLIMPIU (explozia dela fabrica de iaurt).
sii fie, in schimb insg, putred de begat. Cum ce am? Ce-ai egutat.d-ta, sgi jeci in carti la
OLIMPIU. Dacg nu ti-e cu supgrare, spu- subprefect acasa? (treptat, se infurie) Ce-au sii
ne-mi si mie, cum vine vorba asta verisoari? zicá acuma oamenii din tiirg care mg cunosc
ADELAIDA. sNix-pam-puf. Dupg masg. mai cu seamg membrii ligii contra jecului de Cgiti
Acuma mi-e foame... al cgreia presedinte sunt, când o sg afle cg d-ta,
OLIMPIU. Cum adica,, d-ta n'ai mâncat care stai su.b acelas aceperganânt cu mine, te
ping la ceasul iista? duci si jaci in cgrtile pe care eu insu-mi le-am a-
ADELAIDA. Ei bravo! Cum era sg ma- furisit i am ars din ele douá perechi, in sedinta
nânc, când stiam cg m'astentati cu masa? Eu noastril din 23 Aprilie curent?
când nu viu, trimit vorbg, dragg.. sunt fatg ADELAIDA (a ascultat AscultA
bine crescutg. Nu degeaba m'a dat mama, de Olimpiu! Nu-mi vine sii cred ca vorbesti series.
micg, la pension la Negoescu. OLIMPIU (blesat). Ba vorbesc foarte seri-
OLIMPIU. Imi pare rgu de educatiunea es, cucoana!
d-tale, dragii verisoari, dar noi am mâncat de ADELAIDA. Iii primul rand, te rog sti nu
mult, fiindcg dung cum ti-am spus noi nu mii faci pe mine cucoana", atata timp cat nu
mâncifin niciodatg mai târziu de sapte. Avem, m'am cgsgtorit niciodatg oficial pana acum. $i in
mg'ntelegi d-ta. regulele noastre din care nu pu- al doilea rand, te poftesc sii nu-ti iei cu mine,
tern iesi ca sg facem exceptiune. aere d'astea, de prooroc cgIcat pe coada, eg nu se
ANISOARA (repede). Am avut eu grijá prinde. in qolduri) Cum hi inchipui tu,
de d-ta. Unchiul mi-a sous sg-ti opresc de mân- si cu ce drept, cii poti sii mii opresti pe mine sg
care. joe cgrti. findcg ti-a venit d-tale gust sii le du-
OLIMPIU (aruncg Anisoarei o privire risesti? Dacii ti-ai inchipuit cii mg poti pune pe
M'da... mine sub tutelg, afli al nu ti-ai ggsit omub (for-
ADEL AIDA. Vaaai! Dacg a.5 fi stiut Sunt majorg domnule, ai priceput?
deranjez atâta, a fi primit mai bine invitatia OLIMPIU (a lost prea mult pentru el si Hind-
subprefectului i as fi rgmas la masg la ei, mai cii e un om potolit, a asudat in secret). MA
ales cg au insistat Male si el 5i nevastg-sa. rog, ia sii ne intelegem. N'am avut 5i n'am de
OLIMPIIT. Dela Subprefectul vii dumneata gaud sii te cresc eu acuma pe d-ta nici nu
acuma? vreau cer socoteali de faptele d-tale. Iadul
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA

si cu toti cei 'in el aflgtori, o sit' se ocupe la vre-


me de cestiunea asta. Acum douá zile insg, când
ai venit, te-am primit cu anumite conditiuni, pe
ADELAIDA.
ANISOARA.
E serios?
_ CeApropos
ti-am fágáduit?
de mitritisul d-tale.
care ti le-am spus limpede, dintru inceput. Acum ADELAIDA (cu gura
Wiz cá. lucrurile s'au schirabat. Foarte bine. ANISOARA. A venit cineva sá-fi facá vre-o
Nu-ti place sg trgesti ca mine, drumul e slobod. propunere, sá-ti cearg mitna?
Frai biliard! Daca ai venit cu alte scopuri dead ADELAIDA. Asi! E si mai sigur. (cu o pri-
ale mele, sit stii rogu-te, c. mitine de diraineatil,vire superioaril) Mi-a ghicit subprefectul in
ai tren la scara. Asia e cucoaná dragg. (ese frân- palmg câ mil márit...
tind usa). ANISOARA (frr). entnziasm). S dea Dum-
nezeu, tanti, sh.' fie asa.
SCENA Ill ADEL AIDA (mestecând). _ Si ti-o spui drept.
Acum sunt hotáritá s nu mai fac mofturi. (In-
ANISOAAR, ADELAIDA 'lite) Am inceput s mit cam fezandez.
(Cele douii femei se privesc un timp. Anisoara ANISOARA (ca sí zici ceva). Si altceva ce
foarte jenat i Adelaida indignatii ca o preen- ti-a mai ghicit?
peatil condamnatii pentru coatravenfie, privind ADELAIDA. Tot. Absolut tot! Mi-a spus
e.irea magistrafilor). de curgnd, am fost bolnavit rilu si era at p'aci
ANISOARA (canal., nemulfumita de cele in- sì mor.
amplate, îi ia miitusa de gât). Ce rau îsii ANISOARA. Nu-mi aduc aminte s fi fest
pare c5. pleci maine, tântico. d-ta asa de it-ill bolnavá acuma de curând.
ADELAIDA. Cine nleaca mâine? Eu? Nici ADELAIDA. Ei, cum nu-ti aduci aminte,
prin gaud nu-mi trece, fetita lui tanti. S pof- soro? N'am avut eu scarlatiná, când eram de 14
teascit sit má dea afará cu forta, dacg-i dí mâna. ani si era sá mor. Cand mi-a esit roseate A!
(teribil6.) Ii smulg barba, pe onoarea mea. Incá Da. stai, cá uitasem... (incepe compotul)
nil mit euneasteti voi pe mine clragilor. (cruntii) mai ghicit una, care le intrece pe toate. Mi-a
Sir pe dracu II pui cu botul pe labe, când spus cá inainte de a veni la voi. am avut o de-
mi-oi mine mintea cu el. (face clifiva pasi) Apro- ceptie mare de ordin sentimental.
pos. Spuneai cgi mi-ai oprit de mâncare. Mi-e ANTSOARA. Si e adevárat?
o foame teribilá. (se arseazii. Un of-tat) Ah, draga ADELAIDA. Ce tu nu stii? (ca si cum ar
mea, nici nu stii ce fire curioasá am. Cum mg vorM de rsboiul european). Chestia cu maiorul
enervez putin, mi se face o foame de cráp. care sedea la mine. la Pitesti?!
ANISOARA. Ti-am oprit putiná fripturâ ANISOARA. _ Nu stiu, tanti. Acum aid pen-
rece nitel compot. Am avut i clatite, dar le-a tru intitia data.
miincat unchiul pe toate, numai ca sá nu-ti rit- ADEL AIDA. Cum se poate, ma chère? A
ingie fost clatá si In jurnal.
ADELAIDA. Neam prost. ANISOARA (intr'adeviir surprinsii). Da?
ANISOARA. Iti oprisem portia inea, dar N'am citit nimic.
mi-a mâncat-o unchiul i pe aia. ADELAIDA. Eee! Pi stai spui, dacá
ADELAIDA. Cum se cunoaste cá te tragi e (gura himiD Amin vre-o douil srlDfrt1118111.
din neamul nostru. Vin la tanti s te pupe, no- a aprtrut in jurnal ct maiorul, chiriasul meu, a
bletea egmantului. (o fost sees la pensie pe ziva de 1 Main pentru li-
kNISOARA. Uite, stai colea cát mä' duc milli
sii-ti aduc. Am ascuns tava in odaia mea. (cu un ANISOARA. Si?
surf's) Márfuri scápate dela incendiu. ADELATDA. Si când am vázut eu una ca
ADELAIDA. Bine cá ti-a dat in gând s'o asta, 1-am dat imediat afargl din casá. Intelegi tu.
ascunzi, soro, câ asta ar fi fost in stare sa má- cI nu se mai putea sg tin la mine un hodorog
mince i tava numai sit. nu-mi raimitie mie nimic.
(Anisoara vrea Intâiu i întâiu, dulceata scos la pensie pe i Main. in toiul primgverii,
lui tanti, sá-mi aduci ceva de bitut, câ mi-e o sete cand toata natura inverzeste.
nemainomenitg. Vin aveti? ANISOARA (amuzatii). Foarte bmn ai fg-
ANISOARA. Nu se pomeneste la noi in cut tanti.
cash'. Unchiul e preseclintele ligii contra alcoo- ADELAIDA. Te cred. $i acuma sit vezi cum
lismului" din orasul nostru. se combing lucrurile. Imediat ce s'a mutat rabla
ADELAIDA. Taci frate? $i s'au gásit multi 'dela mine, am pus bilet de inchiriat. N'am gásit
nebuni sá se inscrie in liga asta? deck mi singur amator, tatá de capii. Cit' parcâ e
ANISOARA. Sunt trei cu totii: unul, bol- un fácut. Teti chiriasii au còpii. $i 1sta n'a vrut
nav de cancer la stomac, celálalt are piatrá la sit ia decât rasa intreagg cu odaia mea cu fot. Ce
ninichi f,ti al treilea, e unchiul. (ese si imediat se era sg. fac? i-am inchiriat casa toatá pe tin an de
intoarce din odaia ei cu tava cu mâncare. Ade- zile. (cu un surf's) Acuma pricepi tu de ce-am
laida isi pune servetul bilrbAteste si Incepe venit eu la voi, asa, pe nepuse masa. N'sveam
mgnfince. Anisoara se aseazii laugh' ea si îi reia cotro. Numai aveam unde s stau la Pitesti.
lucrul). Deabia astept sá termini masa, tanti, ea ea s nlátesc chirie le altii, eu, care sunt pro-
og-mi spui ce mi-ai fagaduit adineauri. prietará, nu face! E chestie de amor propriu.
www.digibuc.ro
8 S. A. D. R.

ANISOARA .(zapacitii). Prin urmare, ai de SCENA V


gitnd sstai la noi, un an de zile?
ADELAIDA (ofteaza). Eh! Nu se stie daca OLIMPIU, ANISOARA, ADELAIDA,
am sa stau un an? PUIU, ZINCA
ANISOARA. De ce tanti?
ADELAIDA (dezolata). Contractul aluia e (Rgmas singur Olimpiu, meticulos, inceareg
cu rept de prelungire, asa ea se poate intâmpla din non usile, trage un fotoliu la loc, privind de
sa ma tie i doi ani la voi. câteva ori ea sg fie exact pe locul unde trebuie,
ANISOARA (in acelas timp amuzat i ingri- vrea sg stingg lampa cu o feavg de metal prin
latrt). Ce-o sa zica unchiul, când o s afle, el, care suflg i neizbutind, se urcg pe scaun i suflg
care crede c o sa pleci mAine de dimineatâ? in lampg eu gam. Apoi intrg in odaia lui. Scena
ADELAIDA. Par'ca eu Il intreb ce zice? rgmâne in intuneric: 0 razg de lung se frânge in
(un timp) Te pomenesti ca ne pune Dumnezeu fereastrg. Un timp. Se aude mai clar muzica mi-
lama in cap si ne maritam amândouâ intr'o zi, litarg din grading, ataciind ultimele 'Ingsuri ale
ea eu asa sunt: aduc noroc i la alai. (gray) A- valsului inceput. Când terming: ram-pam-
propos, c'am i uitat s te intreb: sunt ceva baeti pam" ca finalul obisnuit taturior muzicilor mi-
bine pe alci? litare, se aude huruitul unei trgsuri care se o-
ANISOARA. Trebuie sa fie. Eu insg nu cu- preste la poartg. Alternativ, urmeazg câteva bg-
nose ue nimeni. tgi in nsa verandei. Dupg pufin, cineva incearcii
ADELAIDA. Esti o proasta. (a terminat usa i geamul cu precaufmne, awl cu enervare.
compotul) Eh, acuma o cafelutà turceasca sir fa- Imediat apare Anisoara. Incremenitg, Amine
ce minuni de vitepe. albà de spaimg lângà usa ei, neindrgsnind srt
ANISOARA. Nu se bea cafea turceasca la facg un pas, sau sg scoatrt tut cuvânt. 0 nouà hg-
noi. taie, mai tare. Annie Adelaida in usa el_ Acelas
ADELAIDA. Nu cumva ati facut i vre-o ;foe. Se privesc o clipg ingrozite, apoi Anisoara
HO contra turcilor? (se ridicii) Ai fost tu mama- .suerg cu sufletul De buze).
liga, draga lui tanti, d'aia a facut el atâtea ligi, ANISOARA. Un hot la fereastra... Imi vine
de când a 'limas vadnv. Daca eram eu in locul rau...
trtu, sa nu-mi zici mie tanti" dacá nu i le desfiin- ADELAIDA (vede umbra care se miscrt).
tam pe toate, inteo saptamAna. (un timp) Na! Sunt doi. Lesin... (o noug bgtae, puternicg. Pe
Am uitat sa-mi iau tigari! Tu nu fumezi? usa de serviciu apare Zinca. Acelas loc in trei)
ANTSOAR A. Eu? Mi-ar pune unchiul bot- Hofit la fereastra...
nila! ia tava i ese). ZINCA. Aoleu, taci ca mi se moaie picerili...
(o ultimg bgtaie disperatg. Infra Olinipiu inar-
mat cu un pistol enorm, sistem 48. Acelas loc
in patru).
SCFNA IV ADELAIDA (lui Olimpin). 0 banda de
hoti la fereastra.
ADELAIDA, OLIMPIU, ANISOARA OLIMPIU (cautfi sà parg cahn; in fond, e topit
de fricg). Ssst... Nici o miscare... asteptrim
sa navaleasca... (Afi vgzut la panorama lui Bra-
(Dupg esirea anisoarei, intrg. Olimpiu, in "[a- un, generali rusi rgnifi in rgzboial Crimeii si
lai lung, cu papuci de pastrt incheiafi eu cata- turnafi in cearg? In atitudini asemiingtoare, câ-
rame de sosoni. In mfing fine o cheie cif cheili tesi patru cei din sceng, asteaptil desfilsurarea
Raiului. Trece pe Bugg Adelaida, privind osten- evenimentelor. Deodatg la geamul de afarii se
tativ îii altg parte, incuie usa, incearcg ferestre- aprinde o lampg electricg de buzunar, a cgrei
le, apoi face lampa micg). luminà se plimbg prin odnie) Lumineaza ca sa
ADEL AIDA. Ai putea sa fii mai politicos ne numere ctuti suntem.
d-le i sa nu stingi lumina când vezi c mai e ADEL AIDA. Eu plec, ca nu sunt de-a casei.
lume in salon. OLIMPIU. Sssst! Nu se misca nimeni. Adi-
OLIMPTU. Trenul de mAine pleaca la 9 ea, nepoatä, du-te i te ascunde in pod. Esti fata
ceasuri si patruzeci de minute. PAna atunci, su- tânara si eine stie ce se poate intAmpla... (o clipg)
fere-mit i El-4a asa cum sunt. (intrg Anisoara) Ascunde-te si d-ta verisoara... cà oricât, esti fe-
Am incuiat eu peste tot, nepoata. Du-te i tu a- mee... Du-te'n pivnita.
cuma de te culca, nu mai sta ca un strigoi pAna ADELAIDA. Ei asi! Ce-o fi SA se intiimple,
la miezul noptii. Daca anumite uersoane au pof- sal ni se intrunple la tofi. Eu nu sunt lasa. Sunt
ta de taifas, n'au decAt sä saza de vorbri singure, Popeasca, domnule! (fereastra se deschide forfa-
luna nlina pe cer, slava Domnului, e berechet. tg din afarg. In lumina Iuímpii electrice de bu-
Noaute bung, nepoatii. mint!, infra pe fereastrà un geamantan, apoi o
ADELAIDA (se ridicg). Urit mi-a fost de yaliza. In urma lor o umbrg sare fereastra si in-
oamenii care n'au cei saptesprezece ani de acasru. trg in sceng).
Pfffiu! Noapte buna, papusico. (ese demnrt). PUILL Uf!...
ANISOARA. Noapte bunii, unchiule. (ii sg- OLIUPIU (cu pistolul bracat). Stai! Mâini-
rutg mâna, Olimpiu o sgrutg pe frunte) le sus! (când pronunfa vorbele astea, Olimpiu e
www.digibuc.ro
Vn

SOSESC DESEARA _ 9

gel (liMai care ridica mainile cu pistol cu tot) cu toate astea tun venit toemai dela _Faris, ca
Nicio miscare ca sii vi yid. (catre Zinca) Lasa mamo Zinco baga-
PUIT.T (puniindu-i lumina in ochi). jele mele aici, c in odaia asta am sa dorm eu...
eu sunt... Puiu! Af3aal... (ia bagajele) si le punem colea ca sa fie
'OLIMPIU (transfigurat)-- Copilul meu... (se la indemani. (eau& in valiza mica) Stati ci v'am
repede sa-1 imbratiseze. Puiu schimband lumina adus ate ceva dela Paris. (acoate niste lucruri
ca sa vada cine mai e in camera, Olimpin si vine cu ele) Uite'tata, asta e pentru d-ta... Ul-
gresete adresa i o ia in brae pe Adelaida) timul sistem. Se aprinde i pe vant... (ii drt o bri-
Piiii! (se scutura a sila apoi isi ia baiatul in bra- cheti).
te saruta). OLIMPIU. Ce e asta?
ADFLAIDA. Mon petit.. mon petit... (ace- PUIU. 0 bricheta. Are si un dispozitiv spe-
joc). cial, pentru aprins luleaua. Sa vezi... Apesi aici...
ANISOARA. Puiule... (ramane emotionat si teava asta mici o bagi in ciubucul lulelei...
de-o_ parte). Pricepi?
ZINCA. Domnisorul meu....(acela§ joc). OLIMPTU. Foarte iti multumese de aten-
ANISOARA. Stati sa fac lumina... (aprinde tie, dar eu, nu stii ci nu fumez?
repede lamps, toti sunt gramada in jurul lui PUTU. Adevarat! Am uitat complect... Tiii!..
Puiu). Ce rin inn pare... Nu e nimic. 0 intrebuintezi
PUIU. Of! Bine ert vii väki. Treceti la pu- ca bibelou... (Anisoarei) Pentru tine am adus o
pat. Bine te-am gasit tata. (Olimpiu Ii intinde earte intr'o editie rari... (i-o drx).
Juana sa i-o pupe, Puma i-o strange camaraderes- ANISOARA. Mergi Puiule... (desface si se
te si-1 saruta pe 'obraz) Tanti (o uitl) A! Madam Bovary... Nici nu stii cata pli-
Ea 11 saruta toc-toc") Ce pRicere ssa te ea"- cere mi-ai facut...
sesc la noi. (01iMpiu se stramba, Adelaida su- PUILT. Si aici am adus ceva pentru mama
rficle satisfacuta) Anisoaro Ce mare te-ai fkut Zinca... (desface i scoate un aparat pentru surzi)
in trei ani! .(o saruta) Uite si mama Zinca... (o Ia uite colea. Cum II pui asa, in ureche, cum
zguduie de umeri si-i intinde maim) Doica auzi la fel ca toata lumea... Stiam eu ca esti cam
(Zinca se sterge la gura cu maneca iiei sara- fudula de ureche, mama Zinco... (i-1 di).
tii Ei bravo, n'am ce Zice. Frumoasa fOri- ZINCA (il guile la ureche, toti tac). PM!
mire mi-ati facut. Cu lurninile stinse, cà usile Zau, ci se aude mai bine. Sarut mana si sa tri-
ferecate si cu revolverele intinse. Par'ca astep- esti domnisoru meu.
tati pe Capone, nu pe mine. PUIU. Pentru d-ta, -tanti, n'am nimic. Nu
. OLIMPIU. . Dar de unde vrei s ne astep- *tiara ea esti aici. A! Ia stii, ea am ceva si pen-
taM noi, c vii ma'ntelegi d-ta, taman asta seara tru d-ta... (se duce la valizi si vine cu un pachet
deli]. Paris? de carti de joc) 0 pereche de birti de joc eagle-
PUIU. Cum? N'ati primit telegrama? zesti... (Olimpia a inlemnit). Nu sunt ele noi de
OLIMPTU. N'am primit nimic... tot, dar face sa le iei ci se gasesc foarte rar
ADELAIDA (lui Olimpiu). Olimpiu, lasí (i le dil).
pistolul la incolo sa nu se intample o nenoro- ADELATDA (privindu-le). Ah! Au si gio-
eire... ligiocar" ia de gilt slim& cu efuziune:
-OLIMPIU. Nu-ti fie frica., nu e incanat St toc-toe) Sarut ochii, baiatul lui tanti...
flici nu umbla... Acum figiclueste-mi ci nu mai oleci
PURI. Atunci de ce l'ai mai luat? rnaine i ca stai o saptamana de zile pang plec
OLIMPIU. Ei, asta e? Ca sa am o arma
mama. Crecleam c ne calat hotii. De unde sa-mi OLIMPIU. Cum, numai o saptamana de zile
dea niie in gand. ea' hotul pe care it asteptam sii ai de gaud sa stai?
.intre ne fereastra, esti tu? PUIU. Cel mult. Am venit numai
PUTU: Daca n'as fi intrat pe fcreastra, ra- ca-mi era intaiu de toate dor si apoi vreau
mâneam pe dinafari. Am sgaltait usile, am stri- sa aranjim impreuna oarecari chestiuni ur-
gat am- batut, ce era si fac?. gente.
ANISOABA (gospodini). Mama Zinco, ia
d-ta bagajele lui Pitm ]. si clu-le... (ramitne putin OLIMPIU (brmuitor). Dar ce fel de cesti-
incurcattt). uni asa de.urgente avem noi de aranjat impre-
MCA. Uncle si le .duc? In odaia d4ui, nu una, hick sa vii, in persoani, toemai dela Paris,
sade d-soara a mare? ea si le rezolvam? Puteai sa-mi scrii, sa nu mai
OLIMPIU. Ce-are a face? Pana mftine di- iei atata osteneali si sii. nu mai cheltuesti atata
mineata, cand pleaca inclarat la Pitesti, verisoara banet cu trenul?
poata sa doarma ,si.aici pe canapea ca nu nioare PUIU. Ara scris de nu stiu de ate ori luna
Cum, tanti, e vorba si pleei maine? tista i n'am prima rispunsul pe care 11 astep-
Nu se poate. Acum, pentruca am venit eu, tre- tam. De aceea am venit eu personal.
buie sa mai stai. OLIMPIU. Daca cestiunile pe care ai de
OLIMPIU. Poate are treburile cluanneaei. gand si le discuti cu mine, sunt tot cele din scri-
Dece s'o tinem eu sila? sorilor de care vorbesti, apai atunci ahi, dragul
Par'ca eu n'am avut treburile meIe meu, ci te-ai ostenit degeaba pana aici.
www.digibuc.ro
10 S. A. D. R

