Sunteți pe pagina 1din 53

Catedra de Biofizică Medicală, UMF Carol Davila Bucuresti,

Curs opţional - "Fundamentele investigaţiilor paraclinice"

HEMODINAMICA
ŞI
EVALUAREA CANTITATIVĂ A
ACESTEIA
A.IFTIME - F.I.P. 2018

Conf. Dr. Iftime Adrian actualizat: 2018


Cuprins

1. Unităţi de măsură pentru presiune

2. Regimuri de curgere laminară / turbulentă a


sângelui

3. Măsurarea presiunii arteriale prin metoda


sfigmomanometrică

4. Metode oscilometrice
A.IFTIME - F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P. 2018 Presiune

Wikimedia Commons

molecule ale unui fluid,


în permanentă mişcare (agitaţie termică)
Presiune

P P
A.IFTIME - F.I.P. 2018

P Wikimedia Commons
Presiune

Definiţie:
Forta exercitată perpendicular pe unitatea de
suprafaţă.

Unitatea de măsură în SI: [N] / [m2]

1 N / 1 m2 = 1 Pascal
A.IFTIME - F.I.P. 2018

Exemplu: presiunea aerului atmosferic are o


valoare de aprox. 101 325 Pascali. (la nivelul marii)
Presiune

Unităţi derivate, folosite în scop practic / tehnic:

1 atm = 101 325 Pascali

1 bar = 100 000 Pascali


A.IFTIME - F.I.P. 2018
Presiune

Coloană de lichid, de înălţime H.

La baza ei, presiunea hidrostatică


exercitată de lichid este P=ρgH,
unde ρ = densitatea lichidului.

Formal, P este exprimată în urma


P
calcului în pascali,
dar este mai convenabil de exprimat
A.IFTIME - F.I.P. 2018

direct în înălţimea coloanei de lichid.


Presiune

Unităţi derivate, folosite în scop practic / medical


(se mai numesc unităţi manometrice)

1 mm Hg : Presiunea exercitată de o coloană de


mercur, de 1 mm înălţime (măsurata la baza ei).

1 mm Hg ≈ 133.3 Pa
1 atm ≈ 760 mm Hg
1 Torr ≈ 1 mm Hg.
A.IFTIME - F.I.P. 2018

(Obs: Torr-ul este o unitate de masura derivata, folosită în


tehnică, dar mai riguros definită decât mmHg. Pentru aplicaţiile
medicale, se consideră ca validă aproximaţia 1 Torr ≈ 1 mm Hg)
Presiune

Unităţi derivate, folosite în scop practic / medical


(se mai numesc unităţi manometrice)

1 cm H2O : Presiunea exercitată de o coloană de


apă, de 1 cm înălţime (măsurată la baza ei).

1 cm H2O ≈ 98 Pa
1 cm H2O ≈ 0.73 mmHg
A.IFTIME - F.I.P. 2018

Este folosită pentru a exprima convenabil presiuni mici (ex:


presiunea sângelui venos, presiunea aerului în arborele bronşic,
presiunea lichidului cefalorahidian, etc).
Manometrul cu lichid
Pm = presiunea de măsurat,

echilibrează o coloană de lichid într-un tub în


formă de U ( Pm = ρgH )

Avantaje:
Manometrul cu lichid (de ex. mercur) este:
foarte precis, uşor de folosit şi de construit.
Nu se decalibrează în timp.

Dezavantaje:
este fragil mecanic (se sparge, se poate răsturna);
este scump (mercurul este scump)
mercurul este toxic (in caz de spargere, contamineaza
A.IFTIME - F.I.P. 2018

mediul).
Manometrul cu mercur
Este "standardul de aur" în cardiologie, datorită preciziei
foarte mari şi uşurinţei citirii lui.

Datorită acestui instrument, în ştiinţele medicale se


foloseste mmHg ca unitate de masură de facto pentru
exprimarea valorilor presionale.
A.IFTIME - F.I.P. 2018
Manometrul aneroid
Este un instrument mecanic care măsoară
presiunea prin evaluarea deformării unei
membrane elastice interne (de obicei
metalică).

Avantaje:
Este mai ieftin şi mai robust decât cel cu
mercur; pentru a fi uşor de folosit, valorile
presionale sunt marcate tot in mmHg.

