Dr. Gheorghe Popa Dr.

Niculae Gamenf

CRIMINALISTICA
- Curs universitar -
 CUPRINS

CAPITOLUL I

INTRODUCERE .................. ..................... 12

JUDtcnRA.............
1. Rot-ul- cRlvttrunrtsrtcttitrt ACTIvITATEA ....................... 12
cRrMrNAlrsrcr....
2. DEprrurrra .................,. 13
3. LeeAruna cnrMrNALrsrcr cu ALTE STTNTE........... ........... 15

CAPITOLUL II

TDENT|FICAREA CR|MINALIST|CA........... ..................... 19

1. Norrurura rDENTrFrcARu cRrMrNALrslcE ...,......................19
2, Osrrcrur rDENTtFrcARl cRrMrNALrsrcE ............................21,
3. Cnsrrrcanrl oBTECTELoR rDENTrFlcARu... ....................... 21
4. ETApELE st GENURILE tDENTtFtcARl cRtMtNALtslcE ............23
CAPITOTUL III

FOTOGRAFTA JUD|CrARA... ..................... 30

1. ForoenarraJuDrcrARA: NoruNESr rRASATURI.... .............30
2. ForocRnrrnJUDtcrARA DE TEREN......... ............................30
3. Forocnnrrn DE REcoNSTrrurRE.................. ................... 38
4, ForocRAFtA DE pERcHEZtIE ....................39
5. ForocRarrn pREZENTART pENTRU RECUNoASTERE........... .......................41
6. ForocRerre SEMNALMENTELoR ................. .....................42
7. Forocnnrra DE URMARTRE .......................44
8. Foroe Rnrrn DE EXAMTNARE. ....................45
8.1 ForocnnnA rN RADIATI vrzrBrlE........... ........................45
8.2 ForocnnnA rN RADTATT rNVrzrBrLE........ ........................ 50

CAPITOLUL IV

TNVESTTGAREATEHNTCO-STilNTtFICAA LOCULUT FApTEt........ ........................55

1. DErtrutrta tNVESTIGARItrEHNtco-sltNTtFtcE A LocuLUr FAprEt ............ .......55
2. PRrcrznRr pRrvrND LoculFAprEr... ............59
3. Pnorernnpa sr coNSERVAREA uRMELoR........ ........,.......... 60
4. Exnvlruanrn pRopRtu-zlsA A LocuLUt FAprEt ............ .......63
5. PrRsorunrurspEctALtzAT LA FATA LocuLUt.................... ........................66
6. FtxnREa REZULTATELoR tNVEslGARil TEHNlco-sfltNTtFtcE A LocuLUt FAprEt............ .........68
7. Mulonce sl rEHNtct DE TNVESTTGARETEHNtco-sltNTtFtcAMoDERNAALocuLUt FAprEt...............................71
CAPITOTUL V

URMELE....... ...................... 89

1. Tnnsroloe rn JUDTcTARA ......................... 89

2. Cnsrrrcnnea URMELoR .........................92
3. URMELE pApTLARE ............98
4. URMELE DE PrcroARE ....... 119
5. URMELE DE DrNr ...,...... 131
6. Unvelr DE BUZE ........... 136
7. URMELE pE uREcHr ......... 139
8. Unve u TNSTRUMENTELoR DE spARGERE. ...........,.......... 141
9. Unvru oBrEcrELoR DE TMBRAcAMTNTE ................. ..... 166
10. URMELE MULoAcELoR DE TRANSpoRT. ,.....................,. 170
11. URMELE CREATE DE ARMELE DE Foc............ ................ 173
12. Unrvg suBSrANrE ......... 181
13. UnvElr DE TNCENDT st DE ExpLozu ....... 185
14. URME BroLoGrcE .......,..191
15. MrcnounuE1E................. ................. 210

