Sunteți pe pagina 1din 23

03/12/2018, 17^09

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

CURS 12. PATOLOGIA CHIRURGICALA


A SPLINEI
- TRAUMATISME
- TORSIUNI
- ANEVRISME
- ABCESE
- TUMORI
- HIPERSPLENISMUL
- - -INDICATIILE SPLENECTOMIEI

RAPEL DE ANATOMIE
• Situata in hipocondrul stang, sub cupola diafragmatica,
in loja splenica (separata de unghiul colic stg. prin lig.
freno- colic)
• Proiectie la nivelul coastelor IX-XI
• Dimensiunea pumnului persoanei (3,5/8/14 cm);
~ 200g; variabilitate dimensionala mare
• Devine palpabila cand isi dubleaza volumul
• Neacoperita integral de peritoneu (zona de contact cu
polul superior al rinichiului stg.)
• Capsula fibro-elastica subtire
• Spline accesorii – 10-33% cazuri; cel mai frecvent situate
in hil

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
1
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

ANATOMIA SPLINEI (RAPOARTE)

Anatomie, Gray

ANATOMIA SPLINEI

Anatomie, Gray

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
2
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISMELE SPLINEI
• Organul parenchimatos cel mai frecvent lezat in
traumatismele abdominale (25%)
• Mare probabilitate lezionala in traumatismele
interesand ultimele coaste stangi (in special in caz de
fracturi costale)
• Splinele patologice pot fi lezate in urma unor
traumatisme minore sau pot suferi chiar rupturi
spontane (adesea revelatorii pentru afectiunea
preexistenta)
• Foarte frecventa lezare iatrogena (in operatii
antireflux, hemicolectomii stangi, nefrectomii stangi);
in USA, 40% din splenectomii datorate leziunilor
iatrogene

TRAUMATISMELE SPLINEI
CLASIFICAREA AAST
• Gradul I:
- hematom subcapsular neexpansiv, <10% din suprafata
- leziune capsulara fara sangerare activa, profunzime
<1cm
• Gradul II:
- hematom subcapsular neexpansiv, 10-50% din
suprafata
- hematom intraparenchimatos neexpansiv, <2cm
diametru
- plaga parenchimatoasa cu profunzimea 1-3cm, fara
interesarea vaselor trabeculare

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
3
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISMELE SPLINEI
CLASIFICAREA AAST
• Gradul III:
- hematom subcapsular, >50% din suprafata sau expansiv
- hematom subcapsular rupt, cu sangerare activa
- hematom intraparenchimatos, >2cm diametru sau expansiv
- plaga parenchimatoasa cu profunzime >3cm sau interesarea
vaselor trabeculare
• Gradul IV:
- hematom intraparenchimatos rupt, cu sangerare activa
- plaga cu interesarea vaselor segmentare sau hilare, cu
devascularizare >25% din splina

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
4
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISMELE SPLINEI
METODE DIAGNOSTICE
• Analizele biologice
• Radiografia abdominala pe gol
• Radiografia toracica
• Punctia abdominala exploratorie
• Lavajul peritoneal
• Ecografia abdominala
• Tomografia computerizata – astazi metoda cea mai utila
• Angiografia selectiva – permite si gesturi terapeutice
(embolizarea)
• Laparoscopia diagnostica – metoda tot mai utilizata, ce a redus
numarul de laparotomii
• Laparotomia exploratorie – ramane de neinlocuit in cazurile
grave, cu soc hemoragic

TRAUMATISM SPLENIC GRADUL III

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
5
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISM SPLENIC

Plaga splenica, fractura costala, emfizem subcutanat

TRAUMATISM SPLENIC

Plaga splenica, hemoperitoneu perisplenic si perihepatic

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
6
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISM SPLENIC

Plaga splenica, hemoperitoneu perisplenic si perihepatic, sangerare


activa (sageata)

TRAUMATISMELE SPLINEI
METODE TERAPEUTICE
• Monitorizare clinica, biologica si imagistica
• Coagulare
• Aplicare de agenti hemostatici locali (Gelaspon,Surgicel,
Tachocomb)
• Aplicare de adezivi (lipiciuri biologice sau cianoacrilice)
• Aplicare de colagen
• Hemostaza prin compresie: mesaj sau contentia splinei intr-o
plasa
• Splenorafie
• Ligatura/embolizare a arterei splenice sau ramurilor ei
• Splenectomie partiala
• Splenectomie, ±autotransplant de tesut splenic

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
7
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TRAUMATISMELE SPLINEI
TACTICA TERAPEUTICA
• In leziunile de gradul I si II, managementul non-
operator este azi atitudinea recomandata, in special la
copii si adulti tineri
• In caz de esec, interventia chirurgicala incearca
conservarea splinei
• In leziunile de grad III si, eventual IV, se poate tenta
splenectomie partiala
• In leziunile de grad V, splenectomia este necesara
(posibil autotransplant)
• Asocierea cu alte leziuni hemoragice sau existenta unei
spline patologice impune gesturi mai radicale
(splenectomie) pentru a asigura hemostaza rapida si
completa