Dezavantaje:
A.IFTIME - F.I.P. 2018

- Valorile măsurate nu sunt extrem de precise decât într-un interval restrâns de valori,
centrat in jurul 120 mmHg.
- În timp membrana metalică îşi pierde eleasticitatea şi valorile indicate sunt eronate, de
aceea este necesară recalibrarea anuală într-un serviciu metrologic.
Traductoare
Există şi alte dispozitive pentru măsurat presiunea.
Toate dispozitivele care servesc acestui scop se numesc in mod
generic “traductoare de presiune”.
Termenul de “manometru” (fie aneroid, fie cu mercur) se referă la
dispozitivele clasice de măsurare a presiunii.
Traductoarele de presiune mai noi sunt miniaturizate şi folosesc
alte principii fizice (de ex. evaluarea variaţiei rezistenţei electrice în
fire metalice atunci când acestea sunt deformate de o presiune
aplicată din exterior, etc).
Ele sunt adaptate şi pentru uz medical (vezi mai jos,
secţiunea “cateterism”).
A.IFTIME - F.I.P. 2018

http://www.utahmed.com/deltran.htm
Distincţia dintre
Presiune şi Tensiune Arterială
– prin „presiune arterială” ne referim la presiunea sângelui din artere (fenomen
fizic masurat în mmHg sau N/m2 F

– prin „tensiune arterială” ne referim la tensiunea mecanică din peretii arterei


(fenomen fizic măsurat în N/m), vezi cursul de Hemodinamică - Biofizică MG I.
Acest termen se referă la forţa tangenţială la suprafaţa arterei.

F
S

In limba română se poate face confuzie între cele două fenomene; aceasta este des întâlnită in
A.IFTIME - F.I.P. 2018

practica medicală (şi tolerată); confuzia se extinde şi la aparate: corect este “sfigmomanometru” şi
nu “tensiometru” - pentru dispozitivul de măsurat presiunea arterială.
In terminologia engleza, distincţia este clară: blood pressure vs. wall tension.
Regimuri de curgere ale fluidelor
Pentru a înţelege metoda sfigmomanometrică de măsurare a presiunii arteriale, sunt
necesare câteva cunoştinţe despre curgerea fluidelor reale (hidrodinamică)

Regimuri de curgere laminară / turbulentă a sângelui

- generalităţi, factori care influenţează regimul de curgere


- tubulenţa
- numărul Reynolds pentru estimarea regimului de curgere
- folosirea variaţiei regimurilor de curgere pentru măsurarea
presiunii arteriale
A.IFTIME - F.I.P. 2018
Definiţii
Linie de curgere – traiectoria urmata de un
element al fluidului in miscare (linie de
curent)

Tub de curent – delimitat de toate liniile de


curent care trec prin frontiera unui
element de suprafata

Punct de stagnare – obstacol in calea


curgerii, care imparte tubul de curent

Curgere stationara – orice element care


A.IFTIME - F.I.P. 2018

trece printr-un punct dat urmeaza


aceeasi traiectorie ca si elementul
dinaintea lui
Tipuri de curgere
Curgere laminară :
liniile de curent sunt
paralele intre ele

Curgere turbulentă:
curgere nestaţionară,
nepermanentă, haotică, cu
transfer de masă între
straturile de lichid
A.IFTIME - F.I.P. 2018

Zone de separare a curgerii


(curgeri intermediare)
Turbulenţa

Tubulenţa apare în anumite situaţii în care


curgerea laminară este împiedicată (de ex,
obstacole în calea curgerii, viteză prea
mare de curgere, vâascozitate prea mare a
lichidului.).

În zonele de separare a curgerii pot apărea


vortexuri (vârtejuri), regiuni de curgere
instabilă, care se pot deplasa în volumul
de lichid.
A.IFTIME - F.I.P. 2018
Turbulenţa

Caracteristici ale turbulenţei:

• tridimensională
• nestaţionară
• nepermanentă
• aspect haotic
• transfer de masă între straturile de lichid (se amestecă)
A.IFTIME - F.I.P. 2018
Turbulenţa
perete vasului de curgere
Directia curgerii

Obstacol

•În cazul unei turbulenţe puternice într-un vas, vârtejurile pot deplasa ritmic (vibra) peretele
vasului.

