Sunteți pe pagina 1din 36

CIRIPEL CEL LACOM

De Luiza Vladescu

Mariana
Badulescu
Slanic 1
Ciripel este un vrăbioi rotofei, zgribulit şi
lacom. Cât e ziulica de mare, stolul de
vrabii, în care traieşte Ciripel ,se împrăştie
pe drum, prin ogrăzi după hrană.
Cum una dintre vrabii afla ceva de
mâncare striga: ’’ cip , cip. Veniţi fraţi şi
surori c-am găsit mâncare!. Şi vin care pe
unde sunt ,şi ciugulesc cu plăcere.
Iarna e tare grea . De câteva zile s-a stârnit o
viforniţă cumplită . Bietele vrăbiuţe nici grai
nu mai au să ciripească ,să ţopaie prin zăpa-
da, întărită, se strâng una într-alta , se înfoi-
ază în pene,să se dezmorţească dar
degeaba.
-,,Of ce greu e iarna pentru vrăbii,privi
Ciripel nemulţumit că –şi simţea guşa
goală .De ieri n-am mai găsit nici un fel de
mâncare . Nici tu musculiţe, nici ţânţari, nici
tu omizi –vai de capul nostru!,,

5
-Ciripel, parcă ai fi o curcă plouată, şi
nicidecum un vrăbioi viteaz îi spune o vrabie mai
bătrână. Iarna este mai greu de găsit mâncare,
dar tot mai afli grăunţe, firimituri , mai sunt
copii care pun pe pervazul ferestrei resturi de
mâncare. Copiii aceştia ne iubesc şi ne ajută să
trecem iarna mai uşor.

6
-Cip ,cirip !..ciripi vrabia cea bătrână.
Destul am stat la taifas şi ne-am văicărit
. Vrăbii suntem sau nişte răţoi ?Hai să
ne înălţăm în zbor şi să căutăm de
mâncare ! Hai să veselim drumeţii şi
copiii.
Vrăbiile se înălţară în stol, se rotiră sus,
spre boltă ca o cupolă de cleştar,
deasupra caselor, ogrăzilor, acoperite
toate în strai de zăpadă .

8
Ciripel s-a înălţat şi el cu tot stolul, iar
când s-a împrăştiat în văzduh după
hrană,şi-a rotit ochişorii ca bobiţele de
inenupăr, şi-a rotit ochişorii cât o
corcoduşă şi ce credeţi că a văzut?

9
Într-un balcon, pe o masă de lemn era aşternut
un strat de mălai frământat. Ciripel cel lacom
zbură acolo. Din casa, copiii se uitau pe
fereastră.
-A venit o vrabie pe la noi, şopocăi unul
celuilalt cu fereală ca să nu-l sperie pe Ciripel.
Acum vor venii mai multe ,să vezi că vrăbiuţa
asta le dă la toate de ştire.
Dar ţi-ai găsit, Ciripel cel lacom se gândi că-
i mai bine să-şi umple numai el guşa şi să nu
cheme stolul. Cine ştie poate că atunci vor
venii cu toate ,nu mai apucă el sa se
sature .Pe când aşa.. . uite ce ospăţ!
Vrăbiile la început se neliniştiseră ;
,,-Unde-i Ciripel? L-o fi
mâncat vreo pisică,o fi degerat?’’ Dar Ciripel
se întorcea rotofei .
-Cip ,cip Ciripel unde-ai fost?
El îşi plecă încet capul şi începe pocăit:
-Am fost după mâncare dar nu am găsit
nimica!
Şi aşa în fiecare zi pe la prânz Ciripel se
desprindea din stol si zbura la casuţa cu
balcon. Ciugulea, ciugulea şi îşi umplea guşa şi
apoi se întorcea.
Vrăbiile îl întrebau:
-Ciripel ai găsit?
-N-am găsit?
Şi-şi facu Ciripel o burtă cât un ghem
de lână .

14
Într-o zi ce să vezi ?Nici n-apucă Ciripel să
înghită bine un bulgăraş moale de mălai de
pe măsuţa din balcon când hop!Top! O
cioară mare şi neagră ca o pisică. Lui
Ciripel îi stătu inima de frică.
Cioara ca cioara, clonţ… … clonţ ia în plisc
cât lua Ciripel de zece ori ….
-Câr,câr, du-te mai încolo obraznicule ,îi
croncănii cioara .
-Nu vezi că mă împiedic de tine ? Ciripel
ţopaia speriat în lături. De frică şi de necaz
nu mai putu ciuguli nimic. Parcă-i sta
firimitura în gât. Pe când cioara clonţ,clonţ,
ciocănea cu pliscul ei tare ca un ciocan în
tăbliţa mesei, iar a ajuns lângă Ciripel.
-Piei din calea mea că îndată te jumulesc!..
Ciripel ce să facă? S-a dat într-un colţ şi
şi-a întors căpuşorul să prindă o
firimitură .Dar cioara clonţ i-a tras-o de sub
cioc .