TRAUMATISM SPLENIC

Tratament chirurgical conservator - splenorafie

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
8
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

SPLENOMEGALIA
• Definitie: marirea in volum si greutate a splinei (>14cm), ce
devine palpabila; ”orice splina palpabila este patologica”
• Clasificare Ziemann:
- gradul I – splina abia palpabila sub rebord
- gradul II - splina ajunge la jumatatea distantei intre rebord si
ombilic
- gradul III - splina palpabila la ombilic
- gradul IV – splina plapabila dincolo de ombilic

SPLENOMEGALIE

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
9
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

SPLENOMEGALIA
ETIOLOGIE
• Boli infectioase, acute sau cronice, virale, bacteriene,
parazitare (malarie) sau fungice
• Hipertensiunea portala, indiferent de cauze
• Boli hematologice, benigne (anemii hemolitice
congenitale sau dobandite) sau maligne (limfoame,
leucemii, etc.)
• Tumori splenice, chistice (inclusiv hidatic) sau solide,
benigne sau maligne (primare sau metastatice)
• Tezaurismoze: B. Gaucher, B. Niemann-Pick
• Alte boli sistemice: amiloidoza, sarcoidoza, poliartrita
reumatoida cu sindrom Felty, etc.

SPLENOMEGALII MASIVE (>1000G)


• Leucemia granulocitara cronica
• Leucemia cu celule paroase
• Leucemia prolimfocitica
• Mielofibroza cu metaplazie mieloida
• Unele limfoame (limfomul cu celula B de zona
marginala)
• Plasmocitomul
• B. Gaucher
• Talasemia majora
• Malaria
• Leischmanioza

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
10
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

SPLENOMEGALIA
TABLOURI CLINICE
• Descoperire fortuita, clinica sau imagistica
• Simptome datorate splenomegaliei (durere, greutate in
hipocondrul stang) sau compresiei pe organele vecine
(cel mai frecvent colon constipatie, dar si stomac,
diafragm, plaman, rinichi, artera renala HTA)
• Complicatii revelatorii: ruptura spontana sau
posttraumatica, infarct, volvulare, HTP, hemodilutie,
tablou hematologic de hipersplenism
• Tablou clinic (febra, icter, hepatomegalie, adenopatii) al
unor boli ce afecteaza si splina

SPLENOMEGALIA
STRATEGIA DIAGNOSTICA
• Diagnosticul pozitiv: de obicei examenul clinic este
suficient; exista splenomegalii cu evolutie preponderent
descendenta sau ascendenta
• Diagnosticul diferential: tumori ale colonului stang,
pancreasului, rinichiului stang, suprarenalei stangi,
lobului stang hepatic, mezenterului si retroperitoneului;
ecografia si TC transeaza dubiile diagnostice
• Diagnosticul complicatiilor compresive: radiografie
simpla sau cu substanta de contrast (irigografie, tranzit
gastro-duodenal, urografie)
• Diagnosticul etiologic: investigatii biologice sau
imagistice pentru incadrarea splenomegaliei in contextul
unei boli

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
11
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

SPLENOMEGALIA
STRATEGIA TERAPEUTICA
• Indicatia de splenectomie este pusa in
functie de etiologia splenomegaliei
• Splenomegalia propriu-zisa poate precipita
indicatia operatorie in caz de complicatii
mecanice compresive severe sau de
complicatii hematologice (hipersplenism)
• Se poate tenta ameliorarea hiper-
splenismului prin embolizare arteriala

EMBOLIZARE PARTIALA A SPLINEI

Arteriografie splenica aratand splenomegalie; disparitia ramurilor periferice


dupa embolizare; aspect TC la 2 saptamani: infarctizare a cca. 70% din splina

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
12
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

HIPERSPLENISMUL
• Definitie: sindrom rezultat in urma exacerbarii
activitatii normale a splinei, avand ca rezultat distructia
sau stocarea intrasplenica a celulelor sangvine;
afectarea uneia sau mai multor linii celulare (anemie,
leucopenie, trombocitopenie)
• Clasificare:

- hipersplenism hematologic (mono-, bi- sau pancitopenie


hematologica)
- hipersplenism imunologic (actiunea inhibitorie a
limfocitelor splenice sau a unor factori umorali eliberati
de splina asupra maduvei osoase)

HIPERSPLENISMUL HEMATOLOGIC
• Mecanisme:
- stocarea excesiva a celulelor sangvine in parenchimul splinei
hipertrofiate
- distructia exagerata a elementelor celulare stocate in splina
- hemodilutia circulatorie datorata expansiunii volumului
plasmatic (inchide un cerc vicios determinand, prin staza si HTP,
cresterea volumului splinei

