Sunteți pe pagina 1din 150

CELULA şi ŢESUTURILE

1 răspuns corect

1. Ribozomii au rol în:


A). Digestia intracelulara
B). Oxidoreducere
C). Hidroliza proteinelor
D).Polaritatea celulară
E).Sinteza proteinelor specifice

2. Initial toate celulele au


formă:
A). Cubică
B). Stelată
C). Cilindrică
D). Globulară
E). Fusiformă

3. Epiteliile cilindrice simple se află în:


A) . Mucoasa respiratorie
B). Tunicile seroase
C). Mucoasa tubului digestiv
D). Mucoasa căilor urinare
E). Tunica internă a vaselor

4. Epitelii cubice simple găsim în:


A)Mucoasa stomacului
B),Mucoasa bronhiilor
C).Mucoasa esofagului
D).Mucoasa trompei uterine
E).Mucoasa bronhiolelor

5. Media dimensiunilor celulare in general este:


A). 10-20 microni
B). 50-60 microni
C). 20-30 microni
D). 30-40 microni
E). 40-50 microni

6. Mitocondriile sunt prezente în număr mai redus


în:
A).Fibra musculară cardiacă
B). ţesutul nodal
C).Fibra musculară striată
D).Neuroplasmă
E).Axoplsmă

7. Centrozomul are rol în:


A).Sinteza carioplasmei
B).Sinteza cromatinei
C).Formarea cromozomilor
D). Polarizarea electrică a membranei
celulare E).Formarea fusului de diviziune

8. Lizozomii conţin:
A)Incluziuni celulare
B). Citoplasmă fundamentală
C).Enzime oxidoreducătoare
D). ARN
E).Enzime hidrolitice

Page 1 of 150
9. ŢesutuI conjunctiv lax este prezent în:
A).Zona medulară a ovarului
B). Zona medulară a suprarenalelor
C).Zona corlicală a ovarului
D).Zona medulară a ganglionilor limfatici
E).Zona corlicală a ganglionilor limfatici

10.Care organite citoplasmatice lipsesc în neuron:


A).Mitocondriile
B).Centrozomul
C).Comlexul Golgi
D).Reticulul endoplasmic rugos
E).Lizozomii

11.CorpuscuIii Nissl conţin:


A). Numai ribozomi
B).Reticul endoplasmic şi mediatori chimici
C).Ribozomi şi neurilemă
D). Reticul endoplasmic rugos
E).Reticul endoplasmic neted

12.În neuron mediatorul chimic este stocat în:


A).Aparatul Golgi
B).Vezicule
C)Mitocondrii
D)Lizozomi
E).Reticulul endoplasmic neted

13.Epitelii pavimentoase stratificate se află în:


A)Trahee
B).Epiteliul ureterelor
C).Esofag
D). Vezica urinara
E)Canalele excretoare

14.Cartilajul hialin participă la formarea:


A).Epiglotei
B). Pavilionului urechii
C).Traheei
D).Discului intervertebral
E).Meniscului articular

15.MeniscuI articular este format din:


A). Ţesut conjunctiv fibros
B). Ţesut cartilaginos fibros
C). Ţesut conjunctiv elastic
D). Ţesut cartilaginos hialin
E). Ţesut cartilaginos elastic

16.Ţesutul conjunctiv fibros:


A)Intră în structura fibrei musculare
B).Formează neurofibrilele
C).Înveleşte neuroplasma
D). Formează fascii
E).Formează tunica medie a arterehr mari

Page 2 of 150
17.Ţesut adipos găsim în:
A). Epiderm
B).Aponevroze
C)Hipoderm
D)Derm
E)Tendoane

18.Care organite au rol în producerea energiei celulare:


A).Lizozomii
B).Centrul celular
C).Aparatul Golgi
D).Ribozomii
E). Mitocondriile

19.Localizarea microvililor:
A).La polul apical al celulelor intestmale
B).LA polul apical al celulelor receptoare retiniene
C).La polul bazal al celulelor intestinale
D).La suprafaţa celulelor traheei
E).La suprafaţa epiteliilor bronhiilor mari

20.Care celule prezintă cili:


A).Unele celule conjunctive
B). Celulele receptoare gustative
C).Celulele epiteliale ureterale
D).Celulele tubilor contorţi distali
E). Celulele anselor Henle

21.Epiteliilor absorbante:
A).Sunt formate din celule cubice simple
B).Conţin corpusculi senzitivi
C).Sunt pluristratificate
D).Sunt cilindrice unistratificate
E).Sunt pseudostratificate

22.Ţesutul conjunctiv lax din hipoderm este bogat în:


A).Celule adipoase
B).Condrocite
C).Limfocite
D). Timocite
E).Megacariocite

23.Epimisiumul înconjură:
A)O fibră musculară
B).Miocardul
C). Un fascicul de fibre musculare
D). Intregul muşchi
E).Mai multe fibre musculare

24.Care celule nu prezintă nucleol:


A).Neuronii
B). Enterocitele
C).Osteoclastele
D).Condrocitele
E).Eritrocitele

Page 3 of 150
25.Produşii de secreţie sunt elaboraţi de:
A).Mitocondrii
B). Nucleoplasmă
C).Lizozomi
D).AparatuI Golgi
E).Centrul celular

26.Membrana nucleară:
A)Poartă denumirea de carioplasmă
B).LA începutul diviziunii formează cromozomii
C).Apare electronomicroscopic ca o reţea de filamente subţiri
D). Conţine ADN şi proteine
E).Este dublă, fiind prevazută cu pori

27.Substanţa specifică pentru cartilaj este:


A).Condrina
B).Miozina
C).Oseina
D).Elastina
E).Actina

28.Epiteliul pseudostratificat este format din:


A). Trei straturi de celule
B).Celule superficiale cilindrice
C).Două straturi de celule
D). Un strat de celule
E).Mai multe straturi de celule

29.Reticulul endoplasmic neted este format din:


A).Ribozomi
B).Centrozom
C).Canalicule intracitoplasmatice
D).Lizozomi
E).Nucleol

30.În structura epiteliilor pavimentoase simple găsim:


A) Un strat de celule cubice
B). Nuclei suprapuşi:
C).Două straturi de celule turtite
D)Mai multe straturi de celule
E).Un strat de celule turtite

31.Fibra musculară cardiacă prezintă:


A) Un nucleu mare situal central
B).Mai mulţi nuclei situaţi central
C., Un nucleu mic situat central
D).Mai mulţi nuclei
E). Un nucleu mic situat periferic

32.Fibra musculară netedă prezintă:


A). Un nucleu periferic
B).Doi nuclei periferici
C). Un nucleu central
D).Mai mulţi nuclei la periferie
E)Mai mulţi nuclei centrali

Page 4 of 150
33.Care organite conţin enzime hidrolitice:
A). Centrozomul
B).Ribozomii
C).Lizozomii
D).Mitocondriile
E).Nucleolul

34.Granulaţiile de cromatină conţin:


A).ARN
B).ADN
C). Unul sau mai mulţi nucleoli
D)Membrană dublă
E). Enzime oxidoreducătoare

35.Ţesutul epitelial:
A).Are o vascularizaţie bogată
B).Are rol în nutriţia organismului
C).Căptuşeşte cavităţile organelor interne
D).Are în structura sa fibre de colagen, elastină şi reticulină
E).Intervine în regenerarea elementelor figurate ale sângelui

36.Ţesutul conjunctiv:
A).Nu este vascularizat
B).Formează la supra faţa corpului epiderma
C).Conţine fibre de colagen, elastină şi reticulină
D).Nu intervine în hrănirea organismului
E).Căptuşeşte interiorul organelor cavitare

37.Ţesutul conjunctiv semidur:


A).Conţine celule denumite condroplaste
B).Are în structura sa celule denumite osteoblaste
C).Prezintă în structura sa celule denumite osteocite
D).Conţine celule denumite condrocite
E).Are o voscularizaţie foarte bogată

38.Ţesutul conjunctiv osos:


A).Este o varietate de ţesut epitelial
B).Nu este vascularizat
C).Conţine substanţă fundamentală numită condrină
D).Este alcătuit din condrocite şi condroplaste
E).Este alcătuit din osteoblaste şi osteocite

39.Ţesutul epitelial pseudostratificat:


A). Formează epiglota
B).Farmează cartilajele costale şi laringeale
C).Căptuşeşte traheea şi bronhiile mari
D).Intră în structura aponevrozelor
E).Este bogat vascularizat

40.Cartilajul fibros:
A).Este alcătuit din celule ciliate
B). Este prezent în epidermă şi conţine cheratină
C).Formează discurile intervertebrale
D). Intră în structura vilozităţilor intestinale
E).Formează epiglota şi pavilionul urechii

Page 5 of 150
CELULA ŞI ŢESUTURILE

2. raspunsuri corecte

41.Organite celulare specifice se găsesc în:


A).Celulele gliale
B).Celulele receptoare auditive
C).Celulele receptoare gustative
D).Celulele nervoase somatice
E).Cehdele nervoase vegetative

42.Nucleului celular îi aparţin următoarele:


A).CorpuscuIii Nissi
B)..Cromatina
C).Muclealul
D).Oxihemoglobina
E). Incluziuni

43.Ţesuturile epiteliale se caracterizează prin:


A).Nu au receptori nervoşi
B).Sunt vascularizate
C).Au funcţie de absorţie
D).Au funcţie de recepţie
E).Au funcţie hematopoietica

44.Epitelii stratificate cilindrice găsim în:


A). Tunica internă a vaselor sanguine
B).Canalele excretoare ale glandelor salivare
C).Căile respiratorii
D).Căile urinare
E). Tubul digestiv

45.Reticulul endoplasmic cste bine dezvoltat în:


A).Fibra musculară netedă multiunitară
B). Ţesutul excitoconductor
C).Fibra musculară striată
D).Fibra musculară netedă viscerală
E).Fibra musculară cardiacă

46.Ribozomii se găsesc:
A).Ataşaţi aparatului Golgi
B).Liberi în ciloplasmă
C).Ataşaţi nucleului celular
D).Ataşaţi membranei celulare
E).Ataşaţi reticulului endoplasmic

47.Prezintă membrană dublă:


A).Centrul celular
B).Lizozomul
C. Mitocondria
D).Nucleul celular
E).Reticulul endoplasmic

48.Celule anucleate sunt:


A).Celulele gliale
B)Monocitele
C).Eritrocitele
D).Hematia adultă
E).Limfocitele

Page 6 of 150
49.Nuclenl celular este asezat pertferic la:
A).Celula musculară netedă
B).Limfocit
C).Eritrocit
D).Celula ţesutului adipos
E).Fibra musculară striată

50.Organitele specifice ale neuronului sunt:


A).Aparatul Golgi
B). Neurofibrilele
C).Corpusculii tigroizi
D). Centrozomul
E). Complexul Golgi

51.Teaca de mielină are rol:


A). De a forma neurilema
B).De nutriţie
C).De protecţie
D). De recepţie
E).De fagocitoză

52.Axonii conţin in interior:


A).Fibre conjunctive
B).Corpusculi Nissl
C). Neurofibrile
D). Mitocndrii
E) .Cantitate minimă de mielină

53.ŢesutuI conjunctiv reticulat se află


în:
A). Zona medulară a ovarului
B). Tunica medie a arterelor
C).Hipoderm
D).Măduva hematogenă
E). Ganglionii limfatici

54.Neuroni bipolari găsim în:


A).Aria olfaclivă corticală
B).Ganglionul spinal
C). Retină
D).Aria vizuală primară corticală
E)Mucoasa olfactivă

55..Citoplasma este formată din:


A). Nucleoproteine
B).ADN
C).Incluziuni
D).Hialoplasmă
E). Unul sau mai mulţi nucleoli

56.Care ţesuturi conţin celule cu rol secretor:


A).Adipos
B).Nervos
C).Conjunctiv dur
D). Conjunctiv elastic
E). Conjunctiv fibros

Page 7 of 150
57.ButonuI terminal al axonului conţine:
A).Corpusculii Nissl
B).Aparatul Golgi
C).Corpii tigroizi
D)Mitocondrii
E).Neurofibrile

58.La nivelul plăcii motorii transmiterea se


face: A).Prin axon la microfilamentele
contractile
B). Unidirecţional în fibra musculară
C).În toate direcţiile sarcolemei
D). Prin axon în neuronul postsinaptic
E).Prin axon la sarcolemă

59.Rolul neurofibrilelor este:


A).De legătură interneuronală
B). Transmit influxul nervos
C).Sintetizează proteinele neuronale
D). Transportă substanţe
E).De susţinere

60.Corpusculii NissI se a află în:


A).Butonul terminal
B).Axon
C).Dendrite
D).Corpul celular
E).Neurilemă

6l.Epiteliul pseudostratificat este format din:


A).Celule endocrine
B).Membrană bazală
C).Două straturi de celule
D). Un strat de celule
E).Mai multe straturi de celule

62.Care ţesut nu este vascularizat:


A). Ţesutul conjunctiv dur
B). Ţesutul epitelial unistratificat
C). Ţesutul nervos
D). Ţesutul conjunctiv moale
E). Ţesutul conjunctiv semidur

63.Fibre elastice se află în:


A). Trahee
B). Cartilajele bronşice
C).Cartilajele articulare
D).Epiglotă
E). Tunica medie a venelor

64.Margine în perie se găseşte în:


A).Segmentul intermediar al nefronului
B). Vilozităţile intestinale
C). Segmentul proximal al tubului urinifer
D).Epiderm
E).Glomerulul renal

Page 8 of 150
65.Neuroflbrilele sunt prezente în:
A).Numai în dendrite
B). Neuroplasmă
C).Axolemă
D).Axoplasmă
E).Nevroglie

66.Ţesut adipos se găseşte în:


A).În jurul globilor oculari
B).Diencefal
C).Epiderm
D).Cartilaj
E).Hipoderm

67.Nu sunt vascularizate:


A). Ţesuturile conjunctive moi
B). Ţesutul conjunctiv semidur
C).Corneea
D).Coroida
E).Retina

68.Reticulul endoplasmic rugos este format din:


A).Centrozom
B).Lizozomi
C).Ribozomi
D). Canalicule intracitoplasmatice
E).Nucleoli

69.Notaţi perechile corecte:


A). Ganglion limfatic-ţesut reticulat
B). Tunica medie a arterelor mari-cartilaj elastic
C).Cartilajul laringean-ţesut elastic
D).Pavilionul urechii-cartilaj hialin
E). Discuri intervertebrale-cartilaj fibros

70.Dendritele se caracterizează prin:


A).Nu conţin corpusculi Nissl
B).Prelungiri ramificate
C).Prelungiri unice
D).Conducere centripetă
E).Conducere centrifugă

71.Care dintre componentele celulare au structură trilaminată:


A).Membrana bazală
B).Ribozomii
C).Nucleul
D).Neurilema
E).Membrana celulară

72.Membrana celulară:
A).Este polarizată electric
B).Are rol nutritiv
C). Sintetizează proteine celulare
D).Are permeabilitate selectivă
E).Produce enzime

Page 9 of 150
73.Care dintre următoarele ţesuturi nu au vascularizaţie:
A). Ţesutul osos
B). Ţesutul conjunctiv lax
C).Cartitajul hialin
D).Carlilajul fibros
E). Ţesutul muscular

74.Ţesutul epitelial de acoperire:


A).Intervine în digestia intracelulară
B).Are rol de protecţie
C).Nu intervine în absorbţia digestivă
D).Are rol în filtrare şi difuziune
E). Intervine în regenerarea elementelor figurate ale sângelui

75.Epiteliul pavimentos unistratificat:


A).Facilitează schimbrile intercelulare realizate prin difuziune
B). Intervine în regenerarea elementelor figurate ale sângelui
C). Intră în structura pericardului şi peritoneului
D). Intervine în imunitatea organismului
E). Are funcţie trofică pentru organism

76.Epiteliul cilindric unistratificat:


A).Este alcătuit din mai multe straturi celulare
B). Intră în structura mucoasei tubului digestiv
C).Intră în structura bronhiolelor
D).Conţine celule care prezintă cili sau microvili
E). Intervine în imunitatea organismului

77.Ţesutul conjunctiv reticulat:


A). Conţine predominant fibre de elastină
B). Intră în structura ganglionilor limfatici şi a maduvei osoase
C).Conţine predominant fibre de reticulină
D). Conţine predominant fibre de colagen
E).Nu are rol de susţinere şi nici în hematopoieză

78.ŢesutuI conjunctiv adipos:


A). Conţine predominant fibre de colagen
B). Conţine celule care depozitează central grăsime
C). Conţine fibre de reticulină şi elastină
D).Formează mucoasele digestive
E). Nu este vascularizat şi nici inervat

Page 10 of 150
SISTEMUL NERVOS

1 raspuns corect

79. Căile specifice ascendente au protoneuronii în:


A) Neuronii ganglionului spinal
B) Neuronii somatosenzitivi ai cornului posterior
C) Neuronii preganglionari
D) Neuronii postganglionari
E) Neuronii radiculari

80. Căile sensibilităţii protopatice sunt:


A) Fasciculul Goll
B) Fasciculul spinotalamic lateral
C) Fasciculul Burdach
D) Fasciculele spinocerebeloase
E) Fasciculul spinotalamic anterior

81. Fibrele sensibilităţii termice au traseul prin:


A) Fasciculul piramidal încrucişat
B) Fasciculele spinobulbare
C) Fasciculul spinocerebelos încrucişat
D) Fasciculul spinotalamic anterior
E) Fasciculul spinotalamic lateral

82. Măduva spinării propriuzisă se întinde până la:


A) Vertebra lombară 2
B) Gaura intervertebrală
C) Vertebra sacrală 2
D) Vertebra coccigiană 2
E) Umflătura lombară

83. Rădăcina posterioară a nervilor spinali este formată din:


A) Axionii neuronilor ganglionului spinal
B) Fibrele neuronilor radiculari
C) Axonii neuronilor somatosenzitivi medulari
D) Fibre postganglionare
E) Ramura comunicantă albă

84. Distribuţia metamerică este respectată numai de:


A) Nervii cervicali
B) Nervul coccigian
C) Nervii toracali
D) Nervii lombari
E) Nervii sacrali

85. Inervaţia glandei lacrimale este asigurată de nervul:


A) Oculomotor
B) Facial
C) Trohlear
D) Abducens
E) Ramura oftalmică a nervului trigemen

86. Muşchiul ridicător al pleoapei superioare este inervat de:


A) Nervul oculomotor
B) Nervul facial
C) Nervul trohlear
D) Nervul abducens
E) Ramura oftalmică a nervului trigemen

Page 11 of 150
87. Inervaţia parasimpatică a unor organe ale capului este asigurată de:
A) Nervul optic
B) Ramura maxilară a trigemenului
C) Ramura oftalmică a trigemenului
D) Nervul facial
E) Nervul hipoglos

88. Nucleul lacrimal din punte are fibre pentru nervul:


A) Optic
B) Facial
C) Oculomotor
D) Trohlear
E) Abducens

89. Nucleul motor al trigemenului se află în:


A) Bulb
B) Cordoanele laterale bulbare
C) Punte
D) Mezencefal
E) Pedunculii cerebrali

90. Muşchiul circular al irisului este inervat de:


A) Nervul optic
B) Ramura oftalmică a trigemenului
C) Nervul oculomotor) Nervul trohlear
E) Nervul abducens

91. Muşchii circulari ai corpului ciliar sunt inervaţi de:


A) Nervul optic
B) Ramura oftalmică a nervului trigemen
C) Nervul oculomotor
D) Nervul trohlear
E) Nervul abducens

92. Muşchii masticatori sunt inervaţi de:


A) Nervul trigemen
B) Plexul cervical
C) Nervul facial
D) Nervul glosofaringian
E) Nervul accesor

93. Pedunculii cerebrali sunt limitaţi inferior de:


A) Piramidele bulbare
B) Pedunculii cerebeloşi mijlocii
C) Pedunculii cerebeloşi inferiori
D) Şanţul bulbopontin
E) Şanţul pontopeduncular

94. Corpul geniculat medial este staţie de releu pentru:


A) Căile vizuale
B) Căile statochinetice
C) Căile acustice
D) Căile vestibulare
E) Căile olfactive

95. În nucleul epitalamusului se închid arcuri:


A) Reflexe vizuale
B) Reflexe stato-kinetice
C) Reflexe acustice
D) Reflexe vestibulare
E) Reflexe olfactive

Page 12 of 150
96. Nucleii posteriori ai hipotalamusului au rol în:
A) Integrarea simpatică
B) Controlul secreţiei lobului hipofizar intermediary
C) Integrarea parasimpatică
D) Secreţia hormonilor hipofizei posterioare
E) Controlul secreţiei hipofiztei anterioare
97. Corpul geniculat lateral este în relaţie cu:
A) Căile acustice
B) Căile gustative
C) Căile vestibulare
D) Căile olfactive
E) Căile vizuale
98. Puntea lui Varolio se continuă lateral cu:
A) Pedunculii cerebeloşi interior
B) Pedunculul cerebelos superior
C) Pedunculii cerebeloşi mijlocii
D) Pedunculii cerebrali
E) Cordoanele laterale bulbare
99. Nucleul roşu are rol:
A) Excitator al tonusului muscular
B) Controlează motilitatea voluntară
C) Inhibitor al tonusului muscular
D) Controlează mişcările respiratorii
E) Inhibă sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
100. Căile ascendente cu staţie în trunchiul cerebral sunt:
A) Fasciculele spinobulbare
B) Fasciculele extrapiramidale
C) Fasciculele spinotalamice
D) Fasciculele spinocerebeloase
E) Fasciculele piramidale
101. Extragerea reflexelor osteo-tendinoase are loc după extirparea:
A) Arhicerebelului
B) Lobului posterior
C) Paleocerebelului
D) Neocerebelului
E) Lobului floculonodular
102. Paleocerebelul este constituit din:
A) Lobul anterior
B) Pedunculii cerebeloşi
C) Lobul posterior
D) Lobul floculonodular
E) Vermis
103. Aria autiditivă primară se află în:
A) Lobul frontal
B) Sistemul limbic
C) Lobul parietal
D) Lobul occipital
E) Lobul temporal
104. Aria de proiecţie a echilibrului se află probabil în:
A) Girusul precentral
B) Toată zona somestezică
C) Girusul postcentral
D) Lobul temporal
E) Peretele şanţului lateral
105. Centrul motor al vorbirii se află în:
A) Lobul temporal
B) Sistemul limbic
C) Lobul occipital
D) Lobul parietal
E) Lobul frontal

Page 13 of 150
_________________________________________________________________ 13
106. Modularea mişcărilor active comandate de scoarţă se face de:
A) Nucleii terminali ai nervilor cranieni
B) Ganglionii bazali
C) Hipotalamus
D) Talamus
E) Nucleii mezencefalici
107. Şanţul central al emisferelor cereb rale se află între:
A) Lobul frontal şi temporal
B) Lobul frontal şi parietal
C) Lobul parietal şi temporal
D) Lobul parietal şi occipital
E) Lobul occipital şi temporal
108. Aria somestezică I se află în:
A) Girusul precentral
B) Girusul hipocampic
C) Girusul postcentral
D) Zona prefrontală
E) Sistemul limbic
109. Aria somestezică secundară se află în:
A) Peretele girusului precentral
B) Peretele şanţului calcarin
C) Peretele girusului postcentral
D) Peretele şanţului lateral
E) Peretele şanţului central
110. Care este polaritatea membrane celulei nervoase în stare de repaus:
A) Negativă pe ambele feţe
B) Nici una din variante nu este adevărată
C) Pozitivă pe faţa internă şi negativă pe faţa externă
D) Pozitivă pe faţa externă şi negativă pe faţa internă
E) Pozitivă pe ambele feţe
111. Cronaxia reprezintă:
A) Valoarea minimă a unui current ce produce un răspuns motor
B) Valori de 10-30 ori mai mari decât ale timpului util
C) Valoarea maximă a unui current ce produce un răspuns motor
D) O valoare de 40 ori mai mare decât a timpului util
E) Timpul minim al unui stimul de intensitate dublă faţă de reobază ce produce un
răspuns motor
112. Inhibiţia de stingere apare atunci când:
A) Intervalul dintre EC şi EN este mare
B) Concomitent cu EC acţionează repetat un nou excitant
C) Se repetă EC fară a fi întărit de EN
D) EC are o intensitate mare şi acţionează un timp îndelungat
E) Se folosesc excitanţi asemănători şi numai unul întărit
113. Astazia este denumirea pentru:
A) Oboseala muscular rapidă
B) Imposibilitatea coordonării motilităţilor associate
C) Diminuarea tonusului muscular
D) Pierderea echilibrului
E) Imposibilitatea de a sta în picioare
114. Fibre preganglionare ale parasimpaticului cranian intră în constituţia nervilor:
A) Oculomotor
B) Optic
C) Trohlear
D) Abducens
E) Ramura oftalmică a trigemenului
115. Transmiterea influxului nervos se face:
A) De la butonul terminal al neuronului postsinaptic la axonul neuronului presinaptic
B) Nici una din variante nu este corectă
C) De la dendrite neuronului postsinaptic la axonul neuronului presinaptic
_________________________________________________________________ 14
Page 14 of 150
D) De la dendrite presinaptică la axonul postsinaptic
E) De la axonul presinaptic la dendrite postsinaptică
116. Reflexele polisinaptice au următoarele caracteristici:
A) Sunt strict limitate
B) Sunt cele mai simple reflexe
C) Nu iradiază
D) Au timpul de latenţă scurt
E) Au timpul de latenţă lung
117. Reflexele de defecaţie au centrii în:
A) Coarnele laterale medulare cervicodorsale
B) Comisura cenuşie medulară a segmentului dorsal
C) Coarnele laterale medulare lombosacrate
D) Coarnele laterale medulare dorsolombare
E) Coarnele anterioare medulare cervicodorsale
118. În hipotalamus nuclei cu rol de integrare simpatică sunt:
A) Mijlocii
B) Nici un răspuns nu este correct
C) Anteriori
D) Superiori
E) Posteriori
119. Hipotalamusul este controlat de:
A) Diencefal
B) Nici una din variante nu este corectă
C) Neocerebel
D) Trunchiul cerebral
E) Scoarţa emisferelor cerebrale
120. Dendritele:
A) Conduc impulsul nervos de la neuron la efector
B) Sunt înconjurate de mielină
C) Realizează sinapse cu neuronii postsinaptici
D) Nu conţin corpi Nissl
E) Conţin neurofibrile
121. Calea motorize a arculuireflex este format din:
A) Dendritele neuronului senzitiv
B) Axonul neuronului motor
C) Dendritele neuronului motor
D) Axonul neuronului senzitiv
E) Dendritele şi axonul neuronului senzitiv
122. Reflexele osteotendinoase include în arcul lor reflex:
A) Un neuron intercalar
B) Nici o variantă nu este adevărată
C) Doi neuroni intercalari
D) Un număr variabil de neuroni intercalari
E) Nu include neuroni intercalari
123. Reflexele osteotendinoase au următoarele proprietăţi:
A) Au latenţa lungă
B) Nici una dintre variante nu este adevărată
C) Prezintă fenomenul de iradiere
D) Au perioada de latenţă scurtă
E) Sunt polisinaptice
124. Inhibiţia de întârziere apare atunci când:
A) Se folosesc stimuli asemănători şi numai unul întărit
B) Intervalul dintre EC şi EN se măreşte, iar răspunsul apare după o perioadă de latenţă
mai scurtă
C) Se măreşte intervalul de timp dintre EC şi EN
D) Concomitent cu EC acţionează repetat un nou stimul fără ca această asociere să fie
întărită
E) Se produce eliminarea răspunsului la alţi stimuli în afară de EC
_________________________________________________________________ 15
125. Inhibiţia externă corticală cuprinde:
A) Inhibiţia de diferenţiere
Page 15 of 150
B) Inhibiţia condiţionată
C) Inhibiţia supraliminară
D) Inhibiţia de stingere
E) Inhibiţia de întărziere
126. Nucleii hipotalamici anteriori au rol:
A) De integrare simpatică
B) Nu secretă hormone
C) Secretă hormonii glandular tropi
D) De a secreta hormone depozitaţi în hipofiza posterioară
E) De a secreta hormone depozitaţi în adenohipofiză
127. Atonia se manifestă prin:
A) Paralizie muscular
B) Oboseală muscular
C) Somnolenţă
D) Creşterea tonusului muscular
E) Diminuarea tonusului muscular
128. Astenia se manifestă prin:
A) Oboseală muscular rapidă
B) Creşterea tonusului muscular
C) Diminuarea tonusului muscular
D) Somnolenţă
E) Paralizie muscular
129. Protoneuronul arcului reflex monosinaptic se află în:
A) Coarnele posterioare medulare
B) Ganglionii paravertebrali
C) Coarnele anterioare medulare
D) Coarnele laterale medulare
E) Ganglionii spinali
130. La nivelul glandelor exocrine, stimularea simpaticului produce:
A) Vasodilataţie în glanda lacrimală
B) Creşterea secreţiei pancreatice
C) Secreţie bogată în mucină
D) Vasodilataţie în glandele salivare
E) Sec reţie salivară apoasă abundentă
131. Stimularea parasimpaticului produce:
A) Dilatarea pupilei
B) Dilatarea vaselor coronare
C) Diminuarea secreţiei lacrimale
D) Bronhodilataţie
E) Relaxarea sfincterelor gastrice
132. Stimularea simpaticului produce:
A) Micşorarea pupilei
B) Creşterea tonusului şi motilităţii intestinale
C) Vasodilataţia glandelor lacrimale
D) Secreţie de salivă vâscoasă
E) Coronaroconstricţie
133.Nervul abducens inervează următorii muşchi ai globului ocular:
A) Oblicul superior
B) Dreptul inferior
C) Oblicul inferior
D) Dreptul intern
E) Dreptul extern
134. Nucleii pontini senzitivi conţin fibre din nervii:
A) VIII, VII
B) V, VI
C) VII, V
D) V, VIII
_________________________________________________________________ 16
E) III, V
135. Mezencefalul este situate între:
A) Bulb şi diencefal

