Sunteți pe pagina 1din 47

Opinia Publică în

Uniunea Europeană
Asist. univ. dr. Flavia Durach

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


De ce este importantă studierea opiniei publice a
cetățenilor din statele membre UE?

Protest anti-EU în Cehia


De ce este importantă studierea opiniei publice a
cetățenilor din statele membre UE?

Manifestație pro-UE și anti-Brexit în Marea Britanie


Euroscepticism:
Will The UK Brexit Vote Disrupt The EU?

https://www.youtube.com/watch?v=1DM3Lzd6JMc

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


Istoricul comunicării și relației UE-cetățeni

I. 1950-1989, primele faze ale integrării


• Nu a existat o preocupare deosebită pentru comunicarea cu cetățenii din
statele membre.
• Alte priorități: problema reconstrucției economiei, împărțirea atribuțiilor
instituțiilor UE
• Se trasau proceduri, responsabilități, în detrimentul aspectelor soft
(comunicaționale, legate de opinia publică)
• Omogenitate relativă a membrilor
• Consens permisiv
• UE- entitate distantă și abstractă
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Istoricul comunicării UE-cetățeni

Factorii care au întreținut această stare de fapt:


• Complexitatea inerentă a procesului de integrare europeană
• Consensul asupra valențelor pozitive ale integrării europene
• Progresele de natură economică înregistrate
• Omogenitatea politică şi social a statelor fondatoare

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


Istoricul comunicării UE-cetățeni

Consensul permisiv- implicații:


• proiectul politic al integrării europene este unul de natură elitist
• preocuparea aproape exclusivă pentru asigurarea sprijinului elitelor
politice, în locul sprijinului popular
DAR
Degradare graduală a consensului permisiv începând cu anii ’70, accentuată
după 1989
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
”Dușurile” reci

• Valurile succesive de aderare și dificultățile de armonizare asociate


• Tendința de a consulta cetățenii prin referendumuri
• Din 1990-prezent: dezbaterile naționale pe teme europene devin puternic
polarizate

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


”Dușurile” reci
• Punctul de cotitură: 2005- Tratatul pentru Constituția Europeană –
respinsprin referendum în Franța și Olanda ==> deterioarea atitudinilor
pozitive față de UE și integrarea europeană / deficitul democratic
• 2004, 2007 – extinderea spre Est- creșterea eterogenității
• 2009 – criza economică
• 2014 – criza din Ucraina
• 2015 – criza refugiaților
• 2016 – Brexit
• Ascensiunea populismului și naționalismului
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Îngrijorări fățișe

Consiliul pentru Viitorul Europei (septembrie 2011): declarație ”Europa este


soluția, nu problema”
• UE se afla la o răscruce
• Cetățenii sunt ”deconectați și alienați de procedurile abstracte de la Bruxelles”
• Dificultatea de a gestiona îndoielile și îngrijorarea cetățenilor europeni
• Necesitatea de a asigura implicarea și sprijinul popular

Membrii Consiliului: Jacques Delors, Tony Blair, Juan Luis Cebrian, Felipe Gonzales, Alain
Minc, Robert Mundell, Rodrigo de Rato, Nouriel Roubini, Gerhard Schroder, Micheal Spence,
Joseph Stiglitz, Matti Vanhannen, Guy Verhofstadt and Max Von Bismarck.
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Puterea opiniei publice

• Putere directă de vot (referendumuri, votul pentru Parlamentul European)


• Metoda interguvernamentală – opinia publică validează sau invalidează
deciziile luate la nivel european prin procesele demicratice de la nivel
național (inițiativele UE sunt negociate de sefii de stat și de guvern care sunt
aleși prin vot popular la nivel național)
• Mișcări de stradă
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Critici la adresa UE

• Deficitul democratic, beneficiile apartenței la UE (percepute ca fiind reduse),