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
13
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

HIPERSPLENISMUL
ETIOPATOGENIE
• Hipersplenism primar:
- consecinta unor boli ce afecteaza exclusiv splina: hiperplazie
primitiva a splinei, tumori chistice sau solide
• Hipersplenism secundar:
- consecinta unor boli ce afecteaza si splina intr-un context mai larg
(vezi toate celelalte cauze de splenomegalie

HIPERSPLENISMUL
DIAGNOSTIC
• Triada caracteristica:
- splenomegalie variabila ca dimensiuni (nu exista
paralelism intre amploarea splenomegaliei si gravitatea
hipersplenismului)
- citopenia elementelor sangvine pe una, doua sau toate
cele trei linii
- hiperplazia productiei celulare la nivelul maduvei
osoase, dar cu incetinirea procesului de maturare
• Se poate adauga efectul benefic al splenectomiei (valoare
diagnostica “a posteriori”)

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
14
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TUMORILE SPLENICE
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA
Tumori chistice:
Chiste adevarate
- chiste parazitare (hidatice)
- chiste neparazitare
- epiteliale: epidermoide, dermoide
- endoteliale: hemangiom, limfangiom,
mezoteliom/boala polichistica
Pseudochiste
- posttraumatice, degenerative (post-infarct splenic), inflamatorii

TUMORILE SPLENICE
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA
B) Tumori solide:
Adevarate
- benigne: fibrom, hamartom, neurogene (neurinom, schwannom),
lipom
- maligne:
- primitive
- izolate
- epiteliale (?)
- conjunctive: angiosarcom, hemangioendoteliosarcom,
fibrosarcom, sarcom Kaposi
- in cadrul unor boli maligne sistemice (limfoame)
- secundare (metastatice)
Pseudotumori inflamatorii

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
15
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TUMORI SPLENICE
TABLOURI CLINICE
• Descoperire fortuita, in absenta oricarei
simptomatologii
• Splenomegalie
• Manifestari clinice datorate splenomegaliei sau
compresiei pe organele vecine
• Complicatii revelatorii: ruptura (pentru cele solide),
hemoragia intrachistica, suprainfectia sau malignizarea
(pentru cele chistice)
• Manifestarile unor boli sistemice: febra, icter,
hepatomegalie, adenopatii
• Tablou hematologic de hipersplenism
• Bilantul extensiei la distanta a unui neoplasm cunoscut

TUMORI SPLENICE
INVESTIGATII PARACLINICE
Imagistice:
- radiografia abdominala simpla
- radiografia pulmonara
- ecografia, inclusiv Doppler si cu substanta de contrast:
cea mai utilizata
- tomografia computerizata
- scintigrafia: explorarea functionalitatii, detectarea
splinelor accesorii
- tomografia cu emisie de pozitroni
- angiografii: valente terapeutice (embolizare)
controversate
- investigatii cu substanta de contrast: tranzit eso-gastro-
intestinal, irigografie, urografie

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
16
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TUMORI SPLENICE
INVESTIGATII PARACLINICE
Biologice (utile mai mult pentru diagnosticul
diferential al unei splenomegalii): hemoleucograma,
bilant hepatic, teste imunologice (ex. IDR Cassoni si
ELISA pentru boala hidatica)
Endoscopice: endoscopia digestiva superioara
(vizualizare varice esofagiene)
Punctia (pentru tumorile chistice) si punctia-biopsie
(pentru cele solide): azi efectuata sub ghidaj imagistic
(ecografic sau TC; risc hemoragic semnificativ;
sensibilitate redusa

TUMORI SPLENICE
STRATEGIA TERAPEUTICA
• Expectativa: optima pentru pseudochiste si
pseudotumori; posibila chiar pentru tumori benigne, in
special chistice (risc de malignizare?); limitata de
dificultatea diagnosticului preoperator si de riscul de
complicatii
• Punctia evacuatorie: pentru chiste neparazitare, false
sau adevarate; risc de hemoragie, suprainfectie sau
refacere
• Chistectomia partiala (marsupializarea) sau totala:
pentru chistele nemaligne
• Splenectomia partiala: pentru tumori benigne (chistice
sau solide), de dimensiuni reduse, localizate favorabil

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
17
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

TUMORI SPLENICE
STRATEGIA TERAPEUTICA
• Splenectomia: cea mai utilizata metoda terapeutica,
datorita dificultatii diagnosticului preoperator; indicata
in complicatii; ±gesturi complementare (biopsie
ganglionara din hilul splinei si/sau retroperitoneu si
biopsie hepatica in limfoamele maligne)
• Splenectomia laparoscopica: azi “gold-standard”, chiar
pentru dimensiuni mari; atentie la mentinerea
integritatii si extragerea splinei
• Autotransplantul splenic: in absenta certa a
malignitatii; valoare discutabila
• Tratamente complementare: chimioterapie,
radioterapie, Ac.monoclonali

CHIST HIDATIC SPLENIC

Imagine ecografica cu multiple vezicule fiice; imagine TC de


chist unilocular

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
18
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

HEMANGIOM SPLENIC

Aspect intraoperator in cursul splenectomiei laparoscopice

PSEUDOCHIST SPLENIC

Aspect TC; aspect intraoperator (s-a practicat splenectomie!)

