ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

Târgovişte, Dâmboviţa. C.I.F. 31043664 Tel: 0767.352.909 / Fax: 034.581.56.82

Email: perpetuu.conectiv@gmail.com www.meditatiicristina.wordpress.com.

Curs în vederea pregătirii pentru

examenele de titularizare și
definitivat
Formator: Denisa Gheorghe
• “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru
lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să
ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm
să se adapteze.”
• (Maria Montessori –„Descoperirea copilului”
 Etapa a II-a:
Etapa I: Proba scrisă-Metodică:
Inspecții+Portofoliu a. Predarea
Definitivat b. Evaluarea

PROGRAMA OPERAŢIONALIZAREA CADRUL DE

ŞCOLARĂ OBIECTIVELOR ÎNVĂŢARE E.R.R

REALIZAREA REFLECŢIA
CG/ OC CS/OR EVOCARE
SENSULUI

FORME MIJLOACE
CONŢINUTURI METODE: DE ORGANIZARE ŞI MATERIALE METODE
A CLASEI DIDACTICE

CONVERSAŢIA
EURISTICĂ METODE CVINTETUL

ORGANIZATORI
ORGANIZATO
GRAFICI MOZAICUL GRAFICI
...........
..........

PREDICŢIILE

EXPLOZIA
STELARĂ
.........
PROPRIA ANALIZA SWOT 

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-rețin foarte ușor; -nu îmi place să
-îmi place să creez; tocesc;
-sunt bună la -nu îmi place să
matematică,română creez.
etc.;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- obținerea unui
post de titular;
 Care dintre enunțuri ți se potrivesc?

Nu știu cum să încep/să abordez

subiectele!
Nu înțeleg ce mi se cere, subiectele sunt
ambigue!
La subiectele fără limită de spațiu, nu știu
cât să scriu!
Am probleme în a argumenta, explica!
Timpul nu este suficient!
Nu înțeleg de ce trebuie să avem și
matematică, literatură, gramatică!
Câteva rânduri din...

Metodologie definitivat 2018

• ART. 5
• Structura examenului este urmatoarea:
• 1. etapa I - eliminatorie:
• a) sustinerea a doua inspectii de specialitate;
• b) evaluarea portofoliului profesional;
• 2. etapa a II-a - finala: o proba scrisa.

• Art. 4 (3) Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru

definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult trei ori.
• Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de
achitarea, la unitatea de învăţământ la care se depune dosarul
de înscriere, a unei taxe în cuantum de 300 lei
• ART 12. (3) Calculul vechimii efective la catedră, pentru obţinerea
definitivării în învăţământ, se realizează după
• cum urmează:
• a) se ia/iau în calcul întreaga perioadă/toate perioadele consecutive
sau nu în care s-a prestat activitate de predare efectivă, ca personal
didactic calificat, respectiv după absolvirea studiilor de specialitate cu
examen de diplomă sau de licenţă, după caz, şi îndeplinirea condiţiilor
de formare iniţială pentru profesia didactică, conform legii;
 2. Cadrele didactice aflate pentru prima oara în situatia
efectuarii stagiului de practica se pot înscrie la examen pentru
sesiunea din anul scolar urmator si pot sustine probele etapei
eliminatorii în anul scolar în care se face înscrierea. Datele din
fisa de înscriere a candidatilor sunt introduse în sistemul
informatizat în anul scolar în care acestia sustin proba scrisa.

3. Cadrele didactice care au efectuat stagiul de practica

obligatoriu, dar nu s-au înscris sau nu au promovat examenul se
pot înscrie în conditiile prevazute de art. 241. alin. (4) si (5) din
Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si
completarile ulterioare, având obligatia de a sustine toate probele
examenului în anul scolar în care se înscriu.
• Inspectiile de specialitate se efectueaza la
4 activitati didactice, se evalueaza prin
note de la 1 la 10 care nu pot fi contestate
si sunt valabile numai în sesiunea pentru
care candidatul s-a înscris;
• Inspectia de specialitate este efectuata de
o comisie formata din:
• a) inspectorul scolar;
• b) directorul.
• Art. 16. (1) Portofoliul profesional este
alcatuit de fiecare candidat, pe parcursul
unui semestru.
• (2) Portofoliul profesional personal este
particularizat pentru una din
clasele/grupele din norma didactica a
candidatului si evalueaza nivelul de
competenta didactica a acestuia, urmarind
adaptarea pregatirii psihopedagogice la
specificul clasei/grupei selectate. În
elaborarea portofoliului profesional
personal, candidatul respecta precizarile
formulate în programa.
 (3) Portofoliul profesional personal cuprinde:

• a) curriculum vitae;
• b) o scrisoare de intentie, având între 200 si 400 de cuvinte, în
care se prezinta motivatia participarii la examenul de definitivat,
obiectivele si asteptarile proprii în formarea personala ca
profesor, autoaprecierea activitatii/experientei câstigate pe
parcursul semestrului, autoaprecierea portofoliului profesional si
propuneri de ameliorare;
• c) un raport de progres scolar, însotit de urmatoarele
documente-suport:
• (i) planificarile: anuale, semestriala si pe unitati de învatare;
• (ii) minimum 10 proiecte didactice, pentru tipuri de lectii diferite;
• (iii) instrumente de evaluare (un test predictiv, cu baremul aferent, rezultatele
testarii, masuri);
• (iv) catalogul profesorului;
• (v) resursele didactice adaptate nivelului clasei/grupei.
• d) Autoevaluarea portofoliului profesional, conform Grilei de evaluare
prevăzute în anexa nr. 4.
• (5) Portofoliul profesional personal este notat cu note între 1 si 10. Nota
acordata nu poate fi contestata.
 Proba scrisă
• În structura lucrarii scrise, subiectul de specialitate
are o pondere de 60%, iar subiectul de metodica de
30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
– limba si literatura româna si matematica, metodica
predarii acestora - pentru învatatori, institutori si
profesori pentru învatamântul primar din unitatile
scolare cu limba de predare română;
– limba româna si literatura pentru copii, metodica
activitatii instructiv-educative din învatamântul
prescolar - pentru educatoare, institutori si
profesori pentru învatamântul prescolar din
unitatile prescolare cu predare în limba română.
• ART. 36
• Nota obtinuta la examen se calculeaza
dupa formula: ND = (NI1 + NI2 + NP +
7NS)/10, unde
• ND reprezinta nota la examen,
• NI1 reprezinta nota inspectiei de specialitate 1,
• NI2 reprezinta nota inspectiei de specialitate 2,
• NP reprezinta nota acordata pentru portofoliul profesional personal, iar
• NS reprezinta nota la proba scrisa.