Page 16 of 150
B) Bulb şi cerebel
C) Punte şi bulb
D) Punte şi diencefal
E) Punte şi cerebel
136. Căile descendente piramidale şi extrapiramidale fac sinapsă cu motoneuronii din:
A) Cordoanele anterioare medulare
B) Coarnele laterale medulare
C) Cordoanele posterioare medulare
D) Coarnele anterioare medulare
E) Coarnele posterioare medulare
137. Fibrele care conduc sensibilitatea tactilă fină, formează fasciculele:
A) Spinotalamic lateral (tactil)
B) Spino-bulbare
C) Spinotalamic anterior (dureros)
D) Spinotalamic lateral (dureros)
E) Spinotalamic anterior (tactil)
138. Arhicerebelul joacă rol în:
A) Reglarea echilibrului
B) Reglarea somnului
C) Reglarea tonusului muscular
D) Reglarea mişcărilor fine
E) Reglarea mişcărilor precise
139. Substanţa cenuşie a cerebelului formează:
A) Numai scoarţa cerebeloasă
B) Pedunculii cerebeloşi
C) Numai stratul mijlociu al cortexului cerebelos
D) Scoarţa cerebeloasă şi nuclei cerebeloşi
E) Numai mucleii cerebeloşi
140. Nervii hipogloşi asigură inervaţia:
A) Buzelor
B) Esofagului
C) Limbii
D) Faringelui
E) Laringelui
141. Mielina:
A) Este secretată de anumite cellule gliale
B) Însoţeşte ramificaţiile axonice până la terminare
C) Este secretată de axolemă
D) Nu înconjoară axonii fibrelor preganglionare
E) Este fagocitată de monocite
142. Şanţuri antero-laterale găsim:
A) La nivelul medular
B) Pe cerebel
C) Între bulb şi punte
D) Pe puntea lui Varolio
E) Pe pedunculii cerebeloşi inferiori
143. Rădăcina anterioară a nervului spinal:
A) Conduce influxul nervos senzitiv la efectori
B) Pe traseul său se găseşte ganglionul spinal
C) Este format din axonii neuronilor motori somatic şi vegetative
D) Cuprinde axonii neuronilor postganglionari
E) Are numai axoni somatic motori
144. Fibrele sensibilităţii proprioceptive conştiente, formează fasciculele:
A) Fasciculele spinocerebeloase directe
B) Fasciculele spinotalamice laterale
_________________________________________________________________ 17
C) Fasciculele spinocerebeloase încrucişate
D) Fasciculele spino-bulbare
E) Fasciculele spinotalamice anterioare
145. Fibrele nervoase ale sensibilităţii exteroceptive au primul neuron în:
A) Coarnele anterioare ale măduvei spinării
Page 17 of 150
B) Ganglionii paravertebrali
C) Coarnele laterale ale măduvei spinării
D) Coarnele posterioare ale măduvei spinării
E) Ganglionul spinal
146. Dendritele neuronilor vegetativi:
A) Sunt ramificate
B) Nu conţin neurofibrile
C) Nu conţin organite
D) Conţin numeroase mitocondrii
E) Conduc afferent influxul nervos spre receptori
147. Care formaţiuni nervoase participă la reglarea mişcărilor fine:
A) Diencefalul
B) Arhicerebelul
C) Paleocerebelul
D) Sistemul limbic
E) Neocerebelul
148. Nucleii mijlocii ai hipotalamusului
A) Controlează activitatea secretorie a neurohipofizei
B) Controlează secreţia de prolactină şi ocitocină
C) Sunt conectaţi la neurohipofiză prin axonii neuronilor secretori hipotalamici
D) Au rol de integrare simpatică
E) Au rol de integrare parasimpatică
149. Centrii reflexelor medulare se află în:
A) Substanţa albă medulară
B) Coarnele posterioare medulare care conţin centrii nervoşi vegetative simpatico
C) Substanţa cenuşie medulară
D) Motoneuronii medulari din coarnele posterioare
E) Coarnele laterale care conţin centrii medulari somatic
150. Nucleul roşu:
A) Este nucleul vegetative al mezencefalului
B) Nu are conexiuni cu cerebelul
C) În mezencefal este localizat la nivelul coliculilor cvadrigemeni superiori
D) Intervine în mecanismul somn-veghe
E) Alături de paleocerebel coordonează tonusul muscular
151. Coliculii cvadrigemeni superiori:
A) Sunt situaţi pe faţa anterioară a trunchiului cerebral
B) Au conexiuni în corpul geniculat medial
C) Reprezintă originea nervului cranian IV
D) Au rol în reflexele vizuale de orientare
E) Sunt centrii reflexelor auditive de orientare
152. Căile ascendente nespecifice:
A) Aparţin măduvei şi trunchiului cerebral
B) Conduc sensibilitatea termică
C) Sunt formate din neuroni ai sistemului extrapiramidal
D) Conduc spre efectori impulsurile specific
E) Conduc sensibilitatea protopatică
153. Aria olfactivă:
A) Este localizată pe faţa supero-laterală a emisferelor cerebrale
B) Reprezintă zona de integrare şi a aferenţelor gustative
C) Se află în vecinătatea girusului precentral
D) Aparţine sistemului limbic
E) Are conexiuni sinaptice directe cu fibrele nervului olfactiv
154. Centrii nervoşi ai unor mişcări somatic legate de actul masticaţiei:
A) Sunt localizaţi în vecinătatea şanţului calcarin
_________________________________________________________________ 18
B) Se află şi în sistemul limbic
C) Sunt în strânsă corelaţie cu talamusul
D) Controlează şi motilitatea visceral
E) Ocupă întreaga arie somestezică
155. Aria somestezică I:
A) Cuprinde cea mai mare parte a girusului precentral

Page 18 of 150
B) Aici ajung fibrele sensibilităţii proprioceptive inconştiente
C) Aici se proiectează fibrele talamice
D) Este conectată funcţional cu aria de asociaţie prefrontală
E) Are legături directe cu aria de asociaţie temporal
156. Controlul activităţii sexual este realizat:
A) De ariile corticale somestezice
B) De aria parieto-occipitală
C) De aria de asociaţie temporal
D) De hormonii metatalamusului
E) De hormonii timici
157. Conexiunile ganglionilor bazali sunt cu:
A) Nucleii proprii pontini
B) Talamusul şi hipotalamusul
C) Nucleii Goll şi Burdach
D) Neocerebelul
E) Neuronii vegetative medulari
158. Mişcările active comandate de cortexul cerebral sunt modulate de următoarele
formaţiuni nervoase:
A) Sistemul limbic
B) Metatalamusul
C) Nucleii bazali
D) Căile piramidale
E) Cortexul parietal
159. Care formaţiuni nervoase reglează motilitatea automată, stereotipă:
A) Talamusul
B) Ganglionii bazali
C) Ganglionul vestibular Scarpa
D) Ganglionul spiral Corti
E) Ganglionii spinali
160. Corpul calos:
A) Leagă în partea bazală cele două emisfere cerebeloase
B) Intră în constituţia sistemului limbic
C) Este alcătuit din substanţă albă
D) Alături de trigonul cerebral formează comisura albă anterioară
E) Prin corpul calos trec fibrele sensibilităţii proprioceptive inconştiente
161. Mezencefalul dorsal:
A) Este legat de reflexele instinctual
B) Conţine centrii deglutiţiei
C) Este sediul reflexelor de apărare la stimuli dureroşi
D) Conţine centrii masticaţiei
E) Conţine centrii reflexelor de orientare vizuală
162. Care dintre următoarele, nu este fascicule ascendent:
A) Piramidal direct
B) Spinocerebelos
C) Spinobulbar
D) Spinotalamic anterior
E) Spinotalamic lateral
163. Al doilea neuron al căii tactile fine se găseşte în:
A) Ganglionul spinal
B) Bulb
C) Cornul posterior al măduvei
D) Cornul anterior al măduvei
E) Cordonul posterior
_________________________________________________________________ 19
164. Neocrotexul de asociaţie cuprinde zona corticală localizată în:
A) Girusul pretemporal
B) Jrul şanţului central Ronaldo
C) Girusul postcentral
D) Sistemul limbic
E) Zona prefrontală
165. Fibrele postganglionare vegetative:
Page 19 of 150
A) Fac sinapsă cu motoneuronii somatic medulari
B) Au relaţii directe cu neuronii motori gama medulari
C) Influenţează tonusul musculaturii netede
D) Fac parte din rădăcina anterioară a nervului spinal
E) Inervează fusurile neuromusculare
166. Substanţa cenuşie medulară este format de:
A) Corpii celulelor gliale
B) Corpii neuronali
C) Dendritele neuronale
D) Axionii celulelor gliale
E) Axonii neuronilor
167. Neuronii somatomotori:
A) Sesizează funcţionarea muşchilor striaţi
B) Alcătuiesc coarnele medulare posterioare
C) Realizează motilitatea musculaturii visceral
D) Controlează activitatea musculaturii striate
E) Sesizează activitatea musculaturii visceral
168. Este reflex polisinaptic:
A) Reflexul osteotendinos
B) Reflexul tricipital
C) Reflexul de flexie
D) Reflexul rotulian
E) Reflexul bicipital
169. Căi ascendente directe:
A) Fasciculul Gowers
B) Fasciculul piramidal direct
C) Fasciculul Flechsig
D) Fasciculul spinotalamic anterior
E) Fasciculul spinotalamic lateral
170. Coliculii cvadrigemeni:
A) Se găsesc pe faţa anterioară a diencefalului
B) Se găsesc pe faţa posterioară a mezencefalului
C) Se găsesc pe faţa posterioară a diencefalului
D) Se găsesc pe suprafaţa anterioară a bulbului
E) Se găsesc pe suprafaţa anterioară a mezencefalului
171. În inervarea vegetativă joacă rol nervii:
A) III, VII, IX, X
B) III, V, VII, IX, X
C) I,III, VII, X
D) III, VII, X, XII
E) I, IV, III, XII
172. Neuronul:
A) Este învelit de membrane nuclear
B) Centrozomul este aşezat central
C) Conţine miofibrile
D) Are nucleul la periferia celulei
E) Are nucleul central
173. În perioada refratară a neuronului:
A) Neuronul răspunde numai la un anumit număr de stimuli
B) Na+ iese pasiv din celulă
C) Numai un stimul de anumită intensitate poate provoca răspuns
_________________________________________________________________ 20
D) Stimulul trebuie să acţioneze cu o anumită bruscheţe
E) Neuronul nu răspunde la nici un fel de stimul
174. Epifiza face parte din:
A) Talamus
B) Timus
C) Metatalamus
D) Epitalamus
E) Hipotalamus
175. Emisferele cerebrale sunt despărţite de:
Page 20 of 150
A) Şanţul central
B) Şanţul calcarin
C) Şanţul Sylvius
D) Şanţul Rolando
E) Fisura interemisferică
176. Homunculus senzitiv:
A) Se găseşte în girusul precentral
B) Are reprezentare mai întinsă pentru zonele cu sensibilitate mai mică
C) Are componentele proporţionale
D) Diferă mult de homunculus motor
E) Are componenetele deformate
177. Neuronul:
A) Nu prezintă organite specific
B) Are ca proprietate principal contractilitatea
C) Prezintă proprietatea de elasticitaste
D) Prezintă două proprietăţi: excitabilitatea şi contractilitatea
E) Prezintă proprietatea de excitabilitate şi conductibilitate
178. Celula nervoasă:
A) Conţine ca organite specific neurofibrile şi miofibrile
B) Conţine numai meurofibrile
C) Conţine numai miofibrile
D) Prezintă neurofibrile şi corpusculi Nissl
E) Nu conţine mitocondrii
179. Măduva spinării:
A) Este adăpostită în canalul medular
B) Este adăpostită în canalul toracic
C) Se află în canalul limfatic drept
D) Se află în canalul vertebral
E) Este adăpostită în stern
180. Măduva spinării prezintă:
A) 25 de perechi de nervi spinali
B) 30 de perechi de nervi spinali
C) 32 de perechi de nervi spinali
D) 31 de perechi de nervi spinali
E) 10 perechi de nervi spinali
181.Trunchiul cerebral este alcătuit din:
A) Epitalamus, bulb şi diencefal
B) Metatalamus, punte şi hipotalamus
C) Talamus, hipotalamus şi epitalamus
D) Bulb, punte şi mezencefal
E) Diencefal, mezencefal şi scoarţa cerebral
182. Care dintre următorii nervi cranieni sunt micşti:
A) Oculomotori, trohleari
B) Trigemeni, faciali
C) Abducenşi, accesori
D) Hipogloşi, oculomotori
E) Trohleari, hipogloşi
183. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral astfel:
A) Prin pedunculii inferiori de punte şi prin pedunculii superiori de bulb
B) Prin pedunculii mijlocii de mezencefal şi prin pedunculii inferiori de punte
_________________________________________________________________ 21
C) Prin pedunculii mijlocii de bulb şi prin cei superiori de punte
D) Prin pedunculii inferiori de bulb şi prin cei superiori de mezencefal
E) Prin pedunculii inferiori de bulb şi prin cei superiori de punte
184. Cerebelul intervine în:
A) Digestie şi absorbţie
B) Micţiune şi defecaţie
C) Tonusul muscular, echilibru şi mişcare
D) Tonusul muscular şi termoreglare
E) Maticaţie şi deglutiţie
185. Diencefalul este alcătuit din:

Page 21 of 150
A) Măduva spinării şi trunchiul cerebral
B) Cerebel, bulb şi mezencefal
C) Epitalamus, thalamus şi neocortexul motor
D) Neocortexul senzitiv, neocortexul motor şi hipotalamus
E) Talamus, metatalamus, epitalamus şi hipotalamus
SISTEMUL NERVOS
2 răspunsuri corecte
186. La nivelul măduvei spinării se încrucişează:
A) Fasciculele spinobulbare
B) Fasciculul Goll
C) Fasciculul Burdach
D) Fasciculul spinotalamic anterior
E) Fasciculul spinotalamic lateral
187. Deutoneuronii căror fascicule se află în cornul posterior al măduvei:
A) Goll şi Burdach
B) Rubrospinal
C) Spinobulbare
D) Spinocerebeloase
E) Spinotalamice
188. Sensibilitatea interoceptivă este condusă prin:
A) Căile extrapiramidale
B) Substanţa reticulată din jurul canalului ependimar
C) Substanţa reticulată dintre cornul posterior şi lateral
D) Căile spinocerebeloase
E) Căile spinobulbare
189. Căile extrapiramidale au originea în:
A) Nucleii cerebeloşi
B) Corpii geniculaţi
C) Coliculii cvadrigemeni
D) Nucleul olivar
E) Nucleii de origine ai nervilor cranieni
190. Cornul anterior al măduvei spinării conţine:
A) Neuroni postganglionari
B) Neuroni preganglionari
C) Neuroni somatomotori
D) Neuroni visceromotori
E) Motoneuroni
191. Căile ascendente specific medulare au deutoneuronul în:
A) Substanţa reticulată medulară
B) Cornul posterior al măduvei spinării
C) Cordonul posterior al măduvei spinării
D) Nucleii Goll şi Burdach
E) Nucleul olivar
192. Cordonul anterior al măduvei spinării conţine:
_________________________________________________________________ 22
A) Fasciculul spinocerebelos încrucişat
B) Tractul rubrospinal
C) Tractul tectospinal
D) Tractul piramidal încrucişat
E) Tractul pyramidal direct
193. Nucleii pontini vegetative sunt:
A) Nucleul lacrimal
B) Nucleul accesor al oculomotorului
C) Nucleul nervului trigemen
D) Nucleul salivator superior
E) Nucleul salivator inferior
194. Nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral sunt:
A) Deutoneuronul căii optice
B) Nucleul lacrimal
C) Nucleul tractului mezencefalic al nervului V
D) Nucleul glosofaringian

Page 22 of 150
E) Deutoneuronul căii olfactive
195. Nervul facial:
A) Controlează mişcările capului
B) Controlează deglutiţia
C) Inervează muşchii masticatori
D) Controlează secreţia salivară
E) Controlează secreţia lacrimală
196. În trunchiul cerebral se află deutoneuronul pentru:
A) Fasciculul vestibulospinal
B) Fasciculul spinotalamic lateral
C) Fasciculul piramidal direct
D) Fasciculele spinobulbare
E) Fasciculul sensibilităţii propriceptive conştiente
197. Căile piramidale fac sinapsă cu:
A) Neuronii nucleului roşu
B) Neuronii somatomotori din măduvă
C) Neuronii visceromotori din măduvă
D) Neuronii motori ai nervilor cranieni
E) Neuronii olivei bulbare
198. Fasciculele medulare care realizează sinapse în trunchiul cerebral sunt:
A) Fasciculele sensibilităţii proprioceptive conştiente
B) Fasciculele sensibilităţii tactile fine
C) Fasciculele sensibilităţii termice
D) Fasciculele sensibilităţii dureroase
E) Fasciculele sensibilităţii protopatice
199. Bulbul rahidian conţine mucleii:
A) Senzitiv al hipoglosului
B) Motor al trigemenului
C) Senzitiv al trigemenului
D) Motor al facialului
E) Senzitiv al facialului
200. Nucleii proprii pontini sunt:
A) Nucleul principal senzitiv al trigemenului
B) Nucleii respiratori
C) Nucleii cardiovasculari
D) Nucleul lacrimal
E) Nucleul accesor al oculomotorului
201. Nucleii mijlocii ai hipotalamusului au rol în:
A) Controlul secreţiei lobului hipofizar anterior
B) Integrarea simpatică
C) Integrarea parasimpatică
D) Secreţia hormonilor lobului hipofizar posterior
_________________________________________________________________ 23
E) Secreţia hormonilor lobului hipofizar intermediary
202. Creierul intermediary se află în prelungirea:
A) Protuberanţei
B) Talamusului
C) Ganglionilor bazali
D) Mezencefalului
E) Pedunculilor cerebrali
203. În stările emoţionale intervine:
A) Paleocortexul
B) Talamusul
C) Hipotalamusul
D) Mezencefalul
E) Cerebelul
204.Principalele funcţii ale cerebelului sunt:
A) Coordonează activităţile musculaturii netede multiunitare
B) Reglează echilibrul
C) Reglează tonusul muscular
D) Coordonează reflexele fotomotorii şi de acomodare
Page 23 of 150
E) Coordonează activitatea musculaturii netede visceral
205. Paleocerebelul are rol în:
A) Sensibilitatea proprioceptivă
B) Reglarea echilibrului
C) Reglarea tonusului muscular
D) Reglarea mişcărilor fine
E) Sensibilitatea protopatică
206. Nervul facial inervează:
A) Glanda lacrimală
B) Muşchii masticatori
C) Muşchii faringelui
D) Glanda parotidă
E) Muşchii mimicii
207. Celulele piriforme ale cerebelului se află în:
A) Nucleii cerebeloşi
B) Stratul superficial al scoarţei
C) Stratul mijlociu al scoarţei
D) Stratul intern al scoarţei
E) Stratul cellular Purkinje
208. Nucleii anteriori ai hipotalamusului au rol în:
A) Secreţia de ADH şi ocitocină
B) Repartiţia impulsurilor motorii
C) Integrarea simpatică
D) Secreţia hormonilor hipofizei posterioare
E) Controlul secreţiei hipofizei anterioare
209. Şanţul calcarin:
A) Se află pe faţa externă a emisferei cerebrale
B) Se află în lobul parietal
C) Se află în lobul temporal
D) Are localizat pe margini cortexul visual
E) Se află pe faţa internă a emisferei cerebrale
210. Şanţul lateral al emisferei cerebrale se află:
A) Pe faţa bazală a emisferelor
B) Între lobul frontal şi temporal
C) Între lobul temporal şi occipital
D) Între lobul parietal şi occipital
E) Pe faţa convexă a emisferelor
211. Hipotalamusul:
A) Conţine central unor reflexe condiţionate simple
B) Coordonează motilităţile associate
C) Coordonează mişcările capului legate de miros
_________________________________________________________________ 24
D) Conţine central unor reflexe comportamentale
E) Conţine central unor reflexe emoţionale
212. Ganglionii bazali se află:
A) Înaintea talamusului
B) Medial de thalamus
C) Lateral de thalamus
D) Dedesubtul talamusului
E) Deasupra talamusului
213. Fibrele postganglionare simpatico sunt:
A) Aferente simpatico
B) Lungi
C) Scurte
D) Mielinice
E) Amielinice
214. Efectorii viscerali sunt:
A) Glanda lacrimală
B) Muşchiul neted multiunitar
C) Fibra intrafusală
D) Fibra extrafusală

Page 24 of 150
E) Organele tendinoase Golgi
215. Fibrele preganglionare simpatice:
A) Sunt dendrite
B) Conectează un număr limitat de neuroni postganglionari
C) Fac sinapsa în ganglionii laterovertebrali
D) Sunt axoni mielinizaţi
E) Sunt axoni amielinici
216. Substanţa albă a emisferelor cerebrale formează:
A) Neocortexul de asociaţie
B) Paleocortexul
C) Neocortexul receptor
D) Corpul calos
E) Trigonul cerebral
217. Aria motorize principal se află în:
A) Peretele superior al şanţului lateral
B) Peretele anterior al şanţului lateral
C) Peretele anterior al şanţului central
D) Girusul precentral
E) Girusul postcentral
218. Controlul şi reglarea activităţii sexual are loc în:
A) Aria motorize principal
B) Zona de asociaţie prefrontală
C) Zona de asociaţie temporal
D) Zona de asociaţie parietooccipitală
E) Sistemul limbic
219. Proprietăţile neuronului sunt:
A) Conductibilitatea
B) Contractilitatea
C) Tonicitatea
D) Excitabilitatea
E) Elasticitatea
220. Intensitatea unui stimul care declanşează un impuls nervos poate fi:
A) Nu este dependent de intesitate
B) Subliminară
C) De prag
D) Supraliminară
E) Subliminară şi durată mare
221. Fibrele preganglionare simpatice:
A) Au mediatori adrenergici
B) Sunt scurte
_________________________________________________________________ 25
C) Sunt lungi
D) Sunt mielinice
E) Sunt amielinice
222. Neuronii pregangionari simpatici au axoni care trec prin:
A) Ramura comunicantă albă
B) Rădăcina anterioară a nervului spinal
C) Rădăcina posterioară a nervului spinal
D) Rădăcina laterală a nervului spinal
E) Ramura comunicantă cenuşie
223. Neuronii preganglionari simpatici se află în:
A) Segmentul medular sacral
B) Bulbul rahidian
C) Segmentul medular cervical
D) Segmentul medular toracal
E) Segmentul medular lombar
224. Repolarizarea reprezintă:
A) Scăderea permeabilităţii membranei pentru Na+
B) Declanşarea potenţialului de acţiune
C) Revenirea la potenţialul de repaus
D) Deplasarea sarcinilor negative în zona de electropozitivitate
Page 25 of 150
E) Începutul perioadei refractare
225. Perioada refractară a neuronului reprezintă:
A) Perioada din timpul potenţialului de acţiune când neuronul va răspunde la noi stimuli
B) Starea de excitabilitate normală
C) Starea de inexcitabilitate a neuronului
D) Starea de excitabilitate a neuronuluji după răspunsul la un stimul liminar
E) Lipsa de răspuns la orice stimul
226. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:
A) Conţine nuclei motori
B) Conţine fibre de asociaţie
C) Conţine fibre de comisurale
D) Se află pe suprafaţa emisferelor cerebrale
E) Nu conţine fibre de proiecţie
227. Influxul nervos este condus prin rădăcinile nervilor spinali astfel:
A) Rădăcina anterioară conduce aferent şi eferent
B) Rădăcina anterioară conduce aferent
C) Rădăcina posterioară conduce eferent
D) Rădăcina anterioară conduce eferent
E) Rădăcina posterioară conduce aferent
228. În timpul somnului are loc:
A) Scăderea frecvenţei cordului
B) Creşterea frecvenţei respiratorii
C) Creşterea ventilaţiei pulmonare
D) Scăderea tonusului muscular
E) Creşterea tensiunii arteriale
229. Stimularea simpatică produce:
A) Stimularea sfincterului intern al vezicii urinare
B) Stimularea secreţiei intestinale
C) Bronhodilataţie
D) Constricţia sfincterelor digestive
E) Creşterea secreţiei exocrine a pancreasului
230. Fibrele sensibilităţii olfactive realizează conexiuni cu:
A) Paleocortexul
B) Mezencefalul
C) Nucleul roşu
D) Diencefalul
E) Bulbul rahidian
231. În bulb se închid următoarele reflexe:
_________________________________________________________________ 26
A) Motorii digestive
B) De acomodare la distanţă
C) De orientare auditivă
D) Salivar
E) Pupilar fotomotor
232. În mezencefal se închid următoarele reflexe:
A) Statice şi statokinetice legate de menţinerea poziţiei corpului
B) Masticator
C) De deglutiţie
D) Pupilo-constrictor
E) Lacrimal
233. Nervii accesori asigură inervaţia muşchilor:
A) Diafragmului
B) Dinţaţi
C) Pectorali
D) Sternocleidomastoidieni
E) Trapezi
234. Asupra vaselor sanguine, stimularea simpaticului, produce:
A) Vasoconstricţie pe vasele glandelor salivare
B) Vasodilataţia vaselor tegumentare
C) Coronaroconstricţie
D) Dilataţia vaselor coronare