ostilitate față de UE, opoziție față de integrarea europeană, absența sentimentului
identității europene
• Argumente eurosceptice: instituțiile europene dețin prea multă putere politică, iar
procesul decizional este opac; UE este o entitate abstractă și deconectată de la
realitatea cetățenilor săi; UE este motorul unor politici lipsite de sprijin popular; UE
este o amenințare la adresa statului național; reglementarile europene sunt în
dezavantajul statelor din Europa Centrală și de Est
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Critici la adresa UE
Criza economică a expus vulnerabilitățile UE:
• designul dezechilibrat al zonei euro,
• diferențele de dezvoltare dintre membri)
• critica măsurilor de austeritate
• 5 consecințe ale crizei euro:
• Pecepută ca un test existențial pentru UE
• Criza atipică, a divizat liderii europeni, dar și publicul larg
• Amenințare la adresa principiului solidarității 9fiecare pentru sine)
• Ascensiunea naționalismului
• Prăbușirea încrederii în UE și ascensiunea Euroscepticismului (efect al măsurilor de
austeritate)
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Critici la adresa UE
Extinderea către Est
• 2004: cea mai mare extindere a UE (dpdv teritoriu, număr de noi mebri și populație)
• Cipru, cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia
• 2007: România și Bulgaria
• 2013: Croația
• Extinderea a implicat importarea normaleor și valorilor europene către Est
• Provocări: reducerea disparităților, ajustarea mentalităților, depășirea diferențelor
culturale
• Aproape imediat după extindere a venit cea mai dură criză economică din zeci de ani,
ducând la instalarea unei epuizări (“enlargement fatigue” )
• Perspectiva eurosceptică: extinderea către Est a urmat un tipar imperialist (control
economic impus într-o zonă săracă și isntabilă, condiționarea excisivă a aderării,
discrepanța relațiilor de putere UE-state candidate, monitorizare foarte amănunțită)
Critici la adresa UE
• Criza din Ucraina
• Decizii politice controversate, lipsă de consens între liderii statelor membre
• Urmărirea prioritară a intereselor naționale
• Interese divergente
• Tabăra pro-rusă: Cipru, Bulgaria, Grecia
• Tabăra care se simte amenințată de expansiunea rusă: Polonia, Lituania
• Poziții ambigue: Franța, Germania, Marea Britanie
• Lipsa unei strategii geopolitice clare pentru UE
• Răspunsul UE: ”slab”, ”superficial”, ”calculat greșit” (Smith, 2014),
„inadecvat” and „limitat ca viziune” (Paul, 2014), „ineficient” (Paul,
Filipchuk, 2014).
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Critici la adresa UE
Criza refugiaților
• Neînțelegeri privind măsurile luate
• Neînțelegeri privind cotele de refugiați
• Opoziția grupului de la Visegrad:
• Miniştrii de Externe şi de Interne ai statelor membre ale Grupului de la
Vişegrad - Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria
• Propunerea Comisiei Europene de gestionare a crizei refugiaților „este
lipsită de sens şi încalcă drepturile statelor membre ale Uniunii Europene”
(ministrul polonez de interne, Mariusz Blaszczak)
• „șantaj” : ideea Comisiei Europene de a sancționa cu amenzi statele care nu
primesc imigranți; Propunerea este „inacceptabilă și neeuropeană”; „însuși
conceptul de cote este un eșec” (Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe)
Critici la adresa UE
Ascensiunea populismului și naționalismului
• Alegerile europarlamentare 2014: victoria în Marea Britanie, Franța, Belgia,
Grecia şi Danemarca
• Rezultatul reflectă “neîncrederea în Europa şi teama de regres”(preşedintele
francez Francois Hollande)
• Davin Cameron (Marea Britanie) “Oamenii sunt profund dezamăgiţi de UE. Ei
nu simt că actualele planuri fucţionează suficient şi vor schimbare”.
• Angela Merkel (Germania) alegerile sunt “un semnal important pentru
Europa”.
• Karel Lannoo, analist al Centrului pentru Studiul Politicilor Europene de la
Bruxelles:
• rezultatul alegerilor -“un dezastru pentru Europa”,
• o reacție la interguvernamentalismul şi înțelegerilor încheiate în spatele uşilor închise
care au devenit un obicei în timpul crizei din zona euro.
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Ascensiunea populismului și naționalismului
• Frontul Național, din Franța, condus de Marine Le Pen
• Formațiunea neonazistă Partidul Național German (NPD) este catalogată
drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă „a oamenilor albi
• Partidul Zori Aurii din Grecia are o doctrină ultranaționalistă,
• Partidul finlandez „Finns” - campanie electorală antieuropeană, xenofobă,
populistă
• Partidul Poporului Danez – a mizat pe mesajele anti-imigrație
• Partidul Libertății din Olanda – anti-islam
• Mişcarea naționalistă ungară Jobbik- accente neonaziste
• Austria, Partidul Libertății (ultranaționalist) - campanie antimusulmană
• Liga Nordului -partid populist şi xenofob.
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Ascensiunea populismului și naționalismului
George Friedman, analist american şi preşedinte al agenției
Stratfor, 2015:
• creșterea partidelor eurosceptice încă nepregătite să guverneze, dar care
afectează sistemul
• sentimentul anti-imigrație, motivat acum de teama islamismului terorist şi de
influxul de est-europeni care preiau slujbele prost-plătite

• ascensiunea mişcărilor naționaliste în țări în care se credea că problematica


națiunii fusese rezolvată de secole

Naționalismul european uneşte şi respinge în acelaşi timp. Îi uneşte pe cei care


au o moştenire comună şi îi respinge, intenționat, pe cei care sunt diferiți
Determinanți ai opiniei publice față de UE
Abordări aflate în competiție:
1. Instrumentală (teorii economice, utilitariste)
2. Simbolică (ataşament, rolul identității)
1 și 2: Inversă proporționalitate
3. Politică (influența factorilor interni, rolul partidelor politice,
influența elitelor)
Adițional: investigarea influenței mass media prin cadraje (framing)
Teorii utilitariste

• Evaluări cost-beneficiu
• Conceptul de inegalitate grupuri vulnerabile
• Limitele abordării:
• capacitatea de a aprecia cu acuratețe consecințele economice ale
integrării
• influența factorilor simbolici şi contextuali
• mecanisme diferite la nivel regional
Abordarea simbolică