• Nota minimă de promovare a examenului

este 8 (opt).
• Ex. : ND=(10+10+10+7X7,15)/10=8.05
Calendarul de organizare și desfășurare a examenului național de
definitivare în învățământ în anul școlar 2017-2018
Structura examenelor-învățători
Examen titularizare: 4 ore, 3 subiecte;
Structura probei scrise din cadrul Concursului naţional de ocupare a
posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul
preuniversitar cuprinde, pentru fiecare dintre disciplinele la care se susţine concursul
câte 3 subiecte, fiecăruia fiindu-i alocate câte 30 de puncte.
Subiectul I și subiectul al II-lea cuprind itemi ce
evaluează competenţe din specializare/disciplina/disciplinele de
concurs în concordanţă cu programele specifice pentru concurs,
în specialitatea postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
Subiectul al III-lea este centrat pe didactica/metodica
predării disciplinei/disciplinelor de concurs.
Subiectele sunt proiectate în conformitate cu tematica şi
bibliografia prevăzute în programele specifice pentru concurs.
Structura examenelor-învățători
Examen definitivat: 4 ore, 3 subiecte generale:

Subiectul I (60p):
A. Limba și literatura română-30:
- 1. limba română (vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )
-2. Literatură română (poezie, proză, dramaturgie)

-B. Matematică (-30) (de gimnaziu)- 2 subiecte accesibile

Subiectul al II-lea (30p):

-A. METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE
-B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII
Structura examenelor-educatori
Examen titularizare- : 4 ore, 3 subiecte;
Structura probei scrise din cadrul Concursului naţional de
ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în
învăţământul preuniversitar 2016 cuprinde, pentru fiecare dintre
disciplinele la care se susţine concursul câte 3 subiecte, fiecăruia fiindu-i
alocate câte 30 de puncte.
Subiectul I și subiectul al II-lea cuprind itemi ce evaluează
competenţe din specializare/disciplina/disciplinele de concurs în
concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea
postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Subiectul al III-lea este centrat pe didactica/metodica predării
disciplinei/disciplinelor de concurs.
Subiectele sunt proiectate în conformitate cu tematica şi bibliografia
prevăzute în programele specifice pentru concurs.
 STRUCTURA EXAMENELOR-
EDUCATORI
 Examen definitivat: 4 ore, 3 subiecte generale:

Subiectul I (60p):

 A. Limba română-30:(vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )

 B. Literatură pentru copii-30: (poezie, proză, dramaturgie)

Subiectul al II-lea (30p)

 Metodica activității instructiv-educative din învățământul
preșcolar:
 Cum să înveți ușor, rapid și
temeinic!
• Fă-ți propriile tale eseuri referitoare la TOATE temele din programă. Acest lucru este
indicat să îl faci din timp, pentru a putea parcurge toate temele date. Odată făcute aceste
eseuri, îți va fi mai ușor să rezumi materia;
• În funcție de stilul tău de învățare, fă-ți munca mai ușoară, astfel:
 Citește, fă scheme, desene, corelații, sublinieri, cât mai colorat pentru a-ți fi drag să le
recitești de câte ori ai nevoie.
 După ce ți-ai creat aceste „eseuri”, adoptă o tehnică foarte eficientă (indicat dacă ai un stil
de învățare auditiv, și nu numai) :
Înregistrează-te când citești aceste eseuri și ascultă
înregistrarea la telefon, cu căștile sau la casetofon în mașină, ori
de câte ori ai timp liber, pe care îl poți valorifica: fie în autobuz, fie
în drum spre școală, seara când adormi sau oricând poți. În acest
mod, vei „împușca” mai mulți iepuri, nu-ți va mai fi așa de greu să
te apuci de învățat, că le vei avea la îndemână și le vei memora mai
ușor și rapid.
Același lucru îl poți face și cu operele la lb.română, le vei
audia și vor fi mult mai ușor de reținut.
 Portofoliul profesional
• a) curriculum vitae;
• b) o scrisoare de intentie, având între 200 si 400 de cuvinte, în care
se prezinta:
 motivatia participarii la examenul de definitivat,
 obiectivele si asteptarile proprii în formarea personala ca
profesor,
 autoaprecierea activitatii/experientei câstigate pe parcursul
semestrului,
 autoaprecierea portofoliului profesional si
 propuneri de ameliorare;
• c) un raport de progres scolar, însotit de urmatoarele documente-
suport:
• (i) planificarile: anuale, semestriala si pe unitati de învatare;
• (ii) minimum 10 proiecte didactice, pentru tipuri de lectii diferite;
• (iii) instrumente de evaluare (un test predictiv, cu baremul aferent,
rezultatele testarii, masuri);
• (iv) catalogul profesorului;
• (v) resursele didactice adaptate nivelului clasei/grupei.
• a. CV
• E:\DESKTOP\CV ENE DENISA.doc

• b. Scrisoare de intenție
• Model- E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF.
2017\Scrisori+de+intentie_modele1.pdf
• Model făcut-E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF.
2017\Scrisoare de intentie.docx
 c.i. Planificarea anuală și
semestrială
• Completați tabelul cu tot ceea ce știți și ceea ce ați vrea să știți
despre planificarea anuală și semestrială.

Știu Vreau să știu

 Activitatea de planificare şi proiectare
presupune:
• lecturarea programei şcolare (la nivel de disciplină);
• planificarea calendaristică (anuală şi semestrială);
• proiectarea secvenţională (a unităţilor de învăţare sau
a lecţiilor).
Prin planificarea anuală te asiguri că:

 poţi parcurge materia în timpul alocat pentru anul şcolar respectiv;

 ai în vedere toate obiectivele de referinţă din programa clasei
respective;
 parcurgi toate conţinuturile obligatorii;
 parcursul pe care-l propui este logic;
 faci adaptările necesare pentru manualul şi clasa cu care lucrezi.
 c.i. Proiectarea unității de
învățare
Unitatea de învăţare – concept propus în proiectarea
didactică în ghidurile metodologice din 2002 –reprezintă o structură
didactică deschisă şi flexibilă, care are următoarele caracteristici:

1. determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin

integrarea unor obiective de referinţă sau competenţe specifice;
2. este unitară din punct de vedere tematic;
3. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
4. se finalizează prin evaluare.
În stabilirea unităţilor de învăţare, profesorul pentru învăţământul
primar se poate orienta:
5. fie după structura manualului alternativ ales,
6. fie după unul dintre domeniile conţinuturilor învăţării propuse de
programă (citire-lectură, comunicare, elemente de construcţie a
comunicării),
7. fie poate aborda ordonarea a materiei după criteriul tematic.
c.ii. - 10 proiecte didactice-pentru tipuri de
lecții diferite
1. lecţia de transmitere/ însuşire de cunoştinţe;
2. lecţia de formare de priceperi şi deprinderi;
3. lecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor;
4. lecţia de evaluare a performanţelor şcolare;
5. LECȚIA MIXTĂ

Indiferent de tipul căruia îi aparţine, o lecţie modernă

întruneşte următoarele trăsături esenţiale: accentul este
pus pe activitatea elevilor; elevii sunt coparticipanţi în
activitatea didactică; se realizează, în diferite etape ale
lecţiei, tratarea diferenţiată a elevilor; evaluarea este
predominant formativă.
 La clasele mici se utilizează, de obicei, lecţia
mixtă, datorită faptului că elevii nu pot recepta
un volum mare de cunoştinţe şi nu-şi pot
concentra atenţia un timp mai îndelungat – de
unde necesitatea varierii activităţilor.
• + Sugestiile noastre:
• 1. o lecție bazată pe inteligențele predominante ale
elevilor/preșcolarilor;
• 2. o lecție bazată pe stilul de învățare al fiecăruia;
• 3. o lecție organizată pe grupe de elevi, constituite după alte
criterii decât cele obișnuite;
• 4. o lecție de tip ERR;
• 5. o lecție cu o altă taxonomie de operaționalizare
(Landsheere, Mager)

• * - lecții bazate pe dezvoltarea gândirii critice, care să

stimuleze învățarea prin descoperire, învățarea activă;
• - lecții integrate;
• - lecții cu activitate diferențiată (atât pentru cei cu capacitate de
performanță, cât și pentru cei de nivel mediu);
• - lecții cu resurse moderne-manuale digitale, metode noi etc.