rul raspuns pe care avearn sä ti-I dau, ti. 1-am dat seriositate prea gravii pentru ca si fie sinceri).
ode& pentru totdeauna, cu: posta... Nu uita insi ca in afara de asta, esti §i. tatil
PUIU (nerrtbditor, stingherit). Nu va su- meu, i ca, in aceasta calitate, trebue sa treci pes-
parati, ca va rog sa ma' lasati câteva minute sin- te toate, chiar peste cuvântul d-tale de onoare,
gur cu. tata, dar as vrea sà pui chiar acum o pentru mine. (incepe sii joace ,,cartea" in tragic)
chestiune la punct. Gändeste-te, tati, &Ai nu mai sunt un copil; cii imi
OL1MP1TJ. Om vorbi miiine de dimineata' dau seama perfect de ce fac si de ce spun. Asta
cà acuma e tarziu, ne apuca ziva. zece inceamna cii daea am venit panà aici ca sa-ti cer
ceasuri. (priveste pendula) haul, e ert am fost constrans s'o fac. privesté
PURI. Nu, tatil. E mai bine sa stim i unul in ochi) Ai inteles? Constrans. In drept, asta
altul anumite lucruri. chiar de asta seara, ca se numeste Dura lex, sed lex". (observi efectul
sal ne putem gandi kale la ele, pana maine. Mii dictonului pe figura lui tati-siu) Onoarea mea
ierti tanti, dar... ,si tu Anisoaro. este in joe. 5i dad)." nu ca tata, cel putin ca pre-
ADELAIDA. Vedeti-va de treaba edinte al ligii pentru respectarea onoarei",
Nici nu vii ocupati de noi. esti dator, trebuie, sa faci totul ca sii mii ajuti
PUIU. Maine am sal va povestese la amân- sa mi-o respect.
doua, o multime de lucruri. OLIMPIU (a cânt5rit bine raspunsul). Nu
ADELAIDA. Ah! Sa ne spui toate miste- esti. membru in liga noastra.
Tele Parisului... (Anisoarei). Hai, dulceata lui PURI. $i daca eu intr'un moment de rafa-
tanti, nu vezi cii vor sa ne dea afara? cire, ca simplu particular, mi-apf pus onoarea
ANISOARA (catre Zinca, in cornet). Du-te in joc, mi-am anagajat-o, inseamna ea atuuci
te culca, mami Zinco. Am eu grija sii aranjez când m'am desmeticit, s'o las sii fie terfelita. in
tot ce trebuie pentru Puiu... (ese impreuni cu loc -sa caut sä. rascumpar?
Adelaida) OLIMPIU. Rascumpar-o, Mete, daca ai cu
ZINCA. Atunci saru-mana, noapte 'Duna si ce. La liga, noi n'avem fonduri decal pentru
sornn utiure. lemne i chirie, iar eu, n'am bani de dat pentru
PURL Noapte bung, mama Zinco. (Ziuca asemenea soi de negustorii.
ese). PUIU (recurge in disperare de cauzi, la mil-
loace extreme. Focact nu stie nici el ce are s'a
SCENA VI spun5 j unde are sii ajungii. Indiferent de mil-
loace, el vrea bani). Bagi bine de seamg, tati.
OLIMPIU, PUIU Daci intr'o sipt5mânii nu am banii care-mi tre-
buie, se poate sit incetez de a mai fi un ora fiber!
(0 clipà, tattil i fiul se privesc in tâcere. Se OLIMPIU. Pii eu ce vreau? Si te vid i cu
spioneazi discret. Puiu aprinde o tigare). odati cu ocupatie.
OI.IMPIU. Arunci, rogu-te, tigara. La mine PUIU. Nu glumi. Nu numai libertatea, dar
in casti fumatul nu e ingiiduit... viata mea e in discutie. Daci nu trimit ime-
PUIU. Lasi gumele, diat banii la Paris, eu nu pot suporta rusinea
OLIMPIU. Daci n'arunci mai intai tigara, unei arestiiri.. i atunci... _compune o mutrii
plec in iatacul meu. plinà de subintelesuri tragice).
PUIU (viziind di nu glumeste). Te pome- OLIMPIU (nu se astepta la attita). E vorba
nesti cal in lipsa mea ai infiintat i vre-o liga sii fii arestat? $i cati bani ti-ar trebui, rogu-te,
contra fumatului? ca sa scapi?
OLIMPIU (august). Sunt presedintele ei de PUIU. La inceput, ceva mai mult... 250.000
onoare... lei... si pe urmä, dupa câteva zile, restul...
PUIU (un surâs). domnule Prese- OLIMPIU (deja ingrozit).
dinte, te rog, sii m5 ierti (cautfi o scrumierii ca PUITI Tot 250.000 lei.
s'arunce tigara). OLIMPIU (e gata sii-si smulgi barba. Umbra
OLIMPIU. jos cii nu exista scrume1- de bunii vointi pe care a avut-p, a disparut com-
21ita... plet). 500.000 lei?? Dar ce-ai fìlcut cu suma
PUIU (se executii, apoi schimbi tonul). asta enorma? Ce-ai putut cumpara cu atatia
Cred cii ai înteles pentru ce-am venit dela Paris. bani? Mormantul lui Napoleon? Turnul lui Eif-
(pe ton filial) Imi trebuie bani, tati, intelegi, fel? Pe ce ai putut risipi 500.000 lei, basea ce-ai
bani! avut dela mine si ce-ai mai mâncat inainte, ba-
OLIMPIU (categoric). _ Lipseste. nii lasati de mamit-ta?
PUIU. Poftim? PURL Pe ce? Vrei si tii pe ce-am cheltuit?
OLIMPIU (acelas joc). N'am niciun ban de Am spun imediat. In primul rand pe cursu-
, dat. Ti-am scris cii pima la sfarsitul studiilor, nu rile dela Universitate, apoi pe cartile cia studif,
iii mai dau nici un ban in afara de tainul stiut. pe bibliotecile intregi, pe arhivele, pe care a
Mi-am dat cuvântul meu de onoare i tii foarte trebuit sa le cumpar. Pii ce, d-ta crezi cif la Pa-
bine cif eu am obiceiul sa mi-1 tiu. ris merge ca la Bucuresti, si tai foile la trei carti
PUIU (putin enervat). $tiu. Incii de pe s'ajungi licentiat in drept? La Paris esti obli-
vremea când eram eu in tari erai presedintele gat sa eitesti tot ce s'a seris, in toate limbile din
ligii pentru respectarea onoarei" (afeetiind o lume, relativ la materia pe care o inveti. In afa-
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 11

ti de asta, am mai cheltuit pe casa, pe mash, pe OLIMPIU. Nu trage asa fotoliul, rogu-te,
imbrácilminte, pe alte arti, de lectur i apoi, ci setrii scândurile i de-aMa le-am vopsit acum.
pe... diverse... (observil mutra neinfe1egiaoare a doi ani.
lui Olimpiu) Da, da, pe diverse. Cele mai scum- PUIU. Attila timp at mai sunt luci liber,
pe lucruri la Paris, sunt diversele... Mii i mii voie sit mi bucur de libertate si de toa-
de diverse, mereu allele, mereu proaspete, me- le plicerile ei... (aprinde o figari).
ren mai scumpe... Parisul filrá diverse, tatil, este OLIMPIU (ars). Aruncá tigara cii te des-
ea Bucurestiul nostru filrá mititei... (un fimp) mostenesc...
Acum, spune i d-ta daca in conditiunile astea, PUIU. Nu face stt ma desmostenesti pentru
poate cineva triii din 15.000 de lei pe luná pe o tigará. $i apoi i si vrei si mil. desmostenesti,
care mi-i dai. $i atunci e simplu. Ca sá pot sh nu poti. tatá dragi. (o noui idee) $tiu testamen-
trilesc modest, fiindcil d-ta nu-mi dadeai mai tul mamei pe dinafari. (incepe s minta) E ru-
mult, a trebuit s ma imprumut, sit dau dobinzi gáciunea pe care o spun in fiecare noapte, and
Mari, sá dau dobinzi la dobinzi i procente la mii culc si in fiecare dimineatil and mit scol. (ca
dobânda dobinzilor, s'ajung intr'un cuvânt, un- distige timp) Iar in noptile and mi se in-
de am ajuns. Dator, urmárit, amenintat sa-mi tâmplil sit má cule numai dimineata, o spun de
stric viitorul, sa-mi risc poate viata, pentru lipsa doua ori ca si nu-mi pierd exercitiul. (0limpiu Il
unei meschine sume de bani... un fleac de priveste neincrezOtor) Vrei dovada? Poftim...
500.000 de lei... un moft... (cu o grimasii de su. (pe un ton de grefier in exercifiul fundiunii)
prem dispref) E i ridicol, Astizi in 15 ale lunei lanuarie, eu Niculina Io-
OLIMPIU. -- 500.000 de lei un fleac? Un nescu, In toati limpezimea mintilor mele i nesi-
moft? Asculta-1 Sfinte The. ¡it'll de nimeni, scriu acest testament, pentru ca
PUIU (enervat efi socotelile nu-i es asa dupii dupá moartea mea, &A fie respectati vointa mea
cum se astepta). Te rog tatá sá. nu amesteci aa precum urmeazil: Douá puncte: las 500.000
persoane particulare in discutiile noastre fami- de lei, in numerar fiului meu adorat Puiu, ca
liare. Sfântul The sa-si vadá de trebutile sale si faa ce-o vrea cu ei..
acolo uncle e i noi &Et' ne vedem de ale noastre OLIMPIU. 5i i-ai dat gata intr'un an de
aici untle suntem. (schimbil macazul). A! Dacá ar zile...
fi trìit biata mama, nu djungeam aici. Ea ar fi PUIU. Pardon. Ei m'au dat gata pe mine.
inteles numai deck situatia... Ar fi scos banii Mai departe. (cu tonul lui) Trec peste paragra-
mi i-ar fi dat fáril discutie. Vezi? Uite de ce spui ful in care spune ci restul intregii averi ti-1
eu intotdeauna a mama a fost o femee superi- lasá d-tale 'Ana la moarte.
oará.. OLIMPIU (concesiv). ma rog d-tale...
OLIMPIU. Nu poti s zici c. i eu n'am PURI (inormiie ceva casicum ar recapitu-
fácut si nu fac pentru tine tot ceeace un párin- la). Asaaa... (grefier) Oblig pe sotul men sil
te cu scaun la cap, e dator sit Lea pentru copi- serveasa Oni la sfársitul vietii lui, o leafil lu-
lul lui? nan fiului nostru Puiu...
PUIE. Nu cumva esti si presedintele name- OLIMPIU (ii ia vorba din gun i continui
nilor cu scaun la cap? imitându-i tonul si gesturile). A areia sumä,
OLIMPIU (are un gaud). 5th a la asta nu o va fixa satul meu, potrivit judecitii sale
m'am gândit? vremurilor care vor fi... (lui Puiu pe tonul
Ia gandeste-te. 0 sit fie o adeváratá lui) Eu o voi fixa...
fabric6 de mobile. (patetic) Si in fimp ce orese- PUIU. Da, dar potrivit timpurilor... (ca
dintele ei, o sá-si tapiseze fotoliul dela capul aiureasci) Clauza asta in drept, se numeste
prezidential, cu fel dc fel de teorii morale, fiul consecutio temporom" adici ori ce sumil se
lui o s. mucezeascil pe scândurile unui pat de plitteste la valoarea ei in lei aur...
puscitrie frantuzeascii. OLIMPIU. S'ó fi numind, itu zic nu. Da mai
OLIMPIU. Cum? Nu te aresteazá in tard, zice acolo cil si potrivit judecitii mele" adici
dac'o fi sii te aresteze?... ci eu sit judec ate parale face aurul...
PUIU (bate câmpii). Nu. Pentrucá dacá n'o PUIU. Insfârsit asta n'are nici o importan-
sil pot trimite banii la timp, sunt ferm hotiirit til. Ti-am spus-o asa, numai ca principiu juridic.
sa mii intorc la Paris. (un gest larg) i sá. mii Si venim acum la ce ne intereseazi. La desmos-
predau creclitorilor. O sh." fiu judecat, fireste, tenire... (grefier) Dupit moartea scumpului meu
conform dreptului gintilor, de consiliul de riis- sot, intreaga mea avere va trece asupra fiului
boiu, condamnat in una-ni-mi-ta-te i inchis. $i nostru Puin(rar i apisat avociifeste) soful men.
unde? In Franta, in tam tuturor libertátilor. neputând, sub niqi un motiv si sub nici o formi
(are o ideie nouii) MO mir cum simtul d-tale de sit instrilineze sau sii cheltuiascA mai mult de
patriot nu se revoltä la giindul ci un cetitean jumitate din intreaga mea avere (pe ton obis,
roman, e silit trideze tam i si faa pusch- Duff) Asa clar, tali dragi, cu mai mull decât in-
rie in altil tarsi deck in România? $i te mai mitate din averea rimasi dela mama, ori ce-ai
lauzi ci esti presedintele ligei culturale. face si ori ce-a, face, tot nu poti si mii. desmos-
(smuceste un scaun 0 se aseazi desgustat) De- tene0i, cealalti jumitate fiind a mea st numat
magogiel. a mea.
www.digibuc.ro
12 A. D. R.

OLIMPIU. Da, dar dupa moartea mea. Yes- mercial) A vrea, in calitatea mea de asociat la
te 20, 30 de ani. (riispicat si categoric) Piina a- mcOenire, sa contractez dela asociatia noastra,
tunci, draga Mete, e*ti silit sa te multumeqti un imprumut de 500.000 de lei.
cu ce-ti dau eu. i mai inult deck am zis ca-ti OLIMPIU. Aici ai vrut s'ajungi? Ei bine,
dau, nu pupi nici o firfirica... Intample-se ori ai gre*it socotelile, baete. Nu dau nici un ban,
nici eu imprumut, nici alminterlea. Asia e.
PUIU (cautii altceva. Va epuiza toate mijloa- PULU. Perfect. Te instiintez însii ca am sa
cele doar va obline banii dela bâtriin). Asta cant si am sa gasesc in alta parte.
e ultimul d-tale cuvant? OI.,IMPIU. Treaba d-tale.
OLIMPIU (neted). Ultimul si cel de pe PUIU. In cazul asta, a* vrea sa vad si en
urma... cum stam eu socotelile" ca sa vad ce garantii
PUIU. Bine... (un limp. A gOsit) Ifi dai sea- pot sa ofer i pan'' la ce mina pot sa ma ridic,
ma ce insemneaza asta? conform legii cererii i a ofertei.
OLIMPIU (sincer). Vezi bine ca-mi dau. OLIMPIU (ochi mari). Care socoteli ro-
Inseamna ca ne putem duce fite*icare la cul- gu-te?
care. PUIU (important si degajat). In primul
PUIU (si-a facia planul). Perfect. Mai in- rand socotelile mele personale.
seamna iusa altceva. Mai inseamna cal intre OLIMPIU (mOsurându-1 mai mull cu mili de-
noi doi s'a desehis, din acest moment, o prapas- cat cu indignare). Socotelile d-tale persona-
tie... Ei bine, pentruca d-ta m'ai adus aici, ai fi- le ar fi mai bine.'sa le la*i. incurcate. Pe langa ca
nut mortis s'ajung aici, ti-o declar ca, de astazi ti-ai mancat tot ce-ai avut dela riposata, pe Lam-
inainte, nu ma mai socotesc fiul d-tale. Imi iau ga leafa pe care de trei ani de zile ti-am dat-o
toctia independenta, mà emancipez i fiindea regulat, imi mai e*ti dator o suma de parale.
sunt deja major, mà ridic la rangul de orfan. :PUIU. Tocmai de asta, vreau sii ti.0 exact
(incepe iarà sii batil câmpii) Un orfan sui-gene- cat Ifi datorez, pentru ca inainte de a ma in.-
ris, e adevarat, dar totu* orfan i in aceastà noua toarce la Paris, sa-ti platesc totul, panà la o cen-
stare civila, te rog, sà iei act, cà nu mai am cu lima_
d-ta pe viitor, decat... nu e ava... relatiuni co- OLIMPIU (cu compatimire). Tu nu vezi cii
merciale. nu OH ce vorbe*ti, ma omule? Pâna acum te-ai
OLIMPIU (nedumerit, intre curiozitate i mi- rugat de mine, -in toate chipurile, ca sa-ti clan
rare). Adica cum vine vorba asta? bani *i acuma tot tu- iti dai ifose de bogata*?
PUIU (degajat si explicit). Infans concep- PUIU. Banii pe care ti i-am cerut Ii voi
tus pro nato habetur quoties de commodis ejus gasi in alta parte, de asta nu te ingriji. Cat des-
agitur". Asa se numeste in drept. (Olimpiu 11 pre cei pe care fi-i datorez fi-i voi plati Chiar
priveste uluit) E foarte simplu, -tata! SA-0 ex- acuma.
plic. (ea buniivoinffi) Noi amandoi suntem aso- OLIMPIU. Cu ce?
ciati intreprindere... PUIU. Cu polite.
OLIMP1U. Ce intreprindere? OIJMPIU. Cu polite?
PITIU. Averea dela mama. Fiecare, am a- PUIU. Fireste. Cine mai pliteste in ziva
dus in aceasta intreprindere Ora egale. D-ta, de azi cu bani ghiata?
jumatatea pe care poti s'o instrainezi, *i eu, ju- OLIMPIU. Politele fara git nu Le doua
matatea care o sa-mi ramaie. In baza unui con- parale. Cine Ifi gireaza politele?
tract, in speta testamentului mamei, d-ta esti Pl TIU (lichea). Ori cine vrei. Iinit perfect
angajat sà adminsitrezi aceasta avere a asocia- orice semnatura. Dela Napoleon pana la d-ta.
tiei, sine die... N'ai deck sa-ti alegi girantul... Esti multumit?
OLIMPIU (interesat oarecum). Ce 'nseam- OLIMPTU. Nu-mi vine sii cred urechilor
rogu-te, vorba asta de-o zisesi la urma? &Ind aud toate eke mi le spui. Mi-aS Puitea in-
PUIU. Inseamna, cal adica d-ta, adminis- chipui ca e*ti un orn cazut pe ultima treapta a
ttezi intreaga avere piing la o data neprevazu- societatii, un om necinstit. Tu? Copilul men, vs'a-
ia, nefixatai, nesigura... jUngi sa-mi spui mie in far', una ca asta?
OLIMPIU. Ba sa ma ierti d-ta, O adminis- Doamne!
trez pana la moartea mea *i mai sigura data ca FERU. --- Mai bine sii afli dela mine, decal
asta, nu cred SA se mai gaseasca alta pe pamant. dela altii, sau din gazete.
PUIU. De acord. Trebuie sa recunosti Insa (l'a atins la HO). Nu citesc gazete!
ca, Iii calitatea mea de asociTat cu parte (treptat, de aci piing la sfiirs,itul scenei, toatá in-
am *i drepturi egale conform artieolului 4% din dignarea i amârAciunea stiiPanità 0'16 acum,
coclul civil, care suna: (eradit) Quod licet jovi se sehinibii Inteo furie, blândO totus, care cres-
non licet bovi". te_ si se manifesta cu fiecare fiindcal
OLIMPIU (considerându-1 cu melancolie). am ajuns aici, te rog sa incetezi de a mai vorbi
Mai bilete, ma. Mi se pare mie ca fie fi-a sarit e en mine cu asemenca vorbe nesocotite, ca. pe
doaga pe acolo pe unde ai umblat? urma. Inii ies din tatani *i fac ce n'am fa-cut in
PUIU (cu alt ton). Si acum sii trecem la iata mea...
partea practica a acestei discutiuni. (gray i co- Te pomene*ti ca-mi dai banii...
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 13