Page 26 of 150
E) Vasodilataţie pe vasele glandei lacrimale
235. Asupra inimii, stimularea parasimpaticului are efect:
A) Nu ar efecte
B) Cardioaccelerator
C) Cardiomoderator
D) Coronaroconstrictor
E) Coronarodilatator
236.Conducerea motilităţii automate asociate se realizează prin:
A) Căile extrapiramidale
B) Fasciculele piramidale directe
C) Fasciculele piramidale încrucişate
D) Căile sensibilităţii proprioceptive inconştiente
E) Căile nigrospinale
237. Coordonarea tonusului muscular scheletal se realizează prin:
A) Paleocerebel
B) Căile extrapiramidale
C) Cortexul cerebral occipital
D) Metatalamus
E) Sistemul nervos vegetativ
238.Următoarele formaţiuni coordonează mişcările fine:
A) Neocortexul senzitiv
B) Arhicerebelul
C) Paleocerebelul
D) Neocerebelul
E) Neocortexul motor
239. Măduva spinării prezintă două umflături în regiunile:
A) Coccigiană
B) Cervicală
C) Toracică
D) Lombară
E) Sacrală
240. Fibrele nervoase viscero-motorii din nervii spinali transmit impulsuri:
A) Diafragmului abdominal
B) Musculaturii striate
C) Musculaturii circulare a irisului
D) Musculaturii netede din organele interne
E) Musculaturii netede din vasele sanguine
_________________________________________________________________ 27
241. Sensibilitatea tactilă fină este condusă prin:
A) Fascicului spinocerebelos încrucişat
B) Fasciculul spinotalamic lateral
C) Fasciculul spinocerebelos direct
D) Fasciculul Goll
E) Fasciculul Burdach
242. Substanţa albă a măduvei spinării conţine:
A) Neuroni ai substanţei reticulate
B) Neuroni radiculari
C) Celule gliale
D) Neuroni intercalari
E) Neuroni comisurali
243. Căile ascendente specifice au sinapse în:
A) Ganglioni bazali
B) Măduva spinării
C) Bulbul rahidian
D) Cornul anterior medular
E) Cornul lateral medular
244. Nervul spinal este format din:
A) Fibre intrafusale
B) Fibre somatomotorii
C) Fibre somatosenzitive
D) Fibre extrapiramidale

Page 27 of 150
E) Fibre nervoase vegetative reticulare
245. Rădăcina anterioară a nervului spinal este formată din axonii:
A) Neuronilor intercalari
B) Neuronilor cornului anterior
C) Neuronilor cordonului lateral
D) Neuronilor gangionului spinal
E) Neuronilor somatomotori
246.Nervul vag:
A) Inervează glanda submandibulară
B) Conţine numai fibre vegetative
C) Conţine numai fibre somatice
D) Inervează musculatura faringelui
E) Inervează musculatura laringelui
247. Sunt nervi micşti:
A) Nervul accesor
B) Ramura maxilară a trigemenului
C) Ramura mandibulară a trigemenului
D) Nervul hipoglos
E) Nervul vag
248. Fibrele intracerebeloase sunt:
A) Trigonul cerebral
B) Fibre de proiecţie
C) Fibre de asociaţie
D) Fibre comisurale
E) Între cele 3 straturi ale scoarţei cerebeloase
249. Cerebelul are conexiuni eferente directe cu:
A) Neuronii somatomotori medulari
B) Nucleul roşu
C) Nucleii vestibulari
D) Nucleii motori ai nervilor cranieni
E) Epitalamusul
250. În şanţul bulbopontin, deasupra olivelor bulbare au originea aparentă nervii
cranieni:
A) IX
B) V
C) III
_________________________________________________________________ 28
D) VII
E) VIII
251. Mezencefalul:
A) Este sediul unor reflexe auditive
B) Este conectat cu cerebelul
C) Conţine nucleul motor trigeminal
D) Conţine nucleul dorsal al vagului
E) Prezintă originea nervului VIII
252. În nucleii motori ai punţii au originea nervii:
A) Vestibular
B) Trohlear
C) Trigemen
D) Abducens
E) Glosofaringian
253. Coliculii cvadrigemeni intervin în:
A) Inhibiţia tonusului muscular
B) Reflexele vizuale
C) Reflexele acustice
D) Motilitatea voluntară
E) Somn-veghe
254. Eferenţele neocortexului motor sunt axonii:
A) Căilor spinotalamice
B) Căilor piramidale
C) Căilor extrapiramidale
Page 28 of 150
D) Căilor proprioceptive conştiente
E) Proprioceptive inconştiente
255. Neuronii talamici constituie al treilea neuron pentru căile:
A) Olfactive
B) Tactile fine
C) Protopatice
D) Extrapiramidale
E) Proprioceptive inconştiente
256.Centrii legaţi de actul alimentaţiei se află în:
A) Paleocortex
B) Bulbul rahidian
C) Nucleii bazali
D) Coliculii cvadrigemeni
E) Talamus
257. Între excitaţie şi inhibiţie există relaţia:
A) Inhibiţia nu determină excitaţia
B) De interdependenţă
C) De inducţie reciprocă
D) Excitaţia nu determină inhibiţia
E) De independenţă
258. Aferenţele vegetative se transmit prin măduvă spre:
A) Sistemul limbic
B) Hipotalamus
C) Epitalamus
D) Metatalamus
E) Ganglionii bazali
259. Neuronii preganglionari parasimpatici se află în:
A) Segmentul medular lombar
B) Bulb
C) Mezencefal
D) Segmentul medular cervical
E) Segmentul medular toracal
260. Hipotalamusul intervine în:
A) Diureză
B) Termoreglare
_________________________________________________________________ 29
C) Motricitatea voluntară
D) Secreţia de melatonină
E) Memoria de scurtă durată
261. Hipotalamusul intervine în reglarea:
A) Memoriei de scurtă durată
B) Circulaţiei
C) Inhibiţiei corticale interne
D) Defecaţiei
E) Funcţiilor sexuale
262. Sensibilitatea tactilă fină are proiecţia corticală în:
A) Lobul ocipital
B) Girusul postcentral din lobul frontal
C) Girusul postcentral din lobul parietal
D) Homunculus senzitiv
E) Homunculus motor
263. Sediul proceselor de învăţare se află în:
A) Coliculii cvadrigemeni
B) Sistemul limbic
C) Bulb
D) Talamus
E) Cerebel
264. Nucleii bulbari proprii sunt:
A) Nucleii olivari
B) Nucleii Gowers
C) Nucleul roşu
Page 29 of 150
D) Nucleul Flechsig
E) Nucleul Burdach
265. Nucleii mezencefalici proprii sunt:
A) Nucleul roşu
B) Nucleii olivari
C) Nucleii centrilor respiratori
D) Substanţa neagră
E) Nucleii masomotori
266. Prin pedunculul cerebelos inferior cerebelul are legătură cu:
A) Talamusul
B) Nucleul roşu
C) Nucleul vestibular
D) Nucleul olivar
E) Puntea
267. Fibrele postganglionare vegetative ale organelor bazinului provin din:
A) Ganglionii coccigieni
B) Ganglionul cervical
C) Ganglionii toracali
D) Ganglionii lombari
E) Ganglionii sacrali
268. Mediatorii butonului terminal sunt:
A) Noradrenalina
B) Melatonina
C) Insulina
D) Acetilcolina
E) Calcitonina
269. Din cele două umflături ale măduvei pornesc:
A) Nervii cranieni
B) Nervii lombari
C) Nervii sacrali
D) Nervii brahiali
E) Nervii intercostali
270. Care căi descendente se încrucişează la nivel medular sau bulbar:
A) Fasciculul piramidal încrucişat
_________________________________________________________________ 30
B) Fasciculul piramidal direct
C) Fasciculul tectospinal
D) Fasciculul rubrospinal
E) Fasciculul nigrospinal
271. Pupila se dilată:
A) La stimul parasimpatic
B) În urma contracţiei muşchilor ciliari
C) În urma contracţiei muşchilor circulari ai irisului
D) În urma contracţiei muşchilor radiari ai irisului
E) La stimul simpatic
272. În cazul acomodării pentru vederea de aproape:
A) Acţionează parasimpaticul
B) Se contractă muşchii radiari ai irisului
C) Se contractă muşchii circulari ai irisului
D) Se relaxează muşchii ciliari circulari
E) Acţionează simpaticul
273. Neuronul conţine următoarele organite specifice:
A) Mitocondriile
B) Neurofibrilele
C) Ribozomii
D) Corpii Nissl
E) Aparatul Golgi
274. Ţesutul nervos este format din:
A) Celule gliale
B) Miofibrile
C) Neuroni

Page 30 of 150
D) Sarcomere
E) Filamente de actină şi miozină
275. Neuronul are următoarele proprietăţi:
A) Contractilitatea
B) Excitabilitatea
C) Elasticitatea
D) Conductiblitatea
E) Plasticitatea
276. Teaca Henle:
A) Este formată din celule epiteliale
B) Este formată din celule conjunctive
C) Are rol trofic şi de protecţie
D) Conţine miofibrile
E) Nu are rol de protecţie
277. Substanţa cenuşie medulară prezintă:
A) Numai o pereche de coarne
B) Numai două perechi de coarne
C) Patru perechi de coarne
D) Trei perechi de coarne
E) Comisura cenuşie
278. Nervul spinal:
A) Prezintă osinură rădăcină
B) Prezintă un singur trunchi
C) Prezintă două rădăcini
D) Nu aparţine măduvei spinării
E) Conduce impulsul nervos numai eferent
279. Reflexele somatice medulare sunt:
A) Pupilodilatator
B) Rotulian
C) Ahilean
D) Cardioaccelerator
E) Vasoconstrictor
280. Reflexele vegetative medulare sunt:
_________________________________________________________________ 31
A) Ahilean
B) Cardioaccelerator
C) Rotulian
D) Pupilodilatator
E) De flexie
281. Coliculii cvadrigemeni aparţin:
A) Metatalamusului
B) Mezencefalului
C) Diencefalului
D) Trunchiului cerebral
E) Hipotalamusului
282. Reflexele bulbare sunt:
A) Pupilar fotomotor
B) De tuse
C) De strănut
D) De clipire
E) De masticaţie
283. Reflexele somatice din punte sunt:
A) De deglutiţie
B) Masticator
C) De strănut
D) De clipire
E) Respiratorii şi cardiovasculare
284. În mezencefal se închid următoarele reflexe:
A) De deglutiţie
B) De tuse
C) Pupilar şi de acomodare
Page 31 of 150
D) De orinetare vizuală şi auditivă
E) De strănut
285. Nucleii hipotalamusului îndeplinesc următoarele roluri:
A) Nucleii anteriori controlează activitatea adenohipofizei
B) Nucleii posteriori au rol de integrare parasimpatică
C) Nucleii posteriori secretă hormoni care se depozitează în hipofiza posterioară
D) Nucleii anteriori secretă hormonii hipofizei posterioare
E) Nucleii mijlocii au rol de integrare parasimpatica
286. Reflexele condiţionate:
A) Sunt dobândite în cursul vieţii
B) Sunt înâscute şi comune tuturor indivizilor
C) Sunt temporare şi individuale
D) Sunt caracteristice speciei
E) Odată elaborate nu mai dispar
287. Reflexele necondiţionate:
A) Se transmit ereditar, sunt înăscute
B) Sunt comune tuturor indivizilor din aceeaşi specie
C) Sunt dobândite în cursul vieţii
D) Nu durează toată viaţa
E) Arcurile lor reflexe nu se închid la nivelul nevraxului
288. Un neuron nu poate fi în acelaşi timp:
A) Somatic şi motor
B) Senzitiv şi vegetativ
C) Senzitiv şi somatic
D) Somatic şi vegetativ
E) Senzitiv şi motor
289. Deutoneuronul este întotdeauna:
A) Pe o cale motorie
B) Pe o cale senzitivă
C) Vegetativ
D) Senzitiv
E) Postganglionar
_________________________________________________________________ 32
290. Deutoneuronul poate fi situat:
A) Intraganglionar
B) În cerebel
C) În hipotalamus
D) În mezencefal
E) În bulbul olfactiv
291. Inervaţia motorie vegetativă nu acţionează pe:
A) Muşchiul striat
B) Muşchiul neted
C) Glande
D) Muşchiul scheletal
E) Muşchiul cardiac
292. Nervul cranian III are fibre:
A) Vegetative motorii
B) Somatice senzitive
C) Senzitive vegetative
D) Motorii somatice
E) Motorii şi senzitive
293.Nervul cranian V are fibre:
A) Motorii vegetative
B) Vegetative senzitive
C) Somatice şi vegetative
D) Motorii somatice
E) Somatice senzitive
294. Nervul cranian VII are fibre:
A) Motorii somatice – limba
B) Somatice motorii – musculatura feţei
C) Motorii somatice – glande salivare
Page 32 of 150
D) Motorii vegetative – glande salivare
E) Somatice senzitive – musculatura feţei
295. Nervul cranian IX are fibre:
A) Somatice senzitive – glande salivare
B) Motorii vegetative – musculatura faringelui
C) Somatice şi vegetative
D) Motorii somatice – musculatura faringelui
E) Senzitive eferente
296. Nervul cranian X are fibre:
A) Motorii vegetative – glandele abdominale
B) Somatice senzitive – cavitatea peritoneală
C) Motorii vegetative – cârja aortei
D) Ascendente şi descendente
E) Motorii somatice – muşchii faringelui
_________________________________________________________________ 33
ANALIZATORII
1 raspuns corect
297. Mişcările rapide cu intensitate redusă sunt detectate de:
A).Terminaţiile nervoase libere
B).Organele tendinoase Golgi
C).Corpusculii Meissner
D).Discurile Merkel
E).Corpusculii Pacini
298.Substanţa fotosensibilă a celulelor cu conuri este:
A).Retinenul
B). Iodopsina
C). Rodopsina
D).Purpurul retinian
E). Scotopsina
299.Epidermul este un epiteliu:
A).Pavimentos unistratificat simplu
B).Pseudostratificat
C).Pavimentos stratificat necheratinizat
D).Pavimentos stratificat cheratinizat
E).Pluristratificat cilindric
300.Hipodermul conţine:
A).Muşchii firului de păr
B).Glandele sebacee
C).Terminaţii nervoase libere
D).Foliculii piloşi
E).Glomerulii glandelor sudoripare
301.Protoneuronii căii optice sunt:
A)Celulele pigmentare ale retinei
B). Celulele bipolare ale retinei
C). Celulele cu conuri şi bastonaşe
D).Celulele orizontale ale retinei
E).Neuronii multipolari ai retinei
302. Deutoneuronii căilor optice sunt:
A) Celulele orizontale ale retinei
B) Neuronii corpului geniculat lateral
C) Celulele bipolare din retină
D) Celulele ganglionare multipolare din retină
E) Neuronii din coliculii cvadrigemeni
303. Celulele cu conuri din fovea centrală sinaptează:
A) Cu mai multe celule multipolare
B) Cu neuroni ganglionari multipolari
C) Cu o singură celulă multipolară
D) Convergent cu celulele bipolare
E) Cu o singură celulă bipolară
304. Retina:
A) Are un strat extern situat deasupra coroidei

Page 33 of 150
B) Are stratul intern format din celule pigmentare
C) Are un strat extern ce conţine un pigment brun
_________________________________________________________________ 34
D) Acoperă cele 2/3 anterioare ale coroidei
E) Se compune numai din celule receptoare
305. Muşchiul oblic superior al globului ocular este inervat de:
A) Nervul oculomotor
B) Nervul optic
C) Nervul trohlear
D) Nervul abducens
E) Ramura oftalmică a trigemenului
306. Musculatura extrinsecă a ochiului se inseră pe:
A) Cornee
B) Sclerotică
C) Polul anterior al ochiului
D) Polul posterior al ochiului
E) Polul superior al ochiului
307. Trompa lui Eustachio comunică între:
A) Conductul auditiv extern şi urechea medie
B) Urechea internă şi nasofaringe
C) Urechea externă şi cea medie
D) Urechea medie şi cea internă
E) Urechea medie şi nasofaringe
308. Deutoneuronii căilor auditive se află în:
A) Metatalamus
B) Nucleii cohleari pontini
C) Corpul geniculat medial
D) Corpul geniculat lateral
E) Coliculii cvadrigemeni inferiori
309. Nervul cohlear:
A) Este format din axonii protoneuronilor auditivi
B) Conduce impulsurile la aria auditivă primară
C) Este format din axonii deutoneuronilor auditivi
D) Conduce impulsurile la coliculii cvadrigemeni inferiori
E) Conduce impulsurile la metatalamus
310.Melcul membranos este situat în:
A) Rampa vestibulară
B) Vestibulul osos
C) Rampa timpanică
D) Cohlee
E) Columelă
311. Considerând următoarele medii transparente: 1) Cristalinul 2) Corneea 3)
Umoarea apoasă 4) Umoarea vitroasă Care este ordinea în care ele sunt străbătute de
lumină în drumul ei spre retină:
A) 1 – 2 – 3 – 4
B) 1 – 3 – 2 – 4
C) 2 – 1 – 3 – 4
D) 2 – 4 – 1 – 3
E) 2 – 3 – 1 – 4
312. Organujl lui Corti se află pe :
A) Lama spirală
B) Membrana tectoria
C) Membrana vestibulară
D) Membrana Reissner
E) Membrana bazilară
313. Aria corticală olfactivă se află în:
_________________________________________________________________ 35
A) Lobul frontal
B) Lobul occipital
C) Lobul parietal
D) Girul prerolandic
Page 34 of 150
E) Girul hipocampic
314. Deutoneuronul sensibilităţii gustative se află localizat în:
A) Limbă
B) Metatalamus
C) Bulbul rahidian
D) Puntea lui Varolio
E) Măduva spinării
315. Cel de al treilea neuron al sensibilităţii gustative se află localizat în:
A) Hipotalamus
B) Trunchiul cerebral
C) Metatalamus
D) Talamus
E) Mezencefal
316. Gustul dulce se percepe pe:
A) Vârful limbii
B) Părţile laterale ale limbii
C) Marginile limbii
D) Faţa dorsală a limbii
E) Faţa anterioară a limbii
317. Sacula face parte din:
A) Labirintul osos
B) Canalul cohlear
C) Labirintul membranos
D) Canalele semicirculare
E) Melcul membranos
318. Terminaţiile nervoase primare din fusul neuromuscular prezintă următoarele
caracteristici:
A) Conducere lentă
B) Se termină prin plăci motorii
C) Fibre groase, conducere lentă
D) Fibre subţiri, conducere rapidă
E) Conducere rapidă
319. Fibrele nervoase „în buchet” din fusul neuromuscular au următoarele
caracteristici:
A) Fibre subţiri, conducere lentă
B) Se termină în plăcile motorii
C) Fibre subţiri, conducere rapidă
D) Fibre groase, conducere lentă
E) Fibre groase, conducere rapidă
320. Pupila reprezintă orificiul central al:
A) Corneei
B) Irisului
C) Scleroticii
D) Retinei
E) Muşchiului ciliar
321. Aparatul optic al globului ocular produce o imagine a obiectelor:
A) Virtuală, dreaptă şi redusă
B) Reală, inversată şi mărită
C) Reală, dreaptă şi redusă
_________________________________________________________________ 36
D) Reală, inversată şi redusă
E) Virtuală, inversată şi redusă
322. Cristalinul este o lentilă:
A) Biconvexă situată înaintea irisului
B) Biconvexă situată înapoia irisului
C) Concav-convexă situată înaintea irisului
D) Concav-convexă situată înapoia irisului
E) Biconcavă situată înapoia irisului
323. Aria auditivă primară se află în neocortexul receptor din:
A) Girusul temporal inferior
B) Cortexul occipital

Page 35 of 150
C) Girusul temporal superior
D) Cortexul parietal
E) Cortexul frontal
324. Cel de-al 3-lea neuron al căii auditive se află localizat în:
A) Hipotalamus
B) Puntea lui Varolio
C) Ganglionii bazali
D) Metatalamus
E) Bulbul rahidian
325. Otoliţii – din receptorii vestibulari se află localizaţi în:
A) Membrana tectoria
B) Membrana bazilară
C) Cupulă
D) Maculă
E) Membrana vestibulară
326. Protoneuronul sensibilităţii termice se află în:
A) Coarnele anterioare ale măduvei spinării
B) Bulb
C) Coarnele posterioare ale măduvei spinării
D) Ganglionii vegetativi paravertebrali
E) Ganglionul spinal
327. Protoneuronul sensibilităţii tactile se găseşte în:
A) Bulb
B) Ganglionul vegetativ
C) Punte
D) Măduva spinării
E) Ganglionul spinal
328. Lateral de individ se găseşte o substanţă odorantă, care determină întoarcerea
reflexă a capului. Centru reflex se găseşte în:
A) Punte
B) Bulb
C) Metatalamus
D) Mezencefal
E) Epitalamus
329. Deutoneuronul căii olfactive este în:
A) Epitalamus
B) Bulbul olfactiv
C) Metatalamus
D) Osul sfenoid
E) Punte
330. Aferenţele olfactive se integrează în:
A) Talamus
_________________________________________________________________ 37
B) Sistemul limbic
C) Hipotalamus
D) Prima circumvoluţie temporală
E) Lobul occipital
331. Receptorii analizatorului kinestezic nu sunt:
A) Corpusculii Paccini
B) Terminaţii nervoase libere
C) Corpusculii Ruffini
D) Organul Corti
E) Fusurile neuromusculare
332. Pe faţa internă a timpanului se inseră:
A) Ciocanul
B) Nici-un oscior
C) Scăriţa
D) Nicovala
E) Scăriţa şi nicovala
333. Cortexul vizual este situat în:
A) Circumvoluţiunea prerolandică

Page 36 of 150
B) Girul hipocampic
C) Girusul temporal superior
D) Cortexul parietal
E) Pe marginea scizurii calcarine
334. Sistemul receptor al globului ocular este:
A) Corneea
B) Retina
C) Sclerotica
D) Coroida
E) Irisul
335. Receptorii analizatorului kinestezic nu se găsesc în:
A) Muşchi
B) Ligamente
C) Tendoane
D) Suprafeţe articulare
E) Vase
336. În celulele cu bastonaşe nu se găseşte:
A) Rodopsina
B) Vitamina A
C) Iodopsina
D) Scotopsina
E) Retinenul
337. Depozitul de lipide al organismului este:
A) Epiteliul de acoperire
B) Hipodermul
C) Epiteliul pavimentos
D) Epidermul
E) Dermul
338. Receptori ai tactului şi presiunii sunt:
A) Terminaţiile nervoase libere
B) Corpusculii Ruffini
C) Celulele fotoreceptoare
D) Celulele mugurilor gustativi
E) Corpusculii Krause
_________________________________________________________________ 38
339. Papilele fungiforme:
A) Sunt în număr de 6-12
B) Sunt în apropierea vârfului limbii
C) Sunt aşezate în formă de V
D) Se găsesc în peretele mugurilor gustativi
E) Sunt aşezate la nivelul bazei limbii
340. În raport de situaţia topografică receptorii se clasifică în:
A) Receptorii sensibilităţii termice
B) Intero, proprio şi exteroceptori
C) Ai sensibilităţii vizuale
D) Ai sensibilităţii tactile
E) Ai sensibilităţii acustice
341. Nutriţia cristalinului este realizată de:
A) Vasele scleroticii
B) Coroidă
C) Umoarea apoasă
D) Corpul vitros
E) Lichidul cefalo-rahidian
342. Receptorii vederii nocturne:
A) Sunt în număr de 5-7 milioane
B) Sunt localizaţi cu exclusivitate în maculă
C) Percep culoarea obiectelor
D) Conţin iodopsină
E) Nu pot furniza detalii asupra culorilor
343. În retină se realizează sinapse între:
A) Axonii neuronilor multipolari şi corpii geniculaţi laterali din metatalamus
Page 37 of 150
B) Numai între neuronii din macula lutea
C) Axonii neuronilor multipolari şi coliculii cvadrigemeni superiori
D) Neuronii bipolari şi multipolari
E) Tractul optic şi chiasma optică
344. Axonii neuronilor multipolari retinieni:
A) Converg spre macula lutea
B) Formează nervul optic
C) Se termină în corpul geniculat medial
D) Fac sinapsă direct cu celulele fotoreceptoare
E) Sunt somato-vegetativi
345. Care sensibilităţi au relaţii anatomice cu hipotalamusul:
A) Dureroasă somatică
B) Vizuală
C) Tactilă
D) Termică
E) Proprioceptivă inconştientă
346. Corneea
A) Este formată din procesele ciliare
B) Ocupă polul posterior al globului ocular
C) Conţine numeroase vase sanguine nutritive
D) Este bogat inervată
E) Conţine muşchi dilatatori şi constrictori pupilari
347. Irisul
A) Reprezintă sediul segmentului receptor al globului ocular
B) Conţine anterior corneea
C) Face parte din tunica vasculară a globului ocular
_________________________________________________________________ 39
D) Nu este vascularizat
E) Conţine fibre musculare somatice
348. Adaptarea vizuală la întuneric
A) Este determinată de modificările biochimice ale pigmenţilor vizuali
B) Timpul necesar adaptării este determinat de refacerea rezervelor de iodopsină
C) Este afectată de vitamina D
D) Durează maximum 5 minute
E) Suspendă generarea potenţialului de receptor
349. Perceperea vorbirii este condiţionată de funcţionarea următorilor analizatori:
A) Cutanat
B) Kinestezic
C) Vizual
D) Auditiv
E) Vestibular
350. Axonii neuronilor din corpul geniculat lateral:
A) Se termină în metatalamus
B) Se proiectează în sistemul limbic
C) Se proiectează în lobul occipital
D) Conduc informaţii spre retină
E) Se termină pe marginile scizurii centrale
351. Lentilele cilindrice corectează ochiul:
A) Emetrop
B) Cu diametrul anteroposterior crescut
C) Hipermetrop
D) Astigmatic
E) Cu diametrul anteroposterior scăzut
352. La hipermetropi:
A) Ochiul este prea lung
B) Curbura corneei nu este uniformă
C) Creşte convexitatea cristalinului
D) Scade convexitatea cristalinului
E) Focalizarea razelor paralele se face înaintea retinei
353. Membrana Reissner:
A) Are structură cartilaginoasă
Page 38 of 150
B) Separă columela de lama spirală
C) Este nestructurată
D) Este o lamă de ţesut conjunctiv
E) Separă rampa timpanică de canalul cohlear
354. Membrana tectoria:
A) Separă rampa timpanică de canalul cohlear
B) Conţine celule receptoare
C) Sprijină organul Corti
D) Este străbătută de terminaţiile nervului cohlear
E) Se află deasupra organului Corti
355. Neuroni bipolari găsim în:
A) Coarnele anterioare medulare
B) Formaţiunea reticulată medulară
C) Coarnele posterioare medulară
D) Coarnele laterale medulare
E) Retină
356. Endolimfa:
A) Are structură asemănătoare limfei
_________________________________________________________________ 40
B) Înconjură canalul cohlear
C) Este secretată de celulele ciliare
D) Umple camera anterioară a globului ocular
E) Se află în labirintul membranos
357. Trompa lui Eustachio:
A) Comunică cu laringele
B) Aparţine urechii externe
C) Se află în continuarea conductului auditiv extern
D) Continuă cu labirintul osos
E) Comunică cu nasofaringele
358. Prin perforarea timpanului:
A) Dispare auzul
B) Inhibă contracţia muşchilor scăriţei
C) Diminuă acuitatea auditivă
D) Nu influenţează auzul
E) Blochează transmiterea undelor sonore
359. Care analizatori declanşează reflexe necondiţionate de secreţie digestivă:
A) Cutanat
B) Kinestezic
C) Vizual
D) Gustativ
E) Auditiv
360. Care receptori sunt încapsulaţi:
A) Gustativi
B) Olfactivi
C) Auditivi
D) Vestibulari
E) Fusurile neuromusculare
361. Perilimfa:
A) Este localizată în maculă
B) Se găseşte în cele două rampe: timpanică şi vestibulară
C) Umple crestele ampulare
D) Înconjură membrana otolitică
E) Formează cupula
362. Al treilea neuron al căii vestibulare se află în:
A) Metatalamus
B) Corpii geniculaţi mediali
C) Hipotalamus
D) Talamus
E) Epitalamus
363. Receptorii utriculei şi saculei:
A) Se găsesc în creasta ampulară
Page 39 of 150
B) Percep variaţiile acceleraţiei lineare
C) Descarcă impulsuri numai în prezenţa mişcărilor capului
D) Răspund de mişcările în jurul axei orizontale
E) Sunt sensibili la mişcări în jurul axei verticale
364. Receptorii olfactivi:
A) La om se întind pe o suprafaţă de 20-30 cm
B) Sunt de natură conjuctivă
C) Se găsesc în mucoasa olfactivă
D) Sunt excitaţi de mecanoreceptori
E) Ocupă zona cornetului nazal inferior şi lama ciruită a osului sfenoid
_________________________________________________________________ 41
365. Impulsurile sensiblităţii proprioceptive conştiente:
A) Sunt conduse prin tracturile spinotalamice
B) Sunt conduse prin fasciculele Goll şi Burdach
C) Ajung la neuronii motori medulari
D) Sunt determinate de exitarea receptorilor termici
E) Sunt conduse la paleocerebel
366. Terminaţiile nervoase butonate sunt specifice:
A) Corpusculilor senzitivi Pacini
B) Crestelorampular
C) Organelor tendinoase Golgi
D) Fusurilor neuromusculare
E) Receptorilor gustativi
367. Axonii deutoneuronilor olfactivi formează:
A) Nervii olfactivi
B) Nervii vestibulocohleari
C) Tracturile spinotalamice
D) Tracturile olfactive
E) Tracturile spinobulbare
368. Calea gustativă este formată din fibre senzitive ale nervilor:
A) Trigemeni, trohleari şi abducenşi
B) Oculomotori, faciali şi hipogloşi
C) Faciali, glosofaringieni şi vagi
D) Accesori, trigemeni şi vagi
E) Hipogloşi, accesori şi vestibulari
369. Al treilea neuron al căii optice se află în:
A) Corpii geniculaţi mediali din hipotalamus
B) Corpii geniculaţi laterali din hipotalamus
C) Corpii geniculaţi mediali din metatalamus
D) Corpii geniculaţi laterali din metatalamus
E) Corpii geniculaţi mediali din epitalamus
370. Receptorii auditivi se află în :
A) Utriculă
B) Saculă
C) Crestele ampulare
D) Organul lui Corti
E) Maculă
371. Receptorii vestibulari se află în:
A) Organul lui Corti
B) Utriculă şi saculă
C) Bulbul olfactiv
D) Ganglionul Scarpa
E) Mezencefal
372. Al treilea neuron al căii auditive se află în:
A) Corpii geniculaţi laterali din metatalamus
B) Corpii geniculaţi mediali din hipotalamus
C) Corpii geniculaţi mediali din metatalamus
D) Corpii geniculaţi laterali din talamus
E) Corpii geniculaţi mediali din epitalamus
373. Al treilea neuron al căii vestibulare se află în:
A) Metatalamus
Page 40 of 150
B) Hipotalamus
C) Talamus
_________________________________________________________________ 42
D) Mezencefal
E) Scoarţa cerebrală
ANALIZATORII
2 răspunsuri corecte
374. Receptorii analizatorilor sunt:
A) Butonii terminali sinaptici
B) Terminaţii neuronale dendritice
C) Terminaţii neuronale axonice
D) Celule epiteliale specializate
E) Plăcile neuromusculare
375. Epidermul este străbătut de:
A) Reţeaua sudoripară
B) Canalele glandelor sudoripare
C) Foliculii piloşi
D) Glomerulii glandelor sudoripare
E) Fire de păr
376. Gusturile fundamentale sunt percepute astfel:
A) Gustul amar pe faţa dorsală a limbii
B) Gustul amar pe marginile limbii
C) Gustul dulce pe faţa dorsală a limbii
D) Gustul acru pe marginile limbii
E) Gustul sărat la vârful limbii
377. Modificările biochimice survenite în diferite organe interne sunt recepţionate de:
A) Interoceptori
B) Proprioceptori
C) Baroreceptori
D) Exteroceptori
E) Visceroceptori
378. Celulele cu bastonaşe:
A) Conţin iodopsină
B) Sunt în număr de 125-130 milioane
C) Sunt în număr de 5-7 milioane
D) Recepţionează culorile
E) Sunt foarte sensibile la lumină
379. Retina este alcătuită din neuroni:
A) Pseudounipolari
B) Unipolari
C) Piramidali
D) Bipolari
E) Multipolari
380. Celulele pigmentare din retină:
A) Se află în iris
B) Se află în stratul intern
C) Se află în stratul extern
D) Formează tunica vasculară
E) Prezintă prelungiri
381. Receptorii kinestezici sunt localizaţi în:
A) Stratul superficial al pielii
B) Ţesutul fibros din tendoane
C) Capsulele organelor interne
_________________________________________________________________ 43
D) Muşchii striaţi
E) Ţesutul osos compact şi spongios
382. Receptorii termici sunt:
A) Discurile Merkel
B) Corpusculii Krause pentru cald
C) Corpusculii Krause pentru rece
D) Corpusculii Ruffini pentru cald