• -
 Subiecte
• Se dă următoarea secvenţă din programa
şcolară……..
• Competenţa generală/Obiectiv cadru
• Competenţa specifică/Obiectiv de referinţă
• Conţinuturi
• O secvenţă din scenariul
didactic:(operaţionalizarea obiectivelor, metode,
forme de organizare a clasei, mijloace şi materiale
didactice, justificarea alegerilor făcute)
 Lecția

• Lecţia – un ansamblu organizat, sistematic de activităţi

comune cadrului didactic şi elevilor, desfăşurate în vederea
realizării obiectivelor instructiv-educative;

Atributele unei lecţii moderne:

dialog între profesor şi elev;
program didactic propus în vederea activizării elevilor;
diversitate de structuri ale lecţiilor desfăşurate.

Abordată dintr-o perspectivă sistemică, lecţia prezintă trei

categorii de variabile(I. Cerghit):
►funcţionale (scop, obiective);
►structurale (resurse umane şi materiale, conţinut, metode,
mijloace, forme de grupare a elevilor, timp, spaţiu şcolar);
►operaţionale(desfăşurarea practică: strategii de instruire şi
evaluare).
 Formele de organizare a activităţii didactice
complementare lecţiei practicate de colectivul
didactic al şcolii pot fi grupate și astfel, cf. Ionescu Miron,
Radu Ion, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

Activităţi desfăşurate în şcoală Activităţi

(în afara clasei) desfăşurate
în afara şcolii:
- consultaţii; - excursii şi vizite
- meditaţii; didactice;
- cercuri pe materii; - activităţi
- şezători literare; cultural-
- jocuri şi concursuri şcolare; distractive;
- serbări şcolare; - vizionări de
- cenacluri; spectacole, filme.
- întâlniri cu personalităţi din
domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii
Proiectarea lecției

Pentru a realiza un proiect didactic eficient, profesorul

trebuie să încerce să răspundă la următoarele întrebări,
considerate clasice în proiectarea didactică:
• Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti
şi ce va şti să facă elevul;
• Cu ce voi face? – proiectând conţinutul activităţii, ţinând
cont de
particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de condiţiile
materiale existente;
• Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând
metodele, materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând
scenariul didactic;
• Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia? – stabilind
modalităţile de evaluare a activităţii proiectate.
 Modelul E.R.R.
Realizat în 1995, model de proiectare didactică Evocare – Realizarea
sensului – Reflecţie, de Kurtis S. Meredith şi Jeannie L. Steele, este un cadru
favorabil formării şi dezvoltării gândirii critice şi integrării creative a informaţiilor.
Autorii modelului consideră că o lecţie, pentru a-şi atinge obiectivele, este
structurată pe trei părţi, cuprinzând:
· activităţi de evocare sau reactualizare a cunoştinţelor şi experienţelor, în mod
sistematic sau aleatoriu, pe care elevii le au despre subiectul propus în lecţie;
· activităţi de realizare a sensului, prin accesibilitatea şi înţelegerea
cunoştinţelor predate;
· activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor dobândite pentru a facilita
integrarea lor în propriile scheme cognitive.
La aceste trei grupe se poate adăuga o a patra, numită de extindere,
în timpul căreia elevii pot dezvolta noţiunile sau ideile dobândite sau pot exersa
aplicaţii specifice.
Modelul Evocare / Realizarea sensului / Reflecţie este un cadru
integrat care îi încurajează pe dascăli să caute modalităţi de a-i stimula pe elevi
să înveţe activ şi de a le forma şi dezvolta gândirea critică în lecţiile lor.
Evocare / Actualizare
 verificarea temei (dacă este a doua sau a treia lecţie dintr-o secvenţă coerentă tematic)
 punere în context (realizarea unei legături cu ceea ce au studiat elevii anterior,
actualizarea cunoştinţelor ce pot fi folosite în lecţia nouă)
 moment pregătitor pentru lecţia nouă (un exerciţiu de dezgheţ)

Constituirea sensului
 anunţarea subiectului lecţiei noi
 activităţile de învăţare, în ordinea desfăşurării lor
 feed-back

Reflecţie
 reflecţie asupra activităţii (Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că
a fost rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
 temă pentru acasă (dacă este cazul)
 SCHIŢA LECŢIEI: „Motanul bunicului”-după Ionel Teodoreanu
ŞCOALA:
DATA:
CLASA : a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba şi comunicare
DISCIPLINA: Lectură
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Baba iarna intră-n sat
SUBIECTUL: Textul literar. Text suport: „Motanul bunicului”- după Ionel
Teodoreanu
OBIECTIVE OPERATIONALE:
• sa redea prin cuvinte proprii continutul textului;
• să caracterizeze personajele;
• sa raspunda corect la intrebari;
• sa colaboreze in vederea rezolvarii sarcinilor;
• sa ordoneze corect ideile textului;
• sa manifeste interes pentru participarea la lectie;
RESURSE:
• procedurale : conversatia, explicatia, Brainstorming, dramatizarea, munca in
echipa, activitatea independenta;
b) materiale: planse, auxiliar “Puşculiţa cu lecturi”
c ) temporale : 45 min.
d) umane : 13 elevi
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evocare
Stabilirea ordinii şi disciplinei în clasă, crearea condiţiilor optime începerii orei prin pregătirea materialului
didactic necesar şi aranjarea mobilierului.
Prezint elevilor o ghicitoare: Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor ?
Iata bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…
Constituirea sensului
Se anunţă titlul lecţiei şi din obiectivele lecţiei :”Motanul bunicului”, de I.Teodoreanu.Ca obiective trebuie
să caracterizeze personajele şi să argumenteze propria opinie.
După citirea lecturii, se poartă o conversaţie pe marginea celor prezentate.Elevii vor ordona câteva
expresii din text cu explicaţia acestora.
Vor rezola individual exerciţiul 5.
Cu ajutorul metodei Brainstorming, sunt solicitaţi să continue enunţul: „Când ai o pisică........
Activitate pe grupe:
Se va realiza „Explozia stelară”, în care fiecare grupă va avea de formulat întrebări referitoare la text:
Cine? Ce? Când? Unde? De ce?
Se vor stabili frontal, ideile principale ale textului.
Elevii sunt rugaţi să găsească 5 argumente prin care sa convingă că merită să ai o pisică.
Elevii sunt solicitaţi să alcătuiască „schiţa de recenzie” a textului.
Reflecțíe
Elevii vor răspunde la întrebări: Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că a fost
rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
Ca temă, elevii au de căutat proverbe despre pisică.
6. Exerciţiu aplicativ:
Asociați etapele E.R.R.- ului cu etapele proiectului didactic tradițional:
Evocare Momentul organizatoric
Reactualizarea cunoștințelor
Captarea atenției
Realizarea sensului Anunțarea temei și a
obiectivelor
Prezentarea noului conținut
Reflecție Obținerea performaței
Fixarea cunoștințelor
Asigurarea transferului
Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti şi ce va şti să
facă elevul;
Finalităţile educaţiei sunt orientări valorice asumate la nivel de politică a
educaţiei, în vederea realizării activităţii de formare-dezvoltare a
personalităţii;
După S. Cristea sunt:
• Finalităţi macrostructurale : idealul şi scopurile;
• Finalităţi microstructurale: obiective generale, specifice şi
operaţionale;
Obiectivele cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi
complexitate.
Obiectivele de referinţă sunt obiective care specifică rezultatele asteptate
ale invaţării la finalul unui an de studiu şi urmaresc progresia in formarea
de capacitaţi şi achiziţia de cunoştinte ale elevului de la un an de studiu la
altul.
Obiectivele operaționale sunt enunţuri cu caracter finalist ce dau sens intenţiei de
a produce o schimbare în structura personalităţii elevului, ca urmare a implicării lui
într-o activitate instructiv-educativă.
 Operaţionalizarea obiectivelor – trecerea de la nivelul finalităţilor
macrostructurale la cel al finalităţilor microstructurale prin derivare sau specificarea
criteriilor pe baza cărora un obiectiv devine operaţional.