OLIMPIU. Nu dau nimic. (cu mftinele spre PUN (o privaqte). Mi se pare ea ai ascul-
plafon) Un copil s vorbeasca astfel tatalui sau, tat la usá? Asa e? (in ochii Anosoarei s'a Mt o
e nemaipomenit... lacrimii) Aaa! Asa mil primiti voi pe mine dupa
PURL A, pardon. S ne'litelegern. Dacá trei ani de despártire? Tata farà bani i tu cu
vorbesc asa, o fae numai in calitate de asociat lacrimi? (II mângâie mâna) Se poate? (un timp)
si de orfan. Daca d-ta te-ai fi purtat cu mine ca Dar, in definitiv, nici nu te-am intrebat dece
un tata, a fi stiut sá mil port- si eu cu d-ta ca -An plângi?
fiu. ANISOARA. Am auzit tot ce-ati vorbit.
Sa-ti dau bani cu nemiluita, cii PUIU. Ei si?
lopata, s te indop i pe nas i pe gurá, asta in-
seamná.dupg..cl-ta, sa máport ca un. tata?
NISOARA. _
Am auzit ai nevoie de
bani. De altminteri, am bánuit eu dela inceput,
Fireste... Legea contributiilor .di ca pentru asta ai venit. Si tu ai crezut cà unchiul
reete. are sa-ti. dea?
OLIMPIU. Sa te incurajez eu, omul eel PUTU. Eram convins. E prima data' in via-
mai cumpátat din lume, cu banii mei, ea s duci ta mea. când socotelile mele dau gres.
mai departe viata nesocotitá pe care o duci, sa ANI$OARA. $i acuma ce ai de gând sà
fac eu toate astea cu bund stiinta, e peste pute- faci? 3

rea mea, baete. Mutá-ti gandul. PUTU. ma supun destinului. Dacii ai ascul-
PLTIU. Dar cine te obliga sa le faci cu- bunit tat bine la usà, tii ce inseamná asta. Má voiu
Fá-te ca nu stii si gata. intoarce la Paris sá-mi ispilsese fapta.
OLIMPIU. Un alt parinte in locul meu n'ar ANISOARA. Mai ai si altceva de fácut.
fi_ stat nici o clipa, de cliscntie cu un clesmetic ca Ce? (dinteodittii curios) Spune re-
-tine. Ti-ar fi trântit, dela inceput, usa in nas si pede...
ar fi plecat sa se oclilineasca. ANISOARA. Nu mai pleca mnduiruit, rárnâi
PUN. Nu te-am tiriut cu sila. Unchiul n'o sà te lase sá fii arestat in casa
OLIMPIU: Am yrut sil vád i eu nânii unde lui.
esti in stare sá. ajungi? Te instiintez insa, find. PUN (deceptionat). A, nu. Asta nu. Admit
cii lucrurile au ajuns uncle sunt, ca din clipa sil fii im urn necinstit, dar un escroc fairá onoa-
asta nici eu nu mai sunt tatál 'tau. Sunt i eu re, nu!..
orfan de azi inainte nu vreau sa mai am cu ANISOARA. Bine, dar ce ai facut atilt de
cl-ta altfel de socoteli, decht de cele negusto- gray?
resti, fiindca esti cel mai stricat fiu pe care ui, PUN. N'ai auzit? Având nevoie de bani
párinte l'a putut avea- vreodata. negásind pe nimeni care sit mi-i dea, mi-am
PURI -- Si altceva? girat singur niste polite.
OLIMPIU (furiOs, in felul lui). C meriti ANISOARA. Si de ce Ifi trebuian atilt de
sa-ti spui o vorba., care dela inceputul acestei peapárat banii ca sà faci, pentru ei, o faptá ea
discutiuni imi lot unibla prin gura. asia? Trebue sà fi avut un motiv foarte serios.
PUN.. Spune-o. Unde a mers mia, meargii PUTU. De ce mi te faci tu judeeátor de ins-
si suta. ( ructie? Imi pui niste intrebári... (un timp) Vrei
-OLIMPIU (formidabiD. E§ti. un migar sit stii pentru ce mi-au trebuit banii? Wit% Ii
Asta e. (ese trântind usa). nierdusem cu o zi inainte la club. Era o datorie
PURI (se uitrt lung dup5. el. Fizionomia i se de onoare, ori datoriile de onoare, nu se plátesc
schimbet, aerul de lichea cinica piere, dli replica nieidatá decht comitând o fautá uritii, ea sá faci
FAA intentie de obruiznicie, eu duiosie aproape. rost de bani. Esti milltumità? (e enervat).
Bietul tata... (incepe sIi se plimbe prin odae. ANTSOARA. Acuma da, am priceput... nu
E preocupat, se gftndeste la bani, se aseazii pe stiam cá loci si càrfi. (e fristà, fiindch' realmente
fotoliu i nprinde o figar. Din camera ei, intr5 crede).
Anisoara ducând in brate tot ce trebue pentru PUN (s'a Ei da. Joc cárti. $i nu
asternut un pat: perne, cearceaf, cuverturii, etv. uumai atat. Fac tot ceeace n'ar trebui sá, fac.
E palidii si pared' abia îi sapâneste phinsul). Am toate vitiile posibile. Fac chefuri, fumez
joc tenis, iau cocainá, conduc masina. dan-
sez, innot, joe curse, joe foot-ball, Joe sah, in-
SCENA VIII -f5rsit, fac tot ceease in casa asta e socotit orgie,
si catastrofa. Sunt un degenerat, un per-
PUIU, ANISOARA vers, un imoral, un stricat, un escroc, intr'un
eavânt, sunt tot ce poate fi mai modern. (ironic)
PUTU. Tu nu te-ai culeat panh' acuma? Dupa cum vezi, Anisoaro draga, nu-ti mai rá.-
ANTSOARA. -- Am asteptat ,sa terminati de mâne niei tie altceva de fácut, deck sá rupi ori-
discutat ca 86 viu sàti fac patul. .
ce nelafiimi cu mine i s&mi triinteti i tu
PUIU (neatent). Si cum ai stiut atât de nas, ca o deniná nepoatá a unchiului täu.
exact când am terminal noi de vorbit? (se plimbii agitat, Anisoara Il priveste surprinsa
ANISOARA (nu stie sit' mina). N'am mai
auzit -sgomot i atunci, mi-am inchipuit... ANI5OARA (cu frumosul). De ce Ira vor-
www.digibuc.ro
14 S. A. D. R.

besti Elsa, Puiule? (Puiu se intoarce. Ea il pri- trei Inni cat am stat impreuna aici, in easa asta,
veate in ochi, senin) Mie, nu trebuie sa-mi vor- inainte de plecarea mea la Paris?
besti astfel. (jenata ed ea cea dintitiu trebuie sg AISOARA. ____ Nu, n'am uitat nimic, Puiule.
aducg vorba despre ceeace Ii va spune) Tu stii PUILT. Nici eu. (o priveate ca si cum i s'ar
ca acum trei ani, nand ai plecat la Paris, inainte fi luat brusc o ceafg de pe ochi. E un alt
de a ne desparti, ti-arn facut un juramant... poate, cel adevgrat, Lingg el, eu mina ei intea
PUIU (repede). Ce jurgimânt? Anisoara ascultg. In ochi inflorit iriai
ANISOARA (un .pumn in inimg). Ai nitat? all;astri) Uite... Eu mai tin minte. Plimbarile
PUIU. N'am uitat, însuí nu-mi mai aduc noastre pe acolo pe dealul Flaanândei... (aratg ca
bine aminte... (observii privirea tristii a Anisoa- mina departe, peste grading) Discutide noastre
rei. Acum stie tot). pe banca de mesteacan, de colo, din gràdinii...
ANISOARA. Asta inseamna ca de indatâ (scurteazg gestul si arafui grgdina). Ceasurile
ce-ai plecat de aci nu te-ai mai gândit deloc, la petrecute je veranda, colo... (gestul mai scurf,
ce-ai lasat in urmii? (dupg o tacere) $i totus, indicg veranda) Nopfile petrecute alaturi Si to-
când mi-ai cerut sil-fi jur, ceeace fi-am jurat, tus despartiti... Tu colo... (gestul micaorat arata
pareai sincer... odaia et) Si eu dincoace... (acelas joc, spre odaia
PUIU(ca sii repare gafa). Dar te asigur, lui) Veselia noastra risipità peste tot... (gest cir-
Anisoaro, ca nu pgream Eram sincer... cular, scurt) Cgrfile citite impreung... Madame
ANISOARA. Spui asa si tu nici nu stii des- Bovary pe care incepusem sà fi-o citesc cu voce
pre ce este vorba. (tristg) Mai bine, sg. nu mai tare... aici... (aratg canapeaua) privirile noastre.
vorbim de asta. (se apueg ag-i asterng patul. (se apropie de ea) Prietenia noastrg.... (li se a-
Puiu ggseate inutil ea sg mai insiste. Pauzil) ting obrajii) Cea dingti sgrutare pe care mi-ai
Te-ai schimbat mult in trei ani tia, Puiule! dat-o...
PUII.J. (ofteazg) Am plecat pun 4
$tiu. ANISOARA (furatg de amintiri).
franci ca un burduf de brânz i m'am intors (un gest lilial spre fotoliul de lângâ el).
ggurit de datorii, ca o fefie de schweitzer. PUILT. Tii minte cum sforilia tata in noap-
ANI$OARA. Numai la bani te gândesti. tea aia?
PUIU. Fiinded e singurul lucru pe care ANI$OARA. $i cum canta privighetoarea,
nu-1 am. (un timp) i intio silptgmâng trebuie in tufa de liliac din gradinti?...
plgteSc datoriile toate. (alt timp) 500.000 de PUIU. Asa e, ca era prin Mai, ca'n poezia
lei. I ui Macedonski... Ca si acuma...
ANISOARA. Poate ggsesti sà te impru- ANISOARA (se desprinde de line), el).
mufi la cineva, in oras, la vre-o baited. ,-agzi se implinew trei ani. E aniversarea.
PUIU. Dar cine crezi tu c o sri fie atilt de ezi? Asta nu mai .tineai minte?
prost i sg-mi dea mie bani, când toatg lumea PIRU. Niciodatg n'am finut aninte datele.
stie cg eel dintili care ar putea sii mi-i dea, ar fi D'aia am si avut intotdeauna trei la istorie. (un
tata? limp) $i tu sg nu-mi spui nimic Omit acuma?
ANI$OARA. i dadi ai aved banii, child ANISOARA. Am vazut ca esti atilt de pre-
ar trebui s te intorci la Paris?... ocupat cu nitele... (un fimp) Noapte bung, Pu-
PUIU. Daeg am banii, nmi mai am nici un iule...
interes sii mg'ntorc a-tit de curând. Ii trimit te- PU1U. Pleci? (un timp) Noapte (A-
legrafic eu mai rgnign aici aproape o nisoara eaind, Ii aruncg o bezea pe care Puiu
lung... piing la... (face o socotealg in gând) pang n'o vede, fiindcg ai-a ingropat fruntea in palme.
la... stai sa-ti spun exact... (scoate o ageud i o Dupg o clipg Anisoara reintrg i se opreate in
eonsultg) ping la 14 lulie... tiag. E gata s se arunce in brafele lui si nu a tie
ANISOARA (i-a urmgrit incurcgtura). De ce sà facg. Pain simfindu-i prezenfa in otlae ri-
ce tocmai ping la 14 Iulie? dicg capul i o priveate) Vrei sa-mi spui ceva?
PUIU (precis). Fiindcg e sgrbgtoare nafio- ANI$OARA (o luptg scurtg). Da. Am tfitat
nalg in Franfa si nu pot sg. lipsesc. sa-fi spun sa, stingi lumina când te unici. (ese re-
ANI$OARA (fiirg sg vrea). Vrei rog pede).
eu pe unchiul? PUIU (se ridicii si incepe sg-si desfac5 ba-
PURL Nu, nu, nu, nu. (un timp) In orice gajele. Rind pe rind scoate un aparat fotogra.
caz, Anisoaro drags& ifi mulfumese pentru toatá. fic pe care Il pune pe masg, apoi o pijama blen
bungvoinf a pe care mi-o argfi. Adineanri te-am pe care o si imbracii. Scoate in cele din urmg un
juclecat cam repede. ia mina) Iartg-mg. Cre- portret mare inteo ramg brodatii in motive ro-
deam ca te-ai schimbat i tu dupa modelul tatei, mânesti) Insfârsit! Iata-ne amândoi... De dotal
traind aicea cu el. Vâd îns, cg tot mai fii tu la zile de când am plecat, nu m'am uitat la tine.
mine un pic. Aaa e? acum, ca sa-ti pot vorbi, trebuie sil vorhesc
ANISOARA. $i dacâ ar fi asa? singur. Daca ai sti Lolotte clite minciuni am
RUM. Mi-ar parea foarte bine. Ia spune... spus pentru nttsucul asta de frantuzoaica
Mai tii la mine? Un pic? numai ea sä mil. fiu de cuvânt i sa-ti tri-
ANI$OARA (un sue& uaor). Poate... mit banii pe care ti i-am fagaduit, ca stt-ti faci
PUIU. Nu e asa ea n'ai nitat tu de tot, cele vilegiatura la Deauville, Walla la 14 Iulie cand
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 15

te astept in odAita mea duns& Rue des tcoles SCENA IX


NA... (sarutli fotografia) Unde e tata s m vada PUM, FACTORUL
puptind actrite de varieteu, pe foteliul uncle
cugetA el la statute de ligi. (pune fotografia la FACTORUL. S"Aru mAna domnirrule... (se
loc, se aude o bataie in poarta. Asculta putin. descopére) Am adus o telegrams& orgentil.
Bataia se repeat mai tare. Ese pe veranda si clvs. recipisa. (ii dii un creion ca sa
strigit) Cine e acolo? Puiu vrea sa-1 inmoaie in gura) Nu-1
0 VOCE. Pos.ta! 0 telegramii! Da-ti mai mai muiati dvs. in guril cà l'am mulat eu. (Pniu
repede cgi e orgenta... iscaleste) Sti nu va supgirati cal v'am deranjat
PUIU (ese in usit)._ -Poftim aici. Ineet sil nu din somn la ora asta si n'am venit s'o aduc mAi-
te impiedici de scara... (infra urmat de faetorul ne dimineata, dar a fost (lath' orgentA si n'arn
po§tal). avut ce s& mA fac, c'a§a e regula. Ale orgente le
aducern imediat p'alelante le'mpgrtim odatA cu
scrisorile...
PUIll (ii dA ereionul i recipisa, desface tele-
grama i citeste). Sunt Curtici. Sosesc de-
seartt cu trennl de zece. Sgrutitri. Puiu".
CORTINA

ACTUL AL DOILEA
(Acelits decor, in plina dimineatil. Pe canapea umblA zanatec prin tot targul dupgi hani? N'a
asteruuhtl lui Puiu, pus decusearii, e ne- riimas banca sit nu-i toceascal pragul. Acuma
atins). umblA pe la camatari. A dat vorba cà plateste
dobinzi ca beizadelele cui i-o da bani cu im-
SCENA I prumut. Cinci sute de mii de lei. (un limp) 0
jumatate de milion si mai bine. Aproape un mi-
OLIMPIU, ANISOARA lion in cap. Am avut eu insa grijà, stt iau
ca sà nu-i dea nimeni nici o santimit. Sache
OLIMPIU (eocotat pe scaunel intoarce ceasul sil trAiascii. (pan* Numai de nu i s'ar fi intam-
eu mare atentie). Asa! Am inters cucull Asta plat vre-o nenorocire. Cat e de sec copilul asta,
e hrana lui de dimineatA. Inters!! t. (coboara) e in stare sa mi-o faca 6 Vasta.
Dupa cum dimneata hrana orgiteniilor ic boabe- ANISOARA. Dacà i s ar fi inamplat ceva,
le de porumb. (se nita eu afectiune la cue). n'ar fi venit d-1 Sache sapti spuie?
ANISOARA (privind si ea cease). Nu mer- OLIMPIU. Bine zici. Prin urmare tot flea-
ge bine unchiule. privetse ceasul bratara) los e, daca nu i s'a intAmplat nimic rAm. (pan-
La mine e opt jumatate, dupgi BArgitie. zti mai mare) De multe ori stau asa si mil gin-
OLIMPIli. Fugi de-acolo en flecmtetel desc. Cui o fi sAmAniind, copilul Asta, asa de
nepeatà. Ce, Ala e ceasornic? Ceasornieut ca zevzec? Numai cu mAtusgi-sa, cu verisoara Ade-
fie el adeviirat Ceasernic, trebuie sgi aibit cue, ca laida, poate sa semene.
sa spue cat e. Altmintrelea e ea omul mut. *tie, ANI*OARA. Puiu nu e bAiat rgiu, unchiule,
da nu poate stu spuie... (un timp) Strange aster- e muncitor, inteligent, invatA carte.
nutul nepoata. N'o sà stkrn cu casa tabárit 'Ana OLIMPITT. Bine, bine, nu le-a luat el toate
la pranz. (Anisoara ineepe sà strângii) Dar un- clela veriloara Adelaida. A mai luat si dela mine
de-o fi stand desmeticul de eri i Onset acum? cite ceva...
Ce-o fi putut sà facili toatii noaptea, in târg, ca ANISOARA. Fireste... (ese en asternutul).
sa nu dea pe acasà deloe? (un timp) Si nu vine
nici Sache, spuie unde e i ce-a facut loaf
n oaptea SCENA II
ANISOARA. De unde poate sà tie d-1 Sa-
che asta? OLIMPIU, SACHE. ANISOARA
. OLIMPITT. Cum sgi nu *tie, de vreme ce
ram pus sil-1 urmAreascii peste tot §i sii vie SACHE (urea in vârful picioarelor scarile ve-
smite? randei. Are un aer important si misterios. Tua-
ANISOARA. De ce pus sA-1 urmiireas- inte de a infra, de.si vede pe Olimpiu in scenii,
cA, unchiule? cerceteaza incaperea ca sa vada daca e cineva
PentrucA un parinte cu scaun la inguntru. and observii cà Olimpin l'a vitzut,
cap, trebuie sas, stie tot ce face copilul lui. Crede îi face mina palnie Nene... nene,
il eu nu tiu, di de trei zile decând a venit, esti singur?
www.digibuc.ro
16 S. A. D. R.

OLIMPIU. Ei, mai vezi cu ci- OLIMPIU. Spune omule istoria, cA-mi pierd
neva, de mA intrebi? rAbdarea. Ai luat i duldeatA, ai bâiut i ap5, ce
SACHE (dându-i o mâu moale ea de lAuzi), mai vrei? Cafea ream, ei comedia naibii!
Sal'tare i frAtie. SACHE. Stai sit vezi. Eri când a iesit
OLIMPIU. BunA Sache. (nerabdtor) Ei? tul de acasii, m'ani luat dupti el, Os, ph's, ptinA'n
SACHE (gray). -- Nene, stiu tot. centru. Acolo in loc s'o ia in alt6 parte,, o ia
OLIMPIU. Ei? (fieeare ei" a lui Olimpiu nene. dreot la cinematograf, la Digrancla.
are o intonatie i o mimiett proprie, gradatä as- OLIMPIU (interesat de povestire, s'a linis-
cendent). la spune... tit). Ei?
SACHE. dai voe s sez, SACHE. Acu, bine stii, la noi cinematogra-
c'am venit inteo fug i mi s'a iutit astmul. (se ful nu umblA deck de douA ori pe
aseazA, AsuflA greu, îi scoate batista, se tam- SâmbAta si Duminica. Eri, Marti? MAi sti fie al
poneazA pe frunte, îi sung nasul in ea i apoi dracului, imi zic i dau sii intru dupA el. SA Ariz
vi-o pune in jurul gâtului) Pentru boala asta de si eu ce fel de cinematograf o mai fi i ula Mar-
astm, cea mai buna doetorie e s stai cu domici- tea? La usA, hop! mii opreste, Ista, Sicposian Ar-
liul lU Bueuresti. sAl 'ntrebi de ce? FiindeA meanu dA tine cinematografu. Invitatiunea, zice,
umbli sezfind, nene. (Olimpiu se impacienteazA) cii fàruí invitatiune nu se poate sii intri in
Te dud la slujbA, iei tramvaiul; vii dela slujb Da ce e inAuntru, mii mir eu ea sA-1 prinz. $i ce
tramvaiul la nas; te duci la o sendrofie, tâsti! eit-mi spume e inAuntru?.
tramvaiul la sear6; te duci la plimbare, te trage OLIMPIU. Ei?
tramvaele de mânecil, s te pui In ele, vii dela... SACHE. Intrunire, nene. Intrunire la care
OLIMPIU. Lasa tramvaele, Sache, cA nu se muted' mimai eu invitatiuni isciilite d'e fiu-tAu,
pentrn ea s vorbim de ele te'asteptam eu, care a inehiriat saki,- pii cheltuiala liii. inadins,
pe-un cires coptv Zismi eA. stii tot. Spune ce stii? pentrujreaba asta.
Uncle e bAiatul? Ce-a fAcut de eri i pttnii acu- OTIMPRT. Ce tot spui, Sache?! Te aud, te
ma? Unde a stat? vAz mi se pare &A visez cu ochii deschisi.
SACHE. Stai s. vezi, nene. CA nu e asa SACHE (mfinsetA). Nu mA tine dela mttnA,
lOzne cum crezi d-ta... (prevestitor) Are musea
iapà, neneeeee... cii mA'neurc.
OLIMPIU. Ei? OUMPITJ. Ei?
SACHE. Te-as ruga, dac ii. nu e asa mare Vlzand eu cA lin e rest sii niA lase
deranj, d'un pahar cu apA rece. Mi s'a tiat gla- Sicposian sii intru prin bunA intelegere, ce era
sul de tot. din alèrgArtura asta. fac? Am recurs, nene, la fortil. L'am fortat.
OLIMPIU (enervat, crapii use spre Anisoara L.A.TY1 luat de piept, tras de-oparte ¡Mimi
strigit). Nepoatá! AdA repede un pahar eu colt...
apA rece... OLIMPIU (mimând o pereche de palme). $i
SAME. De visine nu iau, c in. baloneazá d
la stomac. SACHE. $i &Ai douìt sute de lei... ea sii msti
OLIMPIU (acelas joe). $i pune si un vârf lase sii mii furisez la baleon. (Olimpiu face un
de linguritA de serbet de smeur5.... (lui Sache gest spre buzunar) LasA. nene, cii mi-i dai -la
rtistit). Uncle e bsa'iatul? urmA, când om incheia toate soctelile...
SACHE (luat de scurt). Unde e? E la chef OLIMPIU. Ori cum, eu crez cA te-ai cam
la Digrancla. Face chef in sala de einematograf. nripit. Cu o leacii de tocmealá, te bisa armeanul
(se uitii la manseta pe care îi are notatii ordinea pA doi poli de.parale. Insfeirsit. Ai dat, du-ca-
de idei si permanent, cauth momentul ca sa si-o se. Zi-i mai departe cii te intrerupsei.
poat consulta). SACHE (mansetA). Eeee! Si care va.
OLI.MPIU (par'eh plesnit cu ceva in CaP). um spusei, m'am urcat la balcon de Unde ve-
La chef la Digranda? In sala unde joacii cine- cleam si auzeam tot ce se petrecea Jos in Sala.
matograful? OLIMPIU: Ei?
SACHE. Nu te enerva, nene, d'acuma. Daca
te iutesti ma, numai pentru atâta lucru, ti-o .SACHE. Acu sii te vAd. Cine erezi d-ta cA
spui cu parere de rAu, ea' te-amenint6 o leach' erau invitatii la intrunire?
de dambla. Anisoara: Scoate borcanul de OLIMPIU. Ei?
dulceatii din gnra sobei i ese cu eL Dupí o cliph SACHE.. Când ti-oi spune, rimai increme-
revine eu trwita cn dulceagt. Cat ia Sache dul- nit. (InteadevAr Ohmpiu ineremeneste) Toll
ceate, Olimpiu Il sffisie eu privireal Sa trtiesti presedintii, vicepresedintii si Membri ligilor
D-soarii Anisoaro i mersi. Asa serbet mai zic noastre.
si eu. FAeut din smeurii din Câmpulung. OI.IMPIU (s'a muiat). Sache! Zi, rogu-te,
ANISOARA. N'am avut serbet de smeurA nepoatei sa-mi dea Uil pahar ce apii, cil mi s'a
d-le Sache i ti-am dat de viOne c. e proaspiit. pus un nod in gât i nu mai pot sii. strig.
ia %vita ese). SACHE. Eu zie, nene, sa iei i o duleeatii.
SACHE. Haiti. $i l'am inghitit pe tot SA ZahArul face bine lá cord si de, de ce sA zic, mai
mii ai pe suflet, nene, daed m'oi balona la stomac.am câteva de spusI
www.digibuc.ro
r 11-1-11
.4