Page 41 of 150
E) Corpusculii Ruffini pentru rece
383. Corpul ciliar este format din:
A) Iris
B) Procesele ciliare
C) Muşchii ciliari striaţi
D) Muşchiul ciliar
E) Umoarea apoasă
384. Muşchii irisului se contractă:
A) Prin reflexe declanşate de la ariile vizuale
B) Fibrele radiare sub acţiune parasimpatică
C) Fibrele radiare sub acţiune simpatică
D) Fibrele circulare sub acţiune simpatică
E) Fibrele circulare sub acţiune parasimpatică
385. Celulele cu conuri:
A) Conţin iodopsină
B)Sunt de formă cilindrică
C) Formează discuri suprapuse
D) Conţin scotopsină
E) Sunt răspunzătoare de vederea în lumină puternică
386. Umoarea apoasă are rol în:
A) Nutriţia retinei
B) Reacţii fotochimice
C) Inversarea imaginii obiectelor pe retină
D) Nutriţia cristalinului
E) Nutriţia corneei
387. Corneea:
A) Conţine fibre musculare netede
B) Conţine ghemuri vasculare
C) Este avasculară
D) Conţine terminaţii nervoase libere
E) Nu este sensibilă la presiune
388. Celulele recepţionate auditive sunt aşezate în:
A) Strat superior din celule reticulare
B) Strat intern dintr-un şir de celule
C) Strat intern din 3-4 şiruri de celule
D) Strat extern dintr-un şir de celule
E) Strat extern din 3-4 şiruri de celule
389. Muşchii urechii medii sunt:
A) Muşchiul trompei lui Eustachio
B) Muşchiul ciocanului
C) Muşchiul circular al timpanului
D) Muşchiul scăriţei
E) Muşchiul ferestrei ovale
390. Retina deţine legături nervoase cu:
A) Nucleii bazali
B) Coliculii cvadrigemeni superiori
C) Corpii geniculaţii laterali
D)Corpii geniculaţi mediali
E) Coliculii cvadrigemeni inferiori
391. Tracturile olfactive sunt reprezentate de:
A) Dendritele ariei corticale olfactive
B) Axonii protoneuronilor
_________________________________________________________________ 44
C) Axonii deutoneuronilor
D) Axonii celulelor mitrale
E) Axonii celulelor bipolare
392. Nervii ofactivi sunt formaţi de:
A) Axonii neuronior bipolari
B) Dendritele celulelor mitrale
C) Axonii celulelor mitrale
D) Axonii protoneuronilor

Page 42 of 150
E) Axonii deutoneuronilor
393. Deutoneuronul căilor olfactive este reprezentat de:
A) Butonii olfactivi
B)Neuronii bipolari
C) Neuronii fusiformi
D) Celulele mitrale
E) Neuronii bulbului olfactiv
394. Urechea medie este o cavitate situată în:
A) Osul temporal
B) Viscerocraniu
C) Neurocraniu
D) Osul sfenoid
E) Osul etmoid
395. Toate gusturile fundamentale sunt percepute de:
A) Mucoasa esofagiană
B) Vârful limbii
C) Partea anterioară a limbii
D) Mucoasa epiglotei
E) Mucoasa faringiană
396. Mugurii gustativi sunt formaţi din:
A) Celule înconjurate de fibre vegetative
B) Celule receptoare ovoidale
C) Celule receptoare alungite
D) Celule înconjurate de fibre mielinice
E) Celule înconjurate de fibre amielinice
397. Placa motorie a fibrelor eferente gama se află:
A) Pe porţiunea periferică a fibrei fusului neuromuscular
B) Pe fibra extrafusală
C) Pe partea contractilă a fibrei intrafusale
D) Pe partea necontractilă a fibrei intrafusale
E) Pe extremitatea fibrei musculare striate
398. Ampula canalelor semicirculare conţine:
A) Otoliţi
B) Aparatul otolitic
C) Macula
D) Cupula
E) Creasta ampulară
399. Canalele semicirculare membranoase comunică:
A) Prin ambele extremităţi
B) Cu utricula
C) Cu sacula
D) Cu canalul cohlear
E) Printr-o singură extremitate
400. Terminaţiile nervoase senzitive primare ale fusului neuromuscular:
A) Au originea în motoneuronii gama medulari
B) Sunt fibrele în buchet
C) Sunt terminaţiile spiralate
D) Au viteză de conducere foarte mare
E) Au viteză de conducere mică
401. Fusul neuromuscular se caracterizează prin:
A) Nu are striaţii transversale
_________________________________________________________________ 45
B) Este dispus paralel printre fibrele musculare scheletice
C) Are o capsulă conjunctivă
D) Are o porţiune centrală contractilă
E) Are extremităţi alungite necontractile
402.În cazul unui ochi emetrop, imaginea unui obiect situat la distanţa de 10 m de
globul ocular:
A) Se formează în focarul principal al globului ocular
B) Se formează pe retină prin intervenţia acomodării
C) Se formează pe retină fără intervenţia acomodării

Page 43 of 150
D) Se formează în spatele retinei fără intervenţia acomodării
E) Se formează în faţa retinei fără intervenţia acomodării
403. În cazul unui ochi cu astigmatism:
A) Vederea devine clară prin intervenţia acomodării
B) Corecţia se face cu lentile biconvexe
C) Corecţia se face cu lentile biconcave
D) Corecţia se face cu lentile cilindrice
E) Raza de curbură a corneei sau cristalinului nu este uniformă
404. Fibrele musculare intrafusale, ce alcătuiesc receptorul kinestezic se
caracterizează prin:
A) Lipsa nucleilor
B) Striaţii transversale în centrul fibrei
C) Striaţii transversale la capetele fibrei
D) Porţiune centrală contractilă
E) Porţiune centrală necontractilă
405. Membrana Reissner din urechea internă desparte:
A) Nu se găseşte în urechea internă
B) Rampa vestibulară de rampa timpanică
C) Rampa timpanică de canalul cohlear
D) Rampa vestibulară de canalul cohlear
E) Perilimfa de endolimfă
406. Membrana baziliară:
A) Separă canalul cohlear de rampa timpanică
B) Este o membrană elastică
C) Separă rampa vestibulară de canalul cohlear
D) Este o membrană fibroasă
E) Se află deasupra celulelor receptoare
407. Tractul optic de pe o parte aduce informaţii din:
A) Toată retina din partea opusă
B) Jumătatea temporală a retinei de aceeaşi parte
C) Jumătatea temporală a retinei din partea opusă
D) Jumătatea nazală a retinei din partea opusă
E) Jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte
408. Dendritele neuronilor bipolari olfactivi:
A) Prezintă buton terminal fără cili
B) Sunt scurte şi subţiri
C) Sunt scurte şi groase
D) Sunt lungi şi groase
E) Prezintă buton olfactiv cu cili
409. Mucoasa olfactivă este alcătuită din:
A) Celule de susţinere şi neuroni multipolari
B) Celule de susţinere epiteliale
C) Celule nervoase bipolare
D) Celule nervoase multipolare
E) Celule de susţinere şi celule mitrale
410. Dermul conţine:
A) Corpusculii Vater-Pacini
B) Glomerulii glandelor sudoripare
C) Canalele glandelor sudoripare
D) Glandele sebacee
_________________________________________________________________ 46
E) Numeroase celule adipoase
411. Receptorii durerii sunt terminaţiile nervoase libere din:
A) Receptorii încapsulaţi
B) Derm
C) Hipoderm
D) Ţesutul subcutanat
E) Epiderm
412. Variaţiile acceleraţiei liniare sunt percepute de către receptorii din:
A) Vestibulul osos
B) Melcul membranos

Page 44 of 150
C) Creasta ampulară
D) Utriculă
E) Saculă
413. Căile optice au conexiuni cu:
A) Corpul geniculat lateral
B) Nucleii vegetativi din bulb
C) Nucleii bazali
D) Coliculii cvadrigemeni inferiori
E) Coliculii cvadrigemeni superiori
414. Canalul cohlear este delimitat de:
A) Membrana tectoria
B) Lama spirală
C) Membrana bazilară
D) Membrana vestibulară
E) Melcul membranos
415. Corpusculii Pacini sunt situaţi:
A) În epiderm
B) În derm
C) În hipoderm
D) În muşchi şi articulaţii
E) În mucoasa tubului digestiv
416. Celulele cu bastonaşe diferă de cele cu conuri prin:
A) Adaptarea lor pentru echilibru
B) Numărul lor mai mare
C) Prezenţa lor numai la periferia retinei
D) Pragul lor de excitabilitate mai redus
E) Posibilitatea lor de percepţie a culorilor
417. Umoarea apoasă se caracterizează prin:
A) Se află la polul posterior al globului ocular
B) Are consistenţă gelatinoasă
C) Este secretată de procesele ciliare
D) Este absorbită în sistemul venos al globului ocular
E) Este absorbită în lichidul cefalorahidian
418. Receptorii olfactivi se află în:
A) Pe cornetul nazal superior şi lama ciuruită a etmoidului
B) Papilele mucoasei olfactive
C) Mucoasa olfactivă
D) Numai pe cornetul nazal superior
E) Pe cornetul nazal superior şi lama ciuruită a sfenoidului
419. Deutoneuronii căilor vestibulare au conexiuni cu:
A) Bulbul rahidian
B) Cerebelul
C) Talamusul
D) Epitalamusul
E) Nucleul roşu
420. Macula sau aparatul otilitic este formată din:
A)Fibre nervoase cohleare
B) Celule receptoare ciliate
C)Membrană Reissner
_________________________________________________________________ 47
D) Masă gelatinoasă, cupula
E) Membrană otolitică
421. Crestele ampulare din canalele semicirculare se caracterizează:
A) Conţin otoliţi
B) Sunt formate din celule receptoare ciliate
C) Sunt formate din celule receptoare neciliate
D) Sunt acoperite de o masă gelatinoasă
E) Sunt acoperite de membrana vestibulară
422. Receptorii gustativi se află în:
A) Papilele filiforme
B) Mucoasa limbii, în mugurii gustativi ai papilelor fungiforme

Page 45 of 150
C) Mucoasa limbii, în mugurii gustativi ai papilelor filiforme
D) Mucoasa faringiană şi palatină
E) Mucoasa planşeului bucal
423. Ariile corticale olfactive se află:
A)În cortexul girusului hipocampic
B) Pe faţa convexă a emisferelor cerebrale
C) Pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
D) În paleocortex
E) În neocortexul de asociaţie temporal
424. Receptorii analizatorului kinestezic sunt:
A) Receptorii pentru rece
B) Corpusculii Pacini
C)Corpusculii Ruffini
D) Aparatul Golgi
E) Corpusculii Meissner
425. În cazul unui ochi miop:
A) Raza de curbură a cristalinului este mărită
B) Diametrul antero-posterior este mai mic decât distanţa focală
C) Vederea se poate face clar numai prin intervenţia acomodării
D) Corecţia se face cu lentile biconcave
E) Razele de lumină paralele sunt focalizate în faţa retinei
426. În cazul unui ochi hipermetrop:
A) Raza de curbură a cristalinului este prea mică
B) Diametrul antero-posterior al ochiului este crescut
C) Diametrul antero-posterior al ochiului este prea scurt
D) Razele paralele sunt focalizate înaintea retinei
E) Îndepărtarea obiectului de ochi permite vederea clară
427. Care din următoarele fenomene însoţesc procesul de acomodare pentru vederea
de aproape:
A)Modificarea razei de curbură a corneei
B) Relaxarea musculaturii ciliare circulare
C) Contracţia ligamentelor cristalinului
D) Contracţia musculaturii extrinseci a globului ocular
E) Modificarea diametrului pupilar
428. Nervii sensibilităţii gustative sunt:
A) Nervul accesor
B) Nervul facial din cele 2/3 anterioare ale limbii
C) Nervul fcial din 1/3 anterioară a limbii
D) Nervul glosofaringian
E) Nervul hipoglos
429. Fusul neuromuscular are o inervaţie:
A) Eferenţe cu terminaţiuni în buchet
B) Senzitivă proprie
C) Motorie proprie
D) Aferente cu terminaţiuni spiralate vegetative
E) Aferenţe cu terminaţiuni sub formă de plăci motorii
430. Fusul neuromuscular are:
A) Striaţii transversale mai nete comparativ cu fibrele extrafusale
_________________________________________________________________ 48
B) 2-10 fibre intrafusale
C) 2-10 fibre musculare încapsulate
D) 2-10 fibre musculare striate obişnuite
E) Nu are extremităţi
431. Celulele cu conuri:
A) Au prag de excitabilitate scăzut
B) Sunt un număr de 125-130 milioane
C) Sunt în număr de 5-7 milioane
D) Participă în vederea scotopică
E) Participă în vederea fotopică
432. Pentru celulele receptoare olfactive este caracteristic:
A) Sunt celule stelate

Page 46 of 150
B) Formează sinapse cu protoneuronul
C) Se termină cu butoni olfactivi
D) Sunt celule bipolare
E) Sunt celule multipolare
433. Reflexul pupilar se închide în:
A) Măduva spinării
B) Bulb
C) Punte
D) Mezencefal
E) Metatalamus
434.Terminaţiile nervoase libere sensibile la atingere se găsesc în:
A) Numai în derm şi hipoderm
B)Epiderm
C) Derm
D) Hipoderm
E) Sub hipoderm
435. Mucoasa ofactivă:
A) Are o suprafaţă de 2-3 mm2
B) Conţine celule receptoare şi de susţinere
C) Conţine deutoneuronul căii olfactive
D)Are o suprafaţă de 2-3 cm2
E) Este formată din neuroni multipolari
436. Mugurii gustativi:
A) Au o formă prismatică
B) Reprezintă segmentul de conducere al analizatorului gustativ
C)Reprezintă segmentul periferic al analizatorului gustativ
D) Sunt formaţi din celule receptoare şi de susţinere
E) Nu sunt prezenţi în mucoasa liguală
437. Protoneuronii căii gustative se află în:
A) Ganglionii nervilor cranieni IV, VI
B) Ganglionii nervilor cranieni VII, IX
C) Ganglionii nervilor cranieni III, IV
D)Ganglionii nervilor cranieni IX, X
E) Ganglionii nervilor cranieni IV, V
438. Segmentul periferic al analizatorului vizual se află în:
A) Tunica externă a globului ocular
B) Sclerotică
C)Tunica internă a globului ocular
D) Tunica mijlocie a globului ocular
E) Retină
439. Substanţele fotosensibile ale celulelor fotoreceptoare sunt:
A) Prolactina pentru celulele cu conuri
B) Iodopsina pentru celulele cu bastonaşe
C) Rodopsina pentru celulele cu bastonaşe
D)Rodopsina pentru celulele cu conuri
E) Iodopsina pentru celulele cu conuri
440. Segmentul central al analizatorului vizual se află:
_________________________________________________________________ 49
A) În lobul temporal
B) De o parte şi de alta a scizurii calcarine
C) În lobul occipital
D) În lobul frontal
E) În lobul parietal
441. Lipsa Vitaminei A din alimentaţie determină:
A)Hipermetropie
B) Hemeralopie
C) Miopie
D) Orbul găinilor
E) Astigmatism
442. Descompunerea pigmenţilor fotosensibili are loc în:
A) Sclerotică

Page 47 of 150
B) Neuronii multipolari retinieni
C)Celulele cu conuri
D) Celulele cu bastonaşe
E)Neuronii bipolari retinieni
443. Rodopsina este răspunzătoare de vederea:
A)Diurnă
B)Nocturnă
C)Pe timp de noapte
D) Pe timp de zi
E) Colorată
444.Iodopsina este răspunzătoare de vederea:
A) Pe timp de noapte
B)Pe timp de zi
C) Colorată
D) Nocturnă
E) Diurnă şi nocturnă
445. Segmentul de conducere al analizatorilor este format din:
A) Căi nervoase eferente
B) Căi nervoase aferente
C) Căi nervoase descendente
D) Diverse arii corticale
E) Căi nervoase ascendente
446. Pentru rotirea ochilor la dreapta se trimit impulsuri prin nervii:
A) Oculomotor drept
B) Abducens drept
C) Abducens stâng
D) Trohleardrept
E) Oculomotor stâng
447. Pentru rotirea ochilor la dreapta se contracta muschii:
A) Drept superior drept
B) Drept intern stâng
C) Drept intern drept
D) Drept extern drept
E) Drept extern stâng
_________________________________________________________________ 50
APARATUL LOCOMOTOR
1 răspuns corect
448. Contracţia muşchiului neted se caracterizează printr-o:
A) Perioadă de latenţă scurtă
B) Contracţie scurtă, relaxare lentă
C) Durată scurtă
D)Perioadă de relaxare rapidă
E) Contracţie lungă, relaxare lentă
449. Substanţa preosoasă este secretată de:
A)Osteocite
B) Condroplaste
C) Osteoblaste
D) Osteoclaste
E) Osteoplaste
450. Secreţia oseinei se desfăşoară în cursul ostogenezei în faza:
A) Proteică
B) Minerală şi de remaniere
C) Minerală
D) De distrugere a cartilajului
E) De remaniere
451. Faza proteică a osificării de membrană începe prin:
A) Impregnarea substanţei preosoase cu săruri de Ca
B) Osteoliză
C) Înmulţirea condroblastelor
D) Multiplicarea unui grup de celule conjunctive
E) Fenomene de osteogeneză secundară

Page 48 of 150
452. În faza proteică a osificării de membrană se formează:
A) Periostul
B) Osul definitiv
C) Osteoblaste
D)Osul primar nediferenţiat
E)Cavităţi
453. Propagarea potenţialului de acţiune de la sarcolemă la miofibrile se face prin:
A) Reticului endoplasmatic
B) Sarcomer
C) Mitocondrii
D) Ribozomi
E)Reţeaua tubulară
454. Contracţia tetanică completă se produce atunci când:
A)Stimularea este unică
B) Muşchiul este în stare de oboseală
C) Stimulii au o frecvenţă crescută
D) Stimulii au o frecvenţă redusă
E) Stimulii au o intensitate subliminară
455. Coloana vertebrală prezintă în plan sagital:
A) 2 curburi
B) o curbură
C) 3 curburi
D) 4 curburi
E) 5 curburi
456. Osteocitele:
A) Secretă substanţa organică a ţesutului osos
_________________________________________________________________ 51
B) Aparţin ţesutului glandular
C) Sunt dispuse în osteoclaste
D)Au formă stalată
E) Sunt adăpostite în osteoplaste
457. Măduvă hematogenă găsim în:
A)Ţesutul osos haversian la adult
B) Areolele osului spongios
C) Lamelele osoase
D) Osteon
E) Osteoplaste
458. Care din oasele neurocraniului prezintă lama ciuruită:
A) Frontalul
B) Temporalul
C) Etmoidul
D)Occipitalul
E) Sfenoidul
459. Muşchii trapezi:
A) Sunt localizaţi pe faţa anterioară a toracelui
B) Au inervaţie vegetativă
C)Sunt inervaţi de nervul cranian XI
D) Sunt dispuşi în plan profund
E) Se găsesc în şanţurile vertebrale
460. Sarcomerul reprezintă totalitatea structurilor cuprinse între:
A) Două discuriclare
B) O membrană Z şi o bandă H
C) Două discuri întunecate
D) Două benzi H alăturate
E) Două membrane Z succesive
461. Rolul reticulului endoplasmic din sarcoplasmă este:
A) Transmite impulsul de contracţie de membrană celulară la sarcolemă
B) Eliberează Ca
C)Transmite impulsul de contracţie de la membrana celulară la miofibrile
D) Transmite impulsul de contracţiue de la membrana celulară la fibrele de miozină
E) Eliberează potasiu

Page 49 of 150
462. Contracţia izometrică:
A) Duce la exteriorizarea de lucru mecanic
B) Este caracteristică muşchilor netezi viscerali
C) Se exteriorizează prin diferite mişcări
D) Este caracteristică muşchilor posturali
E) Este caracteristică muşchilor netezi multiunitari
463. Muşchiul neted multiunitar se găseşte în:
A) Tunic externă a viscerelor cavitare
B) Iris
C) Peretele viscerelor
D) Miocard
E) Muşchii scheletici
464. Musculatura striată:
A)Este controlată prin sistemul reticulat activator ascendent
B) Controlează sfincterele netede ale organelor interne
C) Este controlată de ariile corticale piramidale şi extrapiramidale
D) Prezintă inervaţie vegetativă
E) Formează miocardul ventricular
465. Tendoanele:
A) Învelesc muşchii
B) Înconjură fiecare fibră musculară
C) Sunt formate din ţesut conjunctiv fibros
D) Conţin numeroase fibre de reticulină
E) Prin tendoane muşchii se inseră pe aponevroze
466. Elementul contractil al fibrei musculare este:
_________________________________________________________________ 52
A) Miofibrilele
B) Membrana Z
C) Unitatea motorie
D)Placa motorie
E) Fusul neuromuscular
467. Localizarea tricepsului brahial:
A) Pe faţa posterioară a braţului
B) Pe faţa posterioară a gambei
C)Pe faţa anterolaterală a braţului
D)În jurul articulaţiei scapulo-humerale
E)Pe faţa anterioară a antebraţului
468. Muşchii fesieri:
A) Se află în jurul articulaţiei coxofemurale
B)Sunt inervaţi de nervul cranian XI
C) Sunt muşchii localizaţi pe faţa posterioară a gambei
D) Fac parte din muşchii profunzi ai gambei
E) Sunt muşchii profunzi ai coapsei
469. Contracţii de tip tetanos neregulat apar la nivelul:
A) Musculaturii oaselor urechii
B) Stomacului
C) Irisului
D) Uretrei
E) Vezicii urinare
470. Acumularea acidului lactic în muşchi
A) Se produce în timpul somnului
B) Se produce în condiţii de aerobioză
C) Semnifică oboseala musculară
D) Se produce în timpul secusei musculare
E )Se intensifică în termoliză
471. Secuza:
A)Se obţine prin aplicarea unui stimul unic pe nervul motor
B) Este contracţia repetată a musculaturii striate
C) Poate fi obţinută prin excitarea muşchiului gastrocnemian de broască cu stimuli repetaţi
D)Prezintă o fază izometrică şi una izotonică
E)La muşchiul neted multiunitar este de 10 ori mai scurtă decât a muşchiului striat