În literatura de specialitate sunt menţionate mai multe criterii

de operaţionalizare.
Pe baza criteriului comportamental (al performanței) s-au
elaborat mai multe tehnici de operaţionalizare, cele mai cunoscute
fiind cele ale lui Mager, D`Hainaut, De Landsheere:

R.F.Mager:
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiţiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuşită.

Exemplu: elevul trebuie să identifice într-un interval de 5 minute cel

puţin 3 substantive din textul dat
Tehnica Landsheere
1. Cine va produce comportamentul dorit.
2. Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este
atins.
3. Care va fi produsul acestui comportament (performanţa).
4. În ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul.
5.Pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul
este satisfăcător

Exemplul 1. :
CÂND: La sfârşitul lecţiei,
CINE: elevii (1)
CE FACE: vor analiza (2)
CE ANUME: verbele (3) dintr-un text dat, exclusiv în baza
cunoştinţelor dobândite,
CUM: fără nici un ajutor din partea
învăţătorului/institutorului (4);
CRIETRIU: obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi
analizate corect cel puţin 7 din cele 10 verbe existente în text
(5).

Exemplul 2: Proiect- Rețete de succes...

Alte taxonomii: Bloom, Harrow, Krathwohl.

 Exemple de verbe utilizate:
Pentru Pentru
Pentru domeniul cognitiv domeniile domeniul
afectiv şi psihomotor
atitudinal
Cunoaștere Comprehens Aplicare Analiză Sinteză Evaluar Atitudini Deprinderi
iune e
a defini, a tranforma, a utiliza, a analiza, a relata, a a accepta, a executa,
Verbe a distinge, a ilustra, a alege, a a produce, judeca, a efectua, a produce,
de a recunoaste, a citi, a restructura, compara, a proiecta, a a respecta, a prelucra,
acțiune: a identifica, a redefini, a schimba, a clasifica, a planifica, argume a a constitui,
a enumera, a interpreta, a demonstra, a deduce, a propune, nta, a persevera, a viziona,
a numi, a explica, a descoperi, a a detecta, a scrie, valida, a rezista, a imita,
a reproduce, a extinde, manipula, a a povesti, a decide, a urma, a repeta,
a sublinia. a extrapola, a modifica, diferenţia, a sintetiza, a evalua, a a reproduce,
a determina, a prezenta, a alege, a combina, a diferenţia, a aplica,
a generaliza, a folosi. a separa, a contrast a a modifica,
a parafraza, a distinge. compune, a, centraliza, a descoperi,
a stabili, a imagina, a a discuta, a realiza.
a rescrie. a standar a aproba,
transmite, diza, a aplauda,
a crea, a a compara,
a modifica, aprecia, a aprecia.
a organiza. a
justifica,
a
motiva.
7. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la obiectivul de referință dat, formulați un
obiectiv operațional folosind tehnica Landsheere.
Ob.1
CÂND:
CINE:
CE FACE:
CE ANUME:
CUM:
CRITERIU:
Preșcolar- Tema zilei şi activității:,, Fructe şi legume,multe vitamine!,,
Obiective de referinţă DLC, grupa mică.
1. Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
2. Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
Primar
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în
enunţuri rostite cu claritate, clasa a II-a.
Exemple de activități de învățare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)
- despărţirea cuvintelor în silabe
Cu ce voi face? – proiectând conţinutul activităţii, ţinând cont de
particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de condiţiile materiale
existente;

Teoriile învățării ne ajută să înțelegem particularitățile de

vârstă ale copiilor și tot ceea ce implică acestea: gândire, memorie,
atenție, motivație etc., ne ajută în alegerea mijloacelor de învățământ și a
metodelor, dar totodată ne ajută să le punem în valoare, să demonstrăm
că știm toate acestea și de aceea le folosim.
Practic, este modul nostru de “a ne vinde marfa”, de a dovedi că
am studiat pentru acest examen.
 TEORIILE ÎNVĂŢĂRII
Competenta lingvistica este produsul
Noam Chomsky
cresterii, al maturizarii, nu al invatarii.

A impartit dezvoltarea cognitiva in patru stadii

Jean Piaget principale: senzoriomotor, preoperational, stadiul
operatiilor concrete, stadiul operatiilor formale.

Lev Vîgotsky Zona Proximei Dezvoltari

Howard Gardner Teoria Inteligenţelor

Multiple
 Perioada preoperațională de la 2 ani la 6-7-ani este caracterizata printr-o
gandire intuitiva, simbolica. Termenul operatie se refera la acele procese, care sunt
guvernate de reguli logice; preoperational implica faptul ca, copiii nu stapanesc inca astfel de
reguli. Ei practica noile deprinderi intemeiate pe reprezentarea obiectelor, chiar daca
organizarea reprezentării lor este incompletă. Preșcolarul poate utiliza simboluri pentru a-și
reprezenta mental obiectele. De exemplu, litera M poate sa insemne masa, sau sunetul M.
In stadiul preoperational, limbajul copiilor si volumul lexicului se dezvolta foarte rapid. Insa,
mare parte din gandirea prescolarilor ramane primitiva, adica tributara perceptiilor sale.

Perioada operațională de la 7 la 11 ani

Tranzitia de la gandirea preoperationala la cea concret operationala este marcata de
dezvoltarea acelor functii sau instrumente ale gandirii care functioneaza independent de
actiunile fizice (Piaget si Iinhelder,1969; Piaget, 1972, 1973). Acest stadiu al dezvoltarii
cognitive este numit concret operational pentru ca gandirea este limitata la ceea ce
copiii experimenteaza direct., de aceea folosim atât de multe mijloace și materiale
didactice.
Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând metodele,
materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând scenariul didactic;

Materialele și mijloacele de învățământ

Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente
şi instrumente naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării,
pentru îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.

Exemple de materiale didactice: roci, plante, animale, piese,

dispozitive, unelte, maşini-unelte, instalaţii tehnice, reprezentări
grafice, reprezentări audio-vizuale, instrumente logico-matematice şi
informatice.

Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme

tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care
mijlocesc( mediază) comunicarea( transmiterea) conţinuturilor în scopuri
instructiv-educative.
Exemple: epidiascopul, retroproiectorul, televizorul,
simulatoarele, calculatoarele, precum şi uneltele, instalaţiile,
sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de
învăţământ
 MIJLOACE ŞI MATERIALE
DIDACTICE
• După opiniile unor cercetători, gradul de solicitare psihică
(potenţialul de activizare) al fiecărei categorii de materiale
didactice creşte pe măsură ce coborâm pe scara următoare
(cunoscută sub denumirea de scara lui Dale) şi scade pe
măsură ce urcăm pe ea.
• Simboluri verbale( orale sau scrise)
• Simboluri figurate(imagini, scheme, figuri stilizate)
• Înregistrări sonore
• Imagini fixe ( diafilme, diapozitive, fotografii)
• Imagini mobile( filmul)
• Imagini TV
• Imagini statice( expoziţii, muzee)
• Observaţii intenţionate( excursii de studiu)
• Observaţii bazate pe observaţii ştiinţifice
• Scene dramatizate
• Experimente inventate( simulări, machete)
 Combinarea mijloacelor didactice
În procesul de predare — învăţare, profesorul combină diferite
mijloace de comunicare (verbale, nonverbale şi paraverbale, grafice,
scheme realizate pe tablă sau slide-uripuse la retroproiector etc.).
Doi cercetători americani (A. Mehrabian şi M. Weiner,
Decoding of inconsistent communication) au constatat, pe la mijlocul
anilor ’70, că, în comunicarea orală, impactul cel mai mare, într-o
comunicare de tip oral, îl deţin nu cuvintele (aspectul verbal), ci
acele elemente asociate vizual sau sonor cu anumite mesaje orale.
Astfel:
 mijloacele vizuale (cuprind atât elementele nonverbale ale
comunicării — mimică, gesturi, privire, poziţie —, cât şi modalităţile
de reprezentare viziala a celor prezentate — scheme, grafice, folii,
slide-uri etc.) au un impact de 55% aspra ascultătorilor;
 mijloacele vocale (ritmul vorbirii, volum, intonaţia şi inflexiunile vocii)
au un impact de 38%;
 mijloacele verbale (cuvintele rostite) — au un impact de doar 7 %.
8. Exerciţiu aplicativ: Folosind metoda FRISCO, analizați
următoarea afirmație: “În zilele noastre, computerul este, în mod
indiscutabil, un mijloc benefic de instruire didactică. Putem afirma că
este un mijloc instructiv revoluţionar, cu un impact asupra procesului de
învăţământ aşa cum nu a mai existat de la momentul apariţiei
manualelor şcolare.”

Conservatorul are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi, pronunţându-se

pentru menţinerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale
îmbunătăţiri.
Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat în
practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator şi stimulându-i şi
pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile. Se bazează pe un fenomen de
contagiune.
Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând
ideile şi soluţiile iniţiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror
îmbunătăţiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanţii să
privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă şi realizabilă. El găseşte
fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către
exuberant, stimulând participanţii să gândească pozitiv.

Concluzii…
 Forme de organizare

1.Activitatea frontală 2. Activitatea pe grupe. 3. Activitatea individuală

Reprezintă forma de organizare
în care profesorul lucrează direct,
cu întreaga clasă.
Accentul cade pe activitatea
cadrului didactic, care dirijează şi
îndrumă activitatea elevilor.
Elevii au mai mult un rol pasiv şi
există posibilităţi foarte reduse de
diferenţiere şi individualizare a
instruirii.
Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
săi.
Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
celelalte, prin cooperarea dintre
elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
eterogene în raport de anumite
criterii.
Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.

În cadrul aceleiaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
9. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la metoda CUBUL, rezolvă
cerințele:

1. Descrie o activitate individuală;

2. Compară activitatea frontală cu cea individuală;
3. Analizează un criteriu după care se pot constitui grupele de elevi;
4. Asociază o activitate pe grupe cu o metodă interactivă;
5. Argumentează afirmația: “Deşi activitatea frontală predomină în
practica şcolară, date fiind dezavantajele pe care aceasta le prezintă,
se impune alternarea ei cu activitatea pe grup şi cu cea individuală.”
6. Aplică: Exemplifică într-o sarcină de lucru activitatea individuală.
 Forme de organizare

1.Activitatea frontală 2. Activitatea pe grupe. 3. Activitatea individuală

Reprezintă forma de organizare
în care profesorul lucrează direct,
cu întreaga clasă.
Accentul cade pe activitatea
cadrului didactic, care dirijează şi
îndrumă activitatea elevilor.
Elevii au mai mult un rol pasiv şi
există posibilităţi foarte reduse de
diferenţiere şi individualizare a
instruirii.
Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
săi.
Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
celelalte, prin cooperarea dintre
elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
eterogene în raport de anumite
criterii.
Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării.

În cadrul aceleaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
 Psihologul Howard Gardner-
autorul teoriei inteligentelor multiple
a identificat cele opt tipuri de inteligenta:

• verbala,
• logico-matematica,
• muzicala,
• corporala-kinestezica,
• spatiala,
• interpersonala
• intrapersonala
• naturalista

Howard Gardner sustine ca

toate fiintele umane au inteligenta
multipla.
Aceste diverse tipuri de
inteligenta pot fi alimentate și întărite
sau dimpotrivă, ignorate și slăbite.
Metoda - o „cale de descoperire a lucrurilor
descoperite”, după opinia lui G.N. Volcov.

Metode

Mijloace didactice

Forme
de organizare a activităţii
 Metodele

Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a

învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile
profesorului şi ale elevilor săi“ (I. Cerghit, 2001, p.63). Pot fi considerate drept „calea de
urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor
învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“ (C. Moise, 1998, p.143).
Metoda poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul
căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi înşusesc şi
aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi
practice, aptitudini, atitudini etc.“ (M. Ionescu, M. Bocos, 2001, p.122).

PROCEDEUL reprezintă o sumă de operații.

10. Exerciţiu aplicativ:Realizați un brainstorming, pornind

de la cuvintele metode de învățare.
 Așa cum am văzut anterior, obiectivele/competențele se grupează în două: capacitate și
exprimare orală și capacitate și exprimare scrisă.
Astfel, am abordat tema metodelor de învăţământ din perspectiva acestor obiective/competențe:
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de exprimare
orală.
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului scris şi a capacităţii de exprimare
scrisă.
Metode şi tehnici folosite în Metode şi tehnici folosite în
activităţile de comunicare orală activităţile de comunicarea scrisă

Observarea Metoda dezbaterilor. Exerciţiul Mozaicul

Lectura după imagini Prelegerea Copierile simple SINELG
Jocul didactic Experimentul Dictările Jurnalul dublu
Jocul de rol Descrierea Învăţarea prin Organizatorul
Dramatizarea Explicația descoperire grafic/Harta
Lectura orală Dezbaterea Învăţarea prin conceptuală
Povestirea Problematizarea acţiune Cvintet
profesorului pentru Conversația Ştiu – Vreau să ştiu Predarea reciprocă
învăţământul primar Gândiți/Lucrați în – Am învăţat Diagrama Wenn
Povestirile elevilor perechi/Comunicați Explozia stelară Bulgărele de zăpadă
Metoda cubului Ciorchinele T.I.M
Frisco Brainstorming
Turul galeriei Lectura cu predicții
Pălăriile gânditoare Metoda 6/3/5
Cadranele
Procesul literar
Metodele interactive de grup – jocuri distractive, de învăţare, de cooperare etc.
– îi învaţă pe copii să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în
grup şi să aplaneze conflicte. Acestea, utilizate în proiectarea şi realizarea
activităţilor de tip integrat, acţionează asupra modului de gîndire şi de
manifestare al copiilor.
Metodele interactive de grup se mai pot clasifica astfel:

- metode de predare-învăţare : Predarea-invăţarea reciprocă, Mozaic, Metoda Lotus sau Floare de

nufăr, Bula dublă, Partenerul de sprijin, Cubul, Puzzle, Comunicarea rotativă, Schimbă perechea, Locuri
celebre,Călătorie misterioasă, Acvariul, Invăţarea in cerc, Mica publicitate, Harta cu figuri, strategii de
lectură a textelor ştiinţifice, examinarea expunerii etc. ;
- metode de fixare, consolidare şi evaluare : Piramida, Diamantul, Coirchinele, Tehnica
fotolimbajului,Benzi desenate, Posterul, Trierea aserţiunilor, Tehnica blazonului, Diagrama Venn, Jurnalul
grafic, Turul galeriei, Turnirul intrebărilor, Turnirul enunţurilor, Cvintetul, analizarea şi interpretarea
imaginilor, categorizarea, sintetizarea etc.;
- metode de stimulare a creativităţii: Brainstorming, Tehnica 6/3/5 sau Brainwriting, Philips 6/6,
Tehnica viselor etc.);
- metode de problematizare: Pălăriuţe gânditoare, Studiul de caz, Pătratele divizate, Minicazurile,
Diagrama cauză-efect, Interviul, Explozia stelară, Metoda Frisco, Mai multe capete la un loc etc.;
-metode de cercetare: proiectul, reportajul, investigaţia de grup, experimentul, explorarea.

