Sunteți pe pagina 1din 10

DREPT CIVIL_CURS 6

Clasificarea obligatiilor:
3. Dupa opozabilitatea lor :

- obligatii obisnuite: cele care revin doar subiectului pasiv;


- obligatii opizabile si tertilor: (scriptae in rem) obligatiile ce se transmit
tertilor care dobandesc un drept real asupra unui bun, obligati strans legate
de posesia exercitata asupra bunului;

EXEMPLU: art 1811 Ncc – un bun ce formeaza obiectul unui contract de


locatiune este instrainat pana la implinirea termenului locatiunii;

Contractul de locatiune= Contractual prin care locatorul se obliga fata de


locatar sa ii asigure folosinta unui bun individual determinat in schimbul unei sume
de bani a altei prestatii numita chirie.v=> un drept de creanta.

Daca bunul dat in locatiune este instrainat inainte de implinirea termenului


locatiunii, obligatia locatorului de a asigura locatarului folosinta bunului pana la
implinirea termenului se transmite noului proprietar numai daca:

1. incetarea contractului de locatiune a fost prevazuta in cuprinsul contractului


in cazul instrainarii bunului;
2. daca inscrisul care constata contactul de locatiune este incheiat fie in forma
atuentica (intocmit de un functionar public competent), fie sub forma unui inscris
sub semnatura privata cu data certa; data certa a Inscrisului sub semnatura private
este ceruta pentru opozabilitatea inscrisului fata de tert, nu intre parti; un inscris
sub semnatura private dobandeste data certa In urmatoarele cazuri:
a. in momentul prezentarii inscrisului la o autoritate publica;
b. in momentul in care inscrisul este mentionat intr –un act intocmit de
un functionar public
c. din momentul in care o persoana care l-a scris/semnat a murit;
d. in orice alte imprejurari care asigura certitudinea datei inscrisului;

In cazul gunurilor mobile care formeaza ob de locatiune supuse unor


formatiuni de publicitate Dreptul de folosinta al locatarului este opozabil noului
proprietar numai daca s-au respectat formalitatile de publicitate pt acel contract.

1
DREPT CIVIL_CURS 6

Daca obiectul locatiunii il formeaza un bun imobil care are deschisa o carte
funciara contractual de locatiune va fi opozabil noului propr numai daca a fost
notat in cartea funciara.

Formalitatea datei certe a inscrisului cu semnatura privata este ceruta in


cazul contractelor de locatiune care au ca obiect bunuri mobile prin natura lor
nesupuse unor formalitati de public(cand va conta si daca locatarul se afla in
posesia bunului la momentul instrainarii lui) si in cazul bunurilor immobile care nu
au deschise o carte funciara.

- obligatii reale(propter rem) : sunt obligatii ce revin detinatorului anumitor


bunuri in considerarea importantei bunurilor in principal.

Obiectul raportului juridic civil

Acesta este conduita partilor raportului juridic civil constand in actiunile


la care sunt indreptatite partile, sau inactiunile de care sunt tinute. Se foloseste
notiunea de obiect derivat al rap jur civil reprezentata de bunurile la care se refera
conduit partilor.

Bunuri= (art 535 NCC) lucruri corporale (care exista dpdv material) sau
incorporale care pot forma obiectul unui drept patrimonial.

Patrimoniul= ansamblul dr si obligatiilor patrimoniale apartinand unei


persoane.

Clasificarea bunurilor
1. Dupa natura lor:

a. Bunuri imobile: art 537;

2
DREPT CIVIL_CURS 6

- B.imobile prin natura lor: b.care nu se pot deplasa sub actiunea


unei forte exterioare decat pierzindu-si identitatea: terenuri, izvoarele si
cursurile de apa, plantatiile prinse de radacini, constructiile si alte lucrari
fixate in sol cu carater permanent, platformele si alte instalatii de exploatare
a rezervelor submarine din platoul continental, alte bunuri care in mod
natural sau artificial sunt incorporate cu character permanent in acestea;
- B.imobile prin destinatie: b. mobile prin natura lor, dar care potrivit
vointei proprietarului unui bun imobil sunt folosite in mod stabil si exclusive
la exploatarea bunului imobil;
- B. imobile prin determinarea legii: drepturile reale imobiliare

b. Bunuri mobile:

- B.mobile prin natura lor: toate celelalte bunuri, cu exceptia celor


declarate immobile, inclusive undele electromagnetice sau altele asimilate
acestora, energia de orice fel.
- B.mobile prin anticipatie: b immobile prin natura lor care, in
temeiul vointei partilor unui act juridic civil, sunt considerate bunuri mobile
avand in vedere ceea ce ele vor deveni; art 540 NCC: bogatiile solului si
subsolului, plantatiile prinse de radacini, fructele neculese inca, constructiile
–daca formeaza obiectul unui act iar partile le considera bunuri mobile ;
- B.mobile prin determinarea legii: drepturile de creanta (indifferent
daca au ca obiect un bun mobil sau imobil prin natura lui) , drepturile reale
mobiliare (acele dr reale care au ca ob. Un b mobil), drepturile de creatie
intelectuala care au character patrimonial;

Aceasta clasific este importanta pt ca:

1. Posesia exercitata asupra bunurilor immobile prin nat lor da nastere unei
prezumtii relative de proprietate. In schimb, posesia exercitata asupra
bunurilor mobile prin natural or dau nastere prezumtiei absolute de
proprietate daca posesorul a dobandit buna credinta, posesia asupra
acelui bun in urma incheierii unui act translativ de proprietate cu titlul
oneros (in schimbul transmiterii proprietatii sa se ceara o prestanta) in
care instrainator este un neproprietar.
3
DREPT CIVIL_CURS 6

2. Opozabilitate fata de tert a actelor de instrainare. Daca ob unui act de


instrainare (de constituire a unui dr real) este un bun imobil prin natura
lui,actul trebuie inscris in cartea funciara pt a fi opozabil tertilor,
3. Forma actelor constitutive (translative) de drepturi reale imobiliare, care
este forma autentica, forma ceruta ad validitate.

2. Dupa posibilitatea de a fi inlocuite unele cu altele in executarea unei


obligatii:

a. B. fungibile: art 543: b. determinabile dupa numar, greutate, masura,


care pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii;
b. B. nefungibile

! Importanta clasificarii fungibile/nefungibile consta in valabilitatea platii. Daca


bunul este nefungibil prin nat lui sau prin vointa partilor, plata nu poate avea ca
obiect un alt bun.

3. Dupa criteriul determinarii (individualizarii) lor:


a. B individual determinate (de specie- res specie): se
individualizeaza prin trasaturi proprii;
b. B.de gen (res genera): b care prezinta trasaturile categoriei din care
fac parte;

! Prin exceptie, prin vointa partilor, un bun de gen poate fi considerat bun
individual determinat. Bunurile De gen sunt bunurile care se determina dupa
numar, greutate sau masura. Aceasta clasificare este importanta pentru ca:

1. Momenul transmiterii sau constituirii unui drept real.Astfle,daca bunul


este individual determinat, dreptul real se transmite sau se constituie in
momentul incheierii actului juridic civil. In cazul b de gen, dr real se
constituie sau se transmite in momentul individualizarii bunului (care se
realizeaza, de regula, prin predare).
2. Locul platii. Daca b este individual determinat, plata trebuie facuta la
locul situarii bunului in momentul incheierii actului , in lipsa unei
stipulatii contrare. Daca bunul este de gen, plata trebuie facuta la

4
DREPT CIVIL_CURS 6

domiciliul sau sediul debitorului , in lipsa unei stipulatii contrare (plata


este cherabila) . Daca obiectul platii este o suma de bani , plata trebuie
facuta la domiciliul/sediul creditorului, in lipsa unei stipulatii contrare.

4. Dupa cum folosirea bunului duce la consumarnea substantei lui sau la


instrainarea lui:
a. B. consumptibile- cele a caror folosire duce fie la consumarea
substantei lor, fie la instrainarea lor.
b. B.neconsumptibile

Importanta consta in privinta contractului de imprumut si a dreptului de


usufruct.Daca ob este un bun consumptibil, contractual incheiat va fi imprumut de
Consumatiune . Daca este un bun neconsumptibil, contractual va fi unul de
comodat (imprumut de folosinta). In principiu,ob. Al uzufructului in constituie
bunuri neconsumptibile.Numai prin exceptie uzufructul poate avea ca obiect b
consumptibile, devenind cvasiuzufruct.

5. Dupa criteriul posibil unui bun de a fi instrainat


a. Alienabile
b. Inalienabile – pot forma obiectul altor acte juridice civile decat cele
de instrainare (bunuri proprietate publica -> se poate constitui un drept
administrare, concesiune, folosinta;

Iportanta: examinarea validitatii unui act de instrainare In functie de ob lui material

6. Dupa criteriul posibilitatii de a produce fructe


a. B. Frugifere
b. B. nefrugifere

Fructele sunt bunurile produse de un alt bun in mod periodic si fara consumarea
substantei bunului dupa prima producere. Productele sunt bunurile produse de un
alt bun, fie in mod neperiodic, fie prin consumarea substantei bunului care l-a
produs

Fructe:

- -naturale: produse fara interventia omului, de catre pamant;


5
DREPT CIVIL_CURS 6

o -productia animalelor: ex: laptele


o –sporul animalelor: ex: vitelul proaspat nascut
- Industrial, bunurile produse cu interventia omului

Ex: recoltele

- Civile: veniturile produse de un bun

Distinctia dintre fructe si produse este importanta in ce priveste dreptul de


usufruct si cazul posesorului de buna credinta. Astfel, uzufructuarul si posesorul
de buna credinta au dreptul de a culege fructele acelui bun, nu si productele.