CAPITOLUL VI

EXPERTTZELE CRTMINALISTICE .............. .....................246

1. ScuRr rsroRrc................... .................246

2. ExprRrrzn enAFrcA ............. ...............253
3. Exprnrrzn rEHNrcA A DocuMENrELoR .....264
4. Exprnlzl DAcrloscoprcA ..........,........269
5. ExpERTtzA BALtslcA JUDtctARA A ARMELoR DE Foc st A URMELoR LASATE DE AcESTEA..........................,. 281
6. ExpeRrrzarnnsroloercA.... ..................294
rrzrco-cnrurcA
8. Exprnrrzn cRrlrrrunlrsrrcA ...................315

10
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE

1. Cuprins
2. Obiectiv general
3. Obiective operationale
4, Timpul necesar studiului capitolului
5. Dezvoltarea temei
6. Bibliografieselectiyi
7. Temi de reflecfie
8. Modele de teste
9. Rispunsuri gi comentarii Ia teste

Cuprins:

os Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.

oa Definilia criminalisticii.
cx Legitura criminalisticii cu alte gtiinfe.

<* Obiectiv general: Dobf;ndirea de cunoqtin{e privind no{iunile

generale din criminalistici.

c* Obiectiveoperafionale: insuqirea unor nofiuni de bazi privind

criminalistica, rolul criminalisticii in activitatea juridici, precum qi legitura
criminalisticii cu alte qtiinfe.

E
ffi1
,**h*
w;-L 4
u.t. J
e.*;c"s = 3 ore

lL
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE

1. Rolul criminalisticii in activitatea judiciari.

Din cele mai vechi timpuri actele antisociale au fost prohibite gi
incriminate, la i:rceput prin reguli de moralX, apoi prin reguli juridice sau norme
de drept. Simpla existenfd a acestora ar fi lipsiti de sens gi inoperantd firi
aplicarea 1or. in domeniul penal aplicarea legii presupune:
- descoperirea faptei, respectiv a oric[rui element de fapt care servegte la
constatarea existentei sau inexistentei unei infracfiuni (omor, tAlhirie,
viol etc.);
- stabilirea imprejuririlor sau circumstanfelor in care a fost comisd fapta;
- identificarea infractorului gi/sau a altor persoane (coautor, complice,
victimd);
- dovedirea vinovdliei persoanei suspecte.
Obtinerea tufuror acestor date se realizeazd. prin probe. Dintre acestea, un
loc important - chiar primordial in anumite condilii - il ocupi probele materiale.
Comiterea unei fapte implici diverse acfiuni prin care se produc schimbiri in
mediul cu care persoanele implicate vin in contact.
Interacfiunea dintre fiptuitor, victimd gi mediul ambiant se manifestd sau,
mai exac! se traduce prin urme. in literatura de specialitate fenomenul a fost
denumit principiul schimbului sau al transferuluil gi a fost enunlat astfel:
,,Criminalistica se intemeiazd pe faptul ci un infractor, cel mai adesea fird gtirea
sa, lasd intotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelev5 pe corpul sdu, pe
hainele sale gi pe obiectele purtate alte urme, indicii de obicei imperceptibile, dar
caracteristice pentru prezenfa sau acliune a sa"2.
Proba materiald este ceva real fiind compusi dintr-o substan![. Ea poate
fi privit6, atinsS, pipditd, mirosit[ sau gustatd. Este solidd, semisolidd (vAscoasd
sau pulverulentl), lichidd sau gazoasX. Se prezintd sub forma unor corpuri finite
(obiecte, documente, particule, pelicule, aqchii, fibre) sau a unei mase amorfe
(prafuri). Poate fi mare sau infim[ (microscopicd). Poate fi gisiti Ia locul faptei
sau departe de acesta, la persoana suspectati a fi autorul infracfiunii sau la
victim5.

1
Locard Edmond" Manuel de tehnique policiere, Editura Payot, Paris,1948
2Pierre Fernand Ceccaldi, "La criminalistique", Presses Universitaires de France, Pais, 1962,
pag.6-7

12
 Prin caracterul ei obiectiv, proba materiaid este mai credibili decAt proba
testimonial[3.
Experimentele qtiinlifice psihologice au ardtat ci observaliile martorilor
sunt inexacte dupd o anumit[ perioadi de timp. Acegtia sunt
inclinali sd ,,umple golurile" de perceplie directd cu detalii pe care in realitate nu
le-au observat. Dac[ o parte a evenimentului nu a fost vdzut sau nu are sens
pentru martor, el ir:rcearcd si explice episodul in propria sa viziune, relatAnd ceea
ce crede cd avdnft sau auzit
CAnd este ridicatd gi p[strat[ corect in conformitate cu standardele, proba
materiali nu poate fi pusi la indoiald.
Urmele trebuie sd fie descoperite, ridicate, examinate gi interpretate
pentru a se stabili legdtura cu autorul faptei gi;nu in ultimul rAnd, identificarea
acesfuia. Criminalistica este gtiinfa care se ocupi cu toate acestea.

2. Definifia criminalisticii

,,$tiinld contra crimei" cum a mai fost denumitd, criminalistica ne apare ca o

Etiinld complexd, care utilizeazd gi adapteazd datele gi metodele de analizd proprii altor
discipline, cum ar fi fizica, chimia Ei biologia pentru cercetsres probelor materiale,
psihologia gi psihiatria pentru audieri gi aerificarea credibilitd[ii declaraliilor, matematicd
gi statisticdpentru calculele de probabilitate, informaticdpentru diferite aplicatii etc.
In ceea ce privegte structura criminalisticii, in mai toate lucrdrile editate la
noi postbelic, aceasta este impdrfitd i:e trei ramuri :
- tehnica criminalisticd reunegte totalitatea metodelor tehnico-gtiinf,fice de
descoperire, relevare, fixare, ridicare gi examinare a macro gi micro urmelor
care intereseazd stabilirea unei situalii de fapf
- tactica criminalistici formuleazi. regtiile de organizare qi desfiqurare a
activitililor de anchetd qi de judecati, cum ar fi cercetarea locului
faptei, identificarea autorului gi a victimei, ascultarea tnvinuitului qi a
altor persoane (partea v[tlmatd, martori), verificarea depozifiilor,
prezentarea pentru recunoagtere, reconstituirea, determinarea leg5tu-
rllor cauzale, efecfuarea perchezifiilor, ridicarea de obiecte gi inscrisuri;
- metodologia criminalisticd indicd mijloacele specifice de cercetare a
infracfiunilor in funcfie de natura acestora: omor, lovituri gi vXt5mdri
ale integritdfii corporale, viol, furt, tAlhdrie, inqeldciune, dare gi luare
de mitd, mdrturie mincinoasd, fals, accidente de munci gi de trafic
rutier, naval gi aerian, incendii gi explozii.
Pentru o mai bun[ inlelegere a sferei criminalisticii qi pentru o exacti
receptare a literaturii de specialitate strdine, se impun cAteva precizdri de ordin
terminologica.

3Ionescu LuciarL Criminalisticd, Note de curs, BucureEti,2002

L3
 In firile francofone s-a folosit mult timp formula ,,Polifie tehnicd" sau
,,Poli1ie gtiinfificd", justificat[ prin dorinla de a departaja probele materiale
stabilite prin mijloace tehnico-qtiinfifice de celelalte.
in ![rile germanice s-a introdus qi folosit termenul de ,,Kriminalistik", iar
ir ferile anglo-saxone se vorbeqte de ,,Forensic Sciences", care s-ar traduce prin
,,$tiin!ele legale".
In prezent expresia de ,,$tiinle forensic" sau pur gi simplu ,,forensic"
(laborator forensic, expert forensic) tinde si se extindi ca un neologism in toate
limbile, precum alli termeni unanim adoptafi, cum ar fi: ,,soft",,,hardware" sau
,,feedback" s.
Forensic provine de la cuvAntul latin ,,Fort)m" care insemna in antichitate
piafa publicd, loc de judecat[. $tiinfele forensic ar fi deci cele care au legiturd cu
justilia qi se definesc ca ansamblul principiilor qtiinfifice gi al metodelor tehnice
aplicabile investig[rii infracfiunilor comise, pentru a proba existenta faptei ilicite,
identitatea autorului gi modul slu de a opera.6
Aceastd definilie este circumscris5 la ceea ce se cheamd tehnica crimi-
nalistic5, dar ea este aplicabilf, gi sensului larg dat de unii autori, de pildd,
,,criminalistica este o gtiinld judiciarS, cu caracter autonom qi unitar, care
insumeazd un ansamblu de cunogtinle despre metodele, mijloacele tehnice gi
procedeele tactice destinate descoperirii, cercetdrii infracfiunilor, identificdrii
persoanelor implicate i::r slvArqirea infracfiunilor qi prevenirii faptelor antisociale"T.
Concepful occidental, in prezent mondial este mai restrAns, dar mai
riguros prin trimiterea la un domeniu precis. Practic, criminalistica este
echivalatd cu gtiinla forensic, adicd cu componenta tehnicd, qtiinlific[ a
investigaliei penale. ln aceastd viziune, criminalistica este o gtiinfi exact6,
multidisciplinarS, de sine stitdtoare, bazatd pe preluarea gi adaptarea gtiinlelor
pozitive la descoperirea qi analizarea macro qi micro urmelor, inclusiv la
identificarea persoanei dupl semnalmente, produse biologice gi amprenta
geneticd.
Aplicarea principiilor gi tehnicilor gtiinlelor fizico-chimice gi naturale
presupune efectuarea de cercetiri gi analize folosind echipamente gi reactivi de
citre specialigti ir materie. Aceasti activitate deosebit de complexi nu se reduce
la laboratorul de tehnici criminalisticd, ea se extinde gi la cercetarea locului
faptei, care astfel nu mai apare ca o problemd de tacticd, ci de investigalie
tehnicd, incluzAnd gi regulile de ciutare a urmelor qi consemnare a stdrii locului
faptei.

a Ionescu Luciary op.cit.

s Ionescu Lucian, op.cit.
6
Ionescu Lucian, op.cit.
7
Stancu Emilian, Criminalisticd, Editura Actami, 1995, pag. 10

t4
 Depistarea comportamenfului simulat, a nesinceritdlii, prin interogarea qi
confruntarea de cf,tre anchetator este desigur o problemd de tacticd. Atunci cAnd
se apeleazd la poligraf8, ea devine o problemd de tehnici criminalisticd executati
de specialist singurul capabil sd conducd testarea qi sh interpreteze rezultatele.

3. Legitura criminalisticii cu alte qtiinte.

Legdtura criminalisticii cu dreptul penal - consti in aceea cd gtiinla dreptului

aratd ce este infracliunea gi care anume fapte sunt infracfiuni, iar criminalistica
ajut[ prin mijloace proprii la demonstrarea elementelor constitutive ale acestora.
Legdtura criminalisticii cu dreptul ciail gi dreptul comercial, Prin expertiza
criminalistici se probeazd existenta sau inexistbnfa unor raporturi juridice, de
exemplu determinarea faptului dacd semndtura de pe un contract este original[
sau falsf,.
Legdtura criminalisticii cu dreptul procesual penal - const[ in aceea ci
metodele gi mijloacele de cercetare criminalisticf, se aplicd in procesul penal
numai cu respectarea normelor drepfului procesual penal. Totodat[, normele
procesual penale previd anumite activitdli de urmdrire penal5 care trebuie sd fie
realizate cu respectarea unor reguli stricte elaborate de criminalistich.
Legdtura criminalisticii cu medicina legald se realizeazd pe mai multe
planuri, ajutAndu-se reciproc in special in cazul infracfiunilor indreptate contra
persoanei. in aceste situafii, criminalistica stabilegte imprejur[rile gi modul de
sivArqire a infracfiunilor, iar medicina legal[ determini natura leziunilor de pe
corpul victimelor, vechimea acestora qi efectul pe care il au asupra corpului
uman qi asupra viefii persoanei.
Legdtura criminalisticii cu criminologia este realizat[ de fenomenul crimi-
nalitetii, cu toate cd au obiective de cercetare diferite; - criminologia studiazi
starea qi dinamica fenomenului infracfional, cauzele care il genereaz6., iar
criminalistica se ocuph de infracliuni concrete, le cunoaqte in complexitatea 1or - .
Cele doud gtiinle elaboreazd mdsuri specifice de prevenire a fenomenului
infraclional.
Legdtura criminalisticii cu psihologia gi psihiatria rezidd din contribufia lor la
elaborarea metodologiei de audiere a persoanelor, dar qi prin aportul lor la
efectuarea expertizelor grafice grafologice (stabilirea personalitdlii dupd scris).
Legdtura criminalisticii cu logica. Descoperirea gi studierea urmelor presu-
pune observalia, descrierea, experimentul gi comparafia. Elaborarea versiunilor qi
verificarea 1or, nu se pot face fdrt rationamente, care, la rAndul lor, se bazeazd pe
analizd gi sintez[, abstractizare qi generalizare, inducfie gi deducfie, analogie,
silogism, precum qi pe principiile gAndirii logice.

8 Detectorul de minciuni

15
 Legdtura criminalisticii cu fizica consti in aceea ci gtiinla criminalisticii a
preluat qi preia din domeniul fizicii metode qi tehnici de lucru, aparate gi
echipamente pe care le adapteazd scopurilor sale specifice.
Legdtura criminalisticii cu chimia constl tr
faptul ci cea din urmi ajuti
cercetarea criminalisticd la determinarea confinutului gi provenienfei celor mai
diverse substan{e toxice descoperite pe $i tn corpul victimelor. Totodati,
metodele chimice sunt utilizate pentru descoperirea urmelor materie gi a
microurmelor.
Legdtura criminalisticii cu informatica s-a dovedit a fi foarte strAnsd in
ultimii anl intrucAt in criminalisticd aplicafiile informatice privind recunoagterea
persoanelor (IMAGETRAK), amprentelor (AFIS), obiectelor (IBIS - sistem
automat de identificare balisticd), substanlelor (bibliotecile de spectre etalon)
joacd un rol din ce in ce mai important.

-#S}ftx-
ffi
*effidmfi
W BIBTIoGRAFIE SELECTIVA

I. Tratate qi monografii:
1. Bercheqan Vasile, Ruiu Marin, Tratat practic de criminalisticd, Edlfixa
Little Star, Bucureqti, 2004;
2. Stancu Emilian, Criminalisticd, EdLillr a Actami, 1 995.
3. CArjan Lazir, Tratat de criminalisticd, Editura Pinguin Book, Bucuregti,
2005;
4. Pop a Gheorghe, Cr imin alis t i c d- cur s unia er sit ar, E ditura Cermaprin!
Bucuregti,2oo6
5. Popa Gheorghe, Tehnica criminalisticd,Editua Pro Universitaria,
Bucureqti,2oo8.
5. Ionescu Lucian - Criminslisticd - note de curs, Bucuregti, 2002

II. Legi.
1.Codul penal romAn, adoptat prin Legea nr.28612009. publicati in Monitorul
Oficial nr.570124.07.2009, intrat in vigoare la0'J..02.2074, conform Legii nr.
18712072 pentru punerea in aplicare a Legii nr.28612009 privind Codul penal,
publicatd in Monitorul Oficial nr . 7 57 I 72.11.2072.

1,6