Aplicarea acestor metode reclamă mult tact, timp, diversitate de idei, creativitate,
solicitudine, responsabilitate!
 SCRIPTIO CONTINUA
• La greco-romani, textele erau redactate în
“ scriptio continua” : literele compuneau un
text continuu, fără semne de punctuaţie,
alineate şi paragrafe. Singura soluţie de a
citi era separarea cuvintelor de către
cititor, cu ajutorul vocii, aşa cum citim
partiturile când cântăm la un instrument.
• Abia în jurul anului 1000 s-a început
aplicarea lecturii silenţioase ca obicei de
lectură.
 SCRIPTIO CONTINUA
• dilemădetimpverbal
• lacursuldepregătireaexamenelorcaresedesfăşoa
răînînvăţământmultepersoanesauarătatinteresat
esăparticipeiarpropunătorulcursuluicareesteşipro
fesordelimbaromânăsagânditsădestindăatmosfe
rasitotodatăsăprezinteşiuneventualpunctdeacce
saldesfăşurăriiactivităţiiaşacăiaîntrebatpecursanţ
icareestediferenţaîntrecinevacareaînceputacestc
ursşicinevacarevaîncepeacestcursşicelmaiorigin
alrăspunsafostcădiferenţaestededouăsutedouaz
ecidelei
Scriptio continua- Preșcolar
 FLOAREA DE NUFĂR

Această modalitate interactivă de lucru în grupuri mici oferă

posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale, din
care derivă alte 8 subteme, concretizate în 8 idei ce vor fi abordate în
activitate.
Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune stimularea
inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ prin activitaţi individuale şi în
grup, pe teme din domenii diferite.
Etapele aplicării metodei:
1. Se construieşte schema/diagrama tehnicii de lucru.
2. Se prezintă problema sau tema centrală, care se va scrie în centrul
schemei.
3. Grupul de copii se gândeşte la conţinuturi/idei/cunoştinţe legate de tema
principală.
4. Se stabilesc, în grupuri mici, noi legături/relaţii/conexiuni pentru cele 8
subteme, care se notează pe cele 8 “petale” ale diagramei, de la A la H, în
sensul acelor de ceasornic.
5. Se prezintă rezultatele muncii în grup, se analizează şi se apreciază
produsele, se subliniază ideile noi.
Tehnica Floarea de nufăr poate fi practicată, individual sau în grup,
în activităţi ce ţin de: observare, limbaj
şi comunicare, mediu ambiant şi cultură ecologică, arte, educaţie fizică şi
muzică etc.
 Copiii formează 8 grupuri a câte 2-3 membri, conform simbolului din
piept. Grupurile îşi aleg un lider, se aşază lângă una dintre cele 8 petale ale florii
de lotus (pe fiecare dintre care este reprezentat un produs) şi discută, timp de 7-8
min., subtema selectată, care devine tema principală (ex., pentru alimentul de
bază FĂINĂ, reprezentat printr-un sac cu făină, copiii vor selecta 8 imagini cu
derivatele acestuia sau cu produsele obţinute prin prelucrare (plăcinte, covrigei,
pâine, chifle, paste făinoase, cozonac, colac), referindu-se la conţinutul şi
caracteristicile lor, la modul de preparare şi servire etc.
 PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL
Aceasta are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a sintetiza principalele probleme,
informaţii, idei ale unei teme sau ale unui text literar.
Copiii vor fi familiarizaţi cu regulile construirii piramidei (diamantului), iar pentru a o/îl
realiza, vor formula definiţii, vor interpreta roluri etc.
Desfăşurare:
1. Se decupează mai multe pătrate de culori diferite.
2. Se construieşte piramida după îndrumările verbale ale educatorului/educatoarei (pătrate grupate
după culoare; pătratul roşu plasat în partea de sus sau în centru, pătratele galbene plasate unul lîngă
altul; elaboraţi o piramidă cu cinci trepte).
3. Se prezintă piramida.
Metoda poate fi practicată şi în grupa medie. În acest caz, veţi confecţiona benzi de
lungimi diferite, care vor fi împărţite în pătrate de culori diferite, şi veţi parcurge următoarele etape:
• Se sortează benzile (treptele) piramidei.
• Se aşază crescător, pe orizontală, de la banda cea mai scurtă la banda cea mai lungă.
• Se adresează întrebări: Cum sint aşezate benzile? Cite benzi putem folosi? Toate piramidele au
acelaşi număr de benzi?
• Copiii numără pătratele din fiecare şir şi plasează numărul corespunzător în dreapta, lîngă bandă.
Pentru a înţelege paşii aplicării metodei, copiii vor primi imagini cu fructe, animale, legume. Imaginile
se clasifică în categorii şi sînt plasate la locul potrivit, copiii denumind noţiunile (fructe, legume...).
Metoda poate fi utilizată la începutul unei ativităţi, pentru reactualizarea cunoştinţelor, sau
la realizarea feedback-ului unei activităţi de observare, povestire, lectură după imagini, convorbire, ca
variantă de desfăşurare a unui joc didactic.

DIAMANTUL se realizează ca şi Piramida, dar de la baza acestuia se

construiesc tot atâtea trepte şi în jos.
PIRAMIDA DIAMANTUL
 CUBUL

• Activitate matematică.
• Tema: Coşul cu legume
• Material: Legume de diferite mărimi, în conformitate cu sarcina primită de fiecare grupă.
• Descrierea activităţii.
• Copiii sunt impărţiţi în 6 grupe ca câte 3-4 copii fiecare grupă.
• Grupa 1 are sarcina de a descrie elementele reprezentate şi să facă grupe după mărime:
roşii mari, ardei mici, vinete mijlocii.
• Grupa 2 are sarcina de a compara numărul elementelor celor doua grupe: roşii şi ardei,
mărimea ( mari , mici ) şi culoarea legumelor ( roşii, galbene şi verzi )
• Grupa 3 analizează grosimea morcovilor alcătuind un şir crescător.
• Grupa 4 asociază forma roşiilor cu forma geometrică pe care o desenează (cerc).
• Grupa 5 deduce (aplică) succesiunea elementelor dintr-un şir de legume ( ceapă,
gogoşari, usturoi ) continuând şirul început.
• Grupa 6 argumentează de ce şirul nu respectă alternarea culorilor.
CIORCHINELE
DIAGRAMA VENN
 Explozia stelară
Definiție – este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri .

Etapele metodei
- elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat
- pe steaua mare se scrie ideea centrală
- pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE
CE, CÂND, iar 5 elevi extrag câte o întrebare
- fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci
grupuri
- grupurile cooperează în elaborara întrebărilor
- la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și
spun întrebările elaborate (un reprezentant al grupului)
- elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări.
Exemplu: Pornind de la textul “Uriasul Bun
al Pamantului”, dupa Gheorghe Onea,
formulati intrebari de tipul celei alese.