•Aceste vibraţii au o gamă largă de frecvenţe şi de aceea sunt percepute ca zgomote albe (ca o
şuierătură, fără o notă distinctivă).

•Ele se propagă prin mediul înconjurător vasului şi pot fi auzite.


A.IFTIME - F.I.P. 2018

•Sunetele de acest tip, produse în vase de sânge, pot fi auscultate la piele cu stetoscopul.

•În cazul măsurării presiunii arteriale prin metoda auscultatorie, ele se numesc sunete Korotkoff
animaţie modificată după C. de La Rosa Siqueira, Wikimedia Commons
Numărul lui Reynolds
(Estimarea regimului de curgere)

ρ = densitatea fluidului
v = viteza medie de curgere
d = diametrul vasului
A.IFTIME - F.I.P. 2018

η = vâscozitatea fluidului
Numărul lui Reynolds
(Estimarea regimului de curgere)

Pentru curgerea sângelui:

Re < 2000 – curgerea va fi laminară

2000 < Re < 3000 – curgerea are regim tranzitoriu

Re > 3.000 – curgerea va fi turbulentă

ρ = densitatea fluidului
v = viteza medie de curgere
d = diametrul vasului
A.IFTIME - F.I.P. 2018

η = vâscozitatea fluidului
Numărul lui Reynolds
(Estimarea regimului de curgere)

ρ = densitatea fluidului
v = viteza medie de curgere
d = diametrul vasului
η = vâscozitatea fluidului

Pentru curgerea sângelui:

Re < 2000 – curgerea va fi laminară

2000 < Re < 3000 – curgerea are regim tranzitoriu


A.IFTIME - F.I.P. 2018

Re > 3.000 – curgerea va fi turbulentă


Curgerea pulsatorie

Curgerea sângelui este pulsatorie (viteza variază ritmic,


cu sistola şi diastola)

NU este curgere laminară perfectă


NU este (neaparat) curgere turbulentă
Este o curgere în regim nestaţionar

În anumite situaţii, în timpul sistolei în anumite regiuni


curgerea poate deveni tubulentă (datorită creşterii
vitezei); în timpul diastolei, în aceeaşi regiune,
curgerea poate redeveni laminară (datorită scăderii
A.IFTIME - F.I.P. 2018

vitezei).
Curgerea pulsatorie

David Steinman, University of Toronto


A.IFTIME - F.I.P. 2018

http://www.mie.utoronto.ca/labs/bsl/gallery.html
film: 10_carotid.mpg
(curgerea pulsatorie în
bifurcaţia carotidei) discuţie, exemple
Curgerea sângelui
• Curgere turbulentă în baza aortei, în vasele mari

• Curgere laminară în vasele mici şi în vene

• Zone care favorizează apariţia turbulentei:

• fiziologice: cord – zonele perivalvulare; crosa aortică;


bifurcatiile vasculare

• iatrogene (induse medical): grefe, implanturi, reducerea


artificială a diametrului vaselor (de ex. in timpul măsurării
presiunii arteriale, etc)
A.IFTIME - F.I.P. 2018

• patologice: stenozele de orice natură ( de ex. plăcile de


aterom din ateroscleroză)
Presiunea pulsatilă

- Presiunea arterială are în timp variaţii între valoarea


maximă sistolică (Ps) şi minimă diastolică (Pd)

Această situaţie se regăseşte în arterele mari, dar nu


A.IFTIME - F.I.P. 2018

şi în arteriole şi capilare.
Măsurarea presiunii arteriale (PA)

• Metode invazive

• Metode neinvazive
A.IFTIME - F.I.P. 2018
Măsurarea presiunii arteriale (PA)

• Metode invazive:
I) cateterism

• Metode neinvazive:

II) Metoda auscultatorie (sfigmomanometrică)

III) Metoda palpatorie – măsoară doar PA


sistolică
A.IFTIME - F.I.P. 2018

IV) Metoda oscilometrică


I) Cateterism
Materiale folosite:
- un cateter (tub flexibil subţire, (a)), care se introduce direct in vasul de sânge (v);
- un traductor (T) miniaturizat de presiune, conectat la cateter cu un tub de legătură (l) care
conţine soluţie salină izotonică (ser fiziologic, etc);
- traductoarele sunt de obicei digitale si pot fi conectate (c) la un calculator