Posesorul de buna credinta este persoana care poseda un bun in baza unui titlu
ale carui vicii nu ii sunt cunoscute.

Importanta distinctiei intre fructele naturale, industraile si civile consta in


modul de dobandire. Astfel, fructele naturale si industrial se dobandesc prin
percepere (prin stapanirea lor materiala) pe cand fructele civile se dobandesc zi cu
zi. (prin trecerea timpului, fara a fi nevoie de perceperea lor).

7. Dupa criteriul existentei lor materiale:


a. B.corporale – exista dpdv material
b. B.incorporale – nu exista dpdv material (ex: dr reale/ de creanta
asupra unui bun).
8. Dupa criteriul corelatiei dintre ele:
a. B. principale – au o existent de sine statatoare/independent
b. B.accesorii – b.folosite in mod stabil si exclusive intrebuintarii
economice a altui bun. Este necesara vointa proprietarului pentru
determinarea folosirii lui.

Importanta: in virtutea legaturii de accesorietate, stabilita prin vointa


proprietarului celor doua bunuri, regimului juridic al bunului principal se va
transmite bunului accesoriu. Intreruperea legaturii de accesorietate se poate face
prin vointa proprietarului fara a prejudicial drepturile dobandite de o terta
persoana asupra bunului accesoriu.

6
DREPT CIVIL_CURS 6

Subiectele raportului juridic civil


1. Determinarea subiectelor raporturilor juridice civile.
In cazul rap. Civile nepatrimoniale, doar subiectul active este
determinat(cunoscut, identificat). Subiectul pasiv este nedeterminat fiind format
din toate celelalte subiecte de drept decat subiectul active.

In raporturile juridice obligationare, sunt determinate ambele subiecte, atat


active cat si pasic (creditorul si debitorul).

In raporturile juridice reale, doar subiectul activ este determinat, in timp ce


subiectul pasiv este nedeterminat.

2. Pluraritatea subiectelor rap.jur.civ.


Pluraritatea poate avea trei forme:

- Pluraritate activa (doua subiecte active)


- Pluraritate pasiva (cel putin doua subiecte passive)
- Pluraritate mixta ( cel putin doua subiecte active sic el putin doua subiecte
pasive)

In cazul raporturilor juridice nepatrimoniale, exista, prin definitie, o pluraritate


de subiecte passive. Intotdeauna vom avea o plur. de subiecte passive. Pluraritatea
active poate exista in cazul coautoratului.

In cazul raporturilor juridice reale, pluraritatea este pasiva intotdeauna.

Pluraritatea activa imbraca forma cotitularilor unui drept real. In cazul


dreptului de proprietate, pluraritatea active imbraca forma proprietatii commune.
Aceasta este de doua feluri:

- Proprietate comuna pe cote-parti – fiecare copriprietar are o cota din dreptul


de proprietate asupra unui bun, unor bunuri sau unei universalitati de bunuri.
Bunul care formeaza obiectul proprietatii commune pe cote-parti nu este
impartit dpdv material intre coproprietari. Impartit doar dr de propr, nu si
bunul/bunurile/universalitatea care formeaza obiectul acestui drept.

7
DREPT CIVIL_CURS 6

- Proprietate comuna in devalmasie-nici macar cota fiecarui proprietar din


dreptul de proprietate nu este determinata. Ex: cazul sotilor cu privire la
bunurile dobandite in timpul casatoriei in regimul comunitatii legale de
bunuri.

Pluraritatea subiectelor in raporturile juridice obligatilonare.

Dupa legatura dintre debitori, distingem obligatii divizibile , solidare si


indivizibile.

Dupa legatura dintre creditori, distingem creante divizibile, solidare si


indivizibile.

Obligatiile divizibile si creantele divizibile constituie regula.

Obligatiile divizibile sunt cele in care fiecare debitor poate fi constrans sa


plateasca doar partea lui din datoria totala.

Creanta este divizibila atunci cand fiecare creditor nu poate pretinde decat
partea lui din creanta totala.