SOSESC DESEARA 17
,

OLIMPIU. Bine, bine. Daca zici d-ta, spu- di ni (formidabil) Nene! Toate ligue
ne-i dea si-o lingurita de clulceata. noastre an fost desfiintate azi-noapte. (Olminiu
SACHE (erapri usa i striga). Dioara A- rimas eu paharul inlemnit in mina) Actuna
nisoaro. Te roaga Olimpiu sí aduci iute de tot, poci sa-I bei tot. (1l ajutg pe Olimpiu Sii bea).
doua pahare cu ap i doua dulceturi eu War, OLIMPIU (un timp, a prins oarecare
da sa nu fie de viSine ca. ne baloneaza la stomac. Nu se poate una ca asta. Nu, nu, nu, nu poci
reia locul) Eee! Si care va s zica cum spu- sa crez... nu e cu putinta, ea in câteva ceasuri srt
sei, toti ai nostri, nene, protos, la intrunire. Cunt strice un zevzec eeeace am cladit eu, viata
i-a vzut pe toti in pâr, fiul tau a. deelarat in de orn. Nu poci sii crez, nu se poate!...
trunirea deschis ï s'a pus sa le tie un diseurs. SACHE (manseta). Daca vrei, jur... (privin-
OLIMPIU (stins). Ce le-a spus, Sache? du-1 fix, farii intentia de a jura in gluma). Sii
SACHE. Pai, a inceput pan a le spune, ca" n'am parte de ce vad inaintea ochilor, daca te
intrunirea asta, e facuta din dorinta d-tale, a- mint.
vând a le aduce la cimostinta oaresicare ehes- OLIMPIU. Da de uncle tii d-ta ce s'a pe-
tiuni foarte urgente... trecut intre ei, de vreme ce n'ai fost acolo?
OLIMPIU. Imi pica nangele pe inima. Taci SACHE. Parch numai eu sliu. Tot taigul
o leaca sa mai rasuflu si sa-mi viu in fire. (intrg stie ce s'a intamplat.
Anisoara cut dulceata). OLIMPIU. Dar ce s'a mai putut intâmpla?
SACHE. Ia bea o leaca de apsoara.... (ii Spiine odata, pentru Dumnezeu, tot ce stii, is-
la gurg sa soarba) cä-fi trece... priveste ca mii ridic la ceruri, nu mai pot sa
ANISOARA. Unchiule, daca nu te simti rabd.
bine. sa chemrim doctorul... SACHE. Sii vezi... (trece la manseta cealal-
OLIMPHJ (scuturind din cap cu oroare). tfi) Pe la zece dupa ce s'a terminat cu discur-
Nee... surile, odatri se ridica cortina i numai ce aRare
SACHE. Ce doctor? Daca avem apa, nu ne pe scena, mii rog, Ca la teatru poti sii zici, o
mai trebuie nimic. (tréce paharele cu apg in iriasìl muting, plini fast, cu toate bunatatile. Me-
partea lui Olimpiu apoi ia iute una din dulceti. zelirime... eurcinime fripta, salate de bef...
Anisoara a esit). murituri.. purcelime la tava, fitescare cu mus-
OLIMPIU (bea tot paharul cu apa). Zi-i cata dupa ureche, branzarime de toate natiile,
departe cí m'arn mai linistit un pie. Spune-mi dela telemea pan' la d'a cu.viermi, insfânsit, ce
de ce chemat, ce le-a indrugat, spune-mi tot. sa-ti mai spui, masa ea la palat cand vine cava-
tot, din fir in par? lerii lu Mihaiu Viteazu. Inainte de plecáre,
SACHE. Din nenorocire, nene, n'am putut sa-mi faceti placerea sii luam o gustare impre-
sa mai auz nimic. Mi-a cazut bastonul din Juana, una zice fiu-tau de colo... of! Membri nostri
taman cand era mai interesant i m'am dat de inlemnise cu ochii pii scená. C'o fi, c'o päti, car,
gol ca sunt acolp. Noroc ca am putut sì ies ne- mar, dri colea pana colea, cii daca iei d-ta
observat. iau si eu p'orma, ea odata la viata omului nu se
OLIMPIU. Da si tu prost, bre omule, face gaura in cer, una, alta, ce sa-ti spui, nene,
c'asa-mi vine sa-ti zic. Sa-ti cada bastonul din nici n'au asteptat sa le mai zica odata, i s'au
mama' ca la ciungi. pus cu totii la masa. Intai i intai le-a dat
SACHE. Ce sii mai vorbim degeaba? Am. OLIMPIU. Indura-te Doamne, i omoari-
facut-o, am facut-o. Da dupa ce m'a dat afara, mil de subit, sa nu mai auz...
crezi cii m'am lasat? SACHE. P'orma, mancaruri. Mânca mem-
OLIMPIU (i-a venit inima la loc). Ei? bri nostri, nene, de par'ca iesise din spital. Dupa
SACHE. Nu m'ann lasat nici mort. aia, vin. Intai alb, p'orma negru. Dupa vin,
OLIMPIU. Ei? pun'te pa fripturi. La urmg, dupa ce i-a tiva-
SACHE. M'am invartit de colo pana colt). !it prin brânzeturi i prin plicinte, a inceput sii
iniprejurul cinematografului piing la it ceasuri bubuie sampania de si-a facut i membri nostri
noaptea... o idee de cum trebuie sii fi fost artileria la Ver-
OLIMPIU. Au stat membri nostri neculcati dun. Insfarsit, ce mai tura-vura pe la unu noap-
pana la 11 noaptea? tea, a venit i liutari. Pantilica cu tarafu..$i
SACHE. 1 1 ceasuri n'ar fi nimic. Dar au cantece... cuplete dela Tinase... i dai joc... ca
stat toata noaptea i daesa vrei sä tii i acuma la cumetrie... $i cine crezi d-ta ca juca al mai
sunt tot acolo, cu totii. abitir, in fruntea sarbii? Arsenescu Schiopu,
OLIMPIU. Da-mi paharul cu apa cii ine- presediatele ligii contra dansului.
bun esc. (II dg paharul i in timp ce Olimpiu OLIMPIU (nu mai poate). Opreste-te
soarbe din el, profitit de ocazie j ia *i a doua Sache, i zi-i rogu-te, sa mai adueri un pahar
portie de dulceatit). (privind farfurioarele) Dulceata nu mai
SACHE (vgzind cii Olimpiu are de gaud sit iau, ca vsitz ca nu mi-a priit...
bea tot paharul pinuí la fund Il opreste trggin- SACHE. Lasa, nene, c'adue eu. Ce s'o mai
du-1 de mina). Nu-1 bea tot ca acuma vine derantam pe d-soara Anisoara pentru un fleac
partea cea mai grozava. (manseta) Nene, ce sa de apa (ese pe usa de servictu i revtne c o do-
te mai iau pe ocolite? Mai bine sa-ti spui tot, nita ea apa. 1a apu cu paharul din donitg, tinfin-
www.digibuc.ro
18 S. A. D. R.

d-ul gratios de buzii ca s nu'si bage prea mult din cafe afara i treptat if cuprinde furia) Piei
degetele iniiuntru) Am adus mai multa, sa, fie... din fala mea tradatorule... M'am luminat acuma
(Olimpiu bea avid) Ai fost la chef cu toti tierdosii ilalfi. D'aia le
OLIMPIU. Spune, Sache, nu ma cruta, spu- stii atiit de bine, toate câte s'au petrecut? (alt
ne timp) Care ya sa zieL m'ati tradat cu totii?
SACHE (manseta). Ce sa-ti mai spui? In- lasat singur? Mi-ati distrus ligile cu purtarea
tiun euvänt, a fost o groziivie... Adineauri, pe voastra? Ei bine, fie §i a§a. Am sa le fondez din
la 5apte, când m'am dus s vz, cu ochii mei, nou, fara nici un membru. Modific statutele, le
am ramas incremenit de ce-am vazut. votez singur i gata.
OLIMPIU Ei? SACHE. -Nene, da-mi voie un lucru. Nu
SACHE. Istratescu, pre§edintele ligii con- m'ai pus ci-ta s ma fin dupa baiat? Ce -vrei
tra alcoolismului, e beat mort. Nici nu mai stie fac? A trebuit s ma due, sa raspunz la invi-
cum 11 chiama. Si nu numai atal. Dar de azi- tatiune.
noapte, dela trei, se jura vinde magazinul OLIMPIU. Ai avut invitatiune? Prin ur-
de lumânari, cumpara vie §i deschide in centru mare, cestiunea cu le doua sute de lei date lui
bodega cu vinuri proprii... (Olimpiu inghite Sicposian ca sí te lase sa intri, a fost minciuna
repede un gât cu apuí. Asa va face alai la sfiir- sfruntata, ca dupa ce-ti bati Joe de mine, sa-mi
dupii fiecare loviturii" nonfi) Cartojan dela mai iei i bani pe deasupra? Bravo Sache! Ha-
nefumatori, pufue cu trabucu si se lauda ca des- lal de priete§ug! Sa-ti fie ru§ine obrazului...
chide §i el simigerie dân colacii de fum care-a SACHE. Nene, nu sunt vinovat.
face de toate marimile dela dai de mocinici, OLIMPHJ. Stiu eu ea el e capul tuturor
pima la (16i cu susan. Nestorescu dela prostitu- rautatilor. Ah! Dar fapta asta n'o las fará plata.
tie, a declarat ca azi se duce la primarie si se Am sa i-o platesc cu vârf §i cu indesat. (il pri-
cnnunti cu slujnica din casa, cu care de fapt, zi- veste cu dispret) M miram eu de ce-ti era a§a
cea el. intretine de trei ani de zile, relatiuni de de sete de mi-ai Mint un hardau de apii §i mi-ai
concubinaj. Nae Vararu, dela vegetarieni, a mâncat un borcan de dulceata? Iti ardeau matele
mâncat trei portii de sarmale de pore i culmea, de bautura?...
a luat, nene, picarbonat de soda, in fata tuturor. SACHE. Sa ma bath Dumnezeu
Tar Paveliu presedintele ligii drept creclinciosi- OLIMPIU (transant). De prisos ori ce mi-ai
lor Cfimpulungeni, care cluide§le acuma, pe chel- spune. Am incheiat amândoi toate socotelile.
tuiala liii, biserica din Tabaci, s'a ¡lust pa Dum- Lipse§te din fata mea alcoolicule de bOutrh'...
nezeii masi, ca pune s'o darime si face cafenea SACHE. Nene, da-mi voie sa-ti
din caramizi. OLIMPIU. nu-mi explici nimic.
OLIMPIU (duce paharul la gura ditr nu mai lasat singur, st Ara fie de bine. Am sa ramiii sin-
poate s bea). Sache, strope§te-ma c'o leaca gur. (un pas spre Sache) Am ramas singur. (alt
de apa, ca nu mai pot sa beau... M'am umflat pas) Stint singur. (Inca un pas) Nu v'ati gsit
de tot §i daca na'ai beau un strop ma'nec... omul. i findca copilul meu a voit s ma loveas-
SACHE (II stropeste cu muiindu-si dege- ccii in tot ce am eu mai de pret, in ligi i sa-si
tele in Stai s te frec nifeiu p am- bata Joe de mine, am sa-i plateäc cu aceiasi
ple c frecalul e sfânt la dambla... (incepe sa-1 surA Am sa-mi bat eu joc de el. Satisfactiunea
frktioneze. In timpul acestei opera-0i, aplecân- Lsta n'am sa i-o dau... (incet Un pas spre Sache)
du-se asupra fetii lui Olimpin Ii sung Mfg sO Si d-ta iesi *Ina nu'mi ies eu din ale mele. (Sa-
vrea lit gura). che iesind se incruciseazil pe verandfi cu Adela-
OLIMPIU (sare ars). Sache, ia da-te mai ida care intrii) De necrezut! (se plimh i zice
aproape de mine... (Sache se fereste) Mai aproa- de zece ori i pe zece tonuri) de necrezut".
pe... (acelas joc) Uite-te bine la mine. Sache, ai ADELAIDA (intrAnd). Ce e de necrezut,
ocMi rosii? E§ti nedormit? N'ai dormit azi- §efule? (un moment Olimpiu are intentia s'o
noapte? sffisie. Se stOpiineste insii iluminat de un gând
SACHE. Pi'd cum crezi d-ta c'am putut da cu care luptO).
geanO de Feanii, când Ii §tiam pe toti ai nostri
la intrunire? Ce eu n'am suflet in mine? SCENA III
OLIMPIU. Ia mai sufla-mi odata, rogu-tc.
nu te feri. Nu sufla nauntru Sache... (Sache Ii ADELAIDA, OLIMPIU
sal' in gut% cett poate el mai delicat) Sache... OLIMPIU (o priveste lung. Are o idee).
miro§i a vin, Sache... Ai Mat vin, Sache... Verisoarii, a vrea s te rog, sa-mi fad un bine.
SACHE. One §tie, poate unde am stat ni- ADELAIDA. Taci frate, Pima acum ziceai
tel acu de dimineata intre ei, la chef, sa fi prins ca...
cumva vre-un pic de §mac. Altminteri nu-mi OLIMPIU. Sa Warn veri§oara. ce am 73s
explic. piing acuma i unul i altul. S tergem cu bu-
OLIMPIU (ameuingitor). Ia mai sufla o- retele:
dat a. ADELAIDA. Ce vrei dela mine?
SACHE (suflä gratios de imrcii if sarutii). OLIMPIU (din ce in ce mai incurcat).
OLIMPTIT. Ai baut §i tutun? (e indignat spusei. Vreau s te rog sa-mi faci un mare bine.

www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 19

Sit mà aluti, ma'ntelegi d-ta, s ies cu fata cu- OLIMPIU. Negru la ce ne mai trebue dacii
ratii dintr'o mare incurchtura... Uite, nu stiu lurim de'l alb?...
cum sa-ti spui, ca sii mt subintelegi mai bine. ADELAIDA. Ca sa patam fata de masa
vreci sh-i dau mientelegi d-ta, lui fiu-meu o domnule... i nu ma mai enerva cu atâtea intre-
lectiune pe care s'o tie minte toata viata. De bari. Nu vezi ca-mi crapa inima de treaba? (un
eri de cânc.1 n'a venit acasa, am aflat eh' sade limp) Sticle goale ai?
benchetueste in necazul meu, c'o ceat5 de OLIMPIU. Am prin pivnitii vre-o citteva...
nemernici. Ca pedeapsa pentru fapta asta, de alea de pui bulion in ele.
reau când s'o intoarce acas, sii ma gaseasca ADELAIDA. Sil le speli bine i sa le aduci
pe mine benchetuincL Sa. creaz a. c i eu de-a- sus. NMil ma due eu Sil mil schimb sa fie totul
Ong acum n'am facut decht treaba asta. gala... A oleu. uitasem... Sil tai i vre-o 50 de tran-
ADELAIDA (u1uitrt). Da ce-ti vine, soro? dafiri imprastiem pe masa i prin odaie...
OLIMPIU. Am eu socotelile mele. ca pe vremea romanilor...
ADELAIDA. Dar nu vad ce nevoe ai de OLIMPIU. A! Stai! Dacii e nevoie §i de
mine? flori, am eu ceva si mai bun. Mi-a rimas in pod,
OLIMPIU. Sa-ti spui, verisoarh'. Dacä a§ dela cineva care nu i-am trimis-o ea nu meritá,
face singur treaba asta, nici Miatul, nici nimeni o coroana de mort, de toatii frumusetea... Vrel
rin m'ar crede c'am fost in stare s'o fac, din ca- s'o aduc s'o punem ca decoratie?
pul meu. Pe attä vreme, daca esti i d-ta ames- ADELAIDA. Coroane de mort intr'un inte,
tecatii lesne poate s creada, eh' d-ta m'ai fi pus nior de chef? Olimpiule, nu te mai recunosc...
la cale, c m ai rasucit pe ai niste idei... ea Casanova, soro, nici mai mutt,
ADELA1DA. Dar ce sunt eu? Conrupiitoa- nici mai putin...
re de minori batrâni? OLIMPIU. Cine e persoana in cestiune?
OLIMPIU. Numai d-ta ai fi in stare sh m5 A.DELAIDA. Un tip din istorie, nu-I §tii
faci pe mine in stare sa-mi calc in picioare, prin- tu. Ah! Ferice de cine a trait pe vremea
cipiile (o clipii viseazii) In cinci minute sit fie adus
ADELAIDA. Si de ce rog, tocmai eu? tot, ca eu sunt gata. (ese. Olimpiu rtimine putin
OLIMPIU. Fiindcrt d-ta esti cea mai stri- pe ginduri, in sufletul lui de orn cu scaun
cata persoana din familie si totodata cea mai cap, se dil o luptâ scurta. In acelas moment intrii
desteaptii. Anisoara din odaia ei).
ADELAIDA (se gândeste). Insfârsit. Recu-
no§ti. Na, pupa mina si zi pardon! SCENA IV
OLIMPIU. Nu-mi sth in caracter s pup
milna deal la fete bisericepti. OLIMPIU, ANISOARA
ADELAIDA (o privire circularri). Eeee!
Unde s pnnem noi masa? OLIMPIU. Da unde pleci, nepoatii?
OLIMPIU. Ce mash rogu-te? ANISOARA. Pfina la biserica unchiule....
ADEL AIDA. Masa la care ti-ai calcat sta- Sil dau o leturghie.
tutele, la care am facut chef de asear i pânrt OLIMPIU. Bine, nepoatä... da nu ziibovi
aCuma? Doar n'oi fi vrând sh. creada eh am facut rank..
chef de.an picioarele ca birjarii. Trebuie sa a- ANISOARA. Ma'ntorc numai deck.
sezhm o mash, care sa semene a mash' de chef. OLIMPIU (a reflectat la ceva). $i aprinde
Ai tot ce trebuie?? Vin, tutun, sifon? rogu-te o lumilnare si pentru mine. Da sä fie
OLIMPIU. De unde sh' am? Da dach zici mai maricica. D'a de patru lei...
d-ta c'asa trebuie s facem, sit' trimitem pe .ANISOARA. Da unchiule... (ies amândoi,
fuga, in thrg, s ne ia o litra de vin, un pac ea prin fund, el spre buciitarie).
de tutun i un sifon mic...
ADELATDA. Cum o sii faci chef, domnule, SCENA V
c'o litrh de vin? Ce vrei s fim ridicoli?
OLIMPIU. Phi de vreme ce nu facem lucru ADELAIDA, OLIMPIU, ZINCA
de-adeVarat. eu zic c ne-adunge...
ADELAIDA. Sa nu zici nimic, i sa faci ce (Scena Amine goalil un timp. Apoi Adelaida
zic eu. (se glindeste cu un deget, gray, pe buze) ese din odaia ei, îinbrilcatà inteun capot tineresc
Ma. Vastizica masa o punem in odaia ta... indeajuns de ridicol destul de decoltat. Are
OLIMPIU. -- In odaia mea? Mai bine s'o pu- in metal o fatil de musil. Toatii scena se petrece
nem aici, in salon, ca in iatacul meu e prea de cxtrem de repede).
tot... ADELAIDA (trecând spre iataeul lui Olim-
ADELAIDA. E mai intim, nu pricepi? (si-a piu). Piicat de fata asta de mash Ca e de o-
fiicut complet planul) Du-te imediat la camaril Ian dil i trebue s'o partez cu yin... in iatac
ad5 tot ce gasesti ca lucru de mâncare, tot ce si dupg o clipA ese. Dinspre
ai. Trimite apoi la colt s ia trei sficle de vin pin duciind pe brate un vraf intreg de farfurii
alb, bun, si una de vin negru, infundat. si de cratiti) Ce-ai adus acolo?

www.digibuc.ro
20 S. A. D. R.