Presiunea din tuburile de legătură este identică cu cea din vas (contact nemijlocit cu
sângele), astfel că traductorul (dispozitiv de măsurare a presiunii) indică valoarea exactă,
reală, instantanee a presiunii din vasul respectiv.

c
l

a
A.IFTIME - F.I.P. 2018

v
I) Cateterism
Avantaje: măsurarea este foarte precisă, se poate realiza o monitorizare continua a presiunii
din vas (f. util in interventii chirurgicale, etc)

Dezavantaje: este invazivă (pot apare complicaţii - traumatism al vaselor de sânge, infectii,
etc). De aceea dacă nu este stric necesară, se preferă celelalte metode mai simple de
măsurare ale presiunii, detaliate mai jos.
A.IFTIME - F.I.P. 2018

http://wikimedia.org
Metoda auscultatorie
Materiale folosite:
1. un sfigmomanometru (sfigmos = puls), care constă din:
a) un manşon gonflabil, conectat cu un
b) manometru (aneroid sau cu mercur) şi cu o
c) pompă cu robinet de închidere/deschidere
2. un stetoscop simplu

Atentie! manometrul indică presiunea


din manşon (nu presiunea din artera)
b c

a. brahială
F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P.2016

modificat dupa http://www.medphys.ucl.ac.uk/teaching/undergrad/projects/2003/group_03/how.html


Principiul metodei:
II) Metoda auscultatorie
Cu ajutorul pompei cu robinet se variază presiunea din manşon; acesta, mărindu-şi volumul,
comprimă artera - şi îi variază astfel diametrul. Curgerea locală a sângelui devine astfel
turbulentă (creşte numărul Reynolds), iar zgomotele produse (Korotkoff) pot fi auscultate.
Apariţia şi dispariţia zgomotelor este corelată cu presiunea din manşon şi cu cea arterială.

Atentie! manometrul indică presiunea


din manşon (nu presiunea din arteră)
A.IFTIME - F.I.P. 2018

blocare completă a fluxului scăderea diametrului -> diametru normal, flux


sanguin turbulenţe auscultabile laminar, fără turbulenţe
Metoda auscultatorie
Paşii metodei sunt detaliaţi in documentul atasat prezentarii, iar dinamica evenimentelor in
cele trei imagini următoare.

Elemente cheie:
- compresia arterei trebuie realizată pe un plan osos dur (de ex. proximal de plica cotului)
- metoda NU se foloseşte pe artere vitale (carotide, bazilare, etc), deoarece presupune temporar
oprirea completă a fluxului sanguin.
- pentru a evalua presiunea arterială sistemică, este necesar ca zona din artera respectivă să fie
menţinută la aceeaşi inălţime cu cordul (aproximativ mijlocul sternului). Altfel, apare o
diferenţă de presiune hidrostatică datorata diferenţei de înalţime (de ex. pozitia mâinii la
nivelul şoldului duce la o creştere cu 10 mmHg a valorii înregistrate).

- compresia trebuie realizată cât mai rapid posibil,


dar decompresia cu o rată de cca 2 mmHg / sec
- compresia se realizează cu cca 30 mmHg mai
mult decât ultima valoare cunoscută a presiunii
A.IFTIME - F.I.P. 2018

sistolice, sau dacă e necunoscută, până la 200


mmHg.
A.IFTIME - F.I.P.2016
F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P.2016
F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P.2016
F.I.P. 2018
Metoda auscultatorie
Greşeli medicale grave:
- manşonul este menţinut umflat prea mult timp; aceasta duce efectiv la oprirea circulaţiei in
membrul respectiv (efect de garou); in mod obişnuit, o măsurătoare trebuie să dureze mai
puţin de 1 min.
- presiune maximă în manşon prea mare -> poate duce la spargeri de capilare, în special in
cazul in care sunt prezente boli endoteliale, hematologice.
- presiune maximă în manşon prea mică -> se poate pierde primul zgomot Korotkoff şi astfel
subestima valoarea p. sistolice, lucru periculos în anumite situaţii de hipertensiune.
- pacientul nu este pregătit (poziţie corectă, timp insuficient de acomodare, stres)
- se foloseşte un manşon nepotrivit pentru diametrul bratului pacientului. Balonul pneumatic din
interiorul manşonului trebuie să acopere cel puţin jumătate din circumferinţa braţului
pacientului, şi să fie centrat pe arteră. Dacă se foloseşte un manşon nepotrivit, apar erori (de
obicei o supraestimare a valorilor presionale, deoarece un manşon prea mic trebuie supra-
umflat pentru a comprima artera.

incorect
A.IFTIME - F.I.P. 2018

corect

Anesthesia, 5th Ed., Ronald D. Miller, MD (Editor), http://web.squ.edu.om/med-Lib/MED_CD/E_CDs/anesthesia/site/content/figures/3030F02.gif


Metoda auscultatorie
Erori frecvente de măsurare:

- stetoscopul este plasat integral sub manşon - > compresie suplimentară şi zgomote Korotkoff
parazite datorate stetoscopului -> interpretarea eronată a valorilor numerice. Uneori
zgomotele de frecare ale manşonului cu stetoscopul pot fi interpretate greşit ca fiind z.
Korotkoff. De aceea uneori se preferă fixarea uşoară a stetoscopului cu degetul, fără contact
cu manşonul.

- porţiunea din arteră investigată nu este la aceeaşi înălţime cu cordul.

- presiunea este scăzută prea rapid (cu mai mult de 2 mmHg). Aceasta duce la la interceptarea
unui număr insuficient de sistole şi diastole, având drept consecinţă subestimarea valorii
sistolice si supraestimarea celei diastolice (vezi imaginea următoare)

- pot apare erori de citire ale manometrului


A.IFTIME - F.I.P. 2018
Eroarea prin scăderea rapidă a p.manşon

Ps.
măsurată
eronat

Pd.
măsurată
eronat
F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P.2016
A.IFTIME - F.I.P. 2018 Eroarea de citire
Eroarea de citire
Eroarea de citire
- apare la începători - studenţi la medicină :)
- în mod standardizat, sfigmomanometrele sunt marcate din 2 in 2 mmHg (deoarece se
consideră că variaţiile sub 2 mmHg nu au importanţă clinică).
- distanţa dintre diviziunile mici consecutive corespounde unei diferenţe de 2 mmHg, iar cea
dintre zece diviziuni, unei diferenţe de 20 mmHg.
- la fiecare 5 diviziuni mici, linia mai mare marchează 10 mmHg diferenţă (confundat în mod
frecvent cu 5 mmHg, datorită asemănării cu rigla şcolară).

Eroarea de citire se elimină doar prin exerciţiu.

! pentru a elimina eroarea de citire, se recomandă ca in paralel cu urmăritul cu privirea a acului


indicator, să se facă şi număratul mental din 2 in 2, în sens descrescător (de ex: 160, 158,
156, 154, 152) sau din 10 in 10 (160, 150, 140, etc) .
A.IFTIME - F.I.P. 2018

Eroarea apare datorită faptului că evenimentele se desfăsoară rapid, şi trebuie sesizată exact
valoarea la care apare primul şi ultimul zgomot Korotkoff. Cu alte cuvinte, este necesară
atenţie distributivă (pentru urmărirea vizuală a acului, urmărirea auditivă a sunetelor,
urmărirea mentală a valorii din acel moment). Atenţia distributivă se exersează - şi nu pe
pacient, ci pe propriul braţ sau al colegului / colegei !
III) Metoda palpatorie
Materiale folosite:
1. un sfigmomanometru (sfigmos = puls).

Este similară cu cea auscultatorie, însă nu se foloseşte un stetoscop, ci palparea pulsului la


artera radială.

După umflarea manşonului, pulsul nu mai este perceput distal de manşon (sângele nu trece).
In timpul dezumflării manşonului, atunci cănd presiunea din manşon devine egală cu cea
sistolică şi sângele trece de manşon se percepe pulsul. Se notează valoarea indicată de
manometru - aceasta este aproximativ egală cu presiunea sistolică.

Metoda nu permite evaluarea valorii presiunii diastolice.


A.IFTIME - F.I.P. 2018
A.IFTIME - F.I.P. 2018 IV) Metode oscilometrice

http://www.amazon.com
Metode oscilometrice
Sfigmomanometrele digitale (“tensiometre digitale”) folosesc un principiu asemănător cu cel
clasic: fluxul sanguin este blocat temporar prin creşterea presiunii într-un manşon, apoi
presiunea din manşon este scăzută controlat ceea ce permite apariţia turbulenţei pulsatile
în arteră.
Cele mai comune dispozitive nu înregistrează însă zgomotele Korotkoff - deoarece în practică
s-a constatat că microfoanele utilizate nu fac distincţia între ele şi alte zgomote parazite.
Aceste dispozitive măsoară continuu presiunea din manşon şi detectează micile oscilaţii ale
acesteia atunci când apare unda pulsatilă prin arteră (vezi imaginea următoare).
Aceste oscilaţii (creşteri şi scăderi) ale presiunii din manşon sunt în general prea mici pentru a
fi detectate de un manometru obişnuit (valorile mari pot fi observate ca un mic tremor al
acului unui manometru aneroid). Ele pot fi detectate şi inregistrate cu un traductor electric.

Prin algoritmi empirici s-a stabilit o corelaţie între variaţia în timp a acestor oscilaţii şi valorile
p. sistolice şi diastolice. Acesti algoritmi au un caracter statistic (sunt eficienti pentru
majoritatea cazurilor, dar nu pentru toate) şi nu sunt standardizati (diversi producatori au
diversi algoritmi).
A.IFTIME - F.I.P. 2018

modificat dupa http://www.medphys.ucl.ac.uk/teaching/undergrad/projects/2003/group_03/how.html


Metode oscilometrice
Valorile reale ale p. sistolice şi
diastolice

curba scăderii
presiunii din manşon

oscilaţiile fine ale presiunii din


manşon
(amplificate pentru a fi observate)

Valorile estimate algoritmic ale


A.IFTIME - F.I.P. 2018

p. sistolice şi diastolice

Anesthesia, 5th Ed., Ronald D. Miller, MD (Editor), http://web.squ.edu.om/med-Lib/MED_CD/E_CDs/anesthesia/site/content/figures/3030F03.gif


Metode oscilometrice
Avantaje:
sunt uşor de folosit - ele sunt destinate pentru uzul personal, acasă.

Dezavantaje:
Algoritmii oscilometrici nu sunt precişi, de aceea apar uneori diferente mai mari de 5 mmHg
intre valoarea raportata si cea reala; din acest motiv, NU SE FOLOSESC pentru
prescrierea şi monitorizarea tratamentelor antihipertensive. (vezi [5], [6] bibliografie pt. detalii
suplimentare)

Este necesar ca pacientul să fie foarte bine instruit în privinta pozitionării segementului de
membru astfel încât acesta să fie la nivelul cordului (la aceeaşi înălţime cu mijlocul
sternului), iar poziţia să fie menţinută în mod pasiv (sprijinit pe o masă, pernă, etc).

Este necesar ca aparatul să fie menţinut imobil şi să nu fie atins în timpul măsurătorii (dacă
manşonul este atins sau mişcat, apar oscilaţii suplimentare ale presiunii sale, ceea ce
A.IFTIME - F.I.P. 2018

duce la valori raportate eronate).


Întrebări pentru fixarea cunoştinţelor
Întrebările constau într-un enunţ şi două afirmaţii, I şi II.
Răspunsul este notat conform cheii de rezolvare:
I adevarat, II adevarat =A
I adevarat, II fals =B
I fals, II adevarat =C
I fals, II fals =D
Autoevaluare: răspunsurile corecte pentru întrebările de mai jos se găsesc la sfârşit

1. În ceea ce priveşte unităţile de măsurare a presiunii:


I. 1mmHg este valoarea presiunii exercitate de o coloană de mercur, de 1 mm înălţime (măsurată la baza ei).
II. 1 Pascal este valoarea presiunii exercitate de o coloană de apă, de 1 cm înălţime (măsurata la baza ei).

