Sunteți pe pagina 1din 4

MODELUL COMUNICATIV – FUNCŢIONAL

-PREDAREA INTEGRATĂ A LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE-

Noul curriculum la limba şi literatura română are în vedere studiul limbii materne pe baza
modelului comunicativ-funcţional, care propune o viziune integrată a celor trei domenii specifice:
limbă, literatură şi comunicare. Din această perspectivă, literatura oferă domeniilor limbă şi
comunicare un material divers sub aspect textual, lingvistic şi discursiv. Pe de altă parte, cunoaşterea
elementelor de construcţie a comunicării, circumscrise domeniului limbii, oferă studiului textului
literar sau nonliterar instrumente utile pentru descifrarea, analiza şi interpretarea textelor.
Comunicarea este cea care asigură coeziunea domeniilor: literatura este privită ca un act de
comunicare, bazat pe un pact între autor şi cititor, iar limba este văzută nu ca finalitate a însuşirii
unor reguli sistemice, ci tocmai ca aplicare a achiziţiilor din acest domeniu în receptarea sau în
producerea mesajelor.
Curriculum-ul pentru învăţământul primar este structurat în funcţie de un model
comunicativ-funcţional care presupune predarea integrată a capacităţilor de receptare şi de
exprimare orală, cât şi a capacităţilor de receptare a mesajului scris si de exprimare in scris.
Conform acestui nou model comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de
receptare a mesajului oral şi a celui scris (citire, lectură), precum şi cele de exprimare orală,
respectiv de exprimare scrisă. Domeniile limbii române (citire, lectură,gramatică, compunere) sunt
definite acum în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris,
exprimarea orală şi cea scrisă.
Comunicarea este prezentată în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind
deprinderi de receptare şi exprimare orală, respectiv scrisă.
Clasa I este singura clasă în care se mai disting două din vechile domenii ale limbii, citirea şi
scrierea, atunci când se predă în mod tradiţional cu oră specială de citire şi oră specială de scriere.
Noul model comunicativ-funcţional (predarea integrată) faţă de predarea tradiţională are
avantajul menţinerii interesului activ al elevilor, activităţile nemairepetându-se. Trecând pe parcursul
aceleeaşi lecţii de la activitatea de citire la cea de scriere s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi
participă cu mai mult interes la activitate, se menţine trează atenţia elevilor prin alternarea citirii cu
scrierea.
Abordarea tradiţională
Etapele unei lecţii de citire pot fi:
- alegerea propoziţiei în care se află un cuvânt ce conţine sunetul nou (dacă sunetul predat
este o vocală, este bine ca aceasta să formeze singură silaba, cu excepţia vocalei î. Dacă sunetul este
o consoană, ea trebuie să se afle între două vocale)
- stabilirea locului cuvântului în propoziţie
- despărţirea cuvântului în silabe şi descoperirea sunetelor care compun fiecare silabă
- pronunţia sunetului noui în diferite poziţii (început, interior, sfârşit)
- jocuri pentru descoperirea sunetului nou în diferite cuvinte
- prezentarea literei de tipar corespunzătoare sunetului
- descoperirea literei noi din diferite surse (reviste, ziare, cărţi)
- intuirea ilustraţiei
- întrebările învăţătorului în legătură cu ilustraţia trebuie astfel formulate încât, prin
răspunsuri, elevii să pronunţe toate cuvintele din pagină
- citirea pe silabe şi integrală a grupurilor de cuvinte (se urmăreşte formarea câmpului vizual
de o silabă)
De la citirea pe silabe nu se trece imediat la citirea textului, deoarece elevul trebuie să-şi
regleze respiraţia. Între citirea pe silabe a cuvintelor la citirea textului se pun câteva întrebări elevilor
pentru a-i aduce la o respiraţie normală, respiraţia având un rol important în citirea corectă.
- citirea textului (prima citire a textului o face elevul)
- formulare de întrebări în legătură cu textul
- exerciţii de citire
- citirea model a învăţătorului care nu se desfăşoară la începutul lecţiei şi nici la sfârşitul ei,
pentru a exista timp ca elevii să citească textul după modelul învăţătorului
- exerciţii de dezvoltare a exprimării
Etapele lecţiei de scriere pot fi:
- intuirea literei de mână (stabilirea elementelor grafice)
- scrierea model a literei pe tablă, cu explicarea fiecăreri mişcări a mâinii
- scrierea literei pe tablă de către elevi
- scrierea literei în aer, pe bancă, pe podul palmei
- exerciţii pregătitoare pentru scriere
- scrierea literei de trei ori
- verificarea scrierii
- elevii care au scris corect mai scriu trei litere, ceilalţi exersează cu învăţătorul
- exerciţii de scriere a literei
- scrierea cuvintelor
În această etapă se disting trei momente:
o copierea cuvintelor după modelul scris pe tablă sau pe planşă
o transcrierea cu litere de mână a cuvintelor după un model scris cu litere de tipar
o dictarea sau scrierea din memorie a cuvintelor
- scrierea propoziţiilor
Abordarea integrată a citirii şi scrierii
Lecţia I
- alegerea propoziţiei
- stabilirea locului cuvântului în propoziţie
- despărţirea cuvântului în silabe
- pronunţia sunetului nou
- prezentarea literei de tipar
- intuirea ilustraţiilor
- citirea grupurilor de cuvinte
- intuirea literei de mână
- scrierea model a literei de mână
- scrierea în caiet a literei de mână
- scrierea cuvintelor
Lecţia a II-a
- citirea textului
- scrierea propoziţiilor
- exerciţii de dezvoltare a exprimării şi de scriere
Clasele sau elevii cu ritm lent de învăţare pot încheia studiul literelor în prima luna a clasei a
doua. În această situaţie, nu se justifică repetenţia numai pentru acest motiv.
În prima parte a semestrului I din clasa a II-a se desfăşoară perioada postalfabetară.