18
-,,Of ce Cioroi cumplit şi nesuferit! ’’ gândi
Ciripel . Dar una e să spui în gând şi alta e
să spui tare . Ciripel abia îndrăznii să
spună ,, cip ‘’ ,că cioara îl plesneşte în cap
cu pliscul.

19
-Sterge-o n-auzi. Şi Ciripel
zbură amărât la stolul lui.

20
A doua zi vrăbiuţele erau tare flămânde.
Dar ce se aude? Toate vrăbiile din vişin
îşi înalţa capul .Din departare se auzea un
ciripit jalnic ,,pip,’’ ,,pip’’, ,,pip’’! Cine-i
oare ? Ciripel? Ce-i cu el?

21
-Ce să fie? Într-o clipă vrăbiile-s acolo la
masuţă din balcon . Şi ce văzură?Un vrăbioi
lacom şi prostuţ jumulit de o cioară mare şi
neagră ca o pisică. Şi îl jumulea cioara de-i
scăpărau fulgii lui Ciripel.
Într-o clipă toate vrăbiile
zvârrr!...deasupra ciorii şi dă-i şi
ciuguleşti-o ,şi zmulge-i penele până
când a zburat .
Ciripel ca vai de el, ameţit, jumulit şi
smerit stătea pe colţul mesei , cu mălaiul
lipit de cioc şi de piept, şi aşteptă judecata
vrăbiilor.
-Aşa flămânzeai tu? Mergeai singur să
ciuguleşti? Eşti o ruşine în stolul nostru , îi
spuse vrabia cea bătrână .
-Cirip …încuvinţară toate!
-Rămâi şi ospătează-te singur
frăţioare,şi de-o mai veni cioara să ne
dai de ştire s-o izgonim. Poftă bună!
Stolul se înălţă în văzduhul plumburiu.
Vrăbioiul cel lacom rămase singur
stăpân pe toată masa de mălai
...Prietenii îl părăsiseră !
A dat să îmbuce o firimitură, dar ce
folos!....Parcă era amar, parcă îi pierise
foamea .

26
Îşi lasă capul pe spate, îşi roti ochişorii şi
cercetă zarea întunecată. Deodată, în
depărtare, zări un stol de vrăbii, ce se lasă pe
acoperiş. Ciripel bătu din aripi şi în zbor grăbi
într-acolo.
-,, Luaţi-mă cu voi !. Luaţi-mă cu voi!...
Deoarece vrăbiuţele sunt bune şi iertătoare îl
luară cu ele.

27
De atunci Ciripel s-a schimbat. Niciodată nu
a mai procedat aşa!
El era primul care îşi anunţa toate surioarele
când găsea de mâncare, era cel mai
atent,cel mai bun,cel mai corect.
Salut !
PROVERBE POTRIVITE ACESTEI
POVESTIRI
*,,Prietenul la nevoie se cunoaşte!,,
*,,Lăcomia strică prietenia!,,
*,,Minciuna are picioare scurte,adevărul o
prinde din urmă!.,,
*,,Unde-i unul nu-i putere, unde-s multi
puterea creşte!,,
Descrie comportamentul lui Ciripel….

30 30
Cum este Ciripel?
Click pe etichetă și
afli răspunsul A
F
corect

egoist
darnic F
iubitor
A A
lacom mincinos
1. Când se întâmplă? 2.Unde găsește Ciripel
mâncare?
1. Când?

6. De ce? 2.Unde ?

6. De ce îl 3. Ce le
părăsesc spune
vrăbiile pe celorlalte
Ciripel? vrăbiuțe?

5. Cum ? 3. Ce ?

5. Cum este salvat


Ciripel?
4. Cine? 4. Cine îl întrerupe
din lăcomia lui?
Numărăm și calculăm și mai multe învățăm.
Vrăbiuțele istețe, vor și ele să învețe:
Click pe

1108 6 4
răspunsul
corect

- ?= ? + =
R= R=

? - = R=
Iarna e tare grea pentru
bietele vieţutoare. Şi ele
au nevoie de ajutor.
Cum ?

34
Păsărica în timpul iernii
Iarna ninge şi îngheaţă,
Frigul creşte tot mereu,
Păsărica cea isteaţă
Nu-şi mai zice cântul său.
Când afară viscoleşte,
Ea s-ascunde tremurând
Într-un colţ unde găseşte,
Nu ca vara ciripind;
Ci zbârlită şi-întristată,
Singură ca vai de ea,
Pe la drum mâncarea-şi cată,
Sărmănica păsărea.
Dumnezeu care-a creat-o
Pe dânsa ca şi pe noi,
O hrăneşte şi-o păzeşte,
El o scapă de nevoi!
(Ion Creangă)
Sfârşit!

Mariana
Badulescu
Slanic Prahova