2. În ceea ce priveşte sângele aflat sub presiune într-o arteră:


I. Prin noţiunea de “presiune arterială” ne referim la tensiunea mecanică din pereţii arterei (forţa tangenţială la suprafaţa
peretelui, fenomen fizic măsurat în N/m),
II. Pin noţiunea de “tensiune parietală” ne referim forţa exercitată perpendicular pe unitatea de suprafaţă a peretelui
arterial (fenomen fizic măsurat în mmHg sau N/m2

3. Sunetele Korotkoff:
I. Sunt produse de turbulenţele provocate de reducerea diametrului arterial prin compresia creata de manşonul
sfigmomanometrului
II. Sunt auscultabile cu stetoscopul dacă acesta este aşezat în proximitatea arterei respective

4. Sunetele Korotkoff dintr-un vas arterial:


I. Sunt un ecou special înregistrat în timpul ecografiei Doppler vasculare.
II. Sunt provocate de curgerea turbulentă; vârtejurile deplasează ritmic (vibrează) peretele vasului, fenomen audibil.
A.IFTIME - F.I.P. 2018

5. Curgerea pulsatorie fiziologică a sângelui:


I. În anumite situaţii, în timpul sistolei în anumite regiuni arteriale curgerea poate deveni turbulentă (datorită creşterii
vitezei);
II. în timpul diastolei, în aceeaşi regiune, curgerea poate redeveni laminară (datorită scăderii vitezei).
6. Despre sunetele Korotkoff auscultate în timpul măsurării sfigmomanometrice a presiunii arteriale:
I. Primul sunet apare când presiunea din manşon este egală cu presiunea sistolică
II. Al doilea sunet apare când presiunea din manşon este egală cu presiunea diastolică

7. Despre sunetele Korotkoff auscultate în timpul măsurării sfigmomanometrice a presiunii arteriale:


I. Primul sunet apare când presiunea din manşon este egală cu presiunea medie
II. Ultimul sunet apare când presiunea din manşon este aprox. egală cu presiunea diastolică.

8. În timpul măsurării presiunii arteriale prin metoda sfigmomanometrică:


I. Porţiunea din manşon care acoperă artera trebuie să fie situată sub nivelul cordului.
II. Pentru corectitudinea măsurătorii, manşonul trebuie menţinut umflat un timp cât mai lung (cel puţin câteva minute)

9. În timpul măsurării presiunii arteriale prin metoda sfigmomanometrică, dacă presiunea din manşon este scăzută prea
rapid:
I. Presiunea sistolică obţinută va fi eronată, cu o valoare mai mare decât cea reală.
II. Presiunea diastolică obţinută va fi eronată, cu o valoare mai mare decât cea reală.

10. În timpul măsurării presiunii arteriale prin metoda sfigmomanometrică, dacă presiunea din manşon este scăzută prea
rapid:
I. Presiunea sistolică obţinută va fi eronată, cu o valoare mai mică decât cea reală.
II. Presiunea diastolică obţinută va fi eronată, cu o valoare mai mică decât cea reală.

11. În timpul măsurării presiunii arteriale prin metoda sfigmomanometrică:


I. presiunea din manşon trebuie scăzută cu ritmul de aproximativ 2mmHg/sec
II. O scădere mai rapidă de 2 mmHg/sec duce la erori de estimare a valorilor p. sistolice şi diastolice.

12. Metoda palpatorie de măsurare a presiunii arteriale:


I. Permite estimarea valorii presiunii sistolice
A.IFTIME - F.I.P. 2018

II. Permite estimarea valorii presiunii diastolice.

13. Metoda palpatorie de măsurare a presiunii arteriale:


I. Permite estimarea valorii presiunii diastolice
II. presupune palparea pulsului arterial, proximal de manşonul gonflabil.
14. Metoda palpatorie de măsurare a presiunii arteriale:
I. permite estimarea valorii presiunii sistolice;
II. presupune palparea pulsului arterial, distal de manşonul gonflabil.

15. Metoda oscilometrică de măsurat presiunea arterială:


I. este mai precisă decât metoda sfigmomanometrică
II. nu este necesară menţinerea porţiunii de membru cu manşon la acelaşi nivel cu cordul (înălţimea mijlocului sternului).

16. Metoda oscilometrică de măsurat presiunea arterială:


I. este mai putin precisă decât metoda sfigmomanometrică
II. este necesară menţinerea porţiunii de membru cu manşon la acelaşi nivel cu cordul (înălţimea mijlocului sternului).

17. Manometrul unui sfigmomanometru:


I. indică presiunea sângelui din arteră.
II. indică presiunea aerului din manşonul gonflabil.

18. Pe ecranul manometrului aneroid al unui sfigmomanometru pentru măsurat presiunea arterială:
I. O diviziune mică reprezintă 2 mmHg.
II. O diviziune mare reprezintă 10 mmHg.