Page 50 of 150
472. Caracteristic majorităţii muşchilor membrelor sunt contracţiile de tip:
A) Izometric
B) Cu perioade de latenţă lungi
C) Izotonic
D) Secuzele
E) Frisonul
473. Termogeneza musculară:
A) Creşte în mediu cald
B) Creşte în timpul somnului
C) Creşte în mediu rece
D) Determină scăderea tonusului muscular
E) Se realizează numai prin contracţia musculaturii netede
474. Principalul rezervor de O2 al ţesutului muscular este:
A) Fosfocreatina
B) Proteineleenzimatice
C) Glucoza
D)Grăsimile
E) Mioglobina
475. Sistemul osos îndeplineşte următoarele roluri:
A) De transportor al gazelor respiratorii
B) De secreţie a ptialinei şi de filtrare
C) Stimulează secreţia hormonilor epifizari
D) De protecţie, de depozit de săruri minerale şi hematopoietic
E) De digestie şi absorbţie
_________________________________________________________________ 53
476. Scheletul membrului superior este format din:
A)Humerus şi femur
B) Radius şi fibrulă
C) Centura scapulană şi centura pelviană
D) Omoplat şi claviculă
E Oasele coxale şi ulnă
477. Scheletul trunchiului este format din:
A) Femur, humerus şi tibia
B) Coaste, radius şi oasele tarsiene
C) Coloana vertebrală, coaste şi stern
D) Oasele carpiene, tarsiene şi metacarpiene
E) Stern, tibie şi femur
478. Scheletul membrului inferior este format din:
A) Oasele carpiene, femur şi ulnă
B) Claviculă, tibie şi oasele metacarpiene
C) Oasele coxale, femur şi oasele tarsiene
D) Radius, humerus şi oasele coxale
E) Ulnă, tibie şi humerus
479. Muşchii membrului superior sunt:
A) Deltoidul, cvadricepsul femural, croitor
B) Fesieri, bicepsul brahial, adductori
C) Deltoidul, tricepsul brahial, bicepsul brahial
D) Flexori ai mâinii, ai gambei, croitor
E) Adductori,cvadricepsul femural, deltoidul
480. Mioglibina are o structură asemănătoare cu a:
A) Adrenalinei
B) Tiroxinei
C) Parathormonului
D) Hemoglobinei
E) Ocitocinei
481. Muşchii gâtului sunt:
A) Pectorali, trapezi, maseteri
B) Hioidieni, temporali, scaleni
C)Scaleni, hioidieni, sternocleidomastoidian
D) Pterigoidieni, romboid, pătrat lombar
E) Sternocleidomastoidian, zigomatic, maseteri

Page 51 of 150
_________________________________________________________________ 54
APARATUL LOCOMOTOR
2 răspunsuri corecte
482. Măduva osoasă hematogenă se află în:
A) Areolele din interiorul oaselor scurte
B)Canalul medular al adultului
C) Canalul medular al fătului
D) Canalul Havers
E) Osteoblaste
483. Ţesutul osos spongios se află în:
A) Lamele osoase ale sistemelor interhaversiene
B) Lama internă a oaselor late
C) Oasele late
D) Oasele scurte
E) Lamele osoase concentrice
484. Prin osificarea de membrană se dezvoltă:
A)Baza craniului
B) Viscerocraniul în totalitate
C) Unele oase ale feţei
D) Clavicula în totalitate
E) Corpul claviculei
485. Faza minerală a osificării de membrană se caracterizează prin:
A)Condrina se impregnează cu săruri minerale
B)Osteoblastele se transformă în osteocite
C) Celulele conjunctive se transformă în osteoblaste
D) Condrocitelese transformă în osteocite
E)Oseina se împregnează cu săruri de calciu
486. Osteoclastele sunt celule:
A)Care se află în zona osteogenă a periostului
B)Binucleate
C) Polinucleate
D)De formă ovalară
E) Cu un bogat echipament enzimatic
487. Oseina se caracterizează prin:
A)Este secretată de osteoplaste
B)Este componenta anorganică a substanţei fundamentale osoase
C) Este componenta organică a substanţei fundamentale osoase
D) Este secretată de condroblaste
E) Este secretată de osteoblaste
488. Canalele Havers conţin:
A) Măduvă roşie la făt
B) Osteoclaste
C) Osteoblaste
D) Terminaţiuni nervoase
E) Capilare sanguine
489. Canalul medular:
A) Conţinela făt măduvă roşie
B)Se află între periost şi ţesutul spongios osos
C) Se află în centrul diafizei unui os lung
D) Se află în centrul oaselor late
E) Conţine la făt măduvă galbenă
490. Cartilajul de creştere:
A) Asigură creşterea în lungime a osului
B) Se află în pericondru
C) Se află în zona internăa periostului
D) Se află la limita dintre diafiză şi epifiză
E) Asigură creşterea în grosime a osului
491. Fibrele musculare striate se caracterizează prin:
_________________________________________________________________ 55
A) Sunt înconjurate de o tunică internă
B)Au o aşezare paralelă

Page 52 of 150
C) Au o aşezare de fibre anastomozate
D) Sunt înconjurate de perimisium
E)Sunt înconjurate de endomisium
492. Fuzionarea centrelor de osificare în osteogeneză:
A)Formează osul secundar
B)Are loc în faza proteică
C) Are loc în faza minerală
D) Are loc în faza de remaniere
E) Formează osul primar nediferenţiat
493. Periostul se caracterizează prin următoarele:
A) Are rol în creşterea oaselor în grosime
B) Este membrana care înveleşte cartilajul
C) Acoperă suprafaţa diafizei oaselor lungi
D) Căptuşeşte canalul medular în diafiza oaselor lungi
E) Are rol în creşterea oaselor în lungime
494. Prin osificarea de cartilaj se formează:
A) Toate oasele feţei
B)Bolta craniană
C) Baza craniului
D) Vertebrele
E) Corpul claviculei
495. Neurocraniul are în constituţie următoarele oase perechi:
A)Osul parietal
B) Osul occipital
C) Osul frontal
D) Osul sfenoid
E) Osul temporal
496. Claviculele sunt oase care:
A) Corpul claviculei se osifică prin osificare de cartilaj
B) Sunt părţi ale scheletului toracic
C) Participă la formarea centurii scapulare
D) Se articulează pe marginile laterale ale sternului
E) Se articulează la partea superioară a sternului
497. Inervaţia motorie a fibrelor musculare striate este asigurată de :
A) Neuronul ganglionului spinal
B) Fusul neuromuscular
C) Fibrele eferente gama
D) Placa motorie
E) Sinapsa neuromusculară
498. Placa motorie este formată din:
A) Sarcolema fibrei musculare
B) Butonii terminali melinizaţi
C) Butonii terminali amielinici
D) Microfilamentele contractile
E) Sarcoplasma fibrei musculare
499. Fiecare miofibrilă este alcătuită din:
A) De 6 ori mai multe filamente de actină decât de miozină
B) 3000 filamente de actină
C) 3000 filamente de miozină
D) 1500 filamente de actină
E) 1500 filamente de miozină
500. Muşchii spatelui sunt:
A) Muşchii marii pectorali
B) Muşchii dinţaţi ai toracelui
C) Muşchii intercostali
D) Muşchii şanţurilor vertebrale
E) Muşchii trapezi
_________________________________________________________________ 56
501. Muşchii gâtului sunt:
A) Muşchiul occipital
B) Muşchiul maseter

Page 53 of 150
C) Muşchiul sternocleidomastoidian
D) Muşchii cefei
E) Muşchii hioidieni
502. Musculatura netedă dispune de:
A)Nu are microfilamente
B) Miofibrile organizate în sarcomere
C) Miofibrilele neorganizate
D) Microfilamente orientate paralel
E) Microfilamente neregulate dispuse la întâmplare
503. Secusa musculară se caracterizează prin faptul că:
A) Se produce rar în organism
B) Dezvoltă o tensiune mare
C) Este o contracţie de tip tetanic
D) Nu are fază de relaxare
E) Este contracţie simplă
504. Secusele musculare se produc în organism:
A) În timpul frisonului
B) Foarte des
C) În timpul deglutiţiei
D) Foarte rar
E) În timpul masticaţiei
505. Proprietăţile muşchiului striat sunt:
A) Platicitatea
B)Conductibilitatea
C)Contractilitatea
D) Automatismul
E) Elasticitatea
506. Fibrele musculare netede se caracterizează prin:
A) Nu sunt organizate în sarcomere
B) Au striaţii transversale
C) Au discuri clare şi întunecate
D) Nu au bandă H luminoasă şi membrană Z
E) Sunt organizate în sarcomere
507. Unitatea motorie a muşchiului striat este formată din:
A) Un motoneuron pentru un număr variat; de la trei la câteva sute de sarcomere
B) Mulţi motoneuroni
C) Un motoneuron
D) Un număr variat de fascicule musculare
E) Un număr variat de fibre musculare
508. Microfilamentele de actină au următoarele caracteristici:
A) Nu au relaţii cu membrana Z şi banda H
B) Au o extremitate ce se inseră pe membrana Z
C) Pătrund între filamentele de miozină aproape până la banda H
D) Au o extremitate ce se inseră pe sarcolemă
E) Pătrund între filamentele de miozină până la discul întunecat următor
509. Banda H luminoasă a fibrei musculare:
A)Se inseră pe partea internă a sarcolemei fibrei musculare
B) Se află la mijlocul discului întunecat
C) Se află la mijlocul discului clar
D) Nu este în relaţie cu microfilamentele
E) Este în vecinătatea filamentelor de actină
510. Tonusul muscular:
A) Este controlat de centrii nervoşi
B) Depinde de suprafaţa de secţiune a muşchiului
C) Este rezultatul unor impulsuri nervoase simultane
D) Este o stare permanentă de tensiune uşoară a muşchiului în repaus
_________________________________________________________________ 57
E) Implică participarea neuronilor vegetativi din coloanele laterale ale măduvei
511. Contracţia muşchiului neted are:
A) Relaxarea lentă
B) Latenţa de 0,1 msec

Page 54 of 150
C) Durata lungă
D) Amplitudinea de 60 mV
E) Faza de contracţie de 0,4 sec
512. Ţesutul osos se caracterizează prin:
A) Are substanţă fundamentală denumită condrină
B) Este o varietate de ţesut conjunctiv
C) Este un ţesut conjunctiv fibros
D) Are substanţa fundamentală impregnată cu săruri fosfocalcice
E) Are fibre impregnate cu săruri fosfocalcice
513. Proteinele contractile musculare sunt:
A) Enzimele
B)Miglobina
C) Actina
D) Proteinele reglatoare
E) Miozina
514. Osteonul este format din:
A) Trabecule osoase
B) Lamele osoase concentrice
C) Lamele conjunctive concentrice
D) Osteoplaste
E) Sisteme interhaversiene
515. Osificarea de membrană are loc prin:
A) Fază de remaniere
B) Osteogeneză endocondrală
C) Osteogeneză condrală
D) Fază minerală
E) Fază de distrugere
516. Componenta pasivă a aparatului locomotor este formată din:
A) Musculatura netedă viscerală
B) Scheletul membrelor superioare
C) Scheletul membrelor inferioare
D) Musculatura striată
E) Musculatura netedă multiunitară
517. Osteoblastele sunt celule care:
A)Secretă oseina
B) Secretă substanţa osoasă
C) Secretă substanţa preosoasă
D) Au formă stelată şi fuziformă
E) Au canalicule anastomozate
518. Ţesutul osos compact formează:
A) Lamele osoase ale trabeculelor oaselor scurte
B) Epifiza oaselor lungi în întregime
C) Diafiza oaselor lungi
D) Lama internă a oaselor late
E)Trabecule
519. Osteogeneza este influenţată de:
A) Hormonii glucocorticoizi
B) Hormonii nineralocorticoizi
C) Hormonii neuorhipofizei
D) Hormonii adenohipofizari
E) Hormonii tiroidieni
520. Oasele coxale participă la formarea :
A) Curburii sacrale a coloanei vertebrale
B) Pelvisului
C) Centurii pelviene
_________________________________________________________________ 58
D) Scheletului coapsei
E)Sacrumului
521. Scheletul piciorului este format din:
A) Metatarsiene în număr de 5
B)Oase carpiene în număr de 7

Page 55 of 150
C) Oase tarsiene în număr de 8
D) Oase tarsiene în număr de 7
E) Metetarsiene în număr de 7
522. Scheletul corpului uman:
A)Este principalul sistem efector al organismului
B) Este partea activă a aparatului locomotor
C) Acţionează ca pârghii
D) Are rol de susţinere
E) Are rol activ locomotor
523. Vertebrele sunt formate din următoarele părţi:
A) Epifize
B) Corpul vertebrel
C) Canalul vertebral
D) Arcul vertebral
E) Diafize
524. Faza de distrugere în osificarea de cartilaj se caracterizează prin:
A) Osteoliză
B) Înmulţirea osteocitelor
C) Înmulţirea osteoclastelor
D) Înmulţirea condrocitelor
E) Hipertrofierea şi distrugerea condrocitelor
525. Neurocraniul se caracterizează prin:
A) Conţine segmentul iniţial al aparatului respirator
B) Este format din două oase perechi
C) Este format din două oase neperechi
D) Este format din patru oase neperechi
E) Conţine segmentul periferic al analizatorului gustativ
526. Arcul vertebral se caracterizează prin:
A) Creşte rezistenţa coloanei vertebrale
B) Delimitează gaura vertebrală
C) Se află în partea ventrală a vertebrei
D) Se află în partea dorsală a vertebrei
E)Posedă cinci prelungiri
527. Coastele:
A) Se articulează pe marginile laterale ale sternului primele 7 perechi
B) Perechile 11 şi 12 nu se unesc cu sternul
C) Se unesc şi cu vertebrele lombare
D) Se unesc cu sternul 12 perechi
E) Se unesc cu vertebrele flotante
528. Miozina miofibrilelor se caracterizează prin:
A) Formează discul clar
B) Este microfilament contractil
C) Este subţire
D) Este proteină reglatoare
E) Formează discul întunecat
529. Intervaţia senzitivă a muşchiului striat este formată din:
A) Sinapsa neuromusculară
B) Dendritele neuronilor din ganglionii spinali
C) Axonii aflaţi în fibrele eferente gama
D) Terminaţii nervoase libere
E) Reţea de terminaţii nervoase vegetative
530. Actina din miofibrile:
A) Este microfilament contractil subţire
B) Are structură proteică necontractilă
_________________________________________________________________ 59
C) Constituie în întregime discul întunecat
D) Participă în parte şi la formarea discului întunecat
E) Este microfilament contractil gros
531. Sarcoplasma fibrei musculare striate conţine:
A) Reticul endoplasmic puţin
B) Miofibrile

Page 56 of 150
C) Un nucleu
D) Numeroşi nuclei
E) Microvilozităţi
532. Muşchiul striat este format din:
A) Epimisium cu care se inseră muşchii scheletici
B) Fascicule musculare separate de perimisium
C) Fascicule musculare înconjurate de endomisium
D) Tendoane cu care se inseră pe oase
E) Aponevroze de structură cartilaginoasă
533. Funcţiile muşchilor somatici realizează:
A) Contracţia fină şi gradată a irisului
B) Contractilitatea miocardului
C) Presiunea din interiorul abdomenului
D) Mimica feţei
E) Peristaltismul
534. Muşchii oblici externi sunt:
A) Muşchii abdominali inspiratori
B) Muşchi ai spatelui
C) Muşchi ai trunchiului
D) Muşchi ai toracelui
E) Muşchi abdominali antero-laterali
535. Influxul nervos ajuns la capătul axonului neuronului motor somatic produce:
A) Descărcarea de adrenalină
B) Descărcarea de noradrenalină
C) Repolarizarea locală a sarcolemei
D) Eliberarea de acetilcolină
E) Depolarizarea locală a sarcolemei
536. Eliberarea intracelulară de Ca++ are următoarele efecte:
A) Relaxarea musculară
B) Eliberarea de acetilcolină
C) Formarea complexului actomiozinic
D) Cuplarea fenomenelor electrice cu cele mecanice
E) Îndepărtarea membranelor Z
537. Scăderea Ca++ intracelular miofibrilar produce:
A) Îndepărtarea mitocondriilor
B) Menţinerea cuplului elctrocontractil
C) Relaxarea musculară
D) Desfacerea legăturilor dintre actină şi miozină
E) Apropierea membranelor Z
538. Sarcomerul nu conţine:
A) Sarcoplasmă în jurul miofibrilelor
B) Microfilamente groase de actină
C) Microfilamente subţiri de miozină
D) Microfilamente groase de miozină
E) Microfilamente subţiri de actină
539. Muşchiul neted visceral:
A) Funcţionează sub control voluntar
B) Are o activitate dependentă de inervaţie
C) Are o activitate motorie independentă de inervaţie
D) Are inervaţia vegetativă cu funcţie de iniţiere a activităţii musculare
E) Are inervaţia vegetativă cu rolul doar de a modifica activitatea sa
540. Muşchiul neted visceral se caracterizează prin:
A) Perioada de latenţă mai scurtă
_________________________________________________________________ 60
B) Potenţial de acţiune cu amplitudine mare
C)Potenţial de acţiune cu amplitudine mică
D)Viteză de transmitere a impulsurilor până la câţiva metri/sec.
E) Viteză de transmitere a impulsurilor până la câţiva cm/sec.
541. Muşchiul neted visceral:
A) Are capacitatea de a-şi menţine tensiunea la diferite lungimi
B) Funcţionează ca un sinciţiu

Page 57 of 150
C) Este mai excitabil decât cel striat
D) Are activitate motorie dependentă de inervaţie
E) Are o perioadă de relaxare foarte rapidă
542. Muşchiul neted multiunitar are următoarele caracteristici:
A) Are activitate motorie spontană, independentă de inervaţie
B) Funcţionează ca un sinciţiu
C) Fibrele musculare sunt separate
D) Contracţia este fină şi gradată
E) Contracţia este lungă, urmată de o relaxare foarte lentă
543. Tonusul musculaturii scheletice depinde de:
A) Dispariţia relaxării
B)Impulsurile de la motoneuronii medulari
C) Aferenţele provenite de la fusul neuromuscular
D) Un stimul electric mic
E) Contracţie voluntară
544. Oasele antebraţului sunt:
A) Radiusul
B) Tibia
C) Ulna
D) Oasele carpiene
E) Oasele metacarpiene
545. Substanţele organice ale muşchiului sunt reprezentate de către:
A) Hemoglobina
B) Mioglobină
C) Săruri de K+, Ca2+, Mg2+
D) Ioni cu roluri importante în contracţie
E)Proteine necontractile
546. Substanţele anorganice ale muşchiului sunt:
A) Ioni de F2+
B) ATP, creatină
C) Ioni cu roluri în contracţia musculară
D) Actină, miozină
E) Săruri de K+, Mg2+
547. Care substanţe eliberează energia necesară contracţiei musculare:
A)ATP-ul şi mioglobina
B)Acidul adenozintrifosforic
C) Fosfocreatina
D) Actina, miozina
E) Proteinele reglatoare
548. Sunt celule osoase:
A) Osteoclastele
B) Oseina
C) Osteoplastele
D) Condrocitele
E) Osteocitele
549. Ţesutul osos spongios:
A) Prezintă canale Havers
B) Se găseşte în diafiza oaselor lungi
C) Se află în interiorul oaselor scurte şi late
D) Conţine măduvă roşie
E) Conţine măduvă galbenă
550. Muşchii toracelui sunt:
_________________________________________________________________ 61
A) Muşchii intercostali
B) Muşchiul croitor
C) Muşchii dinţaţi
D) Muşchiul mare dorsal
E) Muşchiul trapez
551. Celulele ţesutului osos se numesc:
A) Condrocite
B) Condroplaste

Page 58 of 150
C) Osteoplaste
D) Osteoblaste
E) Osteocite
552. Scheletul trunchiului este format din:
A) Femur şi humerus
B) Neurocraniu şi viscerocraniu
C) Coaste şi stern
D) Tibie şi fibulă
E)Coloana vertebrală
553. Centura scapulară este formată din:
A) Oasele coxale
B) Femur şi tibie
C) Omoplat
D) Oasele metarsiene
E) Claviculă
554. Centura pelviana este formată din:
A) Omoplat şi femur
B) Humerus şi radius
C) Oasele coxale
D) Osul sacrum
E) Tibie şi fibulă
555. Membrul superior prezintă următorii muşchi:
A) Fesieri
B) Croitori
C) Deltoid
D) Cvadricepsul femural
E) Bicepsul brahial
_________________________________________________________________ 62
GLANDELE ENDOCRINE
1 răspuns corect
556. Insulina stimulează:
A) Lipoliza
B) Pătrunderea glucozei în celule
C) Glicogenoliza hepatică
D) Glicogenoliza musculară
E) Gluconeogeneza
557. Hormonii adenohipofizari controlează activitatea următoarelor glande endocrine
cum ar fi:
A) Pancreasul
B) Epifiza
C) Tiroida, corticosuprarenala, gonada
D) Timusul
E) Glanda pituitară
558. Reglarea secreţiei de parathormon se face prin:
A) Intermediul SNC
B) Feed-back în raport cu nivelul sodiului în sânge
C) Calcitonină
D) Feed-back în raport cu nivelul calciului ionizat în sânge
E) ACTH
559. Secreţia de adrenalină scade în timpul:
A) Efortului psihic
B) Alimentaţiei
C) Efortului fizic
D) Somnului
E) Stressului emoţional
560. Microscopic tiroida este constituită din:
A) Celule gliale
B) Stromă conjunctivă înconjurată de coloid
C) Cordoane celulare
D)Foliculi şi stromă conjunctivă
E) Neuroni modificaţi

Page 59 of 150
561. Limfocitele T se diferenţiază în:
A) Ganglionii limfatici
B) Circulaţia generală
C) Splină
D) Măduva osoasă
E) Timus
562. Epifiza este situată în partea
A) Inferioară a diencefalului
B) Posterioară a neurohipofizei
C)Posterioară a diencefalului
D) Posterioară a corpului calos
E) Posterioară a trigonului cerebral
563. Medulosuprarenalele sunt constituite din:
A) Neuronii postganglionari simpatici cu proprietăţi secretorii
B) Neuronii vegetativi ce şi-au pierdut dendritele
C) Neuronii preganglionari simpatici cu proprietăţi secretorii
D) Neuronii parasimpatici cu proprietăţi secretorii
E) Neuronii preganglionari simpatici ce şi-au pierdut axonii
564. Pancreasul endocrin secretă:
A) Glucagon
B) Amilaza pancreatică
C) Glicogen
D) STH
E) Cortizol
_________________________________________________________________ 63
565. Mobilizarea sărurilor fosfo-calcice la nivelul scheletului se produce sub acţiunea:
A)Vitaminei D
B) Parathormonului
C) Calcitoninei
D) Hormonilor mineralocorticoizi
E) Somatotropului
566. Secreţia de glucagon:
A) Scade în hiperglicemie
B) Scade în inaniţie
C) Creşte în hiperglicemie
D) Scade în hipotiroidie
E) Creşte în hipotiroidie
567. Secreţia epifizară:
A) Este controlată de fibrele parasimpatice
B) Scade în întuneric
C) Este controlată de fibrele simpatice
D) Nu este influenţată de intensitatea luminii
E) Creşte în lumină puternică
568. Gonadotropinele:
A) Controlează secreţia hormonilor sexuali
B) Influenţează contractilitatea musculaturii uterine
C) Sunt secretate de hipotalamus
D) Secreţia lor este inhibată de hormonii de creştere
E) Secreţia lor este stimulată de prolactină
569. Secreţia insulinei este reglată printr-un mecanism de feed-back negativ în funcţie
de nivelul:
A) Glicogenului muscular
B) Glucozuriei
C) Glicogenului hepatic
D) Glicemuiei
E) Glucagonului
570. Cretinismul guşogen apare în lipsa:
A) Hormonilor tiroidieni
B) STH-ului
C) Hormonilor tiroidieni la vârsta adultă
D) Iodului în alimentaţia adultului

Page 60 of 150
E) Paratiroidelor
571. Tetania apare:
A) În lipsa ADH-ului
B) În lipsa LH-ului
C) În insuficienţa paratiroidiană
D) În deficitul de calcitonină
E) În lipsa STH-ului
572. Hormonul activ al glandei pinneale este:
A) Hormonul melanocitostimulator
B) Gonadotropinele
C)Renina
D) Melatonina
E) Melanina
573. Glanda pituitară:
A)Cântăreşte la om aproximativ 5 g
B) Realizează conexiuni directe cu nucleii bazali
C) Este situată în loja osului etmoid
D) Se leagă de talamus prin tija pituitară
E) Are relaţii anatomofuncţionale cu hipotalamusul
574. Funcţie de secreţie hormonală deţin:
A) Celulele adenohipofizei
B) Nucleii metatalamusului
C) Celulele gliale din neurohipofiză
_________________________________________________________________ 64
D) Celulele vegetative din tija pituitară
E) Celulele din stroma vasculo-onjuctivă
575. Din crestele neurale se dezvoltă:
A)Hipofiza
B) Medulosuprarenala
C) Tiroida
D) Corticosuprarenala
E) Timusul
576. Asupra oaselor lungi, acţionează următorii hormoni:
A) Corticotropina
B) Insulina
C)Prolactina
D) STH
E) Adrenalina
577. Următorii hormoni determină vasoconstricţie generalizată:
A) Adrenalina
B) Acetilcolina
C) Tiroxina
D) Glucogonul
E) Noradrenalina
578. Hormoni cu rol în menţinerea secreţiei lactate sunt:
A) STH
B) Glucagonul
C) ADH
D) Paarathormonul
E) Triiodotronina
579. Semnul cel mai important al insuficienţei paratiroidiene este:
A) Demineralizarea oaselor
B) Formarea de calculi urinari
C) Producerea de fracturi
D) Creşterea calcemiei
E) Tetamia
580. Secreţia de ADH:
A) Este influenţată de variaţiile volumului lichidelor extracelulare
B) Scade concentraţia urinară
C) Scade în timpul somnului
D) Scade în hipoglicemie

Page 61 of 150
E) Este stimulată de inaniţie
581. Următorii hormoni derivă din colesterol:
A) STH
B) Hormonii corticosuprarenali
C) Adrenalina
D) Noradrenalina
E) Insulina
582. Secreţia HCI şi a pepsinogenului este influenţată umoral de:
A) Glucocorticoizi
B) Hormonii gonadali
C) Hormonii tiroidieni
D) Insulină
E) STH
583. Aciditatea gastrică este influenţată umoral de:
A) Cortizol
B) Ocitocină
C) ADH
D)Prolactină
E) MSH
584. Cetogeneza este stimulată de hormonii:
A) Glucocorticoizi
B) Adrenalina
_________________________________________________________________ 65
C) FSH
D) LH
E) STH
585. Adenohipofiza:
A) Cuprinde lobul anterior şi intermediar
B) Secretă vasopresina
C) Cuprinde numai lobul anterior
D) Reprezintă aproximativ 50% din masa glandulară
E) Conţine axonii neuronilor secretori ai hipotalamusului
586. Hormonul de creştere:
A) Se secretă în tot cursul vieţii
B) Creşterea concentraţiei aminoacizilor plasmatici produce scăderea descărcării
C) La pubertate, secreţia se opreşte
D) Stresul inhibă secreţia
E) Secreţia nu este influenţată de nivelul plasmatic al glucozei
587. Hormonii glandulari tropi adenohipofizari:
A)Influenţează numai creşterea glandelor endocrine
B)Cuprind şi hormonul melanocitostimulator
C) Controlează activitatea altor glande endocrine
D) Nu influenţează secreţia hormonală
E) Sunt STH şi prolactină
588. Numărul elementelor figurate este influenţat umoral de:
A) Glucocorticoizi
B)Insulină
C)Mineralcorticoizi
D) Parathormon
E) Calcitonină
589. Care hormoni stimulează secreţia insulinei:
A) Gastrina
B) Adrenalina
C) Angiotensina
D) Renina
E) FSH
590. Celulele nevroglice cu caracter secretor apar în:
A) Timus
B) Epifiză
C) Adenohipofiză
D) Tiroidă