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
19
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

PSEUDOCHIST SPLENIC

INDICATIILE SPLENECTOMIEI
Anomalii congenitale: de pozitie (daca se complica),
de numar (daca este necesara extirparea completa a
tesutului splenic)
Afectiuni vasculare: infarct splenic (daca este extins,
simptomatic sau complicat), anevrism de a. splenica,
fistula arterio-venoasa splenica, volvulusul splinei,
HTP (ca gest singular, complementar sau secundar)
Afectiuni parazitare: chist hidatic splenic, malarie,
leishmanioza, schistosomiaza, etc.
Afectiuni bacteriene sau virale: abcese splenice,
tuberculoza, sifilis, febra tifoida, bruceloza,
endocardita, mononucleoza, etc.

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
20
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

INDICATIILE SPLENECTOMIEI
Tumori splenice: daca un tratament mai conservator nu
este posibil
Afectiuni hematologice:
- benigne: talasemie, siclemie, AHAI, sferocitoza ereditara,
anemii aplastice, PTI, PTT, tezaurismoze (B. Gaucher, B.
Niemann-Pick), amiloidoza, sd. Felty
- maligne: limfoame, LLC, leucemia cu celule paroase, unele
mieloproliferari (LGC, MMM)
Traumatisme splenice: cele grave, inclusiv iatrogene, ce
nu permit o rezolvare conservatoare
Afectiuni ale organelor din jur: in special maligne
(datorita invaziei sau pentru radicalitate oncologica), dar si
benigne

CONTRAINDICATIILE SPLENECTOMIEI
ABSOLUTE
• Afectiuni vasculare: infarcte mici, asimptomatice,
necomplicate; HTP (cand se pot practica interventii
patogenice)
• Afectiuni bacteriene: splenomegalia din sepsis
• Afectiuni hematologice:
- benigne: anemii hemolitice ereditare grad mediu
- maligne: LA, limfoame nonHodgkiniene difuze, unele
mieloproliferari (policitemia vera, trombocitemie
esentiala)
• Tumori splenice: maligne primitive (sarcoame)
diseminate; maligne secundare, daca tumora primitiva
nu este extirpabila sau exista alte metastaze (exceptie –
complicatii)

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
21
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

COMPLICATIILE SPLENECTOMIEI
Dependente de actul operator:
- hemoragia postoperatorie
- ocluzia postoperatorie precoce sau tardiva
- leziuni viscerale
- pancreatita acuta postoperatorie
- abcesul subfrenic stang
- complicatii pleuro-pulmonare
- splenoza peritoneala
- febra post-splenectomie
- complicatii nespecifice: supuratia plagii, evisceratie,
complicatii urinare

COMPLICATIILE SPLENECTOMIEI
Datorate aspleniei:
- hematologice: cresterea tuturor liniilor celulare;
trombocitoza favorizeaza tromboza venoasa
profunda a membrelor pelvine (±embolism
pulmonar) sau a venei splenice (±extensie portala);
necesita anticoagulante
- infectioase: pneumonii cu pneumococ, dar si septicemii
foarte grave (OPSI); necesita vaccinare
antipneumococ, eventual antimeningococ,
H.influenzae tip B si virus gripal; valoarea
antibiotico-profilaxiei incerta
Datorate bolii ce a impus splenectomia: agravari
declansate de agresiunea anestezico-chirurgicala

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
22
03/12/2018, 17^09
http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay

ABCESUL SPLENIC
• Abcesele splenice sunt mai putin frecvente decat cele hepatice.
Netratate ele sunt adesea fatale.
• se dezvolta in mod obisnuit ca urmare a diseminarii infectiei pe
cale hematogena (de exemplu, in endocardita bacteriana).
• Sunt frecvent intalnite la pacientii care utilizeaza un tratament
imunosupresor.
• Clinic pacientul prezinta dureri abdominale localizate in
hipocondrul stang, splenomegalie, febra si leucocitoza.
• Pentru diagnosticul imagistic cea mai sensibila explorarea este
computer tomografia.
• tratament de electie -splenectomia.

http://www.umfiasi.ro/Facultati/FACULTATEA%20DE%20MEDICINA/Cursuri/CHIRURGIE_GENERALA(MG4)-RO/_lay
23