Probleme (complement simplu):


19. Ecranul sfigmomanometrului aneroid din figura indica valoarea:
A) 104 mmHg
B) 130 mmHg
C) 100,4 mmHg
D) 108 mmHg
A.IFTIME - F.I.P. 2018
20. Ecranul sfigmomanometrului aneroid din figura indica valoarea:
A) 142 mmHg
B) 140,1 mmHg
C) 140,2 atm
D) 142 atm

21. Ecranul sfigmomanometrului aneroid din figura indica valoarea:


A) 45 mmHg
B) 45 atm
C) 50 mmHg
D) 50 atm

22. Unei persoane cu hipertensiune arterială i se măsoară presiunea arterială la nivelul arterei brahiale
si se găseste o presiune arterială sistolică de 180 mmHg. Presupunând că s-ar putea întâmpla un
accident si ar fi perforată artera brahială, care este înălţimea în centimetri până la care ar ţâsni
iniţial sângele? (Presupunând că perforaţia este orientată vertical în sus si că nu intervine imediat
A.IFTIME - F.I.P. 2018

nici unul dintre mecanismele de coagulare si hemostază). Se cunoaste densitatea mercurului = 13,534kg/m3, iar pentru
simplificarea calculelor, consideraţi că densitatea sângelui = densitatea apei = 1000kg/m3.
A) 24 cm
B) 2,4 m
C) 180 mm
D) 1,8 m
Răspunsuri:
1B 7C 13 D
2D 8D 14 A
3A 9C 15 D
4C 10 B 16 A
5A 11 A 17 C
6B 12 B 18 A

19 D 21 C
20 A 22 B (pentru indicatii de rezolvare, vezi
problema rezolvata 7 din manualul de LP,
disponibila online, aici. )

Observaţie
Acest document contine imaginile si animaţiile relevante pentru expunerea materiei in timpul
prezentarii din amfiteatru. (Este un material ajutator dpdv didactic; a se consulta si “Protocolul
pentru măsurarea presiunii arteriale”, atasat).

Reproducerea sau folosirea in alte scopuri nu este permisa fara acordul scris al autorului.
Acest material este destinat exclusiv studentilor din anul I ai UMF - Carol Davila Bucuresti,
Facultatea MG.
Bibliografie
1. Curs de biofizica medicala, C. Ganea (biofizica-umfcd.ro)
2. Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al. (Ed. Carol Davila)
3. Anesthesia, 5th Ed., Ronald D. Miller, MD (Editor) © 2000 Churchill Livingstone, cap. 30
( http://web.squ.edu.om/med-Lib/MED_CD/E_CDs/anesthesia/site/home2.htm )
4. Curs de dinamica fluidelor si hemodinamică, A. Popescu
5. Inaccuracy of wrist-cuff oscillometric blood pressure devices: an arm position artefact?, A. Mourad, A. Gillies, S. Carney
Blood Pressure Monitoring 2005, 10: 67 –7 1
6. Oscillometric blood pressure measurement: progress and problems, van Montfrans G.A., Blood Press Monit. 2001
Dec;6(6):287-90.
7. Blood Pressure Measurement: Recommendations of the British Hypertension Society, BHS 1999, © Medi-CAL Unit,
University of Aberdeen 1999
8. Mayo Clinic: How to measure blood pressure, online: http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-
pressure/multimedia/how-to-measure-blood-pressure/vid-20084748

Sursele imaginilor:

Cele mai multe imagini sunt create in cadrul Catedrei de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, unele publicate in:
- Curs de biofizica medicala, I. Baran, A. Popescu, et. al.
- Lucrari practice de Biofizica si Fizica Medicala, Iftime A, Baran I, s.a., Ed. Univ. C, Davila 2013

Celelalte imagini sunt orginale, sau preluate si / sau modificate din urmatoarele surse, astfel:
A) Imaginile in domeniu public (licenta GNU / GPL / CC): Wikimedia Commons şi OpenClipart Library
B) In celelalte cazuri, sursa imaginii este indicata fie sub imagine, fie supraimpusa peste text (de ex. “National Geographics”
sau "medmovie.com"). Animatiile prezentate in timpul cursului sunt preluate de pe medmovie.com sau la fel, sursa este
mentionata in slide.