• Preferințe conduse de ataşamentul şi loialitatea de grup


• Orientate către ceea ce reprezintă UE, nu către ceea ce produce
• Raportul identitate națională-identitate europeană-sprijin pentru UE
• Identitate inclusivă vs. Identitate exclusivă
Predictori politici
• Încrederea politică nu depinde de caracteristicile obiectului în sine, ci de
dispozițiile generale (Harteveld et al., 2013)

a). Contextul național (încredere/neîncredere în instituțiile naționale;


satisfacție/nemulțumire cu privire la evoluțiile economice şi politice)

b). Indicii orientative (cues)- rolul elitelor şi liderilor politici

• Studii efectuate pe state din Vestul Europei (e.g. Kumlin, 2009):


• nemulțumirea cu privire la instituțiile naționale accentuează
neîncrederea în UE
• satisfacția cu privire la economia națională conduce la atitudini pro-
europene
Particularitățile opiniei publice în Europa de Est
• Impactul trecutului comunist şi al fundalului socio-economic şi politic
• Economic:
• UE=garantul trecerii la economia de piață
• Perioada de tranziție: câştigători şi perdanți,
• Atitudinea pro sau contra economiei de piață, şi evaluarea beneficiilor
obținute în perioada tranziției duc la atitudini pro şi anti UE
• Politic:
• UE = garantul trecerii la democrație şi al libertăților
• Încrederea în instituțiile naționale vs. încrederea în UE- relație inversă
(escapism)
• Sprijin față pentru reformele democratice = sprijin pentru UE
Măsurarea opiniei publice față de UE
• Eurobarometrele - sondaje de opinie publică derulate frecvent de Comisia
Europeană, începând cu anul 1973.
• Aceste sondaje adresează o gamă largă de probleme legate de Uniunea
Europeană din statele membre ale acesteia.
• Rezultatele sondajelor sunt publicate de Direcția Generală de Comunicare a
Comisiei Europene.
• Tipuri: standard (bi-anuale), speciale (pe diverse teme), flash (ad-hoc),
calitative
• Eurobarometrul standard: aprox 1000 de respondenți în fiecare țară

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


Eurobarometrul 85

• Date colectate în mai 2016


• 34 state sau teritorii:
• Cele 28 de state membre
• 5 state candidate: Macedonia, Turcia, Muntenegru, Serbia și Albania
• Comunitatea cipriotă turcă care nu este sub controlul guvernului cipriot

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Încrederea în UE- rezultate naționale (I)
Încrederea în UE- rezultate naționale (II)
Eurobarometrele- tendințe și diferențe regionale

• Analiză secundară de date


• Corpus: Eurobarometre 2007-2014
I. State membre cu vechime şi cu un fundal social, economic, şi politic
stabil (situate din punct de vedere geografic în nord-vestul Europei);
II. State puternic îndatorate, marcate de dezechilibre structurale şi
instabilitate (preponderent situate în sudul Europei);
III. Foste țări comuniste din Europa Centrală şi de Est.

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice


Rezultate
I. Impactul crizei asupra atitudinilor față de UE
• euroscepticismul a crescut
• pierderi: încredere, sprijin popular, legitimitate
• indicatorii sprijinului față de UE- prăbuşire, in special in perioada
2010-2013.
• sfârşitul lui 2014
• primele uşoare îmbunătățiri privind aspectele cu grad ridicat de generalitate
• îngrijorare semnificativă privind aspecte concrete
• evoluțiile cele mai dramatice ale opiniei publice oglindesc cu multa
fidelitate cronologia crizei

• II. Confirmarea teroriilor utilitariste


Rezultate- diferențe regionale semnificative
NMS
• Fundamental Eurosceptice, în special UK
• Încredere marcată în forțele proprii: singurul grup în care încrederea în UE a
scazut în timpul crizei sub nivelul încrederii în instituțiile naționale
• Cele mai multe percepții pozitive privind economia națională, comparativ cu
cea europeană (mai ales Germania)
• Cei mai sceptici privind rolul UE în gestionarea crizei
Rezultate- diferențe regionale semnificative
EMS
• Cel mai euroentuziast grup, înainte, în timpul şi după criză
• Cele mai puțin dramatice evoluții pe timpul crizei
• Rezultate peste medie privind încrederea în UE
• Neîncredere cronică în instituțiile naționale-încredere ridicată în UE
• Economia UE considerată mai performantă decât cea națională
• Cea mai mică scădere a optimismului față de viitor
• România şi Bulgaria- lideri în clasamentul încrederii
Rezultate- diferențe regionale semnificative
SMS
• Înainte de criză, renumite pentru euroentuziasm
• Acum: la fel de eurosceptice precum Marea Britanie
• Încrederea în UE a scăzut uneori sub 10%
• Aproape toți indicatorii - evoluții negative
• Cea mai mică încredere în instituțiile naționale
• Aspect pozitiv: sprijinul pentru moneda unică
• Euroscepticism contextual, nu inerent
• Revenire graduală a optimismului față de viitor
Multumesc!

flavia.durach@comunicare.ro

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice