Sunteți pe pagina 1din 13
oy . UW Keervreer VIATA SI MOARTE IN HRISTOS. EPISTOLA A I-A CATRE CORINTENI 5, 1—10* de: pr. IOAN BUDE in raport cu celelalte scrisori pauline, Epistola a Il-a catre Corin- i este mai mult o lucrare apologetic’, decit o expunere sistematica, ‘trinara.1 Intr-un stil viu si pasionant, autorul isi ap&rd apostolatul fata acelorasi adversari (iudeo-gnosticii care ,se propovaduiesc pe i insisi’, Idudindu-se ,cu fata si mu cu inima") declarindu-si_ hotarit rienenta exclusiva la Hristos. Pe parcursul epistolei, Apostolul Nea- urilor trece prin diferite stiri sufletesti — dragoste, dojana, asprime tandrete — din dorinfa de a mentine cu orice pre} unitatea Bisericii in Corint si de a-i asigura stabilitatea. Ca intotdeauna, el scrie asa cum beste, ,sinceritatea facindu-] sd reverse in scris tot ce avea pe et 2 in gindirea paulin’ a acestei epistole, esentialul il reprezinta dina- ismul profund prin care Persoana si lucrarea Mintuitorului lisus Hris- se rtisfring atit in viata credinciosilor corinteni, cit mai ales in cea sonal a autorului. ? Constiinta ca el fi apartine in totalitate lui Hris- (cf. If Corinteni 1, 1; Romani 14, 7—9), |-a stiipinit Incd de la ince- +ul misiunii sale. In momentul de rascruce al intilnirii cu Dommnul, Sf. -vel si-a concenirat rostul vietii sale ulterioare in intrebarea : ,Doamne, voiesti si fac 2 (Faptele Apostolilor 9, 6), iar Mintuitorul, prin Anania Damasc, i-a indicat un program special de slujire, de la care apostolul * Lucrare de seminar sustinut& in cadrul cursurilor de doctorat in Teologie, la dra de Noul Testament a Institutului teologic universitar din Sibiu, sub indruma- P.C. Parinte prof. dr. Vasile Mihoc, care a dat si avizul spre a fi publicata. 1 Nouveau Testament, Traduction Oecumenique de Ja Bible (prescurtat : T.O.B.). 5, 1972, p. 521. 2 Studiul Noului Testament pentru Institutele teologie, ed. a It-a, Bucuresti, 3 pp. 170—171. 3 Nouveau Testament, TOB, p. 524. ° 52. Mitropolia Banatului nu s-a abiitut niciodatii : ,Martor vei fi Lui (Hristos) in fafa tuturor nea- murilor". (Faptele Apostolilor 22, 15). In epistola de care ne ocupam, expresiile ,in Hristos’, ,cu Hristos”, ala Domnul", subliniaz&, pe de o parte, relatia de comuniune actuali a apostolului i credinciosilor, cu Hristos, iar pe de alta, afirma legatura lor mult mai strins& cu Domnul, dupa trecerea prin moarte si inviere. Pericopa II Corinteni 5, 1—10, la care ne vom referi in continuaré cuprinde ideea doctrinara de bazii a intregii epistole, oferind eshatolagiei pauline ultima trasiitura intregitoare 4, care lipseste in I si II Tesaloniceni si in Corinteni 15: starea sufletelor celor credinciosi in perioada dintre ceasul mortii trupesti si Parusia Domnului. 1. Certitudinea primirii unui trup nou, ceresc, dupa moarte (II Corinteni 5, 1—4) Versetul 1 rezolv problema contrastului dintre ,omul din afara" si »cel dinduntru”: daci omul exterior cade pradi mortii, omul interior, célauzit de harul divin, este eliberat de ea; incercirile care-] distrug pe cel dintii, il fortificd pe cel de-al doilea, Conjuncfia ,c&ci"' justifica afir- matia victorioasé din cap, 4, 17: ,C&ci necazul nostru de acum, ugor si trec&tor, ne aduce noua, mai presus de orice masurd : slavaé vesnicd co- virsitoare ... cdci stim cd... avem zidire de la Dumnezeu . .." De retinut fapiul ca peste tot, Sf, Apostol Pavel se exprima numai in numele sau si al colaboratorilor sai mai apropiafi. ® Un indiciu in acest sens il repre- zint& utilizarea tuturor verbelor la persoana I plural. Un rol interesant fl are conjunctia ,daca”, prin care se introduce 0 ipotez’ a cirei realizare apare ca nesigur, adicd faptul morfii trupesti. Peniru apostol, acest ,dac&" las& loc unei alternative optimiste : posibi- litatea de a rdmine in viata pind la Parusie. ® Denumind corpul omenesc_,,trupul morfii acesteia" (Romani 7, 24) sau ,trupul smereniei noastre" (Filipeni 3, 24), ,care moare in fiecare 2: (I Corinteni 15, 31) si asem&nindu-I cu un ,cort” pe care moartea fl va »Strica", Sf, Pavel nu-i minimalizeazi valoarea lui ca _,templu al lui Dumnezeu"" si ,al Duhului Sfint" (I Corinteni 3, 16—17 ; 6, 19), ci fi de- fineste doar fragilitatea si temporabilitatea. De fapt, el este un spatiu limitat, in care sufletul locuieste strimtorat in conditii de insuficien}4. No- tiunea de ,cort" exprim& provizoratul, nestatornicia si nesiguranta unei locuiri tihnite si definitive. In schimb, expresia antiteticd ,zidire de la Dumnezeu" casi nefécuté de mina" si mai ales atributul ,vesnici”, ilus- treazi calilatea trupului ceresc (cf. Ioan 14, 2—3) si durabilitatea exis- 4B, B. Allo, Saint Paul, Secomde Fpitre aux Corinthiens, Paris, 1937, pp. XXIV—XXV, 5 G, Godet, La Seconde Epitre aux Corinthiens, Neuchatel, 1914, p. 153. ® Idem, — dr, losif Olariu, Epistolele S. Apostol Pavel cdtre Romani Corinteni, Galateni $i Elezeni, Caransebes, 1910, p. 473.