REALIZAREA REFLECŢIA
CG/ OC CS/OR EVOCARE
SENSULUI
FORME MIJLOACE
CONŢINUTURI METODE: DE ORGANIZARE ŞI MATERIALE METODE
A CLASEI DIDACTICE
CONVERSAŢIA
EURISTICĂ METODE CVINTETUL
ORGANIZATORI
ORGANIZATO
GRAFICI MOZAICUL GRAFICI
...........
..........
PREDICŢIILE
EXPLOZIA
STELARĂ
.........
PROPRIA ANALIZA SWOT
• a) curriculum vitae;
• b) o scrisoare de intentie, având între 200 si 400 de cuvinte, în
care se prezinta motivatia participarii la examenul de definitivat,
obiectivele si asteptarile proprii în formarea personala ca
profesor, autoaprecierea activitatii/experientei câstigate pe
parcursul semestrului, autoaprecierea portofoliului profesional si
propuneri de ameliorare;
• c) un raport de progres scolar, însotit de urmatoarele
documente-suport:
• (i) planificarile: anuale, semestriala si pe unitati de învatare;
• (ii) minimum 10 proiecte didactice, pentru tipuri de lectii diferite;
• (iii) instrumente de evaluare (un test predictiv, cu baremul aferent, rezultatele
testarii, masuri);
• (iv) catalogul profesorului;
• (v) resursele didactice adaptate nivelului clasei/grupei.
• d) Autoevaluarea portofoliului profesional, conform Grilei de evaluare
prevăzute în anexa nr. 4.
• (5) Portofoliul profesional personal este notat cu note între 1 si 10. Nota
acordata nu poate fi contestata.
Proba scrisă
• În structura lucrarii scrise, subiectul de specialitate
are o pondere de 60%, iar subiectul de metodica de
30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
– limba si literatura româna si matematica, metodica
predarii acestora - pentru învatatori, institutori si
profesori pentru învatamântul primar din unitatile
scolare cu limba de predare română;
– limba româna si literatura pentru copii, metodica
activitatii instructiv-educative din învatamântul
prescolar - pentru educatoare, institutori si
profesori pentru învatamântul prescolar din
unitatile prescolare cu predare în limba română.
• ART. 36
• Nota obtinuta la examen se calculeaza
dupa formula: ND = (NI1 + NI2 + NP +
7NS)/10, unde
• ND reprezinta nota la examen,
• NI1 reprezinta nota inspectiei de specialitate 1,
• NI2 reprezinta nota inspectiei de specialitate 2,
• NP reprezinta nota acordata pentru portofoliul profesional personal, iar
• NS reprezinta nota la proba scrisa.
Subiectul I (60p):
A. Limba și literatura română-30:
- 1. limba română (vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )
-2. Literatură română (poezie, proză, dramaturgie)
Subiectul I (60p):
• b. Scrisoare de intenție
• Model- E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF.
2017\Scrisori+de+intentie_modele1.pdf
• Model făcut-E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF.
2017\Scrisoare de intentie.docx
c.i. Planificarea anuală și
semestrială
• Completați tabelul cu tot ceea ce știți și ceea ce ați vrea să știți
despre planificarea anuală și semestrială.
• -
Subiecte
• Se dă următoarea secvenţă din programa
şcolară……..
• Competenţa generală/Obiectiv cadru
• Competenţa specifică/Obiectiv de referinţă
• Conţinuturi
• O secvenţă din scenariul
didactic:(operaţionalizarea obiectivelor, metode,
forme de organizare a clasei, mijloace şi materiale
didactice, justificarea alegerilor făcute)
Lecția
Constituirea sensului
anunţarea subiectului lecţiei noi
activităţile de învăţare, în ordinea desfăşurării lor
feed-back
Reflecţie
reflecţie asupra activităţii (Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că
a fost rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
temă pentru acasă (dacă este cazul)
SCHIŢA LECŢIEI: „Motanul bunicului”-după Ionel Teodoreanu
ŞCOALA:
DATA:
CLASA : a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba şi comunicare
DISCIPLINA: Lectură
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Baba iarna intră-n sat
SUBIECTUL: Textul literar. Text suport: „Motanul bunicului”- după Ionel
Teodoreanu
OBIECTIVE OPERATIONALE:
• sa redea prin cuvinte proprii continutul textului;
• să caracterizeze personajele;
• sa raspunda corect la intrebari;
• sa colaboreze in vederea rezolvarii sarcinilor;
• sa ordoneze corect ideile textului;
• sa manifeste interes pentru participarea la lectie;
RESURSE:
• procedurale : conversatia, explicatia, Brainstorming, dramatizarea, munca in
echipa, activitatea independenta;
b) materiale: planse, auxiliar “Puşculiţa cu lecturi”
c ) temporale : 45 min.
d) umane : 13 elevi
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evocare
Stabilirea ordinii şi disciplinei în clasă, crearea condiţiilor optime începerii orei prin pregătirea materialului
didactic necesar şi aranjarea mobilierului.
Prezint elevilor o ghicitoare: Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor ?
Iata bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…
Constituirea sensului
Se anunţă titlul lecţiei şi din obiectivele lecţiei :”Motanul bunicului”, de I.Teodoreanu.Ca obiective trebuie
să caracterizeze personajele şi să argumenteze propria opinie.
După citirea lecturii, se poartă o conversaţie pe marginea celor prezentate.Elevii vor ordona câteva
expresii din text cu explicaţia acestora.
Vor rezola individual exerciţiul 5.
Cu ajutorul metodei Brainstorming, sunt solicitaţi să continue enunţul: „Când ai o pisică........
Activitate pe grupe:
Se va realiza „Explozia stelară”, în care fiecare grupă va avea de formulat întrebări referitoare la text:
Cine? Ce? Când? Unde? De ce?
Se vor stabili frontal, ideile principale ale textului.
Elevii sunt rugaţi să găsească 5 argumente prin care sa convingă că merită să ai o pisică.
Elevii sunt solicitaţi să alcătuiască „schiţa de recenzie” a textului.
Reflecțíe
Elevii vor răspunde la întrebări: Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că a fost
rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
Ca temă, elevii au de căutat proverbe despre pisică.
6. Exerciţiu aplicativ:
Asociați etapele E.R.R.- ului cu etapele proiectului didactic tradițional:
Evocare Momentul organizatoric
Reactualizarea cunoștințelor
Captarea atenției
Realizarea sensului Anunțarea temei și a
obiectivelor
Prezentarea noului conținut
Reflecție Obținerea performaței
Fixarea cunoștințelor
Asigurarea transferului
Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti şi ce va şti să
facă elevul;
Finalităţile educaţiei sunt orientări valorice asumate la nivel de politică a
educaţiei, în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a
personalităţii;
După S. Cristea sunt:
• Finalităţi macrostructurale : idealul şi scopurile;
• Finalităţi microstructurale: obiective generale, specifice şi
operaţionale;
Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi
complexitate.
Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele asteptate
ale invaţării la finalul unui an de studiu şi urmaresc progresia in formarea
de capacitaţi şi achiziţia de cunoştinte ale elevului de la un an de studiu la
altul.
Obiectivele operaționale sunt enunţuri cu caracter finalist ce dau sens intenţiei de
a produce o schimbare în structura personalităţii elevului, ca urmare a implicării lui
într-o activitate instructiv-educativă.
Operaţionalizarea obiectivelor – trecerea de la nivelul finalităţilor
macrostructurale la cel al finalităţilor microstructurale prin derivare sau specificarea
criteriilor pe baza cărora un obiectiv devine operaţional.
R.F.Mager:
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiţiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuşită.
Exemplul 1. :
CÂND: La sfârşitul lecţiei,
CINE: elevii (1)
CE FACE: vor analiza (2)
CE ANUME: verbele (3) dintr-un text dat, exclusiv în baza
cunoştinţelor dobândite,
CUM: fără nici un ajutor din partea
învăţătorului/institutorului (4);
CRIETRIU: obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi
analizate corect cel puţin 7 din cele 10 verbe existente în text
(5).
Concluzii…
Forme de organizare
Reprezintă forma de organizare Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
în care profesorul lucrează direct, divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
cu întreaga clasă. săi.
Accentul cade pe activitatea Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
cadrului didactic, care dirijează şi celelalte, prin cooperarea dintre
îndrumă activitatea elevilor. elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Elevii au mai mult un rol pasiv şi Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
există posibilităţi foarte reduse de eterogene în raport de anumite
diferenţiere şi individualizare a criterii.
instruirii. Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.
În cadrul aceleiaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
9. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la metoda CUBUL, rezolvă
cerințele:
Reprezintă forma de organizare Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
în care profesorul lucrează direct, divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
cu întreaga clasă. săi.
Accentul cade pe activitatea Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
cadrului didactic, care dirijează şi celelalte, prin cooperarea dintre
îndrumă activitatea elevilor. elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Elevii au mai mult un rol pasiv şi Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
există posibilităţi foarte reduse de eterogene în raport de anumite
diferenţiere şi individualizare a criterii.
instruirii. Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.
În cadrul aceleaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
Psihologul Howard Gardner-
autorul teoriei inteligentelor multiple
a identificat cele opt tipuri de inteligenta:
• verbala,
• logico-matematica,
• muzicala,
• corporala-kinestezica,
• spatiala,
• interpersonala
• intrapersonala
• naturalista
Metode
Mijloace didactice
Forme
de organizare a activităţii
Metodele
Aplicarea acestor metode reclamă mult tact, timp, diversitate de idei, creativitate,
solicitudine, responsabilitate!
SCRIPTIO CONTINUA
• La greco-romani, textele erau redactate în
“ scriptio continua” : literele compuneau un
text continuu, fără semne de punctuaţie,
alineate şi paragrafe. Singura soluţie de a
citi era separarea cuvintelor de către
cititor, cu ajutorul vocii, aşa cum citim
partiturile când cântăm la un instrument.
• Abia în jurul anului 1000 s-a început
aplicarea lecturii silenţioase ca obicei de
lectură.
SCRIPTIO CONTINUA
• dilemădetimpverbal
• lacursuldepregătireaexamenelorcaresedesfăşoa
răînînvăţământmultepersoanesauarătatinteresat
esăparticipeiarpropunătorulcursuluicareesteşipro
fesordelimbaromânăsagânditsădestindăatmosfe
rasitotodatăsăprezinteşiuneventualpunctdeacce
saldesfăşurăriiactivităţiiaşacăiaîntrebatpecursanţ
icareestediferenţaîntrecinevacareaînceputacestc
ursşicinevacarevaîncepeacestcursşicelmaiorigin
alrăspunsafostcădiferenţaestededouăsutedouaz
ecidelei
Scriptio continua- Preșcolar
FLOAREA DE NUFĂR
• Activitate matematică.
• Tema: Coşul cu legume
• Material: Legume de diferite mărimi, în conformitate cu sarcina primită de fiecare grupă.
• Descrierea activităţii.
• Copiii sunt impărţiţi în 6 grupe ca câte 3-4 copii fiecare grupă.
• Grupa 1 are sarcina de a descrie elementele reprezentate şi să facă grupe după mărime:
roşii mari, ardei mici, vinete mijlocii.
• Grupa 2 are sarcina de a compara numărul elementelor celor doua grupe: roşii şi ardei,
mărimea ( mari , mici ) şi culoarea legumelor ( roşii, galbene şi verzi )
• Grupa 3 analizează grosimea morcovilor alcătuind un şir crescător.
• Grupa 4 asociază forma roşiilor cu forma geometrică pe care o desenează (cerc).
• Grupa 5 deduce (aplică) succesiunea elementelor dintr-un şir de legume ( ceapă,
gogoşari, usturoi ) continuând şirul început.
• Grupa 6 argumentează de ce şirul nu respectă alternarea culorilor.
CIORCHINELE
DIAGRAMA VENN
Explozia stelară
Definiție – este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri .
Etapele metodei
- elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat
- pe steaua mare se scrie ideea centrală
- pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE
CE, CÂND, iar 5 elevi extrag câte o întrebare
- fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci
grupuri
- grupurile cooperează în elaborara întrebărilor
- la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și
spun întrebările elaborate (un reprezentant al grupului)
- elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări.
Exemplu: Pornind de la textul “Uriasul Bun
al Pamantului”, dupa Gheorghe Onea,
formulati intrebari de tipul celei alese.
CE?
CÂND? CINE?
Uriasul
Bun al
Pamantului
DE CE? UNDE?
EXPLOZIA STELARĂ
CINE?
Cine a bătut cocoşul?
Cine a luat punguţa cocoşului?
Cine era în trăsură?
CÂND? Când a alungat moşul cocoşul? Când a fost numită baba găinăreasă?
Când s-a întors găina la babă?
UNDE?
Unde a fost aruncat cocoşul?
Unde a turnat cocoşul galbenii?
Unde a trimis baba găina?
DE CE?
De ce a alungat moşul cocoşul?
De ce a aruncat vizitiul cocoşul în fîntînă?
De ce cocoşul era purtat peste tot de moşneag?
JURNALUL DUBLU sau JURNALUL CU
DUBLĂ INTRARE
• Metoda Jurnalului Dublu este utilizată în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care
permite elevilor:
• să coreleze noile informaţii cu experienţa lor personală, cu cunoştinţele anterioare;
• să mediteze la semnificaţia pe care o are un conţinut informaţional pentru fiecare
din ei.
• Această tehnică presupune următoarele etape:
• elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
• fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat în mod deosebit;
• pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă fiecare elev scrie pasajul
ales, iar în partea dreaptă notează comentariile personale referitoare la acel pasaj.
Structura Jurnalului dublu este prezentată mai jos:
Fragment Opinii personale
3
Metoda predicţiilor
• Metoda predicţiilor stimulează creativitatea, face apel la experienţa şi cunoştinţele
anterioare.
• La începutul activităţii se scrie pe tablă ,,Tabelul predicţiilor’’.
Ce credeţi că se va De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat, de
întâmpla? fapt?
INTELIGENŢA LINGVISTICĂ
Imaginează-ți că Garoffi și-a cerut iertare printr-un bilet. Scrie conținutul acestui
bilet respectând structura acestuia și formulele de adresare potrivite;
INTELIGENŢA MUZICALĂ
Selectează primul enunț.Citeşte-l ritmic bătând din palme. Tactează apoi măsura
batând cu creionul în bancă;Completează versurile următoare găsind cuvinte
potrivite care să rimeze.
INTELIGENŢA KINESTEZICĂ
Selectează replicile sergentului Citește-le cu voce tare respectând intonația și
mimând gesturile sugerate de cuvintele personajului
INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ
Selectează dialogul dintre tată și fiu.Citeşte-l cu intonația potrivită;
Motivează de ce crezi că directorul a sărit în apărarea copilului;
INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ
Care ar fi fost atitudinea ta într-o astfel de situație?
Ce sentimente declanşează lectura textului?
INTELIGENŢA SPAŢIALĂ
Realizează un om de zăpadă folosind numai forme geometrice;
Redă printr-un desenimaginile sugerate de enunțul Ninge, ninge intruna;
Jocul didactic
• o metodă
• o resursă materială
• o formă de organizare a clasei