Page 62 of 150
E) Corticosuprarenală
591. Următorii hormoni au relaţii funcţionale cu analizatorul gustativ:
A) Mineralcorticoizii
B) Tiroxina
C) Ocitocina
D) Prolactina
E) Glucocorticoizii
592. Reacţii motorii şi psihice întârziate se produc în:
A) Insuficienţă de hormoni tiroidieni
B) Exces de prolactină
C) Hipersecreţie de parathormon
D) Hiposecreţie de calcitonină
E) Lipsă de ADH
593. Care hormoni reţin N în ţesuturi:
A) Tirotropina
B) Cortizolul
C) ADH
D) Ocitocina
E) STH
594. Piticismul:
A)Apare în caz de hipofuncţie tiroidiană
_________________________________________________________________ 66
B) Se poate corecta prin administrare de ACTH
C) Apare în insuficienţă adenohipofizară
D) Afectează dezvoltarea psihică
E) Se produce în paralel cu dezvoltarea exagerată a volumului visceral
595. Controlul secreţiei de TSH se realizează:
A) Exclusiv prin mecanism nervos
B) Prin intermediul vasopresinei
C) Prin două mecanisme: nervos şi feedback negativ umoral
D) Numai pe cale umorală
E) Prin creşterea concentraţiei glucocorticoizilor plasmatici
596. Din colesterol derivă
A) ADH-ul
B) Adrenalina
C) Ocitocina
D) Cortizolul
E) Tiroxina
597. Secreţia de insulină este inhibată umoral de:
A) Aminoacizi
B) Adrenalină
C) Gastrină
D)Colecistokinină
E) Parathormon
598. Organe limfoide cu rol endocrin sunt:
A) Ganglionii limfatici
B) Adenohipofiza
C) Timusul
D) Medulosuprarenala
E) Tiroida
599. Hormonii glandulari tropi adenohipofizari sunt:
A) Hormonul eliberator de tirotropină
B) Hormonul eliberator de ocitocină
C)Hormonul de creştere
D) Corticotropina
E) Hormonul eliberator de prolactină
600. Care hormoni produc hipertensiune arterială:
A) Hormonul antidiuretic
B) Glucagonul
C) Ocitocina
D) Parathormonul

Page 63 of 150
E) Insulina
601. Hiperglicemia este cauzată de:
A) Vasopresină
B) Adrenalină
C)Ocitocină
D)Aldosteron
E) Parathormon
602. Eritropoieza este influenţată umoral de:
A) Mineralocorticoizi
B) Parathormon
C) Renină
D) Angiotensină
E) Eritropoietină
603. Stimularea eliminării de fosfaţi, o produc următorii hormoni:
A) Adrenalina
B) Parathormonul
C) Noradrenalina
D) Ocitocina
E) Prolactina
604. Hormonii gonadotropi sunt secretaţi de:
_________________________________________________________________ 67
A) Corticosuprarenală
B) Adenohipofiză
C) Ovar
D) Testicul
E) Celulele Leydig
605. Secreţia hormonilor sexuali este controlată umoral de:
A) ACTH
B)Nucleii hipotalamusului anterior
C) Corpul galben
D) Foliculi ovarieni
E) Gonadotropine
606. Din ectoderm derivă:
A) Zona medulară a ovarului
B) Paratiroidele
C) Zona corticală a ovarului
D) Zona medulară a glandelor suprarenale
E) Zona corticală a suprarenalei
607. Hiposecreţia paratiroidiană se caracterizează prin:
A) Scăderea fosfatemiei
B) Demineralizări osoase
C) Creşterea calcemiei
D) Scăderea excitabilităţii neuromusculare
E) Creşterea excitabilităţii neuromusculare
608. Hipersecreţia paratiroidiană determină:
A) Depuneri de P şi Ca în oase
B) Spasme ale musculaturii netede
C) Formare de calculi urinari
D) Scăderea calcemiei
E) Creşterea excitabilităţii neuromusculare
609. Hipersecreţia tiroidiană provoacă:
A) Senzaţii de frig
B) Creşterea anabolismului
C) Scăderea în greutate
D) Hipofagie
E) Piele uscată
610. Hormonii corticosuprarenali produc:
A) Hipoglicemie
B) Scăderea filtrării glomerulare
C) Hipolipemie
D) Scăderea secreţiei de pepsinogen

Page 64 of 150
E) Scăderea absorbţiei lipidelor
611. Glandele endocrine care involuează după pubertate sunt:
A) Epifiza
B) Nici o variantă nu este corectă
C) Paratiroidele
D) Timusul
E) Lobul intermediar hipofizar
612.Glucagonul:
A) Provoacă hipoglicemie
B) Scade în ineniţie
C) În sânge dispare mai lent decât insulina
D) Are efect lipogenetic
E) Stimulează gluconeogeneza din aminoacizi
613. Glanda pituitară este localizată:
A)În partea posterioară a epitalamusului
B)În şaua turcească a etmoidului
C) În partea anterioară a epitalamusului
D) Posterior de talamus
E) În loja formată de şaua turcească a sfenoidului şi duramater
_________________________________________________________________ 68
614. Lobul posterior al hipofizei:
A) Are origine epitelială
B) Secretă hormonul melanocitostimulator
C) Secretă corticotropina
D) Este legat de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizar
E) Este legat de hipotalamus prin vase sanguine
615. Lobul anterior al hipofizei:
A) Are origine nervoasă
B) Este legat de hipotalamus prin tractul hipotalamo-hipofizar
C) Are origine epitelială
D) Secretă ocitocina
E) Formează împreună cu tija pituitară neurohipofiza
616. Noradrenalina:
A) Scade excitabilitatea cardiacă
B) Contractă musculatura bronhică
C) Scade frecvenţa contracţiilor inimii
D) Scade tensiunea arterială sistemică
E) Creşte tensiunea arterială
617. Noradrenalina:
A) Mobilizează acizii graşi liberi din depozitele adipoase
B) Scade forţa şi frecvenţa contracţiilor inimii
C) Scade metabolismul
D) Scade tensiunea arterială
E) Produce vasodilataţie vasculară
618. Dintre glandele şi cu funcţie exocrină enumerăm:
A) Suprarenalele
B)Placenta
C)Timusul
D) Paratiroidele
E) Pancreasul şi gonadele
619. Adenohipofiza secretă:
A) Ocitocina
B) Hormonul melanocitostimulator
C)Prolactina
D)ADH
E)Melatonina
620. Hormonii tiroidieni:
A) Scad absorbţia intestinală de glucoză
B) Împreună cu ADH-ul menţin secreţia lactată
C) Cresc sinteza de colesterol
D) Cresc depozitele hepatice de glicogen

Page 65 of 150
E) Produc iritabilitate, nelinişte
621. Somatotropul:
A) Inhibă sinteza proteică
B) Inhibă transportul aminoacizilor în celule
C) Creşte eliminarea de Ca, Na din organism
D) Creşte consumul tisular de glucoză
E) Creşte glicemia
622. În metabolismul glucidic, somatotropul:
A) Creşte consumul tisular de glucoză
B) Inhibă sinteza corpilor cetonici
C) Scade glicemia
D)Scade descărcarea de glucoză din ficat
E) Scade consumul tisular de glucoză
623. Creşterea secreţiei de STH este stimulată de:
A) Epitalamus
B) Scăderea concentraţiei aminoacizilor plasmatici
C) Metatalamus
D) Inaniţie
_________________________________________________________________ 69
E) Hiperglicemie
624. Acromegalia apare:
A) În hiposecreţie de STH
B) În perioada creşterii, în exces de STH
C) În insuficienţa lobului intermediar hipofizar
D) În insuficienţa tiroidiană
E) În exces de STH la adult
625. Hiposecreţia de insulină nu cauzează:
A) Polifagie
B) Comă diabetică
C) Glucozurie
D) Poliurie
E) Creştere în greutate
626. Melatonina:
A) Inhibă eliberarea hormonilor FSH şi LH
B) Stimulează nucleii hipotalamici
C) Stimulează eliberarea hormonilor FSH şi LH
D) Este elaborată de lobul intermediar al hipofizei
E) Are sinteza inhibată de întuneric
627. Hipofiza este formată din:
A)Lobul anterior hipofizar şi epifiză
B) Lobul posterior hipofizar şi epitalamus
C) Neurohipofiză, lobul intermediar hipofizar şi lobul anterior hipofizar
D) Neurohipofiză, epifiză şi lobul posterior hipofizar
E) Lobul intermediar hipofizar şi glanda pineală
628.Activitatea adenohipofizei este controlată de:
A) Epifiză
B) Talamus
C) Hipotalamus
D) Metatalamus
E) Epitalamus
629. Adenohipofiza secretă:
A) STH şi adrenalină
B) Prolactină şi ADH
C) Ocitocină şi ACTH
D) STH şi ACTH
E) ADH şi ACTH
630. Epifiza secretă:
A) Adrenalină
B) Prolactină
C) Ocitocină
D) FSH şi LH

Page 66 of 150
E) Melatonina
631. Medulosuprarenala secretă:
A) Glucocorticoizi
B) Mineralocorticoizi
C) Tiroxina
D) Adrenalina
E) Ocitocina
632. Secreţia hormonilor sexuali este reglată de:
A) Neurohipofiză
B) Lobul intermediar hipofizar
C) Lobul anterior hipofizar
D) Lobul posterior hipofizar
E) ADH şi tiroxină
_________________________________________________________________ 70
GLANDELE ENDOCRINE
2 răspunsuri corecte
633. Hipofiza este situată:
A) În loja formată de şaua turcească şi baza creierului
B) În baza creierului
C) În şaua turcească a osului etmoid
D) În şaua turcească a osului temporal
E) În loja formată de şaua turcească şi duramater
634. Originea embrionară a hipofizei:
A) Lobul anterior are origine nervoasă
B) Lobul intermediar are origine epitelială
C) Lobul intermediar are origine nervoasă
D) Lobul posterior are origine epitelială
E) Lobul posterior are origine nervoasă
635. Corticosuprarenală se caracterizează prin:
A) Provine din crestele nerurale
B) Este dispusă periferic
C) Este dispusă profund
D) Are origine ectodermică
E) Are origine mezodermică
636. FSH-ul controlează secreţia de:
A) Gonadotropi hipofizari
B) Melatonină
C)Estrogeni
D) Testosteron
E) Spermatozoizi
637. Glandele suprarenale sunt alcătuite din:
A) Zonă medulară de origine endodermică
B) Zonă corticală de origine ectodermică
C) Zonă corticală de origine mezodermică
D) Zonă medulară de origine ectodermică
E) Zonă medulară de origine mezodermică
638. Timocitele provin din:
A) Splină
B) Reţeaua reticulară a lobulilor timusului
C) Măduva osoasă
D) Celulele hematopoietice primordiale
E) Ganglionii limfatici
639. În structura căror glande se găsesc celule nevroglice:
A) Paratiroide
B)Adenohipofiză
C) Neurohipofiză
D) Medulosuprarenala
E) Glanda pineală
640. Progesteronul se secretă în:
A) Glanda mamară
B) Foliculii ovarieni cavitari

Page 67 of 150
C) Corpul galben
D) Foliculii ovarieni primordiali
E) Placentă
641. Absorbţia intestinală a Ca++ este stimulată de către:
A) Vitamina D
B) Hipercalcemie
C) Parathormon
D)Calcitonină
E) Melatonină
642. STH-ul este anabolizant prin faptul că produce:
A) Hipoglicemie
_________________________________________________________________ 71
B)Diureză
C) Stimularea sintezelor proteice
D) Glicogenoliză
E) Creşterea şi dezvoltarea organismului
643. LH-ul provocă
A) Secreţia de prolactină
B) Secreţia de cortizol
C) Ovulaţia
D) Secreţia de estrogeni
E)Secreţia de progesteron
644. LH-ul:
A) Controlează secreţia de estrogeni
B) Este o neurosecreţie hipotalamică
C) Este secretat de hipofiza anterioară
D) Menţine funcţia spermatogenică
E) Provoacă ovulaţia
645. Care din următorii hormoni conţin iod:
A) Parathormonul
B) Tirozina
C) Tireocalcitonina
D)Tiroxina
E) Triiodotironina
646. Care din următorii hormoni sunt secretaţi de glandele medulo-suprarenale:
A) Acetilcolina
B) Noradrenalina
C) Cortizolul
D) Aldosteronul
E) Adrenalina
647. Secreţia de insulină este reglată de:
A) Neurosecreţiile hipotalamice
B)Nervul vag
C) Hipofiza anterioară
D) Nivelul glicemiei
E) Hipofiza posterioară
648. Prolactina stimulează:
A) Producţia de estrogeni
B) Dezvoltarea glandelor mamare
C) Coagularea laptelui în stomac
D) Ejecţia laptelui din glandele mamare
E) Secreţia lactată
649. Secreţia de prolactină creşte:
A) În cazul stimulării zonei mamelonare în timpul suptului
B) În cazul creşterii concentraţiei de gonadotropine
C) După alimentaţie
D)Dimineaţa la trezire
E) În timpul sarcinii
650.Ocitocina se sintetizează în:
A) Lobul intermediar al hipofizei
B) Diencefal

Page 68 of 150
C)Neuronii hipotalamici anteriori
D) Hipofiza posterioară
E) Tractul hipotalamo-hipofizar
651. Hormonul antidiuretic poate influenţa activitatea:
A) Musculaturii netede din pereţii arteriolelor
B) Nefronului
C) Musculaturii netede a uterului
D) Musculaturii scheletice
E) Celulelor mioepiteliale din pereţii canalelor galactofore
652. Eliminările renale de Ca++ sunt diminuate de:
_________________________________________________________________ 72
A) Glucocorticoizi
B) Calcitonină
C) Parathormon
D)Mineralocorticoizi
E) STH
653.Ocitocina influenţează:
A) Retenţia apei la nivel renal
B) Ejecţia laptelui din glandele mamare
C) Hipotensiunea arterială
D) Musculatura netedă a uterului
E) Creşterea diurezei
654. Diureza se măreşte prin:
A) Hormonii tiroidieni
B) Creşterea concentraţiei ADH
C) Deficit de ADH
D)ACTH
E) Aldosteron
655. Paratiroidele se caracterizează prin:
A) Conţin o stromă conjunctivo-vasculară
B) Au o greutate de 20-30 grame
C) Se află pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni
D) Sunt formate din foliculi
E)Au o capsulă formată din ţesut conjunctiv fibros
656. Creşterea şi dezvoltarea sunt controlate de:
A)Noradrenalină
B)Testosteron
C)Adrenalină
D)Aldosteron
E)Triiodotironina
657. Secreţia de STH este stimulată de:
A) Calcitonină
B) Hipoglicemie
C) Stress şi inamiţie
D) Parathormon
E) ACTH
658. Adrenalina are următoarele acţiuni metabolice:
A) Stimulează sinteza proteică
B) Provoacă neoglucogeneza
C) Produce hipoglicemie
D) Mobilizează acizii graşi din depozitele adipoase
E) Produce glicogenoliza musculară
659. Secreţia de adrenalină creşte în cazul:
A) Insuficienţei medulare
B) Hipoglicemiei
C) Somnului
D) Stimulării epifizei
E) Hipotensiunii arteriale
660. Lobul anterior al hipofizei secretă:
A) FSH şi LH
B) ACTH

Page 69 of 150
C) Ocitocină
D) TRH
E) ADH
661. Precizaţi care din următorii hormoni au efect hiperglicemiant:
A) Parathormonul
B) Calcitonina
C) Glucagonul
D) Adrenalina
E) Ocitocina
_________________________________________________________________ 73
662. Tulburările de creştere apar în:
A) Insuficienţa paratiroidiană
B) Insuficienţa tiroidiană
C) Deficit de STH
D) Deficit de prolactină
E) Exces de parathormon
663. Produsul de secreţie al glandelor endocrine se eliberează:
A) În tubii seminiferi
B) În interiorul tubului digestiv
C) În sânge
D)În interiorul nefronului
E) În limfă
664. STH-ul influenează metabolismul lipidic prin faptul că produce:
A)Stimularea sintezei de corpi cetonici
B) Diminuarea sintezei de corpi cetonici
C) Mobilizarea acizilor graşi din depozite
D) Stimularea lipogenezei
E) Eliberarea colesterolului în circulaţie
665. Testosteronul:
A) Este principalul hormon estrogen
B) Este secretat în epiteliul tubilor seminiferi
C) Se produce în celulele Leydig
D) Se produce în corticosuprarenale în cantităţi mici
E) Este un hormon cu rol catabolic
666. Estrogenii sunt produşi de către:
A) Testicule
B)Timus
C) Lobul anterior al hipofizei
D) Epifiză
E) Foliculii ovarieni
667. Corpul galben secretă:
A) Prolactină
B) Cantităţi mici de LH şi FSH
C)Estrogeni
D) Progesteron
E) Ocitocină
668. În condiţiile diminuării nivelului glicemiei sub valorile normale, creşte secreţia
de :
A) ADH
B) Insulină
C) Adrenalină
D) Glucagon
E) Aldosteron
669. Aldosteronul produce:
A) Scăderea acidităţii urinare
B) Reabsorbţia renală de K+
C) Reabsorbţia renală de Na+
D) Reabsorbţia renală de Ha+
E) Eliminarea în urină a K±-ilui
670. Cortizolul produce:
A) Hipoglicemie

Page 70 of 150
B) Hipolipemie
C) Catabolism proteic cu creşterea eliminării de azot
D) Hiperglicemie
E) Anabolism proteic cu diminuarea eliminării de azot
671. Timusul prin secreţia sa endocrină:
A)Stimulează activitatea limfocitelor medulare
B) Intervine în creşterea organismului lapubertate
C) Intervine în imunitate
D) Stimulează secreţia de FSH şi LH în copilărie
_________________________________________________________________ 74
E) Măreşte activitatea limfocitelor T
672. Celulele insulelor Langerhans:
A) Alcătuiesc pancreasul endocrin
B) Secretă glucagon şi insulina
C) Sunt formate din acini glandulari
D) Sunt constituite în proporţie de 75% din celule A care secretă insulină
E) Secretă adrenalina
673. Gonadotropinele controlează activitatea:
A) Timusului
B) Testiculului
C) Ovarului
D) Epifizei
E) Prostatei
674. Hipofiza:
A) Este legată de baza talamusului
B) Are o formă rotundă
C)Are o formă ovoidă
D) Cântăreşte aproximativ 1,5 g
E) Cântăreşte aproximativ 0,5 g
675. Lobul intermediar al hipofizei:
A) Reprezintă 2% din masa glandei
B) Are structură epitelială comună cu lobul posterior
C) Are origine epitelială comună cu lobul anterior
D) Reprezintă 20% din masa glandei
E) Nu aderă de lobul posterior
676. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte:
A) În diabetul zaharat există poliurie
B) În diabetul insipid există un exces de ADH
C) În diabetul zaharat există un deficit de insulină
D) În diabetul insipid este lezată hipofiza anterioară
E) În diabetul zaharat creşte ultrafiltrarea glomerulară
677. Hipotalamusul controlează activitatea adenohipofizei prin intermediul:
A) TRH-ului
B) Sistemului nervos parasimpatic
C) Sistemului port hipofizar
D) Tractului piramidal direct
E) Hormonilor tropi
678. Tirotropina adenohipofizară stimulează:
A) Creşterea secreţiei de tireocalcitonină
B) Secreţia tiroidei
C)Eliberarea TRH-ului hipotalamic
D) Producţia de calcitonină
E) Producţia de tiroxină şi triiodotironină
679. Creşterea nivelului ACTH-ului în sânge se constată în cazul:
A) Creşterii concentraţiei glucocorticoizilor liberi în plasmă
B) Insuficienţei corticosuprarenale cronice
C) Creşterii concentraţiei de aldosteron în sânge
D) Hiperfuncţiei cortocosuprarenalei
E) Diminuării cortizolului liber în sânge
680. Efectul adrenalinei pe musculatura netedă:
A) Relaxează muşchii vezicii urinare

Page 71 of 150
B) Este mai slab decât al noradrenalinei
C) Este mai puternic decât al noradrenalinei
D) Relaxează sfincterele digestive
E) Relaxează muşchii erectori ai firelor de păr
681. Efectul noradrenalinei pe sistemul cardiovascular:
A) Vasodilataţie pe vasele hepatice
B)Scade forţa contracţiei inimii
C) Creşte frecvenţa contracţiei inimii
_________________________________________________________________ 75
D) Este mai slab decât al adrenalinei
E) Scade tensiunea arterială sistemică
682. Efectele metabolice şi sanguine ale cortizolului constau în:
A) Scăderea catabolismului proteic
B)Hipoglicemie
C)Hiperglicemie
D)Creşterea eliminărilor de N
E) Scăderea numărului eritrocitelor şi al plachetelor sanguine
683. În sistemul digestiv şi renal, cortizolul:
A) Creşte secreţia de HCl şi pepsinogen
B) Creşte filtrarea glomerulară
C) Creşte permeabilitatea tubilor distali pentru apă
D) Creşte absorbţia lipidelor
E) Scade secreţia de pepsinogen
684. Ocitocina:
A) Contribuie la expolzia fetală
B) Contractă musculatura striată a uterului
C) Contractă musculatura netedă a uterului
D) Are efect puternic pe uterul negravid
E) Scade în travaliu
685. Diabetul zaharat:
A) Se asociază cu acumularea corpilor cetonici în organism
B) Este produs prin creşterea cantităţii de insulină la nivel tisular
C) Produce creştere în greutate
D) Apare în hipoglicemie
E) Se manifestă prin poliurie şi polifagie
686. Printre acţiunile hormonilor tiroidieni enumerăm:
A) Împiedică dezvoltarea normală a gonadelor
B) Creşte catabolismul tisular al glucozei
C) Asigură creşterea şi dezvoltarea normală
D) Inhibă secreţia lactată
E) Cresc depozitele adipoase
687. Insuficienţa tiroidiană se manifestă prin:
A) Mixedem
B) Dezvoltarea psihică normală
C) Piele umedă
D) Stimularea catabolismului
E) Cretinism guşogen
688. Au şi funcţie exocrină
A) Gonadele
B) Pancreasul
C) Epifiza
D) Placenta
E) Timusul
689. Hormonii glucocorticoizi:
A) Nu modifică EEG
B) Scad metabolismul
C) Cresc eliminarea de azot
D)Cresc numărul de leucocite, hematii şi trombocite
E) Cresc permeabilitatea tubilor distali pentru apă
690. Neurohormonii cu caracter eliberator:
A) Controlează secreţia de TSH şi ACTH

Page 72 of 150
B) Sunt TSH şi ACTH
C) Se produc înhipotalamus
D) Ajung în neurohipofiză
E) Sunt transportaţi prin tractul hipotalamohipofizar
691. Principalele acţiuni ale hormonilor tiroidieni sunt:
A) Scăderea absorbţiei intestinale de glucoză
B) Scăderea metabolismului proteic
_________________________________________________________________ 76
C) Scăderea rezervelor adipoase
D) Creşterea în greutate
E) Scăderea sintezei de colesterol
692. Adenohipofiza secretă următorii hormoni:
A) Melatonină
B) Hormonul de creştere
C) Tiroxină
D) Prolactină
E) ADH şi o ocitocină
693. Neuronii hipotalamici anteriori secretă:
A) Prolactină
B) ADH
C) FSH şi LH
D) Ocitocină
E) Testosteronul
694. Medulosuprarenala secretă:
A) Glucocorticoizi
B) Mineralocorticoizi
C) Adrenalină
D) Noradrenalină
E)Parathormon
695. Corticosuprarenala secretă:
A) Adrenalină
B) Aldosteron
C) Cortizol
D) Noradrenalină
E) Ocitocină
696. Pancreasul secretă:
A) Adrenalină
B) Tiroxină
C) Insulină
D) Parathormonul
E) Glucagonul
697. Hormonii implicaţi în reglarea glicemiei sunt:
A) Hormonii tiroidieni
B) Hormonii pancreasului
C) Unii hormoni suprarenalieni
D) Hormonii neurohipofizari
E) Hormonii paratiroidieni
698. Hormonii implicaţi în metabolismul glucozei sunt:
A) Hormonii tiroidieni
B)Aldosteronul
C) Ocitocina
D) Glucagonul
E) Hormonii paratiroidieni
699. Hormonii implicaţi în metabolismul glucozei sunt:
A) ADH
B) PTH
C) Insulina
D) Calcitonina
E) Adrenalina
700. Hormonii implicaţi în reglarea calcemiei sunt:
A) Somatotropul

Page 73 of 150
B)Calcitonina
C) Vitamina D
D) Vitamina E
E) Parathormonul
701. Hormonii implicaţi în metabolismul calciului sunt:
A) Somatotropul
_________________________________________________________________ 77
B) Tireotropul
C) Vitamina E
D) Vitamina D
E) Calecolaminele
SISTEMUL DIGESTIV – METABOLISM
1 răspuns corect
702. Prin degradarea completă a glucozei în cadrul ciclului Krebs se eliberează o
cantitate de energie din care se pot sintetiza:
A) 28 legături fosfat macroergice
B) 58 legături fosfat macroergice
C) 39 legături fosfat macroergice
D) 48 legături fosfat macroergice
E) 38 legături fosfat macroergice
703. Concentraţia glucozei în sânge variază între:
A) 50 - 80 mg/100 ml sânge
B) 50 – 70 mg/100 ml sânge
C) 70 – 90 mg/ 100 ml sânge
D) 90 – 120 mg/100 ml sânge
E) 30 – 70 mg/100 ml sânge
704. Centrul termolizei se află în:
A) Nucleul dorsal din bulb
B) Trunchiul cerebral
C) Talamus
D) Hipotalamusul posterior
E) Hipotalamusul anterior
705. Termogeneza este rezultatul unor procese ca:
A) Radiaţia
B) Intensificarea transpiraţiei
C) Evaporarea apei
D) Reacţii metabolice energogenetice
E) Conducţia
706. Sursa cea mai importantă de căldură pentru organism este:
A) Ţesutul adipos
B) Glandele endocrine
C) Ficatul
D) Activitatea ţesutului muscular striat
E) Rinichiul
707. Glicogenoliza constă în :
A) Degradarea glicogenului
B) Degradarea glucagonului
C) Sinteza glicogenului
D) Degradarea galactozei
E) Sinteza de glucoză din produşi neglucidici
708. Prin oxidarea a celulară a glucozei în anaerobioză rezultă ca produs final:
A)CO2
B) Glicerina
C) Acidul ghitamic
D) Acidul piruvic
E) Acidul carbonic
709. Defecaţia îşi are centrii în :
A) Segmentele medulare S1 – S2
B) Segmentele medulare S1 – S2 şi L3 –L4
C) Segmentele medulare parasimpatice L1 –L2
D) Segmentele medulare S2 – S4