Daca prin lege sau prin actul juridic din care se naste obligatia sau creanta
divizibila nu se prevede altfel, se prezuma egalitatea intre debitori si creditori.(toti
debitorii-egali intre ei; toti creditorii-egali intre ei;)

Obligatia este solidara atunci cand oricare dintre debitori poate fi urmarit pentru
intreaga datorie. Dupa plata intregii datorii, debitorul in cauza se va regresa
impotriva celorlalti debitori pentru plata acestora, fara insa a beneficia de
solidaritatea lor.

Creanta este solidara atunci cand oricare dintre creditori poate obtine plata
intregii creante

Solidaritate pasiva poate izvori din lege sau din conventia partilor. Asadar,
pentru ca o oblifatie sa fie solidara , trebuie ori s avem o norma speciala,ori prin
actul juridic sa prevada expres acest lucru.

Solidaritatea active izvoreste din conventia partilor.

8
DREPT CIVIL_CURS 6

Obligatiile indivizibile sunt cele in care oricare din debitori poate fi urmarit
pt plata intregii datorii.

Creantele indivizibile sunt cele in care oricare dintre creditori poate obtine
plata intregii creante.

Deosebirile intre obligatiile solidare si cele indivizibile sunt:

- Obl. Solidare pot izvori dintr-o dispozitie legala , cele indivizibile pot izvori
din natura obiectului obligatiei. Pe langa acest izvor, obl. Solidare si
indivizibile se pot naste din conventia partilor
- Solidaritatea nu se transmite mostenitorilor debitorului spre deosebire de
indivizibilitate. In momdentul mortii unui debitor persoana fizica , obligatia
sa se divide de drept intre mostenitorii sai. In schimb, in cazul mortii
debitorului persoana fizica, obligatia ramane indivizibila intre mostenitori si
codebitori in viata.
- In cazu obligatiilor solidare, debitorul chemat in judecata sa execute intreaga
obligatie poate solicita introducerea in process a celorlalti codebitori pentru
ca prin aceeasi hotarare, ceilalti codebitori sa fie constransi sa ii plateasca
partea lor din datorie. Aceasta posibilitate exista si in cazul obligatiilor
indivizibile dar introducerea celorlalti codebitori in process se face pentru a
asigura

3. Schimbarea subiectului raporturilor juridice civile


In cazul rap.jur. nepatrimoniale, schimbarea sb active nu este posibila,
deoarece este strans legat de rap.jur ., nici sb.pasiv nu poate fi schimbat

In cazul rap.jur. reale , schimbarea subiectelor active se face prin


transmiterea acelui drept real (prin incheierea unui act civil ), schimbarea sub pas
nu este posibila fiindca sub este nedeterminat.

Schimbarea subiectului pasiv nu este posibila deoarece subiectul pasiv este


format din toate celelalte subiecte de drept

In cazul raporturilor juridice obligationale, este posibila atat schimbrea


subiectului activ/creditorului cat si a subiectului pasiv/debitorului.

9
DREPT CIVIL_CURS 6

Schimbarea creditorului se poate face prin cesiunea de creanta, cesiunea


contractului, novatia prin schimbare de creditor, subrogatia personala, poprire,
moartea creditorului sau incetarea existentei creditorului persoana juridical

Cesiunea de creanta este conventia prin care cedentul transmite cesionarului


dreptul de creantape care il are impotriva debitorului cedat. Nu este necesar
acordul debitorului cedat pentru validitatea cesiiunii de creanta insa pentru
opozabilitatea acesteia fata de debitorul cedat se cere fie notificarea acestuia
(comunicarea catre acesta a unei copii a inscrisului care constata acea cesiune de
creanta, fie acceptarrea cesiunii de catre debitor)

Cesiunea contractului - Este conventia rpin care o parte contractanta


transmite drepturile si obligatiile sale contractuale unei alte persoane. Se poate
realiza doar cu acordul celorlalte parti contractante,accord ce poate fi exprimat
anterior cesiunii, concomitant sau ulterior acesteia.

Novatia prin schimbare de creditor consta in stingerea unei creante vechi


si nasterea unei creante noi cu un creditor diferit.

Subrogatia personala este o modaltitate de transmitere legala sau


conventionala a unei creante ca urmare a platii facute de un tert creditorului initial.
Subrogatia personala se poate realiza printr-un contract incheiat intre creditor si
tertul care plateste sau intre debitor si tertul care plateste, dar si cu acordul
creditorului.

Poprirea este o forma de executare silita prin care creditorul numit creditor-
popritor obtine executarea obligatiei debitorului sau numit debitor-poprit de la
debitorul acestuia din urma numit tert-poprit.

Ex: A datoreaza luiB 1000 lei, B datoreaza lui C 3000 de lei. Prin intermediul
popririi, C va obtine plata de la A cu privire la suma de 1000 lei. C este creditorul
popritor, B e debitorul poprit iar A este tertul poprit.

10