CE?

CÂND? CINE?

Uriasul
Bun al
Pamantului

DE CE? UNDE?
 EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară Punguţa cu doi bani

CE? Ce a găsit cocoşul? Ce l-a sfătuit baba pe moşneag? Ce era în punguţă?

CINE?
Cine a bătut cocoşul?
Cine a luat punguţa cocoşului?
Cine era în trăsură?

CÂND? Când a alungat moşul cocoşul? Când a fost numită baba găinăreasă?
Când s-a întors găina la babă?

UNDE?
Unde a fost aruncat cocoşul?
Unde a turnat cocoşul galbenii?
Unde a trimis baba găina?

DE CE?
De ce a alungat moşul cocoşul?
De ce a aruncat vizitiul cocoşul în fîntînă?
De ce cocoşul era purtat peste tot de moşneag?
 JURNALUL DUBLU sau JURNALUL CU
DUBLĂ INTRARE
• Metoda Jurnalului Dublu este utilizată în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care
permite elevilor:
• să coreleze noile informaţii cu experienţa lor personală, cu cunoştinţele anterioare;
• să mediteze la semnificaţia pe care o are un conţinut informaţional pentru fiecare
din ei.
• Această tehnică presupune următoarele etape:
• elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
• fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat în mod deosebit;
• pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă fiecare elev scrie pasajul
ales, iar în partea dreaptă notează comentariile personale referitoare la acel pasaj.
Structura Jurnalului dublu este prezentată mai jos:
Fragment Opinii personale

• Pentru a-i sprijini pe elevi în completarea rubricii Opinii personale, profesorul

poate sugera câteva întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică: De ce aţi
ales acest pasaj? De ce vi s-a părut important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? Cum
sentimente v-a creat? Ce nedumeriri aveţi în legătură cu acel text?
• Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură
strânsă între text şi propria lor curiozitate sau experienţă, fiind util în situaţii în care
elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
 SAU….
Fragment Desen Idee principala
Povestire
 Mozaic (Jigsaw)

• Metoda necesita utilizarea unui material în forma scrisa (de exemplu

un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) si
structurarea clasei în grupuri eterogene de 4-5 elevi.
• Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
• se formeaza grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de bastina (profesorul
împarte textul de studiat într-un numar de parti egal cu numarul de grupuri
constituite);
• se constituie grupurile de experti (prin numarare de la 1 la 4 sau 5, astfel:
elevii cu numarul 1 formeaza grupul numarul 1, cei cu numarul 2 al doilea
grup etc.). Fiecare grup de experti studiaza tip de 15-20 de minute partea
din text, repartizata de profesor, identificând ideile principale si modul cum
vor preda aceste idei colegilor.
• elevii revin la grupurile de bastina si pe rând predau continutul în care sunt
"experti". În cazul unor nelamuriri, elevii pot cere clarificari colegului â
"expert" în fragmentul de unde provine problema. La sfârsitul orei elevii
trebuie sa cunoasca întregul text de studiat.
• Profesorul monitorizeaza predarea, urmarind desfasurarea activitatii în
cadrul grupurilor si se asigura ca informatia este transmisa si asimilata
corect. În final, profesorul evalueaza stapânirea individuala a materialului
(prin întrebari adresate întregii clase, prin lucrari scrise.
 6. MOZAICUL
Se formează grupe de preșcolari,(grupele casă)
fiecare membru primind câte un număr.(1,2,3)
Toți au de studiat un tablou-”La fermă”
Toți cei care au numărul 1, formează o grupă-d
experți.La fel și cei cu nr. 2 și ci cu nr.3.

Cei cu nr.1 vor avea de studiat animalele de la fermă.

Cei cu nr. 2 vor avea de studiat foloasele pe care le
dau animalele de la fermă;
Cei cu nr. 3 vor avea de discutat/interpretat despre
2 utilajele necesare
1 într-o fermă.

3
 Metoda predicţiilor
• Metoda predicţiilor stimulează creativitatea, face apel la experienţa şi cunoştinţele
anterioare.
• La începutul activităţii se scrie pe tablă ,,Tabelul predicţiilor’’.
Ce credeţi că se va De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat, de
întâmpla? fapt?

• Se citeşte primul fragment al textului;

• Se stabilesc cuvintele-expresii -cheie reprezentative pentru fragmentul citit. În funcţie
de acesta, elevii răspund la întrebarea din prima coloană;
• Se argumentează răspunsul şi se completează a doua coloană;
• Citind un alt fragment al povestirii, elevii află ce s-a întâmplat ,,de fapt’’, notând pe
scurt, în coloana a treia a tabelului;
• Se continuă astfel, până la terminarea textului;
• În final, folosind notările din tabel, elevii vor reda povestirea cu cele două variante: cea
creată de ei şi cea originală.
 8. Lectura cu predicții
„O faptă generoasă” de Edmondo de Amicis
CE CREZI CĂ O SĂ De ce crezi CE S-A ÎNTÂMPLAT
SE ÎNTÂMPLE ? asta? ?
Cred că băieţii l-au Pentru că avea o Dimpotrivă ei au
lăsat în pace pe băiatul problemă de continuat să-l
infirm. sănătate. batjocorească..
Cred că Crossi a plecat Pentru că așa aș Crossi şi-a pierdut
să se plângă face eu. cumpătul şi a aruncat
învăţătorului. cu o călimară în
Franti.
Cred că Crossi şi-a Pentru că era un Garrone a luat vina
recunoscut vina. copil bun. asupra lui.

Cred că profesorul l-a Pentru că și-a luat Profesorul nu crede că

pedepsit pe Garrone. vina asupra lui. Garrone e vinovat.
Cred că profesorul i-a Deoarece nu e Profesorul i-a dojenit
pedepsit pe vinovaţi. bine să minți. şi i-a iertat.
 Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere

Un negustor persan avea intr-o

colivie o pasare indiana. Trebuind sa
faca o calatorie in India, s-a dus la
pasare si a intrebat-o:
 Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere
• - Vrei sa-ti aduc un dar?
- Nu, a spus pasarea. Singurul lucru pe
care mi-l doresc este libertatea.
- Asta nu se poate…
- Atunci du-te, te rog, in padurea unde m-
am nascut, acolo in India, si spune-le
celorlalte pasari ca traiesc intr-o colivie.
- Asa am sa fac, a spus negustorul.
 Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere
• Dupa cum fagaduise, s-a dus in jungla
indiana, in locul aratat de pasare si a
strigat cu putere ca pasarea se afla la el
acasa, intr-o colivie. In acea clipa, o alta
pasare a cazut fara viata la pamant, de pe
cea mai inalta craca. “O fi vreo ruda a
pasarii mele”, si-a zis in sinea lui
negustorul si vestea pe care i-am dat-o i-a
pricinuit moartea.
• Cand s-a intors acasa, pasarea a dorit sa
afle cum fusese calatoria.
 Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere
• -Vai, a spus negustorul, ma tem ca-ti aduc o
veste rea. Una dintre rudele tale a cazut la
pamant fara suflare cand am strigat ca te afli
inchisa in colivie. Nici nu rostise bine
negustorul aceste vorbe ca pasarea a cazut
in fundul coliviei si n-a mai miscat. “Vestea
cea rea a ucis-o si pe ea”, si-a spus
negustorul. Indurerat, a deschis colivia, a luat
pasarea si a pus-o pe pervazul ferestrei,
mangaiat de o raza de soare.
 Pasărea indiană
de Jean-Claude Carriere
• Pasarea a inviat pe data. A dat repede din
aripi si a zburat pana la un copac din
apropiere. Apoi i-a vorbit astfel negustorului:
• - Afla de la mine: ceea ce ai crezut ca este o
veste rea era de fapt una buna. Cu ajutorul
tau, pasarea de departe, ruda mea, mi-a
aratat cum sa scap din colivie. Ceea ce am si
facut. Si pasarea si-a luat zborul spre rasarit,
cantand.
 T.I.M.
„Bulgărele de zăpadă”, după Edmondo
de Amicis

INTELIGENŢA LINGVISTICĂ

Imaginează-ți că Garoffi și-a cerut iertare printr-un bilet. Scrie conținutul acestui
bilet respectând structura acestuia și formulele de adresare potrivite;

INTELIGENŢA LOGICO-MATEMATICĂCompletează enunțul problemei. Scrie

întrebarea și rezolvă problema într/un singur exercițiu. Ga roffi avea în colecția sa
..............timbre. Colegul său Coretti i-a mai dat .................timbre.

INTELIGENŢA MUZICALĂ
Selectează primul enunț.Citeşte-l ritmic bătând din palme. Tactează apoi măsura
batând cu creionul în bancă;Completează versurile următoare găsind cuvinte
potrivite care să rimeze.

INTELIGENŢA KINESTEZICĂ
Selectează replicile sergentului Citește-le cu voce tare respectând intonația și
mimând gesturile sugerate de cuvintele personajului
 INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ
Selectează dialogul dintre tată și fiu.Citeşte-l cu intonația potrivită;
Motivează de ce crezi că directorul a sărit în apărarea copilului;

INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ
Care ar fi fost atitudinea ta într-o astfel de situație?
Ce sentimente declanşează lectura textului?

INTELIGENŢA SPAŢIALĂ
Realizează un om de zăpadă folosind numai forme geometrice;
Redă printr-un desenimaginile sugerate de enunțul Ninge, ninge intruna;
 Jocul didactic

Jocul didactic se diferenţiază de celelalte jocuri prin:

Scopul jocului;-reprezintă o finalitate generală spre care tinde
jocul respectiv şi se formuleaza pe baza obiectivelor de referintă
din programa activitaţilor instructiv-educative.
Conţinut;- include totalitatea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor cu care copiii operează în joc.
Sarcină didactică;-indică ce anume trebuie să realizeze efectiv
copiii pe parcursul jocului pentru a realizascopul propus.
Elementele de joc;-includ căile, mijloacele folosite pentru a da o
coloratură plăcută, atractivă, distractivăactivităţii desfăşurate
Reguli;-concretizează sarcina didactică şi realizează legatura
dintre aceasta şi actiunea jocului.
Acţiunea de joc.
 Exerciţiu aplicativ
Pentru formarea competenţei specifice din
secvenţa din programa şcolară din subiectul de
examen, propune:

• o metodă
• o resursă materială
• o formă de organizare a clasei

•+ JUSTIFICĂRI pertinente ale alegerii acestora.

 JUSTIFICĂRI
Ale alegerii:
• Metodei
• Materialelor şi mijloacelor didactice
• Formelor de organizare a clasei
 Pentru a justifica alegerea unei metode, al unui mijloc
didactic, al unei forme de organizare, ne putem raporta
la:
1.Scara lui Dale- pentru mijloace, materiale
didactice și nu numai;
2.Cercetările, studiile realizate în
psihopedagogie - pentru toate noțiunile;
3.Pilonii educației- pentru toate noțiunile;
4.Teoriile învățării- pentru toate noțiunile;
5.Funcțiile metodelor,ale mijloacelorde învățământ;
6.Orice altă noutate din cadrul educației, care
poate constitui un plus în lucrarea ta: inteligența
emoțională, educația timpurie etc. .
 Pentru argumentarea unui punct de vedere referitor la o afirmație, se va
redacta un text argumentativ!!

Acesta presupune următoarea structură:

I .Ipoteza
este propoziţia care exprimă ideea de bază. În ipoteză secomentează pe scurt
conţinutul afirmaţiei şi se exprimă propriul punctde vedere pro sau contra
faţă de ideea de bază din afirmaţie. Punctulde vedere personal se exprimă prin
verbe de opinie, la persoana I,numărul singular: susţin, aprob, afirm, sunt de
acord / resping, infirm, nu sunt de acord, neg.
II. Dezvoltarea argumentelor/ Argumentarea în care se aduc minim
două argumente pro şi/sau contra afirmaţiei din ipoteză. Structura unui
argument: afirmaţie + explicaţie (introdusă de conectori: deoarece, pentru că,
întrucât)+exemplu. Pentru a da consistenţă ideilor exprimate, exemplul trebuie
să fie din istorie ,literatură română sau universală, filozofie. Tot ca exemple
se pot folosi statistici, citate ale unor personalităţi. Fiecare argument este
introdus prin conectori: în primul rând/în al doilea rând, un prim argument /
un al doilea argument, pe de o parte / pe de altă parte
III. Concluzia în care se reformulează punctul de vedere personal
exprimat în ipoteză.Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, aşadar, prin urmare.
 Realizarea scenariului activității

În cadrul examenelor, nu se va face un proiect didactic,

deoarece timpul nu permite acest lucru, ci se va realiza un scenariu
didactic sub forma unui eseu, în care practic, expunem toți pașii pe care
îi parcurgem în cadrul unei lecții, dar totodată, respectăm cerințele, fără
să ne abatem prea mult de la subiect!

Tactul pedagogic al fiecărui cadru didactic impune, însă, adaptarea

demersului didactic la specificul clasei în care predă, la necesităţile
momentane ale elevilor.
Proiectarea didactică a lecţiei are şi o valoare orientativă, ajutând
cadrul didactic în a-şi formula obiectivele operaţionale pe care doreşte să le
atingă în actul predării-învăţării-evaluării, are un caracter deschis – profesorul
trebuind să-şi manifeste abilităţile pedagogice în a face faţă situaţiilor
neprevăzute ce se ivesc pe parcursul lecţiei, disponibilitatea de a abandona
unele elemente anticipate, dacă acestea se dovedesc ca fiind piedici în
desfăşurarea activităţii educative, şi de a adopta demersuri noi, chiar
neproiectate, dar care sprijină obiectivele stabilite de el.
Pașii pe care-i urmăm în rezolvarea
subiectelor:
1. Definirea programei școlare/curriculumului preșcolar;
2. Definirea disciplinei lb.română;domeniului limbă și comunicare sau cel
dat;
3. Definirea succintă a noțiunilor din cerințe: metodă, mijloace de
învățământ, forme de organizare, obiective;
4. Dacă ni se cere justificarea alegerii unor metode, forme sau mijloace, ne
putem justifica alegerea prin: - teoriile învățării;
- pilonii educației;
- studiile,cercetările realizate de-a lungul
timpului;
5. Operaționalizarea ob.(dacă se cere) conform Landsheere;
6. Prezentarea scenariului activității;
7. Prezentarea avantajelor metodelor alese;
8. La argumentarea unui punct de vedere corespunzător unei afirmații date,
folosim eseul/textul argumentativ, cu ipoteză,argumentare, încheiere, cu
conectori specifici pentru fiecare etapă, aducând argumente pertinente,
din istorie, literatură sau din viața reală.
1. Model titularizare 2014, 2015
2. Model definitivat 2014, 2015