Page 74 of 150
E) Segmentele medulare T7 – T8
710. Rezervorul glucidic al organismului este:
A) Sângele şi lichidele interstiţiale
_________________________________________________________________ 78
B) Nici una din cele menţionate
C) Splina
D) Ficatul
E) Rinichiul
711. Variaţiile glicemiei stimulează:
A) Termoreceptorii
B) Talamusul
C) Baroreceptorii
D) Chemoreceptorii
E) Receptorii tactili
712. Centrii nervoşi ai glicoreglării sunt localizaţi în:
A) Cerebel
B) Punte
C) Bulb
D) Hipotalamus
E) Talamus
713. Nucleul salivator superior se află în:
A) Cerebel
B) Hipotalamus
C) Mezencefal
D) Bulb
E) Punte
714. Ptialina are rolul de a degrada:
A) Glucoza
B) Aminoacizii
C) Oligopeptidele
D) Amidonul
E) Grăsimile emulsionate
715. Impulsurile eferente pentru declanşarea secreţiei salivare sunt transmise prin
nervii cranieni
A) S, XI, V
B) IX, X, XI
C) VII, XII
D) VII, IX
E) V, XI, XII
716. Reglarea secreţiei salivare se face prin mecanisme reflexe Impulsurile aferente
declanşate de contactul alimentelor cu receptorii gustativi sunt transmise spre centrii
secretori salivari prin nervii cranieni:
A) V, VII, XI
B) IV, V, VII
C)V, XII, VI
D) VII, IX, X
E) IX, XI, XII
717. Impulsurile eferente ajung la muşchii masticatori prin:
A) Ramura motorie a nervului XII
B) Ramura motorie a nervului XI
C) Ramura motorie a nervului X
D) Ramura motorie a nervului V
E) Ramura motorie a nervului VII
718. Factorii inhibitori ai secreţiei biliare sunt:
A) Grăsimile şi proteinele
B) Nici unul dintre aceşti factori
C) Simpaticul
D) Sărurile biliare
E) Colecistokinina
719. Mecanismul nervos al reglării secreţiei gastrice este realizat reflex prin nervii:
A) Hipogastrici

Page 75 of 150
B) Pelvici
C) Ruşinoşi
_________________________________________________________________ 79
D) Hipogloşi
E) Vagi
720. Nucleul salivator inferior se află în:
A) Punte
B) Talamus
C) Mezencefal
D) Bulb
E) Cerebel
721. Centrul gastrosecretor se află în:
A) Cerebel
B) Diencefal
C) Punte
D) Mezencefal
E) Bulb
722. Ce procese definesc glicogenogeneza:
A) Degradarea anaerobă a glucidelor
B) Nici unul din răspunsuri nu este corect
C) Degradarea aerobă a glucidelor
D) Sinteza de glicogen din glucoză
E) Sinteza de glucoză din produşi neglucidici
723. Absorbţia Ca2+ în intestinul subţire este controlată de:
A) Vitamina B
B) Vitamina K
C) Vitamina A
D) Vitamina D
E) Vitamina C
724. Care este efectul HCI în stomac:
A) Acţiune antiseptică
B) Inactivează chimotripsina
C)Produce coagularea laptelui
D) Lichefiază gelatina
E) Activează ptialina
725. Peretele tubului digestiv este format din 4 tunici aşezate în următoarea ordine:
A) Mucoasa, submucoasa,adventicea, musculara
B) Submucoasa, mucoasa, musculara, adventicea
C) Mucoasa, musculara, submucoasa, adventicea
D) Mucoasa, adventicea, submucoasa, musculara
E) Mucoasa, submucoasa, musculara, adventicea
726. Mucoasa tubului digestiv este constituită, dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
în:
A) Cavitatea bucală, esofag
B) Stomac, intestin subţire
C) Faringe, stomac
D) Intestin subţire şi gros
E) Intestin gros şi stomac
727. Impulsurile eferente ajung la musculatura limbii prin:
A) Nervul V
B) Nervul X
C) Nervul VII
D) Nervul XII
E) Nervii VII şi V
728. Ce roluri au corpii cetonici:
A) Energetic
B) Absorbţia intestinală
C) În respiraţie
D) În apărarea organismului
E) Transportul gazelor
729. La nivelul colonului teniile sunt formate din:

Page 76 of 150
A) Strat intern de fibre musculare netede
_________________________________________________________________ 80
B) Fibre musculare netede dispuse circular
C) Strat extern de fibre musculare striate dispuse longitudinal
D) Strat mijlociu cu fibre musculare dispuse oblic
E) Strat extern de fibre musculare netede
730. Inervaţiasenzitivo-senzorială a limbii este asigurată de nervii cranieni:
A) V, VII, VIII, X
B) VII, V, VI, X
C)III, IV, V
D) VII, V, IX, X
E) VI, VII, IX, X
731. Inervaţia motorie a limbii este asigurată de nervul cranian:
A) VII
B) XI
C) V
D )IX
E) XII
732. În următoarele segmente ale tubului digestiv mucoasa este constituită dintr-un
epiteliu simplu cilindric:
A) Faringe, cavitatea bucală
B) Esofag, stomac
C) Stomac, intestin
D) Intestinul subţire şi esofag
E) Esofag şi intestinul gros
733. Plexul vegetativ Meissner este localizat în:
A) Mucoasă
B) Mucoasă şi submucoasă
C) Submucoasă
D) Musculară
E) Adventice
734. Plexul vegetativ Auerbach este localizat în:
A) Tunica mucoasă
B) Mucoasă şi musculară
C) Tunica submucoasă
D) Musculară
E) Adventice
735. Tunica musculară a tubului digestiv conţine şi fibre musculare striat în:
A) Intestinul gros şi subţire
B) Intestinul subţire
C) Intestinul subţire şi stomac
D) Stomac
E) Esofag
736. Care sunt părţile mobile ale intestinului subţire:
A)Duodenul, jejunul
B) Numai jejunul
C) Jejunul, ileonul
D) Ileonul, duodenul
E) Numai duodenul
737. Mucoasa colonului conţine:
A) Celule epiteliale cu microvili
B) Celule nervoase preganglionare
C) Fibre musculare striate
D) Celule secretoare de mucus
E) Vilozităţi intestinale
738. În glanda salivară parotidă predomină:
A) Celulele mucoase
B) Celule secretoare de hormoni
C) Celule seroase
D)Celulele seroase şi mucoase
E) Celule secretoare de pepsinogen

Page 77 of 150
_________________________________________________________________ 81
739. În glanda salivară sublinguală predomină următoarele tipuri de celule:
A) Celule seroase
B) Celule secretoare de hormoni
C) Celule mucoase
D) Celule mucoase şi seroase
E) Celule secretoare de pepsinogen
740. Care parte a pancreasului se află în potcoava duodenală:
A) Capul
B) Coada
C) Corpul
D) Capul şi corpul
E) Corpul şi coada
741. Esofagul face legătura între:
A) Cavitatea bucală şi stomac
B) Faringe şi intestin
C) Cavitatea bucală şi faringe
D) Faringe şi stomac
E) Stomac şi intestin
742. Care este ordinea segmentelor intestinului subţire
A) Duoden, ileon, jejun
B)Jejun, duoden, ileon
C) Ileon, jejun, duoden
D) Ileon, duoden, jejun
E) Duoden, jejun, ileon
743.Formă de potcoavă are:
A) Esofagul
B)Ileonul
C) Stomacul
D) Duodenul
E) Jejunul
744. Care segment al tubului digestiv cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului:
A) Esofagul
B)Jejunul
C) Stomacul
D) Colonul
E) Duodenul
745. Inervaţia parasimpatică a ficatului provine din nervul cranian:
A) V
B) X
C)VII
D) IX
E) VIII
746. Saliva conţine următoarele enzime:
A) Plasmina
B) Labferment
C) Tripsinogen
D) Ptialina
E) Pepsinogen
747. Saliva intervine în:
A) Protecţia antivirală
B) Lichefierea gelatinei
C) Protecţia antibacteriană prin ptialină
D) Vorbire
E) Hidroliza legăturilor peptidice
748. Pepsina este activată în stomac de:
A) Pepsinogen
B) Labferment
C) Tripsină
D) DHCI
_________________________________________________________________ 82
Page 78 of 150
E) Ca2+
749. Care este canalul principal al pancreasului:
A) Santorini
B) Cistic
C) Wirsung
D) Coledoc
E) Accesor
750. Care este canalul accesor al pancreasului:
A) Wirsung
B) Cistic
C) Coledoc
D)Oddi
E) Santorini
751. Intervaţia simpatică a ficatului este asigurată de:
A) Plexul cervical
B) Plexul mezenteric inferior
C)Plexul hipogastric
D) Plexul celiac
E) Plexul mezenteric superior
752. Inervaţia parasimpatică a pancreasului provine din nervul cranian:
A) VII
B) V
C) VIII
D) IX
E) X
753. Amilaza sucului pancreatic are următoareaacţiune:
A) Hidrolizează grăsimile neutre
B) Hidrolizează proteinele fibroase
C) Hidrolizează peptidele
D) Hidrolizează amidonul
E) Degradează oligopeptidele
754. Secretina şi pancreozimina sunt secretate de mucoasa:
A) Cavităţii bucale
B) Colonului
C) Gastrică
D) Duodenală
E) Jejunală
755. Tripsina este activată în lumenul intestinal de:
A) Tripsinogen
B) Enterokinază
C) Pepsinogen
D) Chimotripsinogen
E) Chimotripsină
756. Pepsina are următoarele acţiuni:
A) Hidrolizează legăturile peptidice
B) Lichefiază gelatina
C) Produce coagularea laptelui
D) Hidrolizează amidonul
E) Scindează grăsimile
757. Labfermentul este o enzimă a:
A) Sucului gastric
B) Bilei
C) Salivei
D) Sucului intestinal
E) Sucului pancreatic
758. Labfermentul:
A) Hidrolizează amidonul
B) Coagulează laptele
C) Hidroliează legăturile peptidice
_________________________________________________________________ 83
D) Lichefiază gelatina

Page 79 of 150
E) Scindează grăsimile
759. Sucul gastric este un lichid:
A) Incolor, foarte alcalin
B) Foarte opalescent
C)Foarte acid, foarte opalescent
D) Foarte acid şi conţine mucus
E) Bogat în mucus şi foarte alcalin
760. Sucul pancreatic este:
A) Incolor, inodor, acid
B) Alcalin, fără enzime
C) Alcalin şi opalescent
D) Incolor, inodor, alcalin
E) Inodor, acid, bogat în bicarbonat
761. La nivelul membranei apicale a enterocitelor se găsesc:
A) Peptidaze
B) Glucagon
C) Carboxipeptidaze
D) Pancreozimina
E) Gelatinaze
762. Peptidazele intestinale degradează şi tripeptidele până la:
A) Oligozaharide
B) Monogliceride
C) Aminoacizi
D) Maltoză
E) Oligopeptide
763. Dizaharidazele intestinale desfac dizaharidele în:
A) Monozaharide
B) Monogliceride
C)Maltoză
D) Oligopeptide
E) Zaharoză
764. În reglarea nervoasă a mişcărilor intestinale participă:
A) Plexul cervical
B) Enterogastronul
C) Plexurile intramurale
D) Numai simpaticul
E) Numai parasimpaticul
765. Ce cantitate de bilă se secretă pe zi ?
A) 100 – 150 ml
B) 1000 ml
C) 200-400 ml
D) 500-700 ml
E) 700-800 ml
766. Bila:
A) Conţine colecistokinină
B) Nu conţine enzime
C) Conţine enterokinază
D) Conţine acizi graşi
E) Conţine lipază
767. Emulsionarea grăsimilor este determinată de:
A) Lipază
B) Tripsină
C) Acizi graşi
D) Pepsină
E) Bilă
768. Sărurile biliare au următoarele acţiuni:
A) Cresc tensiunea superficială a grăsimilor
B) Hidrolizează aminoacizii
_________________________________________________________________ 84
C) Activează pepsinogenul
D) Activează lipazele

Page 80 of 150
E) Hidrolizează amidonul
769.Procesul de sinteză de glucoză din materiale neglucidice poartă numele de:
A) Glicogenoliză
B) Lipogeneză
C) Glicoliză
D) Glicogenogeneză
E) Gluconeogeneză
770. Procesul de degradare a glicogenului celular în glucoză poartă denumirea de:
A)Gluconeogeneză
B) Dezaminare
C) Glicogenoliză
D) Lipogeneză
E) Glicogenogeneză
771. Care proces metabolic reprezintă cauza cea mai frecventată a obezităţii:
A) Gluconeogeneza
B) Glicoliza
C) Glicogenogeneza
D) Lipogeneza
E) Glicogenoliza
772. Absorbţia protidelor la nivelul intestinului se face sub formă de:
A) Monozaharide
B) Acizi graşi
C) Trigliceride
D) Glicerol
E) Aminoacizi
773. Absorbţia glucidelor la nivelul intestinului se face sub formă:
A) Pasivă: glucoza
B) Pasivă: chilomicroni
C) Activă: riboza
D) Pasivă: fructoza
E) Activă: galactoza
774. Aminoacizii rezultaţi prin hidroliza proteinelor alimentare ajung pe cale portală în:
A) Intestin
B)Rinichi
C) Ficat
D) Pancreas
E) Stomac
775. Aminoacizii catabolizaţi prin decarboxilare sub acţiunea florei intestinale
generează:
A) Glicerol
B) Vitamina B
C) Amine
D) Corpi cetonici
E) Vitamina K
776. Are rol în distribuirea grăsimii de rezervă:
A) Testosteronul
B) Progesteronul
C)Aldosteronul
D) FSH
E) LH
777. Musculatura vezicii biliare se contractă în urma acţiunii:
A)Gastrinei
B) Colecistokininei
C)Enterogastronului
D) Secretinei
E) Tirozinei
778. Colecistokinina este secretată de:
_________________________________________________________________ 85
A) Mucoasa gastrică
B) Pancreas
C) Mucoasa colonului

Page 81 of 150
D) Mucoasa duodenală
E) Glandele pilorice
779. Canalul Wirsung aparţine:
A) Glandei parotide
B) Veziculei biliare
C) Glandelor pilorice
D) Pancreasului exocrin
E) Pancreasului endocrin
780. Ce tipuri de disfuncţii glandulare endocrine produc scăderi ale metabolismului
bazal:
A) Nanismul hipofizar
B)Hiperfuncţiile hipofizei
C)Hiperfuncţiile tiroidiene
D) Hipofuncţiile tioridiene
E) Acromegalia
781. Metabolismul energetic:
A) Generează şi utilizează energie
B) Produce şi descompune fosfatide
C) Înseamnă hidroliza glucidelor
D) Se manifestă numai prin lucru mecanic
E) Constă în digestia amidonului
782. Menţinerea constantă a temperaturii corpului este controlată de:
A) Talamus
B) Hipotalamus
C) Mezencefal
D) Sistemul limbic
E) SAA
783. Enzimele proteolitice ale sucului pancreatic sunt:
A) Amilaza
B) Dizaharidazele
C) Lipaza
D) Gelatinaza
E) Carboxipeptidazele
784. Se absoarbe în mod pasiv:
A) Riboza
B) Sodiul
C) Glucoza
D) Fructoza
E) Galactoza
785. În caz de inaniţie necesarul de glucoză al organismului este asigurat prin:
A) Glicoliză
B) Gluconeogeneză
C) Glicogenoliză
D) Lipogeneză
E) Glicogenogeneză
786. Intestinul are o porţiune fixă şi una mobilă:
A) Duodenul şi ileonul fixe, jejunul mobil
B) Duodenul şi ileonul mobile, jejunul fix
C) Duodenul şi jejunul fixe, ileonul mobil
D) Duodenul fix, jejunul şi ileonul mobile
E) Duodenul mobil, jejunul şi ileonul fixe
787. În stratul muscular al tubului digestiv este:
A) Plexul Meissner
B) Plexul mezenteric inferior şi superior
C) Plexul Merkel
D) Plexul Auerbach
_________________________________________________________________ 86
E) Plexul solar
788. Unitatea morfofuncţională a ficatului este:
A) Hepatocitul
B) Lobulul hepatic

Page 82 of 150
C)Lobul hepatic
D) Celulele hepatice
E) Segmentul hepatic
789. Canalul hepatic stâng şi drept se unesc în:
A) Canaliculul biliar intralobular
B) Canalul coledoc
C) Canalul biliar interlobular
D) Canalul cistic
E) Canalul hepatic comun
790. Dezaminarea oxidativă se petrece:
A) După absorbţie în celulele epiteliale cilindrice ale intestinului subţire
B) În limfă
C) După absorbţie în celulele epiteliale pavimentoase ale intestinului subţire
D) După absorbţie în celulele epiteliale cubice ale intestinului subţire
E) În ficat
791. Cauza cea mai frecventă a obezităţii este:
A) Transaminarea
B) Gliconeogeneza
C) Aportul exagerat de glucide
D) Decarboxilarea
E) Glicogenogeneza
792. Absorbţia glicerinei:
A) Se face în sânge
B) Se face activ
C) Necesită consum energetic
D) Nu se face limfă
E) Se face sub formă de micelii hidrosolubile
793. Hormonii sterolici şi acizii biliari pot avea ca precursor:
A) Acizii graşi esenţiali
B) Alfa-glicerolfosfatul
C) Glicerina
D) Gliceridele
E) Colesterolul
794. Glandele cardiei şi pilorului secretă:
A) Pepsinogen
B) Lipaza
C) Mucus
D) HCI
E) Pepsina
795. Inervaţia senzitivo-senzorială a limbii este asigurată de nervii cranieni:
A) Hipogloşi, trigemeni, trohleari
B) Trigemeni, faciali, glosofaringieni, vagi
C) Glosofaringieni, vagi, abducenşi, accesori
D) Faciali, hipogloşi, accesori
E) Trigemeni, oculomotori, abducenşi
796. Plexul nervos faringian este format din ramuri ale:
A) Trigemenului şi hipogloşilor
B) Facialului şi glosofaringianului
C) Vagului şi glosofaringianului
D) Accesorilor şi hipogloşilor
E) Trigemenului şi vagului
797. Faţa inferioară a ficatului prezintă:
A) 2 lobi
B) 3 lobi
C) 4 lobi
_________________________________________________________________ 87
D) 1 lob
E) 5 lobi
798. Inervaţia parasimpatică a ficatului provine din:
A) Ramuri ale facialului
B) Ramuri ale hipogloşilor

Page 83 of 150
C) Ramuri ale vagului
D) Ramuri ale trigemenului
E) Ramuri ale glosofaringianului
799. Reglarea secreţiei salivare se face:
A) Numai prin reflexe condiţionate
B) Numai prin reflexe necondiţionate
C) Numai pe cale vegetativă
D) Prin reflexe necondiţionate, condiţionate şi pe cale vegetativă
E) Prin reflexe osteotendinoase
800. Faza cefalică a secreţiei gastrice se realizează:
A) Prin mecanisme umorale
B) Numai prin mecanisme nervoase necondiţionate
C) Numai prin mecanisme nervoase condiţionate
D) Exclusiv prin mecanisme nervoase necondiţionate şi condiţionate
E) Prin mecanisme nervoase şi umorale
801. La nivelul intestinului subţire, un rol important în desfăşurarea proceselor
chimice îl are:
A) Pepsina şi labfermentul
B) Ptialina şi lipaza gastrică
C) Sucul pancreatic şi bila
D) Numai sucul gastric
E) Sucul gastric şi bila
802. Defecaţia la copil este un act reflex vegetativ necondiţionat până la:
A) 5 - 10 luni
B) 7 – 8 luni
C) 10 – 13 luni
D) 14 – 15 luni
E) 10 – 12 luni
SISTEMUL DIGESTIV – METABOLISM
2 răspunsuri corecte
803. Faringele realizează legătura între:
A) Fosele nazale şi esofag
B) Vestibulul bucal şi esofag
C) Cavitatea bucală şi esofag
D) Laringe şi esofag
E) Fosele nazale şi laringe
804. Tunica mucoasă a tubului digestiv este constituită dintr-un:
A) Epiteliu cilindric simplu
B) Epiteliu pavimentos stratificat
C) Epiteliu cilindric stratificat
D) Epiteliu pavimentos simplu
E) Epiteliu cubic simplu
805. Comunicările stomacului au loc în felul următor:
A) Prin pilor între porţiunea verticală şi orizontală a stomacului
B) Prin cardie între esofag şi porţiunea orizontală a stomacului
C) Prin cardie între esofag şi porţiunea verticală a stomacului
D) Prin pilor între porţiunea verticală a stomacului şi duoden
E) Prin pilor între porţiunea orizontală a stomacului şi duoden
806. Pepsinogenul este secretat de glandele gastrice:
A) De celulele accesorii din stomac
B) Cardiale
C) Pilorice
_________________________________________________________________ 88
D) Din fundul stomacului
E) Din corpul stomacului
807. Tunica submucoasă a tubului digestiv conţine:
A) Ţesut conjunctiv lax
B) Plexul nervos vegetativ Auerbach
C) Plexul nervos vegetativ Meissner
D) Strat muscular striat subţire
E) Strat muscular neted dispus longitudinal şi discontinuu

Page 84 of 150
808. Organele tubului digestiv cu rol în vorbire şi pronunţarea cuvintelor sunt:
A) Traheea
B) Faringele
C) Limba
D) Dinţii
E) Laringele
809. Pancreasul exocrin are o structură:
A) Asemănătoare glandelor salivare
B)Acinoasă
C) Tubuloacinoasă simplă
D) Tubuloacinoasă ramificată
E) Asemănătoare pancreasului endocrin
810. Organele retroperitoneale sunt:
A) Vezica urinară
B) Ficatul
C) Splina
D) Pancreasul
E) Rinichii
811. Vena centrolobulară:
A) Se varsă prealabil în ramurile lobare şi segmentare ale venei porte
B) Colectează venele interlobulare
C) Colectează capilarele sinusoide
D) Se varsă în venele suprahepatice
E) Se varsă în vena portă
812. HCI gastric este secretat de celulele aflate în:
A) Nici un răspuns nu este corect
B) Glandele pilorice
C) Glandele cardiale
D) Glandele fornixului gastric
E) Glandele corpului stomacului
813. Vilozităţile intestinale se află la nivelul mucoasei:
A) Colonului descendent
B) Stomacului
C) Jejunului
D) Ileonului
E) Colonului ascendent
814. Intestinul subţire este inervat de:
A) Plexul mezentric inferior
B) Plexul lombar
C) Plexul sacral
D) Plexul celiac
E)Plexul mezenteric superior
815. Duodenul este:
A) Lung de 25-30 cm
B) Partea iniţială mobilă a jejunului
C) Partea iniţială fixă a ileonului
D) Partea iniţială fixă a intestinului subţire
E) Lung de 20-40 cm
816. Prin hilul hepatic intră sau ies:
A) Canalul coledoc
B) Artera hepatică, ramură a trunchiului celiac
_________________________________________________________________ 89
C) Artera hepatică, ramură a arterei mezenterice superioare
D) Venele hepatice
E) Vena portă
817. Faţa superioară a ficatului prezintă:
A) Lobul stâng
B) Lobul anterior
C) Lobul posterior
D) Lobul central
E) Lobul drept

Page 85 of 150
818. Sfincterul anal striat este inervat de ramuri din:
A) Nervii ruşinoşi
B) Plexul mezenteric inferior
C) Plexul lombar
D) Nervii pelvici
E)Plexul sacral
819.Glandele sublinguale sunt:
A) Cu predominarea ambelor tipuri de celule
B) De tip tubulos
C) De tip tubulo-acinos
D) Cu predominarea celulelor mucoase
E) Cu predominarea celulelor seroase
820. Vascularizaţia funcţională a ficatului este formată din:
A) Venele suprahepatice
B)Artera hepatică
C) Arterele lobare, segmente şi interlobulare
D)Venele lobare, segmentare şi interlobulare
E) Vena portă
821. Sfincterul Oddi se află la orificiile de deschidere a:
A) Canalului coledoc în canalul Santorini
B) Canalului coledoc
C) Canalului principal pancreatic
D) Canalului cistic în vezica biliară
E) Canalului hepatic comun în coledoc
822. Canaliculele biliare intralobulare se caracterizează prin:
A) Au pereţi proprii
B) Sunt situate interlobular
C) Sunt situate între hepatocite
D) Se continuă cu cele două canale hepatice
E) N-au pereţi proprii
823. Canalele biliare interlobulare se caracterizează prin:
A) Se colectează în canalul hepatic drept şi stâng
B) Continuă canaliculele biliare intralobulare
C) Se colectează în canalul hepatic comun
D) Se colectează în canalul cistic
E) Se colectează în canalul coledoc
824. Impulsurile aferente declanşate în procesul masticaţiei sunt transmise la centrii
nervoşi prin:
A) Ramura senzitivă a nervilor V şi VII
B) Ramura senzitivă a nervului XII
C) Ramura motorie a nervului VII
D) Ramura senzitivă a nervului IX şi X
E) Ramura senzitivă a nervului IV
825. Enzimele sucului gastric sunt:
A) Labfermentul
B) Chimotripsina
C) Dizaharidazele
D) Pepsina
E) Amilaza
826. Glanda parotidă este:
_________________________________________________________________ 90
A) Formată predominant din celule musculare
B) De tip acinos
C) De tip tubulo-acinos
D) Formată din celule mucoase
E) Formată predominant din celule seroase
827. Structura intestinului gros se caracterizează prin:
A) Mucoasa este netedă neplicaturată
B) Prezenţa vilozităţilor intestinale
C) Absenţa vilozităţilor intestinale
D) Mucoasa dispune de plici longitudinale

Page 86 of 150
E) Mucoasa dispune de plici semicirculare
828. Efectele simpaticului asupra stomacului şi intestinului sunt:
A) Construcţia sfincterelor
B) Stimularea secreţiei
C) Relaxarea sfincterelor
D) Scăderea motilităţii
E) Creşterea motilităţii
829. Efectele parasimpaticului asupra glandelor salivare sunt:
A) Vasodilataţie
B) Vasoconstricţie
C) Secreţie de mucină
D) Secreţie apoasă
E) Vasoconstricţie şi secreţie salivară vâscoasă
830. Reglarea masticaţiei se realizează prin mecanisme reflexe coordonate de centrii
nervoşi cu sediul în:
A) Hipotalamus
B) Cerebel
C) Bulb
D) Metatalamus
E) Punte
831. Motricitatea intestinală este stimulată de către:
A) Gastrină
B) Simpatic
C) Ingestia de alimente
D) Parasimpatic
E) Nervii vagi
832. La nivelul colonului are loc absorbţie următoarelor substanţe:
A) Na+ şi Cl
B) Alcool
C) Apă
D)Ion bicarbonic şi K+
E) Glucoză
833. Enzimele sucului pancreatic sunt:
A) Labfermentul
B) Gelatinaza
C) Elastaza
D) Pepsina
E) Tripsina
834. Stimularea secreţiei exocrine pancreatice este determinată de :
A) Pancreozimină
B) Nervul vag
C) Enterogastron
D) ACTH
E) Simpatic
835. Eliminarea bilei se face prin:
A) Contracţia musculaturii striate din pereţii vezicali
B) Contracţia vezicii biliare
C) Contracţia sfincterului Oddi
D) Relaxarea pereţilor vezicali şi contracţia sfincterului Oddi
_________________________________________________________________ 91
E) Relaxarea sfincterului Oddi
836. Enzimele intestinale sunt:
A) Lipaza
B) Tripsina
C) Elastaza
D) Peptidazele
E) Carboxipeptidaza
837. Hormonii care participă la reglarea metabolismului glucidic sunt:
A) Melatonina
B) Prolactina
C) Insulina