OLIMPIU. Iahnie de fasole rece, vinete to- PUIU. Vampirul din Düsseldorf... o
cate, iofca... Nici la chefurile adevärate nu crez clipà, apoi se duce la mas, ia aparatul fotogra-
sä se mänânce asemenea mânciiri grele s,i toate fic, revine in Usa i ,,tac" trage o poza. Totul
petreeut inteo secunda) Mersi. (pleacrt repede,
.ADEI AIDA. Bine, bine... du-le la masa... se impiedicii de' un scaun 0 face sgomot, imediat
(trece in odaia ei, Olimpiu intra la el si dupä pu- intrà diu iatae
tin ese. In acelas moment, Adelaida infra din OLIMPIU. --- Ai sosit amice? Stai nitel, ogu-
odaia ei cu paharele in mâna). te, cii viu numaideck. (reintrii in italic i ese
OLIMPIU. Da ce faci cu atâtea pahare, imediat ca o tigara aprinsa in gura) Stai nitel,
verisoarii? c'avem de vorbit...
AbELAIDA. Patru le spargem si din doua
hem... (infra in iatac. Olimpiu ese. Dupa o clipa
Adelaida revine in scena i Olimpiu apare dela SCENA VI
buciitarie cu o multime de sticle goale in brate).
OLIMPIU. L- Am adus si stick goale... (le PUIU, OLIMPIU
miroase) In asta a fost creolinä, asta e de gaz...
asta e, a pentru analize... PURL Lash' pe altädatà. Acuma väid cà esti
ADELAIDA. Nu e nimic, pune-le acolo, cii roarte ocupat...
totnu bem din ele... (acelas loc. Olimpiu intra OLIMPIU. Mä priveste...
in iatac i dupa putin, se intoarce iarás in PUIU. Mil rog... (un limp. Il considera) Nu
scena eu un manunchi de trandafiri. Infra 0 $liam ea' in lipsa mea din tarä, ai fäcut astfel
Adelaida din odaia ei eu un fel de castron in de progrese... Felicitärile mele... Vin, tutun,
mânii) N'ai un vas de flori in toatä casa asta. flori...
incoace pui aici... in castronul de sfes- OLIMPIU (pe acelas ton). Da, da, da,...
tanie... (ii ia trandafirii din mana si infra ur- intn, flori, salatii de vinete... iofca.
mata de Olimpiu in iatac. Usa ramfine deschisa, PURI. Chef in toata puterea cuvântului.
astfel ca amândoi se aud vorbind dinnauntru) OLIMPIU (tantos). Da! Chef in toatilian-
Stickle goale, bagil-le sub masä... Nu asa.... cul- terea caviintului. i ce poftesti rogu-te? Kes-
cafe, dom'le. In dezordine... (se aude sgomot de k evu?
pahare sparte). KW, Eu? Nu poftesc nimic. Constat, a-
°MOM. Neat de bunätate de pahare... tâta tot. (observându-i figara) Vréi s'aprinzi?
De ce le spargi verisoarä?! OLIMPIU. Crezi ca mi-e frica de cineva
ADELAIDA. Ca sä creez atmosfera... (ies s'aprinz? Sigur c'aprinz de vreme ce m'am dat
amândoi din iatae si infra in scena). la tutun... (se apleaCa spre brieheta lui Puiu).
OLIMPIU. 0 s ne tiiiem de$tele in cio- PUIU. Intâi de toate plkerea si in-
burl. o sä vezi... tcarce tigara. Ai pus-o de'an'daratelea...
ADELATDA. Ce tii tu? (ofteaza da intoarce tigara si-o aprinde, large un fum
ochii peste cap) La chefurile adevärate se ma.- se stramba tot i o arunca cat colo).
nâneä i sticlä pisatà. OLIMPIU (confidential, tigarii). De ca-
OLIMPITJ (privindu-si din fish' iatacul). pu-ti! (stranutil).
Träii s'o mai väz si p'asta. (Adelaidei). Toitte ca PURT.
toate verisoarii. Am fäcut tot ce mi-ai zis... acu- OLIMPTU (isi reface aerul lui important).
ma te rog $i en sä faci un lucru pentru mine. A$ putea $i eu sä stiu de unde vii la ora asta
ADELAIDA. Ce doresti? casä?
OLIMPIU. Pune-ti rogu-te, un pardesiu pe PUTT (un surâs). Am fost la denie...
d-ta. Prea e de tot jantilbocu asta de l'ai Im- OL1MPIU. Da? Si ce.fel de denie o fi asta,
la (Inuit luni dupä Sfintele Pasti?
ADEL AIDA. Habar n'ai tu de botanicä la PUIU. Poftim de vezi. prezinta pulpa-
femei. Haide... haide... (il impinge in iatac. Vine Ttele hainei).
Zinea en sticlele i sifoanele in niânà. Când sit OLIMPIU (se uita). Ce va sil zicti asta?
intre in iatac se opreste in prag si se cruceste). Cearà! Pete de cearil! Numai la de-
ZINCA (se inchina). Doamne, Dumnezeule, nie se poate pica cineva cu cearä, in halul ästa.
de n'as fi cu clondirile astea in brate as face Jr La denie sau la hotelurile din Câmpulung.
mätänii, zikt... (infra in iatac, Adelaida trece in OLIMPIU. N'are nici un amestec una cu
odaia ei. Zinca ese repede si fuge pe usa de ser- alta...
viciu) A'nebunit (o dipà. Adelaida PUIU. Ba are, pentrudi dormind .1a hotel,
ese din odaia ei, eu o tigara aprinsa In gura rn'am picat cu cearà ca la denie. La unu se stin-
traverseaza scena legänându-se ca o rata leseas- ge lumina electricil trebuit sii citesc toatä
ea 0 infra' in iatac cantand fals: Sbori ca van- noaptea la lumânare...
tul, Troia: dragä, peste câmpul inghetat". In a- OLIMPIU (tare pe piatfi). Ziiii azi-noapte
ceias clipa spare in fund Puiu. Infrigat se ia ai dòrmjt la otel, da?
dupa ea Când ajunge in usa iatacului, ramâne PU1U. Fireste... Doar nu era sä dorm pe
timpit), stradà? 'Aseari când am venit acasä, ai binevoit

www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 21

sa-mi muchizi toate usile si-atunci... ce era sa fac? OLIMPIU (zapticit). Cum; adica sa: mA fi
m'am supus, fara cartire, regulelor J-tale de mintit pe mine, Sache?
viata, si m'am dus sa ma culc la hotel... PUIU. Dar ce ti-a spus d-l Sache?
OLIMPRE Cum nu ti se usucá limba in OLIMPIU (hand o hotarire bruscii si mare):
gura, ma Mete, cand minti cu atata neobraza- Ce mi-a spus ce nu mi;a spus; daca .m'a mintit,
re? Stiti eu otelul la care ai dormit... i tiu si cu-adevarat, sa ma bata DumneZeu, na, ca zic
de ce... Intr'un cuvant stiu tot ce-ai facut dea- vorba mare, daca. nir-mi spal mainele in sangele
sear i Ala acuma... Nu mai incerca sa liii, eu care n'am omorit o musca in viata mea.
legi pe mine la gard ca nu se prinde. .\ in sa-1 caut in tot tilro'ul si am si- t aduc aici
PUIU (face). ca sa-1 pui de fata. mduC
i-i si la Di rancla, ma
OLIMPIU aduce aminte di nu trebuie sti due si la otel, ma. duc peste tot, ca sa aflu odata
arate costat fapta lui Puiu). Dar, dupa adevarul, sà vaz eu ochii mei si sa auz ca are-
cum vezi, ai cui semana, de-ai iesit asa de che- chele mele, ca inebunese... inebunese. (tréce cit
fliu... Nici eu nu mi-am pierdut timpul degeaba o vijelie in odaia lui, apoi lese cu .piitäria pe
ce naste din pisica, e stiut ca soareci ceafti si- cu untbrela in mânii.).
ADELAIDA (intra duptt Olimpiu, ingretosatii
PUIU. -Tad i eu ca nu ti-ai pierdut timpul toata). Phiu! Dar tâmpita ideic a avut draga,
de pomana. Te-ai tinut strict de. litera statute- cu lectia asta de dimineata. Am mâncat toata
lor... salata- de vinete, pe stomacul gol si acuma mi
OLIMPIU (asta astepta ca dea lovitura s'a facut rau- de Mor... .
de gratie). In statutele fitescareia din ligue PURI. Ce lectie?...
noastre, e un articol in care scrie, limpede, ea ADELAIDA. Ti-asi explica eu, dar mi-e
fitece membru, odata pe an, are voe sa le cake greata din vinetele alea si nu mai pot sai stau de
faca tot ce pofteste... sa bea... s fumeze... conversatie. Ma due sa ma lungesc putin in oda-
sa joace... sa se'nsoare... (privindu-1 cu o mare ia mea, cu fata in sus... (ese).
satisfactie i incfintare de sine) Cestiunea asta
mi se pare n'ai stiut-o cand ai facat invitatiunile SCENA VII
la intrunirea dela Digranda? (surilde superior), .

PUIU (afectând o mare surprindere desi e pu- PUIU, ANISOARA


Habar n'am de ANISOARA (intrii din fund). Ce-ai facut
eele ce-mi spui... Cat priveste articolul cu pri- a zi noapte?
eina nu pot sa fiu decal mulfumit ca datorita PUIU. Mi-am aranjat situatia.
lui, macar odata intr'un an, ti-ai mai iesit ANL$OARA. In ce fel? Ai gasit banii?
d-ta din statute si te Tad vesel si bine dispus... PUIU. Asi! In tot orasul asta de imbecili,
OLIMPIU (sinstru). Imi vine sg. Joe de ve nu s'a gasit nici unul care sa aiba curajul sa
sel ce sunt. (eu pointii) Ca Arseneseu-$chiopu mi-i dea. Un oras de Iasi! Ara cautat peste tot.
and ati adus La band, la vaduve, la minori, la particulari, la
. PUIU (acelas joc). ifi repet pentru ultima negustori, deo.eaba. E un singur ovrei in tot ora-
data ca azi-noapte am dormit la hotel si c niei sul si aid all n'a vrut sa-mi dea... Probabil ea
macar nu tiu cine e Arsenescu! s'a botezat in lipsa -mea... Si atunci, am pus si
OLIMPIU (vazilind aerul serios a lui Puiu In- eu hazele unei ligi... Liga pentru desfiintarea
cepe 5 inghete). Mai Mete...! Nu ma mai ligilor..:. 0 vasta organizatie compusa dintr'un
fierbe i tu... Ai fost sau n'ai fost azi noapte la magnet, eu, si dintiun graunte de pilitura -- de
Digranda? Spune-mi neted... Fier, Sache...
PUIU. Ai cuvântul meu de onoare, ea dela ANI.-OARA. Ce i-ai facut?
11 când am plecat de aici i panlï acuma, n'am PUIT.J. _ Nimic... L'am atras spre mine, con-
esit din hotel. Am dormit bustean in camera Nr. form legii.gravitatii.
7... Stai... Ifi voi dovedi imediat. (se cauta in bu- ANISOARA. Doamne! Ce-o sa zica unehiul
zunair i scoate o hârtie) Poftim... cand o afla.? Oraul lui de incredere!
OLIMPIEJ (isi pune ochelarii). Ce e asta? PURL Tata stie... De aia in acest moment,
PUIU. Citeste sa vezi... (Olimpiu citeste) E it si cautii prin oras. Irrea sà-1 omoare...
buletinul pe care orice client II face dud ia o ANISPARA. -- Unchiul?
camera la hotel... Asa e? Camera Nr. 7? (Ohm- PURI. . Da. E absolut hotarit sa-1 omoare.
piu parch' incepe sti se conving6 si sà se descom- De altminteri si-a luat si umbrela. Nu mai e,
pue la figurti) Nial aeuma nu esti convins? Ti-am prin urmare, nici o sansil de scbare...
aratat petele de spermantet dela lumanare, ti-am ANI5OARA. -- 5i pentru ce-ai fkut 'asta?
aratat buletinul..._ PUI.U. ____ Pentru ce? Dar tu nu intelegi cil eu
OLIMPIU. Nu-mi vine sa crez... am nevoie .de uit tatii adevtirat, nu de un prése-
PUM. Nu crezi? Ei bine, am sa--ti dau eca dinte de ligi ridicole? De un tatil pe care in ca-
mai zdrobitoare dovada ca azi noapte am don- tilitatea mea de fiu, &A pot siii-1 supar, sii-1 duc cu
mit la hotel... Contul e neplatit, Il platesti tu... zahárelul, sà-i cer ce.vreau? De un tata, cum are
(i-1 da) teattt lumea, in fata caruia, in definitiv, la vârsta
www.digibuc.ro
22 s. A. D. R.

mea, sa pot sa fumez o tigara tiar a! sa risc s ma prea Mare dera.nj te-as ruga de-un pahar cu apà
desmosteneasca... Uite, IP garntez ca dacii eu in rece.
loc s fiu copilul lui, a fi o lig, a avea fine- PUTU (crapil usa spre Mama
diat cei 500.000 de lei pentru care imi bat capul Zinco. Adu te rog, un pahar cu apa rece...
de cand am venit. i nid inacar nu mi i-ar trece SACHE (si mai stins). Si-o dulcetica dacà
in registrul meu de cheltueli personale. Mi i-ar nu e cu suparare... da sit nu fie de visine cii ma
dona... Cand a murit mama era presedinte nu- baloneaza la stomac...
mai la trei ligi, actrm e la peste douiizeci... PURI. $i o dulceata mama Zinco... (vine
ANISOARA. Exagerezi... e numai la 11. lângà Sache) Dora'le Sache... Te rog sà n'ai nici
Mai bine zis, a fost, cii s'au dus dra- o grija crt nu ti se intarapla nimic. Imi iau eu
culni toate... toata raspunderea.
ANISOARA. Cum s'au dus dracului? SACHE. In orice caz am venit la d-ta ca
PURL Uite Phuuui! Inviirtindu-se. sa-ti dau indarat cele 5000 de lei,pe care mi
Aveam sa-i platesc tatii o datofie veche... Acum le-ai dat. Vreau sit" mi se ia o greutate de pe
a venit timpul sii i-o achit. Omul asta mi-a dat inima... Cel putin daca l'ara vandut pe Olimpiu
mie candva Deaceea vreau sii-1 inviit sa t3tiu ea l'am vandut gratis, fara srd iau o san-
cum se traeste...
ANISOARA. Uiti Puiule, crt e tatal tau PUIU. Vai de mine, d-le Sache, te rog, sà
prin urmare... pastrezi banii cal ma jignesti. Ce eu ti i-am dat
PUIU. Tata, tatal meu? Ei asi! Tata e tata ca sa te cumpar? Se poate, d-ta, corn inteligent,
de ligi, draga nu e tata de copii. Surorile astea sa Crezi "una ca asta? Pastreaza-i ca ma supar...
vitregepleau scos pe mind din inima lui. De-aia SACHE. $i eu mà supar deca, nu-i iei in-
le-am apueat i eu de cozi i le-am dat darà din clarat. (se eau& in buzunar) Uite, cinci mii de
casa. Ca sii-mi reintru in drepturi. 51 fiindca ele lei mi-ai dat, cinci iti dau. (seoate o polifil) Nu
m'au lasat orfan, sunt obligat fac acum un vreau sa m'ating de ei. Poftira te rog
tatii proaspat, nou, modern, ultimul jurnal. De- PUIU. D-le Sache, fii-ani te rog placerea
altminteri am si inceput sa mi-1 fac... tine-i. Da-i la saraci dacrt vrei, dar tine-i... De
ANI$OARA. Viid... Ai inceput sa-1 superi... ce A." nu faci o fapta buna dacii ai ocazia? (Puiu
PURI Ei, ce vrei? Astea sunt durerile fa- cu sila polif a in buzunar).
cerii. SACHE. Bine, îi iau cu conditia insa ca sa-i
ANISOAR A. $i ce i-ai facut? dau la saraci... (scoate iaruíi polifa) Te-as ruga
PUN. Eu nimic. Nici odata n'am fost in insa sa fii bun si sa-i scoti d-ta dela bancii, ca eu
termeni mai buni ca astazi... Sache l'a infuriat am fost adineauri i mie n'a vrut sa-mi primeas-
(apare Sache pe veranda) Uite-1 pe d-1 ca polita. Zicea iiia ca nu e in regula, fiindca
Sache... Vorbesti de hap si lupu-i la usa... n'are gir. (intrii Zinca cu dulceafa).
un moment cu el... PUIU. Bine ca mi-ai spus d-le Sache, lasa
ANI$OARA. Ce mufti]." are... (priveste pe ca ti-o incasez eu imediat. (Sache a luat dulcea.
Sache). fu. Zinca ese).
PURJ". _ De condamnat la moarte! De alt- Pricopsit aliment si dulceata asta.
minteri am sa-i comunic imediat sentinta. (Ani- I Unge, mà rog, organismul omului cum unge pii-
soara ese): cura surupurile masinilor... (se ridieii) Atunci,
d-le Puiule mai dau eu p'aici pentru afacerea cu
SCENA IX polita, and s'o mai linisti oleacà apele... Deo-
camdata, pana aranjezi d-ta cu Olimpiu, m'am
PU1U, SACHE gandit sa mà repez vre-o doua, zile pana la Pi-
testi.
SACHE (E descompus, nu &it" bunii ziva PUIU. Da, da. Foarte bine te-ai gandit. Ai
si se aseaza cu pàlària in cap pe un putea sit pleci chiar acuma cu trenul de climi-
scaun). Ce facut Puiule? Ohm- neata ea mai ai timp...
Pitt umbla turbat dupil mine sit mà caute SACHE. Nu stiu, domle Puiule, uncle o sii
prin târg. Auzi, ci-ca a luat i birje ca sa ma ga- mai ajungera noi pensionarii, cu criza asta. De
seasca mai iute. De 30 de ani de cand cunosc trei luni de zile n'am viizut pensia in ocM...
nu l'am pomenit luand birje. (un timp) De ce Uite, acuma, u plecatul asta la Pitesti. E lesne
M'ai pus i m'ai invatat sa mint? Nu e pacat sa de plecat, dar are si trenul regulele lui. Cere
stric im prietesug de-o viata intreaga, pentru bilet, i biletul cere bani si statul se scarpina in
5000 de lei? Si am mai prapaidit, pe deasupra cap si te mama" cu pensioara...
-bunatate de raansete ca sa scriu pe ele tot ce PUIU. Dar cum iti inchipui c'am sa te las
m'ai invatat sà spui... (scoate mansetele) Poftim! sa-ti platesti d-ta trenul. Voidjul asta II faci
Ia-le cit nu mai am ce face cu ele. Si nià arde pe din cauza mea, nu de gustul d-tale... asa
gat, vinul iila pe care m-ai pus sa-1 beau de di- Sa-mi dai voie sà suport eu cheltuelile de trans-
mineatii i tigarea de tutun pe care mi-ai dat-o port... O mie de lei hi ajunge?
s'o fumez... (unI timp cu glasul stins) Dadi nu e SACHE. Pàtia, vezi, Ii primese ca n'am ce
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 23

raii face. Insil cu .o conditiune. SA nu fie de da- PUIU. -- La hotel ai fost ca sii t convingi
nie. SA' mi-i soctesti clespâgubire pentru pere- cii am dormit acolo?
chea de mansete pe care le-am stricat in eser- OLIMP1U. Am fost.
citiul functiunii. PUTU.
PUIU. Perfect... S'a fAcut... (se cautii in por- OLIMPIU. Am fost i la Digrancia, am fost
tofel, apoi in toate buzunarele la rând, cu mare peste tot...
discernamânt de§i. §tie cil n'are Did un ban) PUTh. Prin urmare te-ai convins cii nu-i
Numai mi se pare di n'am schimbat... (gray adevArat nimic din ceeace credeai?
convins) Da n am sehimbat. (degajat) N'am OLIMPIU. M'am convins i m'am niscon-
la mine deck o hârtie de 5000 lei. vins. D'aia stau asa i mii gândesc in toate chi-
SACHE (suav). Nu face nimic, umbla si purile. Ce interes a avut Sache, sA-mi toarne
aia... Uncle pui cá nici n'am vâzut p&n acum minciuttile pe care mi le-a turnat?
hârtiile astea. Am auzit cà sunt raid i indesate PUIU. Nu stiu nimic din ce ti-a spus d-1
bibilici. (si ochii_i se fac mici). Sache, dar cred en.' nu e el singur vinovat, in a-
Nu, pe asta n'o schimb nici mort. O facerea asta. As putea sii jur cii l'a Pus la cale
tiu ca porte bonheur. cineva.
SACHE. Atunci vine vorba en' se cam in- OLIMPIU (un fior). Cine puie?
curca socotelile cu Pitestiu... PERU. Stiu i eu? Vreunul sau poate mai
PUIU. Am gAsit...! (iese si vine cu po§eta multi, sau poate toti membri dtale din ligi.
Adelaidei. Scoate un ,pumn de fise) Ce o fi cu Hm! cu ce giind? .

fisele astea? PUIU. Cu ce gaud? Cu gânclul sii te scâr-


SACHE. fisele astea se joacA in cdrti beascà de ele i sApti ia locul la presedentie.
aici la noi. Le primeste si la cafenea c umblä OLIMPIU (cugetii adânc). Nu-1 stiu pe nici
decand cu criza. unul dintre ei, sii fie taler cu douii fete.
PUIU. Poftim d-le Sache... (ii d câte o PUIU. ._ Tot asa ai crezut pâraà acum si de
O sutìi, doug sute, trei sute, patru sute... d-1 Sache, si-ai vAzut de ce-a fost in stare?
SACHE. Ce sute d-le Puiule? Fitescare fis OLIMPIU (atins la Mare ticilos!
face o turceascâ. Numai ale rosii sunt marghi- Mare ticilos! Dar nu-1 las eu asa cu una cu
lomane. Cum viiz eu d-le Puiule ai gust sti te douri. Wine am srt convoc comitetul general si
boci cu mine in nasturi. (cântärind fisele din am s'A cer sti fie dat afarA pentru totdeauna diu-
palmii) Si inat de plapuniâ... noi.
PUIU (Marmoro§ Blank). Ti le rascumpAr PUIU. Pentru ce?
eu dud te'ntorci. OLIMPIU. Cum pentru ce? Pentructi
SACHE. Eu ca eu dar trenul merge pA bâtut joe de mine si de lofi membri nostri. A
_mate nu pti. fise... spus pe socoteala lor lucruri nemaipomenite. A
PUIU. Ah, am gAsit. (scoate o hârtie de 1000) cAlcând prin urmare ca un magar, sta-
Uite d-le Sache... (i-o Prive§te i d-ta unde tutele noastre.
ne-au adus ligile tatei. Pe d-ta pe drumuri i pe PUIU. Pii, spuneai aclineauri cii fiecare
mine la oase. (i§i aratii fisele din mang). membru are dreptul, odatil pe an, sâ calce sta-
SACHE (din u) Ah! Nu-mi mai aduce a- tutele si sii facA ce vrea? 1),-1 Sache si-ci ales ziva
minte de Olimpiu c. cum mu gândesc la el si la de astiizi ea sii le calce. Asia e tot...
ce-am fìleut, imi vine su-ti dau arvuna indurat... OLIMP1U. Vorba aia, am spus-o eu asa,
SA ne vedem sAuâtosi d-le Puiule... (ese). adineauri, c'aveam altà socotealA. In statutele
ADELAIDA (infra vindecatfi §i in costum de uoastre nu existâ mnsii nimic de felul Asta. Cine
e§it la N'ai vAzut tu poseta mea? le calcii odata, n'are ce mai ciuta intre noi.
PUIU. Nu! PUIU. Asa? Dar dacg d-1 Sache s'ar duce
ADELAIDA. Uncle dracu am pus-o cà adi- in fata comitetului general si ar spune cii d-ta
-neauri o aveam?... (o vede pe masO) Si as fi ju- ai chefuit toatit noaptea?
-rat ea o aveam in pod& când mi s'a facut rAu. OLIMPIU (sare ars). Cine a chef uit toatil
Bine cii fusesi tu aici, dulceata lui tanti, câ alt- noapfea? En?
minteri putea sii umble cineva la bani... (ese eu PUIU. D-ta... ll-ta... In timp ce eu dormeam
po§eta) Pa! dulciule! ca un inger la hotel. D-ta chefuiai.
OLIMPIU. Nu ma mai sgAndAri i tu cu
SCENA XI eestiunea asta. Asta è un moft. Si la urma ur-
tnei, de uncle poate sii stie Sache ce-am fAcut ea
OLIMPIU, PUIU in casa mea. in iatacul meu?
PUITT. In limp ce d-ta te gAseai la chef, in
Olimpiu catriinit, se a§eazil pe scaun. oclaia d-tale, d-1 Sache a fost aici...
Pui Il lasii un timp apoi se apropie de el) OLIMPIU (inlemne§te). A fost Sache aiei?
PUIU. E? Nu spui nimic? L'ai gAsit pe Sa- vgzut?
che? PTAU. Da. Usa iatacului era criipata....
OLIMPIU. lot tArgul rara cAutat si n'a fost OLIMPIU (ca dea curaj): Ei i dacii
chip. Parch', a intrat in gaurii de saTpe. vAzut? Cine o ereaza, când o sa spuie? Cu
www.digibuc.ro
24 S. A. D. R.

cé frnate el dovedi ca cele ce spune sunt adeva- i-a urm6rit toate misciiri19ese ingrozeste) Gusta
rate? un pic de apa ca sii te
PUILT. Ca ce? (gray) Cu fotografia pe care OLIMPIU. Dactt nil iei dela inceput cu
a Itiatio din usa. (Olimpiu holbeazfi cchii. Puiu apa., am priceput... lara n'asteapta o nenoroci-
mimeazii tot ce spune) S'a oprit o clip, s'a uitat le... Cine stie ce-o sa mi se mai intample?
de jur imprejur ca sa se convinga ca nu-1 vede PUIU. N'o sa fi se intample nimic, dada
nimeni, a zarit aparatul meu fotografic pe gea- ai sa ma aseulfi pe mine. Eu ifi vorbesc 0 ea
mantan, l'a ivat... s'a apropiat de u i fac" un fiu i ca avocat. (pasi) Din discufia mea eu d-1
instantaneu! Sache, mi-am dat seama cii el nu urmareste de-
OLIMPIU. De unde tii foate astea? ck un singur lucru: sii te scoata din fruntea li-
PUIU (categoric). Chiar dela el. gilor, ca sa-fi ia locul el, sau un altul, din ordi-
OLIMPIU. Da child l'ai vazut? nul caruia lucreaza. Si., fireste, lucrul acesta e
PEJU. Mineaurl, pe &Ind d-ta Il cautai in foarte usor, avand in vedere dovada sdrobitoa-
eras, a fost aici. Pòi s'o'ntrebi i pe mama Zin- re pe care o poseda. S1 atunci, iata ce m'am gan-
ca ca l'a vazut &and i-a servit dulceafa. 'dit eu? Inainte ca Sache sti se intoarca dela Pi-
OLIMPIU. Ce? A indraznit s mai ceara testi cu fotografia, d-ta demisionezi din toate
dulceafa? Da-r'ar Dumnezeu sa se imbolna- ligile, de buna voie.
veasca odata de diabet ca sa nu mai fie dul- OLIMPIU. Ce? Esti nebun mli baiete. SI
ceafa locuitorilor in primejdie... plec :de bung voie? Haidade!...
Pula A venit, in legaturg cu fotografia. PUIU. E mai bine, deal sii pleei silit. Faci
o scrisoare frumoasa de adio -si te retragi, a-
sa discute cu d-ta. Ii inchipui cred, cà nu" de-
geaba a luat-o el. vand nevoie de odihna. Ca romanii in munfi
OLIMP1U. Adica cum vine vorba asta? pe vremea nayalirilor barbare.
PUIU. Mi-a spus ca pleaca la Pitesti ca sa OLIMPIU. Si la ce o sa-mi serveasca de-
developeze cliseul. Aicea n'a avut curajul sti-1 misia? Navalirile barbare tot o sa publice foto-
dea la fotograf, de tearna, sa nu i-I luàm noi in- grafia cu. pricina. Nu, nu. Nu se poate. E peste
tiara eu forfa. putinfa sa demisionez.
OLIMPIU. Si. nu l'ai strains de gat? PUIU. Alta scapare nu exista.
PITH]. Nu. Am crezut ca e muli mai cumin- OLIMPIU. Sa-mi scriu eu demisia, cu
te din partea mea, sa.-1 iau cu binisorul i sa-I maim mea? Peste poate.
6.treb ce are de gand sà faca cu fotgrafia. PUIU. Dar n ai nevoie s:o scrii cu maim
OLIMPIU. i ce-a 'zis? d-tale. Ti-o scriu eu, cu a mea... Haides,
PUIU. E hotarit s'o publice in toate gaze- OLIMPIU. Da mi pricepi, mili baiete, cl
tele din oras. in ligile astea, eu mi-am ingropat toate idealu-
OLIMPIU (atins in moalele capului). Ce? rile mele de orn cu scaun la cap?...
Dumnezeule cu ce fi-am grysit de ma'ncerci asa? PUIU. Stiu tatà. Trebuie totm sii te ho-
Sa tipareasca asa ceva in gazete? Sá ma vaza lu- tartisti. Altmmteri te faci, de rasul orasului
tnea care intt cunoa.ste Ca p'un cal breaz si-mi treg, cu scaun cu tot...
stie felul nieu de trai, fotografiat cu figara Iii OLIMPIU. Bine, dar eu nu sunt vinovat
gura, Mire sticle de Yin i pahare sparte? eu nimic. Toata afacerea asta nu e dealt o po-
PURL Si e ceva i mai gray decat triveala nenorocita, o fatalitate.
Alaturi de d-ta e o cucoana imbracatti intr'o PUIU. Stiu i asta. In fata fatalitafii, n'a-
tualeta, foatte suspecta... rem insa altceva de facut, deck sa ne dam de-
OLIMPIU (bratele spre cer). Capodul ve- misia... Gandeste-te... SI apari in gazete, foto-
risoarei Adelaida... Asta le pune vârf la toate. grafiat langa o femee in capot, intr'un decor de
Nu, nu, nu! Una ca asta nu se poate. Sunt in orgie presarat cu. trandafiri.
stare sit fac orice, numai sa impiedic pe ticàlo- OLIMPIU. Fi-ar ai dracului, Doamne iar-
sul asta sa mà faca de ras si sa-mi distruga re- ta-ml, de trandafiri sii fie, cii mai bine aduceam
putafiunea mea de cm cu scaun la cap. Trebuie cut coroana de mort, cum am zis dintru inceput.
sa-1 cautam, gasim, sii vorbim cu el... PURL Orice parere de ran e de prisos.
PUIU. Imposibil. A plecat chiar adineauri, Ce s'a facut, e facut. Acuma nu trebuie sa te
cu trenul de zece. gandesti decat la ce trebuie sil faci. Haide. Nu
Ma due la Pitesti dupa el, pe mai sta pe ganduri. (erudit) Vita noastra bre-
jos, cu Procurorul... vis est...
PUIU. Nu te pripi tat& linisteste-te... Am OLIMPIU. Si daea dau demisia, esti sigur
gasit eu o alta solufie. cii nemernicul o sa ne dea poza indarat?
Spune-o repecle taicufule... PUIU. If i garantez. M'am infeles cu el sa-i
PUIU. Uite tata! Te rog sa m'asculfi telegrafiez c ai demisionat i asta seara vine
judeci bine, inainte de a-mi da un rispuns. Fai: inclarat si-mi da fotografia. Haide tata, treci
apel la scaunul d-tale dela cap. Ia loc i asteap- colea langa mine. (îl ia binisor aseaza la
ta un moment.. (ese si se intoarce cu Uil pahar masii lângà el). Dieteazh'-mi d-ta demisia...
o calla de apil. Ciind vede apa, Olimpiu care OLIMPIU. Ce are sa zica lumea?!
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 25

PUIU. Oainenii judeca dupa imprejurari, ros ca o drogherie... (face cu ochiul) Trebuie sa
ea mine, nu dupa. precepte ca d-ta. (se prega- fie dela vre-o crestina d'alea depe acolo de pe
teste sil scrie) Cui adresam demisia!? unde a fost. mâncal'ar mama sii-1 nianânce de
OLIMPIU. Mie, ca eu sunt presedinte ge- crai, Ca din laptele meu a supt.
neral. ANISOARA. Bine mama Zinco lash' ea i-o
Comitetului, c d-ta esti in conce- dau cu.
diu. Prin urmare zicem: (scrie) Domnule Prese- ZINCA. Ba mai mntâiu s'o pui sit stea intre
dinte... rufe, in sifonel, ca sa se imparfumeze i ele o
OLIMPIU. Pune: Onorate d-le Presedinte... leaca. (ese).
PURL Ma rog... (scrie) Dieteaza mai de- OLIMPIU. Ia dami-o si mie s'o miros, ne-
parte... poata. pune ochelarii ca s'o miroase mai
OLIMPIU (cugeta). bine).
PUIU (scrie). Subsemnatul, Olimpiu Iones- ANI$OARA (ca sa evite sa i-o dea, o cant&
eu, rentier, và rog sa bine-voifi a m5 considera reste in palma). Dupti greutate pare sa fie o
demisional... (Olimpiu ofteaza i scoate batista) scrisoare oficialà.
din ealitatea de presedinte al tuituror ligilor OLIMPIU. Parfumata asa ca dela spiterie?
din care fac parte. Motive le acestei demisii Tare m'as minuna? la da-o intoace s'o cânta-
sunt: rese eu.
OLIMPIU. Ce motive? Eu n'am nid:un mo- ANISOARA. Vrei sà desfaci scrisoarea?
tiv. Nu se poate, unchiule.
PUIU (serie). Sunt in legatura cu starea OLIMPIU. Da-mi-o ettnd hi spun sa mi-o
santitatii mele. Fii atent acuma tata, ca vine dai...
partea cea mai frumoasa... (scrie) Doresc ea ANISOARA. Nu te supara, dar nu pot sit
toate ligile infiintate de mine sa fie mai depar-- ti-o dau. E adresatti lui Puiu i nu i-o pot da
te izvoare de lumina pentru eine o vrea sti se decât lui.
adape din ele... Dumnezeu sa Ira ajute si de aci OL1MPIU. E, e, e, e... (o apucrt de mina).
mai ineolo... Gata... (Olimpiu e foarte emotio- serisoarea i nu ma intarita...
nat) ANISOARA. Nu pot...
OLIMPIU. Mai zi odata dela inceput... OLIMPIU. Da-i drum! ca-ti rasucesc
Ce sà mai pierdem timp? Nu mi-ai mâna. (o strange).
dictato d-ta? Isctileste i lasa-ma sa ma duc la ANISOARA. Ma doare. unchiule... (o
pota ea sà dau telegrama lui Soche... (lit sfi- strange mai tare) Ma doare... mai tare) Au!...
loul, incet, eu ezitare, Olimpiu semneazii). (scrisoarea cade, Olimpiu o ia de jos, Anisoara
OLIMPIU. Poftim. ascunde ochii in îi priveste mina inrosita).
batistii) Fir'ai al Dracului Sache sa fii, astazi si OLIMPIU. Daca esti incapatânata, ce sa-ti
fae!? (ii pare rail de ce-a facut) Da cu o leach' de
PUIU. Da-mi voie sa te sarut ia de scuipat ca-ti trece... (se aseazrt, miroase plicul,
gat si-1 sarutii). i acum alerg la pasta ca sa-i borboroseste adresa, apoi desface) Phiu, cum
dau dlui Sache vestea cea ia palii- sterge ochelarii, apoi Ii pune la loc
ria i ese). pa nas, scoate scrisoarea, o priveste lung pe
toate partile. E stingherit. Anisoara a piiceput.
SCENA XII Il urmareste cu un suras. Olimpiu repeta ope-,
rafia, apoi, jenat, se decide) Ia vezi nepoata ce
OLIMPIU, ANWARA, ZINCA serie aici, cà eu nu prea stiu bine frantuze0e.
ce-am mai stiut, am uitat de tot. (ii da scri-
(abatut, Olimpiu se aseazii moale pe un sea- soarea. Anisoara ezita o clipii, daca s'o citeasca
Infra Anisbara). sau nu. E prea carioasii sà vada dela cine e ca
ANWARA. Dece esti suparat, unchiule? sa poata rezista, deci, o parcurge in grabà. E
OLIMPIU. Nu ma intreba nepoatii. E o livida) Ei? Nu zici nimic? Dela cine e? Vazui
eestiune la care nu vreau sa ma mai gândese. Ca e iscalita Lolotte... (Olimpiu pronunta Lolotte
Am ramas orfan... Singur pe lume, ca 5sta din cum se scrie).
ma& (se nita la cuc). NI$OARA (fulgerator a luat o hotririre).
A NI$OARA. Cum singur? Nu-1 ai pe Da. chidr dela d-1 Lolote este.
Puiu... si De mine? OLIMPIU. Cine e asta?
OLIMPIU. Atât noroe... Altmintrelea, nu ANISOARA. Ce nu stii? Nu ti-a spus
stiu zau. ce m'as mai face. (infra Zinca cu o Puiu? (o clipa cauta) D-1 Lolote, e profesorul
scrisoare in mina). de drept roman al lui Puiu.
ZINCA. 0 scrisoare pentru domnisoru OLIMPIU. De uncle vrei sa stiu? .Ce îmi
meu. M'am tutalnit cu postaru i mi-a dai-o spune mie, vreodatii, bitiatul asta ceva intere-
mie s'o aduc. (da scrisoarea Anisoarei). rant? Si Ii serie profesorul asta, lui Puiu al nos-
ANIS,OARA. E dela Paris. (citind adiesa). tru? Ce tot vorbesti frate?
ZINCA. Ah! si cum mai miroase a parfum. ANISOARA. Poftim. (ii pune scrisoarea
Ia te uita... Numai cat am fimit-o in san sub nas).
www.digibuc.ro
26 S. A. D. R.

OLIMP1U (pisica in calendar). Da, da. $i ANI$OARA (sintte CA nu mai poke duce .10-
ce-i scrie nepoata? cul mai departe h citehe restul scrisorii preci-
ANI$OARA (cu ochii pe scrisoare nutnai de pitat). A son &part, Puiu m'a juré de m'en-
forma, improvizeazt1). 1i scrie ca a trecut voyer dans cinq jours soixante-milles francs et
foarte bine examenul de drept roman, ca e sa- dès que j'aurai cette somme, je m'envollerai
ndtos, in sfarsit, cam asta Ii scrie... vers tot a Deauville, mon trésor, mon unique
OLIMPTU. E; la treaba asta, sá-ti spui amour. Vembrasse éperdument. Lolotte...
drept, nu ma asteptam. Ia treci colea lânga OLIMPIU. (vázand cii Anisoara tace).
mine nepoata i citeste-mi si mie scrisoarea, Ei?
inatrt, tare, ca s'o pricep i eu cum se cuvine. ANWARA (revenind din visul de-o dipii
ANISOARA. Pii dece sa ji-o mai citesc un- la realitate). Da.. Scrie ca ar dori foarte mult
chiule? Daca ti-am spus tot ce ocrie? sa aih vesti dela Puiu, intreaba ce mai e prin
Nu, nu, nu, nu! Nici nu-fi dai tara, eu politica, cu recolta, cu criza... cam asta...
socteala ce insemneaza o scrisoare ca asta, pen- oumptu (ariltându-i pe scrisoare). Aici
tru o inima de parinte. Vino, colea, ,langii mine la P. S. n'ai cliff. Ce zice?
vorbá cu vorbá, s mi-o citesti, sub ochii mei ANISOARA (citeste). Je lui ai écrit aussi
si set mi-o spui pe româneste. Macar atata multu- une lettre, qui sera portée h. la poste, en même
mire sa am si eu dela copilul asta care imi face temps que celle-ci. In post scriptum e ceva spe-
numai necazuri. (Anisoara resemnitii trage cial pentru d-ta.
scannul de sub ceas si se aseazii OLIMPIU. Ei, taci!?
astfel ca el sì poatii urmiiri, lectura scrisorii. ANISOARA (ii aratii vorbii cu vorbil). Da,
Anisoara va fie cat mai siguril pe ce da, uite.,. (citehe) Te rog sii felicifi pe tatil
spune, ca s se dea impresia 61 traduce exact) d-tale, despre care mi-ai vorbit atat de frumos
Da de ce-ti tremuri scrisoarea in mana nepoata? ea are un fiu ca d-ta. (epuizatii).
ANI$OARA. -- De emofie unchiule. Nici OLIMPIU. Prin urmare in clipele lui de
pentru mine nu e putin lucru sa vad c. Puiu conversafie particulari eu d-1 Lolotte, ori cât
are... asemenea succese. (pleacii ochii pe scris). e de sec copilul asta, tot n'a putut sii nu pome-
OLIMP1U. Zi-i nepoatit neasca o vorba si de mine. Vezi nepoata? Asta
ANISOARA (citeste). Mon trésor chèri... e vocea sangelut (se ridicii si se plimbii ingtm-
OLIMPIU. Adica-te? durat) Numai cii uite ce ma gandesc eu? Panuí
ANISOARA. Scumpul meu elev... nu limurim istoria aia cu banii el nu trebuie sii
OLIMPIU. Care vorba, rogu-te, inseamna stie nimic despre scrisoarea asta, ca nu cumva
elev? sa-si ia si mai ran nasul la purtare.
ANISOARA. Trésor... mon trésor... eleyul ANISOARA. Din partea mea, unchiule,
meu... poti sii fii fari grijg. Eu in nici un caz n'am
OLIMPIU. Aha... cu ocazia asta, îmi mai spun. (dupg o gfindire) Foate ca ar fi mai bine
amintesc eu o leacii, franfuzeasca pe care chiar sà arzi scrisoarea. (i-o &Q.
am inváfat-o, cii uite, sunt imprejurari, OLIMPIIT. S'o arz? Cum ifi vine sa spui
felegi -ta, &sand nu 'stria. sa Zi-i mai de- una ca asta? 0 astfel de scrisoare se pastreaza,
parte. ca un lucru de pret, in hrisoavele fitescarei fa-
ANISOARA (citehe). Depuis un quart milii. Si basca de asta, am eu socotelile mele se-
d'heure, notre cher Puiu, est parti en Rouma- crete cu ea? Stii. care?
nie, pour m'envoyer l'argent qu m'a pramis. ANI$OARA. Nu, fireste.
OLIMPITT. Nu da asa repede, cii pierd OLIMPIU (un sufas in barbfi). Am
ANISOARA. S termin fraza, cii altfel nu fac un dar. Dar mai incolo, nu acuma.
pot ca sá tradue. In franfuzeste intelesul vine ANISOARA. dai banii?
la urma. (citeste) Il est parti en Roumanie, les OLIMPIU. Tronc Ilinco. Nici nu m'' gan-
larmes aux yeux. 11 m'aime -l'imbécile comme desc la asa ceva. Dar am sa dau scrisoarea in
un fou. (nu timp de reflectie) Zice cii doreste tang, s'o inrimez pe socoteala mea i când o fi
ca... gata, o agiif colea'n salon ca s'o vazâ toatii lu-
OLIMPIU (ii taie vorba). Am priceput.. ca Ce zici? Asa e c'am adus-o bine din
doreste ca micile lui randulefe sa-1 gaseascg pe condeiu?
Puiu nostru, in Romania, in cele mai Placute ANISOARA. Da, foarte bine (vrea
momente ale viefii? Asa e? (Anisoara confirmA) scape pe Puiu cu orice prep As vrea insg, un-
Expresia asta, trebuie s'o fi luat francezii clela contribui i eu cu ceva, la darul Ista.
noi, dela români. Citeste nepoata... Te rog sii ma Iai pe mine sa brodez rama.
ANISOARA (reia). il m aime l'imbécile et Nu-mi trebuie prea mult timp. In cateva zile,
je le déteste. Je n'aimé que toi. pang pleaca Puiu, e gata.
OLIMPIU. Asta n'o mai pricep. E de-a lor OLIMPIU. Bine te-ai gfindit. Brava, ne-
sadea. Ce'nsemneaza? poat4. 0 brodezi frumds in motive nationale
ANISOARA. Adica;- ai trecut examenul de-ale noastre i cu tricolorul frantuzesc ios...
foarte blue. (cucul ese s anunta jumiltate de orii cu o
OLIMPIU. Brava biiat! gura cfintare) Ceit zise cii e ceasul?
www.digibuc.ro
SOSESC DESEARA 27

ANISOARA. Zece i umatate. fotolin. Plfinsul ei e discret, amarit, Mira nervi.


OLIMPRI. Eeee! S'a facut vasuîzic i vre- Infra Adelaida. Când o vede pe Anisoara plan-
mea prânzului!... Ma due o leaca sa ma lungesc gaud se repede la ea ca o clocà cuprinsh de
in iatacal meu, c mí doare capul... Câte au panica)..
fost pe. el, saracul, -de azi dimineafa i panh a- ADELAIDA. Ca este? Ce s'a intfimplat,
cuina. Noroc ea e el cap tare si rezista... Altul dulceafa lui tanti? Dupa ce n'ai mâncat nimica
mai subred, se facea fandari piing acuma. (ese). panà acuma, plângi pe stomacul gol?
ANISOARA. Tanti, tanti... (cade jos pe
SCENA XIII scaun i in acelas timp incepe muzica la gril-
dinii Marsul reg. I de Geniu") Tocmai acum
ANISOARA, ADELAIDA când a inceput muzica marsul la gradina! Ptiu!
Tram-ta-ra-ram, ta-ra-ram... Tam-tam...
(dupii esirea liii Olimpiu, Anisoara care nu-si (ineepe sa bath facial dupa muzidi pint(' ce cor-
mai poate strtpâni plânsul, se trânteste pe un tina se lasa).

AOTUL AL TREILEA
Acelas decor. La ridicarea cortinci Anisoara A.NISOARA (smite ca trebuie descarce
Adelaida sunt in aceleas pozitii dela finele eniva inima). Admiti orice?
actulni II. Anisoara a plans ping. acuma. ADELAIDA. Pe tinerefea mea daca te
mint
SCENA I ANISOARA. Admifi d-ta ca o femee, o
fata insfârsit, -care iubeste pe eineva, sui pri-
ADELAIDA ANISOARA measca intr'o zi, printeo simpla intâmplare, -o
scrisoare pe care o alta femee, i-o trimite acelui
ADELAIDA (o dorkoteaza"). Ia spune tu cineva?
lui tanti, ce intâmplat?... Te-ai certat cu pro- ADELAIDA. Ei bravo! Dece sa uu *admit?
orocu?... Te doare ceva? (panza) Spune-mi dra- l-o bag in foc i gata....
ga, nu ma face sa astept.ca nu e politicos. ANISOARA. Stai pufin. Scrisoarea asta e
ANWARA (izbutind sa nu mai lacrimeze). cea mai grozava dovada cui femeea care scrie
N'am nimic, tanti draga. pe care el o iubeste, 11 minte inseala cu altul.
ADELAIDA. Ei asi? Trebuie sit ai tu ceva ADELAIDA. Admit! Ba imi face si prt-
daca nlângi Hai, ia spuné-i tu lui tanti, dew cere.
plângi? ANISOARA. Tiar face plaCere, sa vezi, sui
ANISPARA (cu parapon). Fiindea sunt o stii, cli singura preocupare a acestei femei nu e
proasta. decât .toace banii, cu un altul.
ADELIADA. Da ce-ai faeut? (Anisoara ADELAIDA. Acbnit i esta. sature pe
tace) 0 prostie mare? (Anisoara confirma) In magar sa mai pasca prin vecini.
iegatura cu tine? ANISOARA.
°
Dar gandeste-te, tanti, di el
ANISOARA (ca sui scape). Da.
face tot Ce-i sta in putinfil ea sa stoarca. bani
ADFLAIDA (a i combinat drama). Chcs-
tie de inima? Nu? sa-i trirnita ei, ca sa plece la bai cu celalalt...
ANISOARA. Da. Admifi d-ta asta?
ADELAIDA (urmarindu-si .ideea ei). Am ADELAIDA. Prostii trebuie sa de
priceput. Il iubesti, te-a incantat cu migdale a- teptii sa ia. Asta e evaughelia amorului.:. Si
mare, l'ai erezut ,n'afiayut rabdare pang la cu- persoana care a prirnit scrioarea, trebue sa i-o
nunie si-acuma va incUrca ifele mostenitorul. arate imediat tipului, ca sa-i deschida ochii.
ANITOARA (o flaertra). Vai, ¡anti, cum ANISOARA. Da, dar femeea care a pri-
poti sui-fifl inchipui asa ceva? mit scrisoarea, are si ea o inimà, o mándrie care
Ei asta e. Lucrurile astea o impiedica spue..
aunt 'ark de naturale hick eu una, nu ma scan- ADELAIDA. De. ce?
dalizez. Nuuu! ANISOARA. Fiindca desi Il iubeste, nu
ANISOARA. Da nu e, tanti, ceeace crezi exista nirnic intre ei, ea sa-i dea dreptul..:
d-ta. I i jur. ADELAIDA (o intrerupe). Asta nu admit...
I AIDA. De mine nu trebue sa te as- ANISOARA (surprinsii). Ce?
cunzi, dulceata lui tanti. Eu sunt o fiin0 ca re ADELAIPA. Ca o femee sit iubeasca un
.alchiiit tot... barbat i sa nu existe nimic intre ei. E inadmi-
ANISOARA. Nu ered, tanti. Sunt lucruri sibii.
pe care... ANTSOARA (pe 'ginduni). Si tutus, e' Elsa.
ADELAIDA, Poat 'sit fie. Admit orice, ADELAIDA (se uitil lung la Anisoara si de-
mai dinainte. odata iluminata ca un lampion venetian- cfiruia
www.digibuc.ro
28 S. A. D. R.

i s'a aprins brusc lumânarea de dinttuntru, îi scris la arnândoi dintr'o data si a ineurcat adre-
(hi o pahnii peste drunte). Vai, dragg, mg uit sele. Asia e tot.
la mine cum m'am prostit deand am venit dela ADELAIDA. Dar ce a zis Olimpiu? Prooro-
Pitesti, la voi in provincie. Abia acuma pricep. cul, fericitul pgrinte, când a citit scrisoarea i a
(o ia de gftt) Se poate piipusica lui tanti, sg väzut toafe astea? Cred cg si-a smuls barba, vrt-
nu-mi spui tu mie nimic, Ong acum? (o priveste zând eg fiu-sgu e aat de trunpit.
Cu subinteles) Asa e c l'am ghicit pe misel? ANI$OARA. Unchiu n'a aflat nimic. I-am
ANISOARA (nu mai luptii). Da. tradus altceva decât ce era scris in scrisoare.
ADELAIDA. Care va sift, zica, d'asta imi ADELAIDA. Ah ce gest sublim! Vino sg te
stg d-lui pe la Paris? (e indignati) Unde e scri- pupe tanti, nobletea pämnatului! (o sgrutg) Da
soarea pe sare ai primit-o? Dg-mi-o repede, sii fii cii eu in locul tgu, nici moartil, nu-1 lisam
dulceata lut tanti, ca mor de plgcere si citesc pe Puiu sà scape cu una cu doug: eg eu, draga
anonime. mea, inteleg amorul ovreeste! Ochi pentru ochi
ANISOARA. Nu e anonimg. E o scrisoare si dinti pentru dinte. Il plesneam peste gurg de-i
precisg, iscglitrt. sgreau iniie1eie. Auzi colo, el sà joace tonto-
ADELAIDA. Si cum o chiamg pe dulcinee? roiul eu Lolottele d-lui la Paris i tu sg muce-
ANISOARA. Lolotte. ggesti la Câmpulung, carpindu-i ciorapii.
ADELAIDA. Nume de aline mox. Ad-o ANI$OARA. Nu i-am cârpit niciodatg, cio-
fuga sg citim scrisoarea. rapii, tauti, nu e adevgrat.
ANISOARA. N'o mai am. ADELAIDA. I-ai eârpit, nu i-ai arpit, n'are
ADLAIDA. Ai si pus-o pe foc? importanig. O femee care reproseazg ceva unui
ANISOARA. Nu. Mi-a luat-o unchiul §i a bgrbat, frame sg-i reproseze intotdeauna si
pus-o in cassa de bani. M'a pus sg i-o citesc st chestia cu arpitul ciorapilor. Asa e datina noa-
i-o traduc, vorbg eu vorbg. (cu sin"' onesta). strg femeiaseg.
Iii inchipui ce situatie? Tocmai eu sà citesc asf- ANISOARA. Dar eu nu am nici un drept
fel de serisori? reprosez ceva lui Puiu. Dragostea nu se face
ADELAIDA. Da ce-i scria, soro? eu sila.
ANISOARA. Ce poate sg scrie o nerusi- ADELAIDA. Nu mg.'nvgta tu pe mine cum
nag? se face dragostea. Stiu eu eg trebue i nitele
ADELAIDA. la spume ingerasul lui tanti! nazuri. Dar nazurile trebuie sá le facem noi, nu
ANISOARA. Judec i d-ta. Dar te rog miseii de bgrbati.
nu spui nici lui unchiu i mai ales lui Puiu cg ANISOARA. Puiu nici nu se sinchiseste de
ti-am spus. mine. Lui nu-i trebue acuma deck bani ca sg-i
ADELAIDA. Cum iti inchipui c'am sg mg trimeatá Lolottei. Lolottei? Asta e pseudonim.
apuc eu sii vorbesc porcgrii cu el? ADELAIDA:
ANI$OARA. Poregrii n'ar fi nimic, tanti Ah! ..cocoter,
Zi-i cg e numele ei adevgrat.
Dar îi scrie orori, nu alteeva. Niei nu pot spui cât urgsc eu categoria
ADELAIDA. Ei Spune mai repe- asfa de femei!
de cg plesnese de curiozitate. ANISOARA. De ce sii le tanti? Nu
ANI$OARA (crtutând aminteascâ conti- stricä ele.
nutul scrisorii cat mai exact) Incepe asa... Scum- astea ADEI AIDA. Ba stricg. $i le urgsc pentrucg
pa mea comoarg... ne Ian pginea dela gurg noug, femeilor
ADELAIDA. Mon chou- pe limba ei... cinstite. Acuma esti destul de mare, nu mai esti
copil, poti sii pricepi i in lucrurile astea. Uite-te
ANISOARA. Imbeedul de Pum ]. a plecat si tu in jurul au, peste tot. in toatg lumea. Ai
România... sä vezi cá totdeauna. cocotele au noroc de bgr-
ADELAIDA. Cum adicii imbecilul de Puiu? bati i multi si buni. Ele au noroc. Femeile astea
ANI$OARA. Ai rgbdare. (reia) mi-a care nmi au nimic sfânt, nimic curat in ele, astea
jurat eg in cinci zile îmi va trimite 60.000 de care Ii insealg färà rusine si barbat i prieten
frauci. De indatg ce-mi vor sosi banii, voi sbura amant si tot. Pe and tu. femee cinstitg, care
Itingg tine, ca sg-i mâncgm impreung la Deau- nu stii deck casa si gospodgria, tu n'ai noroeul
ville... Ce spui tanti de asta? lor i fiindcg esti creclincioasg si cinstitg, pe tine
ADELAIDA. Cât face 60.000 de franci in lei le insealá si bilrbat si amant si prieten si
de-ai nostri? (îmbâtatà de propria-i logica) Pgi dreptate e
ANI$OARA. Aproape 500.000 de lei. Exact asta? Ce tot imi spui tu mie? Tu nici nu poti sa
eitt ii trebue acuma lui Puiu. Acuma ai priceput? vorbesti de lucruri de astea, fiindeä nu ai de
ADELAIDA. Am priceput, da: nu inteleg ce unde sà le tii. esti Inca copil, draga lui tanti...
leggturg e intre Puiu nostru i dobitocul de care ANI$OARA. E adeviirat. Dar ce putem
vorbeste dama in scrisoare? face noi, cele cinstite. Nu putem schimba nimic.
ANI$OARA. E una i aceeas persoang. ADELAIDA. Sa putem. Dar ne prosteste
D-soara Lolotte are doi iubiti! Unul care a ple- cinstea. (furioasg) Suntein prea moi. Asta e, chil-
cat in Romitnia ca sg-i trimeatg bani si altul care ceata lui tanti. Si ce sà mai vorbim de allele?
o asteaptii la Deauvile, ca sg-i mänânce. Le-a Uite, cazul tàu. Adineauri, and l'ai prins cu
www.digibuc.ro
§1:58Ec bEstAtiA

scrisoarea, in loc sa-1 pedepsesti, te-ai sacrificat OLIMPIU. Asta insemneaza cti basca ciel-
ca o gitsca. Poftim spune-mi i mie. Fa-ma te tuiala mea, trebue sa mai platesc i pentru tine.
rog, s infeleg, pentru ce-ai facut treaba asta? sill mai chibzuim, sa ne mai socotim, à vedem...
Ca arafi ca-1 iubesti, nu? (siret) Dar, dacti-o fi sà ma smintesc la batrane-
ANISOARA. Da. fe i sa plec in lume, la Paris, fagadueste-mi si
ADELATDA. Tu nu vezi c traesti ca'n ro- mie un lucru.
mane, papusica lui tanti? Cu teorii d'astea o sa PUIU. Cu cea mai mare placere. Ce lucru?
mori tuberculoasa, la 15 ani, ca Sarah Bernard in OLIMPIU. Ca ai sa ma duci i pe mine sa
Dama cu camelii. Tine minte ce-fi spun eu. 0 fac cunostinfa cu. Lolotte, poci strange maim
stt-i dea Olimpiu banii si-o s'o stearga sa-i pape mulfumesc ca mi-a deschis ochii asupra ta.
cu franfuzoaica i tu o s ramtti sà te plimbi us- PUIU (trasnit). Care Lolotte?
cata ca moastele Sfintei Filofteia, prin gradina OLIMPIU (smecher). -Lolotte... dela -Paris.
publicii din Campulung. PUIU (seeks joc). Da de unde tii d-ta de
ANISOARA. Lasti sa-i dea. 0 sa-i treach Lolotte dela Paris? Ce vorba e asta?
lui odata dragostea asta pentru Lolotte. Dragos- OLIMPIU. Cum sa nu stiu, de i;reme ce
tea platitti, nu fine niciodata mult. 0 sà infelea- mi-a seris?!
ga el... PUN (stiipânindu-se cât poate). D-tale?
ADELAIDA. Tine minte vorba mea. Dra- Ti-a sells Lolotte d-tale?!
gostea adevarata nu e pe subinfelese, e pe spuse OLIMPIU. Lash', lag nu te mai ascunde ca
dela obraz. Cand eram ca tine si eu m'am opkit stiu tot.
cu supti d'asta sentimentala i par'ca a fost un PUIU. Ce stii?
facut, c. d'atunci, am suflat mimai in iaurt. (se OLIMPIU (paternel). Stiu eu ea in momen-
uitii la ceas) Aoleu. Aproape ma due sa-mi tele voastre de intimitate, nu te-a rabdat inima
scot palaria ca mergem la lima. i-ai vorbit §i de mine.
AN15OARA. Te rog tanti, nici o vorba din Ce? Tata, ifi jur ca nu e adevarat.
tot ce-am OLIMPIIT. Scrie in scrisoare, negru pe alb.
ADELAIDA (so1emn i blesata). Nu ma cu- PUIU. Te rog, adu-mi scrisoarea s o vad
nosti. In chestii d'astea, sunt lespede de mor- eu, eh' nu infeleg nimic. Cu siguranfa ca in
mint cu litere cirilice deasupra. (ese). lipsa mea, I,olotte a inebunit_de durerè. dea
._

SCENA IV in gând sa-fi scrie d-tale, nu se poate explica


decât printr o criz d. de nervi.
ANISOARA, PUIU, OLIMPIU OLIMPIU. La dreptul vorbind fie fi-a ve-
nit scrisoarea. A primif-o nepoata adineauri.
(Anisaara, dupa f-; n, ; 4 odaia ei. Din PUN. Ah, Anisoara asta care-si vará coa-
fund mtra Puiu, vesel, exuberant). da in toate. (Anisoara deschide usa, ascultii pu-
PUIV. tatti... (Olimpiu, din odaia lui, fin si isi baga capul la loc).
infra in seenii) Bucura-te tata... OLIMPIU. __ Ea nu strica nimic. En am pus-o
OLIMPIU Ce este? sa-mi citeasca scrisoarea. Stai ca ma duc s'o
PUIU. Ti-a primit demisia... Suntem scapati. aduc. (Olimpiu ese, imediat infra Anisoara din
Astii seara c1-1 Sache se va intoarce dela Pitesti odaia ei).
insfarsit, vom avea fotografia. (Observând PURL Sigur. Ai ascultat la usa. Ce ma!
tristefea lui Olimpiu) De ce esti trist tata? Ce familie!...
OLIMPIU (sincer). gandesc la viitorul ANISOARA (repede de tot si soptit). Nu
men. (un timp) Ce-am sa mà fac eu, farà ligile te cla de gol. Unchiul crede ca Lolotte e un pro-
mele? Nepoata, ca mttine, o sa, se marite, tu ai stt fesor al tau dela Paris, care ifi scrie ca te feli-
pleci iarà i eu rtiman singur, intre patru pe- cita pentru reusita la examen.
refi, fara alta treaba deck sà dau graunfe cu- PUIU. Ce face?
cului dimineafa. (face gestul eu care intoarce ANI5OARA (acelas joe). Asa i-am tradus
ceasul). eu scrisoarea. (ese repede).
PUIU. Sa rthnâi singur? D'aia crezi c'am OLIMPIU (infra aproape mulfumit). keg.-
consimfit sa-fi dai dimisia? D-ta ai sit mergi cu Poftim scrisoarea i nu mai fi atk de supa-
mine... Sa vezi lumea... s'o cunosti... Sà vezi alte rat eam umblat la ea. Nici nu stii ce bine fi-a
alfi oameni, alte obiceiuri... alte ligi prins.
chiar. Sà nu-fi para rau c'ai trait degeaba. PUIU (citeste repede. Efectul scrisorii se vede
OLIMPIIT. Vrei sa zici, prin urmare, ca sa treptat pe fafa lui pânii când izbucneste).
mergi eu cu tine in strainkki? Dumnezeule! 1 iper5. otravità... Canalial...
PUIU. Fire*. Te iau la Paris. OLIMPIU. Cine bre? (uimit).
OLIMPIU. Haidade. E scump, Mete. Zece PUIU (nu se mai poste stapâni). Cum eine?
franci d'ai nostri un leu de-al bor... Nu face pen- Lolotte. Cine vrei sa fie altcineva. (ca pentru el)
tru mine, desi nu mai am scaun la cap... Si eu care i-am jertfit tot. Tbnp, familie, bani.
PUIU. Te iau pe socoteala mea,.. in contul studii...
jumatafii mele. OLIMPIU (din uimire in uimire). I-ai jert-
www.digibuc.ro
S. A. b. R.

fit studiile tale... lui Lolotte? Cum vine negus- si sà mergi pe drumul care ti l'oi arata...
toria asta? PUIU. Am sa merg daca ai sa te iai dus de
PUIU (se reculege). Sigur ea i-am jertfit, picioarele mele... (un timp) Astazi, s'o rogi pe
fiindca n'am vrut sa am, ca un idiot, alt profesor Anisoara, tat5, sa puie flori pe masa. Vreau sa
deck pe el. Numai cu el am invaltat când pu- fim veseli, multumiti, sa ne simtim bine unii
team sa am atâtea alte mii de profesori. lângit altii. E prima mas6 pe care o luilm im-
OLIMPIU. Mii zici? preuna, de când am venit. Si. cu voia d-tale, am
PUIU. Mii tata, zeci de mii... sate de mii... sui aduc din oras un carton cu priijituri, pen-
Parisul e phn numai de profesori d'astia... la tru masa de azi.
fiecare colt de strada gasesti eke unul. OLIMPIU. Si eu pentru ziva de azi... (ezitii)
OLIMPIU (nedumerit). -- Dar ce fel de pro- fac tratatie cu trei sticle de vin alb... ca sa le
fesor e d-1 Lolotte asta? Nu e dela Universitate? bem i una de vin negru ca sa pkam fata de
PUIU. Da de unde! E profesor particular. mash.' cu el. Uite asa. Cel putin daca mi-a iesit
numai acasa la el. nume de chefliu, sa fie si o leaca de adevar la
, OLIMPIU. Eu credeam c inveti la Uni- mijloc. (ese).
versitate, nu in particular. PUIU (priveste lung dupii el, se duce si des-
PUIU. Sigur c7 invat la Universitate. Dar face aparatul fotografic, caut5 sii scoatii,
la Universitate se invata nu.mai ziva... ràmnâe uimit). Si nici macar nu pusesem cli-
OLIMPIU. Ei si? seu dud am luat fotografia... (un timp se giin-
PUIU. Cu Lolotte faceam curs seral. Asa deste, scoate mina din geamantan i ia fotogra-
am fost eu, silitor... fia Lolottei. Aprinde o lumânare, priveste foto-
OLIMPIU. Tare ma rainunez de câte imi grafia lung) Cu lumânarea te-am cautat, cu lu-
spui. Mie, sii-ti spui drept, judecând dupa scri- mânarea te expediez. (incepe sa facia poza. Intril
soarea asta, mi se pare ea Lolotte trebue 85. fié Anisoara care-1 priveste putin).
un om cu scaun la cap...
PUIU. Cu scaun e putin. Cu canapea SCENA V
cu divan si d'aia n'a urmarit deck sa-mi mg-
nnâce banii... ca cumpere i vagon-lits. PUIU ANISOARA
OLIMPIU. In scrisoare nu scrie nimic de
bani. ANISOARA."- Ce fad acolö, Puiule?
PUIU. Nu scrie, e adevarat, dar eu pare PUIU. 0 ard pe rug.
stiu ce poama e Lolotte, eu citesc printre rân- ANISOARA. Pe cine?
duri. Si in definitiv, (15-1 dracului. La ce bun sa PUIU. Ultima prostie pe care am facut-o.
mai discutam chestiunea asta? Am s'o ramuresc Cata. lumânarea) Anisoaro... (se apropie
eu singur, and ma"ntorc la Paris. Deocamdata... de ea si Ii ia Iti multumese
(vrea s rup5 scrisoarea). pentru tot ce ai fileut pentru mine Si iti cer ier.
OLIMPIU. N'o rupe, mai Mete. Lumea tare peutru tot ce ti-am facut...
ina care ar putea s'o citeasea, n'are de unde sti ANISOARA. Dar tu nu mi-ai facut nimic,
ce scrie printre rânduri... Puiule.
PUIU (modest). N'am nevoie de reclama. PUIU. Ba da. Si acum and ma gândesc,
(pipe scrisoarea). and mi-aduc aminte, mire rusine (onest
OLIMP1U. Atk cat 11 cunosc eu din scri- cer) Tot ce-am Meat pentru femeea aceea, n'a
scare, parca-mi pare rau de el, de ce sa mint...? fost deck ameteala unui narcotic. Acuma m'am
Si &At timP ai luat tu leetii cu el? desmeticit. Din toat5 legatura mea cu ea, uite...
PUIU (ofteazii). Aproape un an si jumiltate. n'a mai riimas deck putina cenusa... Si sa mg
(un timp) Dar acum ,. ti-o declar pe cuvântul crezi, Anisoaro. Nu simt nici un pic die parere
meu de onoare, m'am famiiduit de profesori par- de ran. N'am deck o senzatie groaznica de sill..
ticulari. De-aci ineolo am Sà invkt numai cu (un timp) Ai fost bine inspirata -când ai spus ca
profesorii mei dela Universitate. timp) Ea! Lohitte e un profesor al meu... Mi-a dat o lectie
Nici nu face sà ne mai pierdem timpul, vorbind pe care am s o fin minte toata viata.
despre asta... Imi dau i eu ANISOARA. Dada te-as judeca cinstit, ar
OLIMPIU. Când inà gândesc la demisie, trebui sa-ti dau dreptate.
mà cuprincle o tristetà de pared' mi-a murit ci- PUIU. Si-acuma, dupa tot ce
neva. ANISOARA. Sham de mult. Din clipa când
PUII1 (privindu-1 cu dragoste i compatimire). ai venit, am banuit cii toata povestea aia cu cre-
Nu e nimic tatä! Ne-a murit la amândoi eke ditorii, cu politele faIsificate, nu e decât o min-
cineva. Sa vezi insa ce bine o sa petrecem noi in ciunti ca sui putt scoate bani dela unchiu. Am
timpul doliului... Si. hei nu tii ce bine o sa ne simtit ea la mijloe trebue sa fie o femee, o Lo-
completam... Imi dai cârji sa ma sprijin, iti dau lotta oarecare.
aripi sà sbori. In viata pe care o incepem amân- PUIU (un timp, pe gtinduri). Nici nu se pu-
doi, o sà pleram ca orbul i cu ologul din po- tea sa fie altfel... Toti barbatii avem in viata
veste. Te iau in carca ca sa-mi arati drumul. hoastrii eke o Lolotta. Cate o Lolotta, care, cu
OLIMPIU. Numai sii te increzi in ochii mei toale.pkatele ei, are -Lotus ceva bun. (privind-o)
www.digibuc.ro
§15§tsc btstAftA 3i
Ne invata s ne deschidem ochii i ati v vedem ca ne-am regasit, tata. Mai tarziu, o sa plec
pe voi, Anisoarele. in calatorie... dar nu singur... Cu Anisoara i cu
ANI$OARA. Atat de mult le datoram? d-ta... In cea mai frumoasa calatorie pe care o
PUIU. Child sunteti sincere cu voi si vreti face un om in viata...
recunoasteti, da. OLIMPIU. Despre ce calatorie e vurba?
ANI$OARA. Si. ele nu ne datoreaza nimic? ADELAIDA. Bate seaua ca sà pricepi tu,
PUIU (glumind). Bijuteriile pe care le nu vezi? Pleaca in voiat da nos". Ah, cum se
poarta in locul vostru,. iubesc, manca-i'ar tanti de mormoloci... (infra
ANI$OARA. $i lacrimile pe carè le plan- Zinea si se opreste in u01).
gem... OLIMPIU. Se iubesc? Tara stirea mea?
PUIU. Nu, Mai mult plâng ele deck voi Da tata, ne iubim... si de azi inainte
Pentruca cei cari le parasesc pe ele, nu se mai si -cm stirea d-tale...
intorc niciodata... ANISOARA. Ne iubim unchiule... Vreau sa
ANTSOARA. Nici tu n'ai sa te mai intorci? ma marit cu Puiu.
PUIU. Nu. Am sa raman aici, langa tata, PUIU. 0 iubesc, tata... Da-mi-o... (e lângà
lang ii. tine... liinga provincia mea. Olimpiu).
ANISOARA. Adevarat? ANI$OARA. $i eu Il iubesc, unchiule...
PUIU. Da, Anisoaro. Da-mi-l... (e liinga el, in partea cealaltii).
ANI$OARA. $i studiile tale? Nu mai pleei OLIMPIU. Stati! Statif Stati! Stati! Stati
sí ti le termini? putin, sa ma dumiresc asupra unui lucru, nu mg.
PUIU.
AND,OARA.
_
Nu mai piec decat cu o conditie...
Care?
luati repede, ca-mi pierz capul...
ADELAIDA. Se iubesc, frate, n'auzi?
PIJIU. Sa plec insurat. Nu mg. mai intorc OLIMPIU. Ba aud. cà nu sunt surd.
la Paris deck insurat. ZINCA. Eu sunt surda si tot am auzit
ANI$OARA. Si de ce ai luat hotarirea asta, fara ulceaua pe care mi-a adus-o domnisoru
Puiule? meu...
PUIU. Fiindca nu vreau s mai plec la vie, ADELAIDA. Ah! Oricat de surd ai fi, glasul
deeta cu strugurii in batista... (se apropie de ea dragostei tot se aude.
o priveste clar in ocki) Ce zici de ideea raea? ZINCA. Pai!
ANISOARA (turburatii). Eu?... PIJIU. $tiu la ce te gindesti tata. Faci so-
PUIU. Tu. De raspunsul tau, depind stu- coteala in ,olind, ea sa vezi ce ruda sunt eu cu
diile mele. Nitmai tu ma pati face, cu un cuvant, Anisoara. Nu te mai osteni, c'am calculat noi
savant, sau analfabet. Spune?... Ce zici de ideea mai de mult.
mea? Spune, Anisoaro... ANISOARA. Suntem veri de-al patrulea
ANISOARA. Eta Ce sa zic? Tu OH mai unchiule...
bine ca mine? 0 gasesc foarte bung... PUIU. Nici legea, nici biserica nu se opun
PUIU. Anisoaro... (o inlantuie) Atunci... la castitoria noastra. De ce te-ai opune d-ta care
da-mi un bob de strugure sa-mi parfumez bu- esti obisnuit sa le respecti pe amandoua? Fa-ne
zele:.. Primul bob de strugure... fericiti, tata... Da-ne binecuvantarea...
ANI$OARA. Din via ta. imbrkiseazil.
0 siirutare lunguí. Adelaida i Olimpiu infra' a-
ADO.., AIDA. _ Ah! Dar §tii cà esti ener-
vant? Da-le-o, domnule, nu-i mai face s'astepte.
mândoi, in acelas timp, fiecare din odaia lui. Se ParVai fi tren si-i lai sa te-astepte pe peron,
opresc in usile respective. Olimpiu îi pune o- cu geamantanele in mama. Infra odata in static
chelarii, Adelaida lorgnonual. Ii se pare ea nu si ispraveste drenzina" dracului.
väd destul de bine. Viiziind câ siirutarea se pre- OLIMPIU. Daca legea i biserica nu se
lungeste, Adelaida tuseste, Pum i Anisoara se opun la casatoria voastra... voe dela mine ca
despart). dela Banu Ghica. (amândoi Ii siirutá
PUIU. = De azi inainte n'o sa te Mai desparti
SCENA VI de noi, tata. Dupà nunta noastra, mergi cu noi
in strainatate i dupa ce imi termiu eu stucliile
PUIU, ANI$OARA, ADELAIDA, ne intoarcem acasa, sà vezi ce bine o sa te
OLIMPIU, ZINCA - simti intre noi, aici, unde vom incepe cu totii
vista noastra cea noua...
OLIMPIU. Esti racita, verisoara Adelaido? ADEIAIDA. Daca e asa, sa §titi ca vand
ADELAIDA. Eu? Sà ma fereasca Dumne- eu casa dela Pitesti si ma mut definitiv la voi...
zeu... PUIU. Bravo, tanti...
OLIMPIU. Pai atunci dece tusesti? ADELAIDA. Pentru fericirea voastra fac
ADELAIDA. Eh. Mi s'a pus si mie un nod sacrificiul asta. Norm sii dea Dumnezeu copii.
in gat... $i tie, dulceata lui tanti... (o sarutfi pe Anirara)
OLIMPIU. Inghite-I repede, Set nu te'nneci. $i tie, desteptaciunea pamantului. (acelas Joe cu
(dare Puiu) Da ce, logofete, pleci undeva de va Puiu. Se opreste emotionatii in fafa lui Olimpiul
pu_pati asa ca la despartire?... Vino sa te pup si pe tine, ea m'a luat dracu de
PUM. Pentru moment ne stirufam pentru emotie i eu, cum niii emotionez putin, pup de

www.digibuc.ro
sfirutii) Sal ne traiasca Olimpica nit sa m predau. (cade pe un scaun, nu se sim-
te bine).
OLIMPIU. Sa dea Dumnezeu, verisoara... ANISOARA. D-le Sache, ce ai? Nu te sin*.
(se nude un plans, toti Se. 1ntorc). bine? (vine repede langii el).
PUILT. Ce faci mama Zinco? Plangi? SACHE. Mi s'a iutit astmul... sifoc...
ZINCA. De ce nu-i lasati sa se ia? ANWARA. Puiule, alearga repede dupa
OLIMPIU. .Se ia... se ia... (rad toti). un doctor...
SACHE opreste cu un gest moale). Nu,
nu, nu, nu. Nu-mi trebuie doctor. Dacà nu e
SCENA VII prea mare .deranj, v'as ruga d'un pahar cu apa
rece... lingurita de dulceata...
(din fund infra Sache. E de nerecunoscut. Toti OLIMPIU (ciitre Zinca care se pregiitesfe sà
.privesc Uri"' o vorba). piece pentru a-i aduce dulceata). Nu-i da de
S.ACHE (dezolat). Nene, am pierdut trenull (o opreste cu un gest).
Taie-ma, spanzura-mii, omoara-ma, fa-mi ce SACHE (concesiv). Ba acuma poate stt fie
vrei, dar eu nu poci sa traesc fruit* d-ta. Am ve- si de visine, cii tot m'am balonat la stomac...

CORTINA

www.digibuc.ro
Se spune ca opera de arta este copilul autoru- lit randul umoristilor de azi, d-1 Tudor Mu-
lui ei. Niciodata dictonul nu s'a potrivit ca in :a tescu este desigur unul dintre cei mai
cazul de fag'. Ca si d-1 Musatescu, piesa d-sale Ckeva schite presarate ici i colo m'au fa-
este extrem de spirituala i extrem de simpatica. cut Sa cred cil (1-1 Musatescu ne va da un roman:
De la primele replici caloriferul humorului se romanul viefii provinciale.
deschide i temperatura salii urea' vertiginos. D-1 Musatescu 'lima, se simte mai aproape de
Hohotele de ras nu mai contenesc si la un mo- perfidul i fascinantul jec al rampei, deck de
ment dat devin un impediment al dialogului. cerneala i corectura anosta a unui roman.
Yeti infelege lucrul acesta usor cand yeti .stie 1)-1 Musatescu are gluma sprintenii. Are ochiul
ca in fruntea interpretarii avem pe cei trei ai fin asa muck poate prinde tipurile in liniile lor
ai rasuhri d-nii V. Maximilian, Iancovescu caracteristice. Mai are si darul de a inchega
Taliarni. din clOL1 replici çti un detaliu atmosfera pro-
Acestui trio, triumfator cu brie i se adaoga yin
hazul d-nei Maria Sandu. Ochiul neindurator al d-lui Musatescu s'a
ljfl taau element plin de grafie si de fragezie,_ fixat asupia Campulungului. Fiindca aceasta
d-ra Elvira Petreanu a intregit acest ansamblu este urbea sa natala.
atat de omogen i atat de indicat pentru come- D-sa a prins perfect tipurile. I-a cunoscut la
dii in felul celei de aseara. Campulung pe tofi. Noi Ii vom regasi oriunde,
Este, in actuala stagiune, cel dintaiu trimf in provincie. A redat i atmosfera cu note de
sincer repurtat de Compania Bulandra. detalii minunate. Din toate acestea a alcatuit un
Ne bucura sincer ca teatrul original, biruind bun aet prim, actul de expunere. Iar in scenele
rezistenta multiplei directii de pe chei, i-a do- finale ale actului 11 scena scrisorii a inve-
vedit ca mai multa solicitudine Pentru autorii derat superioare insusiri de orn de teatru. in-
nostri e eel putin tot de atata folos Companiei treaga piesa a fost prestrata cu replici spiritu-
casi auorului. ale pe care publicul le-a gustat din plin. S'a ras
Suntem convinsi c atmosfera de simpatie neintrerupt'si s'a aplaudat foarte aclesea la sce-
admirafie care o domnit in sail, .a dat pinteni na deschist.
vervei creatoare i ca va servi de indicafie pen-
tru viitor. Piesa va birui neindoios urgia sezo- (Tudor Teodoreseu-Brani§te. Adevarul"
nului baintat si a crizei finand Inca multa vre-
me afisul, ceeace speram cu sincera satisfactie. D-1 Tudor Musatescu a scris o comedie deli-
Autorut Panfaro lei" a d.ovedit Inca odatii Cu cioasa. Desigur, a scris-o usor, inspirat cum se
Sosesc deseara." marile sale insusiri de autor zice, fara nicio umbra de pretenfie moralizatoa-
dramatic si-i uram sa persevereze cu succes pe re. A folosit o ironie blanda, o infelegere larga
aceastit fericita cale. a slabiciunilor omenesti si a construit trei acte
(A. Verea. Lupta" de spirit, observafie i excelentà tehnica teatrala.
Compania teatrala Regina Maria" ne-a re- (S. Sebastian. Adevarul Literar")
zervat o surpriza placuta spre acest sfrasit de
stagiune: a reprezentat o lucrare dramatica ori- Nu sAiu ce sà urez spiritualului i talentatului
givala, a urrui autor nu toemai cunoscut, d-1 Tu- nostru confrate, pentru folosul teatrului romii-
dor Musatescu, dar care a dovedit ca este foarte nesc si pentru mulfumirea spectatorilor: Ca d-1
scenic". MuF,atescu sa fie cat mai des bolnav pentruca
D-sa are un simf remarcabil de observafie d-sa nmi scrie deck and e bolnav sau sit ia
dispune de un union comunicativ, caracteristic hotarirea, sanatos fiind sa se aseze la masa
si de buna calitate. de lucru i sit ne scrie comedii, usoare, sprinte-
Sosesc Diseara" e o comedie de moravuri ne, ,cu dialogul liber presarat cu replici de haz
provinciale, sprintena, naiva, dar fara vulgari- ca 4Sosesc Descant"?
fate care cuprinde un sambure de moralitate (Paul Prodan. Viitorul")
intr'un invelis de poama gustoasa.
Atât actul expozifiunii cat i celelalte doua
acte, sunt solid construite; iar scenele, bine ar- Nadajduim ca Sosesc Deseara." va intampina
ticulate. Comedia are viata, cai respiratoare; e intr'o lunga serie, succesul de nesfarsita hilari-
dinamica, suficient concentrata i amuzanta. fate pe care 1-a cucerit la premiera.
(Romicus. Universul") (Canal Petrescu Argus")

www.digibuc.ro
COLECTIUNEA DE TEATRU ROMANESC S. A. D. R

Piese apeirute :

Vol. 1 No. 1. PACALA, snoava in patru acte de Horia Furtunei.


2. ALLEGRO MA NON TROPPO, comedie in trei acte de I.
Minulescu.
3. DOMNI$OARA ANASTASIA, comedie tragica in trei acte de
d. Gorge M. Zainfirescu.
4. LUMINITA, piesa in trei acte de Ticu Archip.
5. OMUL CARE A VAZUT MOARTEA, comedie in trei acte de
Victor Eftimiu.
Vol. II No. 6. GRE$EALA LUI DUMNEZEU, piesa in trei acte de Caton
Theodorian.
7. PAPAGALI1, dramá in trei acte de C. RIulet.
8, CORIOLAN SECUNDUS, comedie in trei acte de Mihail Sorbul.
9. INCURCA LUME, comedie in trei acte de A. de Here.
10. UN EROU, comedie in trei acte de N. Kiritescu.
VoL III No, 11. JUCÁRII SFÀRAMATE, comedie in trei acte de Caton
Theodorian.
12. FRATI DE CRUCE, piesa in trei acte de Paul I. Prodan.
13. MOLIMA, piesd in trei acte de Ion Marin Sadoveanu.
(Publican din fondul literar Al. G. Florescu".)
14. PUIUL DE LUP, drama in trei acte de Lucretia Petrescu.
(Publican din fondul literar Al. G. Florescu".)
15. SOSESC DESEARA, drama in trei acte de Tudor Musatescu.
(Publican din fondul literar Al. G. Florescu.)

COMEDIA INTR'UN ACT


..SOCIE4rATII ArTORILOR DRAMATIC] ROMANI"

Acord familiar de Victor Ion Popa


Haidem la teatru de Valeriu Mardare
Metoda .
)
Colegul ' de Al. Vivoschi
Vângtorii .

Logodna lui Nículí . de Leonard Divarius


Intoarcerea lui Coco de Al. Coatu

PRETUL 30 LEI
Tlpografia Rampa" Intrarea Zalomit

www.digibuc.ro