Page 87 of 150
D) Ocitocina
E) Cortizolul
838. Colesterolul se absoarbe din intestin uşor dacă există:
A) Elastază
B) Gastrină
C) Suc pancreatic
D) Enterogastron
E) Bilă
839. Acizii graşi pot fi sintetizaţi în mai multe ţesuturi, dar cele mai importante sunt:
A) Ţesutul adipos
B)Ţesutul muscular
C) Rinichiul
D) Ficatul
E) Sângele
840. Rezultatul dezaminării este:
A) Ureea
B) Creatinina
C) Un cetoacid
D) Glucoza
E) Amoniacul
841. Hormonii care stimulează sinteza proteinelor din aminoacizi sunt:
A) Insulina
B) ACTH
C) Cortizolul
D) Tiroxina
E) Testosteronul
842. Oxidarea celulară a glucozei în aerobioză are ca produs final:
A) Acidul glutamic
B) Acidul lactic
C) Apa
D) Acidul piruvic
E) Bioxidul de carbon
843. Coeficientul respirator este egal cu:
A) 1 când se oxidează glucide
B) 1 când se oxidează lipide
C) 0,8 când se oxidează glucide
D) 0,7 când se oxidează lipide
E) 2 când se oxidează proteine
844. Valorile metabolismului bazal sunt influenţate de factori patologici ca:
A) Hipofuncţia paratiroidiană
B) Diabetul insipid
C) Hipofuncţia tiroidiană
D) Irigaţia insuficientă la nivel renal
E) Disfuncţiile medulosuprarenalei
845. Amoniacul:
A) Este utilizat de ficat pentru sinteza de aminoacizi esenţiali
B) Rezultă prin dezaminarea aminoacizilor
C) Este neutralizat în ficat
_________________________________________________________________ 92
D) Prin combinare cu o proteină transportoare duce la formarea ureei
E) Se elimină prin urină după combinarea cu glutamină
846. Decarboxilarea aminoacizilor:
A) Necesită prezenţa anhidrazei carbonice
B) Are loc sub acţiunea unor enzime produse de flora intestinal
C) Este un proces important pentru formarea de creatină
D) Duce la generarea de amine
E) Are loc la nivelul primei părţi a jejunului
847. Transaminarea:
A) Are loc numai în ţesuturile ce conţin fibre de colagen şi reticulină
B) Este procesul prin care se formează noi aminoacizi
C) Se realizează cu ajutorul anhidrazei carbonice

Page 88 of 150
D) Transferă o grupare aminică pe uncetoacid
E) Participă la formarea aminoacizilor esenţiali
848. Intrarea unui cetoacid în ciclul acizilor tricarboxilici:
A) Duce la sinteza de amoniac şi fosfocreatină
B) Este urmată de oxidarea completăpână la CO2 şi H2O
C) Produce o mare cantitate de enrgie
D) Are loc mai ales la nivelul tubului digestiv postprandial
E) Are o eficienţă de peste 90%
849. Metabolismul intermediar al glucozei:
A) Eliberează CO2 şi H2O ţi energie
B) Se desfăşoară numai în condiţii de anaerobioză
C) Necesită prezenţa anhidrazei carbonice
D) Este limitat de cantitatea de hemoglobină
E) Duce la formarea de acid piruvic şi acid lactic
850. Glicogenoliza:
A) Constă în degradarea glicogenului celular
B) Necesită enzime specifice
C) Are loc în timpul hiperglicemiei postprandiale
D) Este caracteristică diabetului insipid
E) Se realizează la nivelul vilozităţilor intestinale
851. În structura unei vilozităţi intestinale găsim:
A) Ţesut muscular neted şi striat
B) Epiteliu cilindric stratificat
C) Epiteliu cilindric simplu
D) Ţesut conjunctivo-vascular
E)Ţesut muscular striat
852. Tunica musculară a stomacului conţine
A) Fibre musculare striate şi netede
B) Fibre musculare striate
C) Fibre musculare netede
D) Plexul nervos Meissner
E) Plexul nervos Auerbach
853. În duoden se deschid următoarele canale:
A) Canalele hepatice drept şi stâng
B) Canalul hepatic comun
C)Canalul cistic
D) Canalul coledoc
E) Canalul pancreatic principal
854. În tunica musculară a tubului digestiv se pot afla:
A) Un singur strat de fibre musculare cu dispoziţie circulară
B) Fibre musculare striate
C) Fibre musculare netede
D) Strat intern de fibre musculare cu dispoziţie longitudinală
E) Strat extern de fibre musculare du dispoziţie circulară
855. Sfincterele anale sunt formate din:
A) Cel intern din fibre musculare netede multiunitare
B)Cel intern din fibre musculare netede
_________________________________________________________________ 93
C) Cel extern din fibre musculare striate
D) Cel intern din fibre musculare netede
E) Cel intern din fibre musculare striate
856. Enzimele sucului pancreatic sunt:
A) Labfermentul
B) Colecistokinina
C) Amilaza
D) Dizaharidaza
E) Lipaza
857. Celulele mucoasei duodenale secretă hormonii:
A) Pepsinogen
B) Pancreozimina
C) Secretină

Page 89 of 150
D) ACTH-ul
E) Cortizolul
858. Arterele pancreasului sunt ramuri din:
A) Artera gastroduodenală şi gastrică stângă
B) Arteramezentrică superioară şi inferioară
C) Artera mezentrică superioară
D) Artera mezentrică inferioară
E) Artera splenică şi gastroduodenală
859. Lobulul hepatic este format din hepatocite aşezate:
A) În reţea tridimensională
B) Sub formă de cordoane paralele
C) Sub formă de lame celulare paralele
D) Radial
E) Sub formă de cordoane concentrice
860. Efectele parasimpaticului asupra stomacului şi intestinului sunt:
A) Creşterea tonusului şi scăderea motilităţii
B) Relaxarea sfincterelor
C) Contracţia sfincterelor
D) Creşterea tonusului şi motilităţii
E) Scăderea tonusului şi motilităţii
861. Impulsurile eferente motorii ale reglării deglutiţiei ajung la musculatura
participantă prin nervii cranieni:
A) IX, XII
B) XI, V, XII
C)V, X
D)X, XI
E) )I, XII
862. Gluconeogeneza constă în sinteza de glucoză din:
A) Amoniac
B) Acizi graşi cu lanţ lung
C) Cetoacizi
D) Colesterol
E) Acid piruvic
863. Reglarea metabolismului lipidic este dependentă de:
A) Pancreas
B) Talamus
C) Hipotalamus
D) Neurohipofiză
E) Paratiroide
864. Factorii care stimulează secreţia bilei sunt:
A) Grăsimile
B) Simpaticul
C) Parasimpaticul
D) Labfermentul
E) Glucidele
865. Sucul intestinal se caracterizează prin:
_________________________________________________________________ 94
A) Cantitate mare de mucus
B) Reacţie acidă
C) Reacţie neutră
D) Conţinut ridicat de bicarbonat
E)Cantitate mică de mucus
866. În peretele gastric există două plexuri vegetative şi anume:
A) Meissner în musculară
B) Meissner în mucoasă
C) Auerbach în submucoasă
D) Meissner în submuscoasă
E) Auerbach în musculară
867. Inervaţia vegetativă a stomacului provine din:
A) Fibre simpatice şi parasimpatice din nervul vag
B) Fibre simpatice din nervul vag

Page 90 of 150
C)Fibre parasimpatice din nervul X
D) Fibre simpatice din plexul celiac
E) Fibre parasimpatice din plexul celiac
868. Determinarea metabolismului bazal se face în următoarele condiţii:
A) În somn
B) De activitate
C) De repaus psihic şi fizic
D) Postprandial
E) La temperatura camerei
869. Tunica submucoasă a tubului digestiv este formată din:
A) Ţesut muscar striat
B) Epiteliu simplu
C) Epiteliu stratificat
D) Ţesut conjunctiv lax şi glande
E) Vase şi nervi vegetativi
870. Tunica musculară a intestinului este constituită din:
A)Strat extern de fibre musculare striate dispuse longitudinal
B) Strat intern de fibre musculare striate dispuse circular
C) Strat extern de fibre musculare netede dispuse longitudinal
D) Strat mijlociu de fibre musculare striate dispuse oblic
E)Strat intern de fibre musculare netede dispuse circular
871. Inervaţia glandei submaxilare este asigurată de :
A) Parasimpaticul facial
B) Plexul celiac
C) Simpaticul facial
D) Parasimpaticul glosofaringian
E) Simpaticul cervical
872. Lobulul hepatic este constituit din:
A) Arteră centro-lobulară
B) Hepatocite şi canaliculi biliari
C)Hepatocite şi ţesut nervos
D) Capilare sinusoide
E) Fibre musculare netede
873.Prin sfincterul Oddi are orificiu de deschidere directă:
A) Canalul pancreatic Wirsung
B) Canalul hepatic comun
C) Canalul coledoc
D) Canalul cistic
E) Vezica biliară
874. Mucoasa cărui segment al tubului digestiv prezintă vilozităţi:
A) Mucoasa esofagului
B) Mucoasa gastrică
C)Mucoasa jejunului
D) Mucoasa ileonului
E) Mucoasa colonului
_________________________________________________________________ 95
875. Vilozitatea intestinală conţine în structura sa:
A) Fibre musculare striate
B) Celule epiteliale cu microvili
C) Chilifer central limfatic
D) Glande de tip intestinal
E) Glande de tip piloric
876. Inervaţia intestinului subţire este asigurată de următoarele plexuri nervoase:
A) Mezenteric inferior
B) Meissner şi Auerbach
C) Cervical şi celiac
D) Celiac şi mezenteric superior
E) Mezenteric superior şi inferior
877. Ce tipuri de disfuncţii glandulare endocrine produc creşterea MB
A) Hipofuncţia tiroidei
B) Hiperfuncţia medulosuprarenalei

Page 91 of 150
C) Hipofuncţia medulosuprarenalei
D) Hipofuncţia hipofizei
E) Hiperfuncţia hipofizei
878. În reglarea metabolismului lipidic nu intervin:
A)Iinsulina
B) Glucagonul
C) Mineralcorticoizii
D) Parthahormonul
E) Hormonii andorgeni
879. Hormonii anabolizanţi cu rol în metabolismul proteic sunt:
A) Hormonii tiroidieni
B) ACTH, STH
C) Glucocorticoizii şi insulina
D) STH-ul şi insulina
E) Hormonii sexuali
880. Pancreasul exocrin secretă:
A) Amilază
B) Mucus
C) Gelatinază
D) Elastază
E )Insulină
881. Secreţia pancreatică este reglată de:
A) O enzimă proteolitică
B) Nervul vag
C) Gastrină
D) Secretină
E) Enterogastron
882. La nivelul tubului digestiv se absorb în mod activ:
A) CI şi Ca2+
B) Na+ şi Fierul
C)Cl
D) Ca++
E)HCO3
883. În care segmente ale tubului digestiv sunt glande submucoase:
A) Colon
B) Stomac
C) Duoden
D) Jejun
E) Ileon
884. Cele mai importante ţesuturi care intervin în sinteza acizilor graşi:
A) Pancreasul
B) Ficatul
C) Ţesutul adipos
D) Ţesutul cartilaginos
_________________________________________________________________ 96
E) Ţesutul muscular
885. Bila este un lichid:
A) Amar
B) Incolor
C) Acru
D) Alcalin
E) Acid
886. Bila:
A) Este secretată periodic
B)Conţine 89% apă
C) Colecistică are culoare verde
D) Conţine electroliţi şi pigmenţi
E) Hepatică are culoarea verde
887. Dizaharidazele sunt:
A) Maltaza
B) Fructoza

Page 92 of 150
C) Lactaza
D) Galactoza
E) Glucoza
888. În etapa metabolizării complete:
A) Se produce bioxid de carbon şi apă
B) Constituenţii alimentar complecşi sunt degradaţi până la compuşi
simpli,absorbabili
C) Compuşii simplii sunt catabolizaţi în compuşi intermediari
D) Se eliberează o cantitate mare de energie
E) Se eliberează o parte din energia chimică
889. Importanţa proteinelor constă în faptul că:
A) Furnizează peste 65% din energia totală consumată de organism
B) Sunt factori de coagulare
C) Se oxidează în totalitate
D) Sunt substanţe energetice principale
E) Intervin în producerea anticorpilor
890. Importanţa lipidelor constă în următoarele:
A) Apără unele organe de traumele mecanice
B) Sunt catalizatorii unor procese biochimice
C) Controlează permeabilitatea membranelor
D) Se oxidează uşor şi total
E) Asigură transportul gazelor respiratorii
891. Esofagul
A) Face legătura între faringe şi stomac
B) Are o lungime de 25-30 cm
C) Are o lungime de 25-30 mm
D) Face legătura între laringe şi stomac
E) Face legătura între cavitatea bucală şi stomac
892. Bila conţine:
A) Enzime
B) Lipaze
C)Lecitină
D) Colesterol
E) Hemoglobină
893. Labfermentul:
A) Transformă paracazeina în cazeinogen
B) Produce coagularea laptelui
C) Scindează hidrolitic grăsimile emulsionate
D) Este prezent mai ales la adult
E) Transformă cazeinogenul în paracazeină
894. Corpii cetonici:
A) Se sintetizează sub acţiunea stimulantă a TSH-ului
B) Sunt degradaţi în ficat
_________________________________________________________________ 97
C) Se sintetizează sub acţiunea stimulantă a STH-ului
D) Au acţiune nocivă asupra nervilor periferici
E) Se sintetizează în deficit de insulină
895. Acizii graşi liberi sanguini sunt folosiţi de ficat la:
A) Producerea acizilor biliari
B) Producerea monogliceridelor
C) Producerea trigliceridelor
D) Producerea fosfolipidelor
E) Producerea aminoacizilor
896. Enzimele sucului gastric sunt:
A) Tripsina
B) Chimotripsina
C) Labfermentul
D) Pepsina
E) Elastaza
897. Enzimele sucului pancreatic care degradează proteinele sunt:
A) Lipaza

Page 93 of 150
B) Pepsina
C) Tripsina
D) Elastina
E) Ptialina
898. Intestinul gros are următoarele funcţii:
A) De filtrare
B) De secreţie
C) De absorbţie
D) Endocrină
E) Hematopoietică
899. Lipaza pancreatică:
A) Degradează proteinele în aminoacizi
B) Degradează amidonul în maltoză
C) Degradează lipidele în aminoacizi
D) Degradează lipidele în acizi graşi
E) Degradează lipidele în glicerol
900. Carboxipeptidazele:
A) Degradează lipidele în acizi graşi
B) Se găsesc în sucul gastric
C) Degradează oligopeptidele
D) Se găsesc în sucul pancreatic
E) Degradează lipidele în glicerol
901. Funcţia motorie a stomacului:
A) Este controlată de sistemul nervos somatic
B) Este controlată de sistemul nervos somatic şi umoral
C) Este controlată de sistemul nervos vegetativ
D) Se află numai sub control umoral
E) Este controlată umoral şi vegetativ
902. Calea aferentă a arcului reflex salivar este formată din:
A) Fibrele motoare ale facialului
B) Fibrele motoare ale vagului
C) Fibrele senzitive ale facialului
D) Fibrele senzitive ale vagului
E) Fibrele senzitive ale trigemenului
903. Calea eferentă arcului reflex salivar este formată din:
A) Fibrele senzitive ale facialului
B) Fibrele motoare ale facialului
C) Fibrele motoare ale vagului
D) Fibrele senzitive ale glosofaringianului
E) Fibrele motoare ale glosofaringianului
_________________________________________________________________ 98
SISTEMUL RESPIRATOR
1răspuns corect
904. Reglarea mişcărilor respiratorii:
A) Nu afectează volumul rezidual
B) Se realizează exclusiv pe cale nervoasă
C) Modifică numai frecvenţa respiraţiilor
D) Modifică numai amplitudinea respiraţiilor
E) Nu afectează circulaţia
905. Ce efecte asupra respiraţiei se obţin printr-o secţiune la nivelul punţii:
A) Respiraţii ample
B) Denervarea diafragmului
C) Respiraţii rapide
D) Nici un efect
E) Respiraţie apneustică
906. Bronhiolele respiratorii se formează din:
A) Bronhiile lobare
B) Sacii alevolari
C) Bronhiolele terminale
D) Bronhiile segmentare
E) Canalele alveolare

Page 94 of 150
907. În structura pleurei se află:
A) Epiteliu pavimentos simplu
B) Tunică musculară
C) Epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat
D) Epiteliu cubic simplu
E) Epiteliu cubic stratificat
908. Scizurile plămânului delimitează:
A) Lobulii pulmonari
B) Căile respiratorii extrapulmonare de cele intrapulmonare
C) Segmentele pulmonare
D) Lobii pulmonari
E) Parenchimul pulmonar de arborele bronşic
909. Oprirea respiraţiei în mod voluntar se numeşte:
A) Bradipnee
B) Pneumogramă
C) Polipnee
D) Respiraţie apneustică
E) Apnee
910. Centrii nervoşi cu activitate automată în reglarea ventilaţiei sunt:
A) Hipotalamici
B) Centrii bulbo-pontini
C) Sistemul limbic
D) Cortexul cerebral
E) În mezencefal
911. Volumul expirator de rezervă este cuprins între următoarele valori:
A) 500 – 700 ml aer
B) Peste 1500 ml aer
C) 750 ml aer
D) 1000 -01500 ml aer
E) Sub 1000 ml aer
912. În timpul inspirului presiunea intrapulmonară scade faţă de cea atmosferică cu :
A) 5 – 6 mm Hg
B) Sb 1 mm Hg
C) Peste 6 mm Hg
D) 6 – 10 mm Hg
E) 2 – 3 mm Hg
913. În reglarea activităţii centrilor respiratori, cel mai important factor este:
A) Oxigenul
_________________________________________________________________ 99
B) H+
C) CO2
D) Azotul
E) H2CO3
914. Care din căile respiratorii conţin un strat muscular mai dezvoltat:
A) Bronhia lobară
B) Bronhiile principale
C) Trahea
D) Bronhia interlobulară
E) Bronhiolele terminale
915. Frecvenţa respiratorie la sexul masculin în stare de repaus este:
A) 10 min
B) 20 min
C) Sub 12/ min
D) Sub 14/ min
E) 16/min
916. Frecvenţa respiratorie în repaus la sexul feminin este de:
A) 14 – 16 /min
B) Este identică cu frecvenţa respiratorie la sexul masculin
C) 16/min
D) 18/min
E) Peste 20/min

Page 95 of 150
917.Volumul curent respirator are următoarea valoare:
A) 250-350 ml ser
B) 1500 ml aer
C) 1000 ml aer
D) 1000 – 1500 ml aer
E) 500 ml aer
918. Care este valoarea volumului inspirator de rezervă:
A) 250 – 500 ml aer
B) 1000 – 2000 ml aer
C) 2500 ml aer
D) 500 ml aer
E) 1500 ml aer
919. Care unităţi morfologice din plămân au formă piramidală:
A) Lobul pulmonar
B) Sacii pulmonari
C) Lobului pulmonar
D) Segmentul pulmonar
E) Acinul pulmonar
920. Într-un lobul pulmonar nu găsim:
A) Ţesut muscular
B) Ţesut elastic
C) Ţesut cartilaginos
D) Vase sanguine
E) Ţesut epitelial
921.Sacii alveolari sunt dilataţii ai:
A) Bronhiolelor terminale
B)Alveolelor
C)Bronhiilor terminale
D)Bronhiolelor respiratorii
E) Canalelor alveolare
922. Care este unitatea morfofuncţională a lobulului pulmonar:
A) Lobul pulmonar
B) Alveola
C) Pleura
D) Acinul pulmonar
E) Segmentul pulmonar
923.Care din căile respiratorii nu conţin structura lor inele cartilaginoase:
_________________________________________________________________10
0
A) Bronhia lobară
B)Bronhia segmentară
C)Traheea
D) Bronhia interlobulară
E) Bronhiola respiratorie
924. Canalele alveolare se formează din:
A) Bronhiile lobare
B)Bronhiile extrapulmonare
C) Bronhiile terminale
D)Bronhiolele respiratorii
E) Sacii alveolari
925. Care unităţi morfologice pulmonare sunt delimitate imperfect de septuri
conjunctive:
A) Lobul pulmonar
B) Lobul şi lobulul pulmonar
C) Lobulul pulmonar
D) Acinul pulmonar
E) Segmentele pulmonare
926. Care este ordinea descrescândă a unităţilor morfologice şi funcţionale din
plămân: A) Lob, lobul, segment, acin pulmonar
B) Acin pulmonar, lob, lobul, segment pulmonar
C) Segment, lob, lobul, acin pulmonar

Page 96 of 150
D) Segment, lobul, lob, acin pulmonar
E) Lob, segment, lobul, acin pulmonar
927. Formaţiunile nervoase superioare pot acţiona asupra muşchilor respiratori prin
intermediul neuronilor medulari aflaţi în:
A) Coarnele Anterioare şi laterale
B) Coarnele laterale
C) Coarnele posterioare şi laterale
D) Coarnele anterioare
E) Coarnele posterioare
928. Volumul expirator de rezervă reprezintă cantitatea de aer eliminată din plămân
printr-o: A)Expiraţie normală
B) Nici unul din procesele enumerate
C) Inspiraţie forţată
D) Expiraţie forţată după una obişnuită
E) Deschidere a toracelui
929. Volumul curent respirator reprezintă cantitatea de aer introdusă în plămân
printro:
A) Inspiraţie forţată
B) Respiraţie accelerată
C) Expiraţie forţată
D) Inspiraţie normală
E) Inspiraţie, expiraţie forţată
930. În alcătuirea pleurei găsim:
A) Un epiteliu simplu pavimentos pe o membrană bazală
B) Un epiteliu simplu prismatic
C) Un epiteliu pavimentos stratificat
D) Un epiteliu simplu cubic
E) Două epitelii simple cubice
931. Pereţii cutiei toracice sunt căptuşiţi:
A) De foiţa parietală a pleurei
B) Parţial de foiţa viscerală a pleurei
C) De foiţa viscerală a pleurei
D) De ambele foiţe ale pleurei
E) De un înveliş fibros
932. În reglarea umorală a respiraţiei, factorul cel mai important este:
_________________________________________________________________10
1
A) Oxigenul
B) Eritropoietina
C) Terminaţiile vagale toraco-pulmonare
D) CO2
E) Hemoglobina
933. Influenţarea voluntară a ritmului respirator este controlată de:
A) Hipotalamus
B) Talamus
C) Sistemul limbic
D) Centrii bulbopontini
E) Scoarţa cerebrală
934. Apneea poate fi cauzată de:
A) Hipotensiune arterială
B) Temperatura crescută a mediului înconjurător
C) Hipertensiune arterială
D) Un duş rece
E) Temperatura crescută a mediului intern
935. În structura membranei alveolo-capilare găsim:
A) Două epitelii şi o membrană bazală
B) Un epiteliu cu două straturi
C) Trei membrane bazale
D) Două epitelii şi două membrane bazale
E) Două epitelii stratificate
936. Respiraţia se opreşte dacă secţionăm:

Page 97 of 150
A) Nevraxul între bulb şi măduvă
B) Trunchiul cerebral între punte şi mezencefal
C) Trunchiul cerebral între bulb şi punte
D) Măduva sub segmentul C5
E) Nervul vag
937. Respiraţia se modifică dar nu se opreşte dacă se face secţiune:
A) Între bulb şi măduvă
B) A nervului IX
C) A mezencefalului între bulb şi punte
D) Prin măduvă sub C5
E)A nervilor vagi şi a punţii
938. Plămânii sunt acoperiţi de:
A) Foiţa parietală a pleurei
B) Nici una din foiţele pleurei
C) Foiţa viscerală a pleurei
D) Ambele foiţe ale pleurei
E) O teacă fibroasă
939. Sângele din plămâni ajunge direct în cord prin:
A) Venele pulmonare
B) Vena cavă inferioară
C) Artera pulmonară
D) Venele bronşice
E) Vena cavă superioară
940. Factorii care favorizează schimburile gazoase în plămâni sunt:
A) Stratul de sânge foarte subţire
B) Automatismul reglării ventilaţiei pulmonare
C) Timpul scurt de circulaţie a sângelui în capilare
D) Lipsa membranei alveolo-capilare
941. Bioxidul de carbon în plasmă se hidratează sub influenţa:
A)Anionului bicarbonic
B) Acidului carboni
C) Ionului de Na
D) Ionului de K
E) Anhidrazei carbonice
942. Faringele
_________________________________________________________________10
2
A) Face legătura numai între cavitatea bucală şi esofag
B) Face legătura numai între cavitatea nazală şi laringe
C) Conţine o singură pereche de amigdale
D) Are atât funcţie digestivă cât şi respiratorie
E) Are o structură tubulară fibro-musculo-cartilaginoasă
943. Laringele:
A) Are în structura sa 10 cartilaje
B) Are rol în digestie
C) Nu participă în respiraţie
D) Este principalul organ al fonaţiei
E) Face legătura dintre cavitatea nazală şi faringe
944. Traheea
A) Face legătura dintre faringe şi esofag
B)Se află posterior faţă de esofag
C) Este alcătuită din 10 inele de cartilaj hialin
D) Face legătura dintre laringe şi bronhiile primare
E) Nu conţine epiteliu pseudostratificat
945. Plămânul stâng are:
A) 3 lobi
B) 2 lobi
C) 4 lobi
D) Inele cartilaginoase
E) O singură vascularizaţie
946. Lobii pulmonari sunt subîmpărţiţi în:

Page 98 of 150
A) Acini pulmonari
B) Alveole pulmonare
C)Lobuli pulmonari
D) Bronhiole respiratorii
E) Segmente pulmonare
SISTEMUL RESPIRATOR
2 răspunsuri corecte
947. Segmentele plămânului sunt:
A) Alcătuite din lobi pulmonari
B) Delimitate prin scizuri
C) Delimitate imperfect de septuri conjunctive
D) Delimitate perfect între ele
E) Alcătuite din lobuli pulmonari
948. Vascularizaţia funcţională a plămânului este asigurată de:
A) Vena cavă superioară
B) Arterele bronşice
C) Venele bronşice
D) Artera pulmonară
E) Venele pulmonare
949. În inspiraţia forţată:
A) Se măreşte curbura diafragmului
B) Acţionează muşchii inspiratori accesori
C) Are loc coborârea coastelor
D) Se contractă muşchii intercostali interni
E) Are loc ridicarea suplimentară a coastelor
950. Vascularizaţia nutritivă a plămânului este asigurată de:
A) Circulaţia mică
B) Circulaţia pulmonară
C) Circulaţia sistemică
D) Vasele pulmonare
E) Vasele bronşice
_________________________________________________________________10
3
951. Bronhiile mari au peretele format din:
A) Epiteliu pseudostratificat
B) Cartilaj elastic
C) Cartilaj hialin
D) Cartilaj fibros
E) Epiteliu unistratificat cubic simplu
952. Bronhiolele respiratorii au pereţii:
A) Lipsiţi de straturi musculare
B)Formaţi din inele cartilaginoase
C) Formaţi din strat muscular dezvoltat
D) Formaţi din straturi musculare striate
E) Lipsiţi de inele cartilaginoase
953. Peretele alveolelor este format din:
A) Saci elveolari
B) Epiteliu unistratificat
C) Epiteliu pluristratificat
D) Membrană bazală
E) Celule de susţinere
954. Inele cartilaginoase se află în peretele:
A) Arborelui bronşic intralobular
B) Bronhiilor extrapulmonare
C) Traheei
D) Bronhiolelor terminale
E) Bronhiolelor respiratorii
955.Care este procentul de bioxid de carbon transportat sub formă de bicarbonaţi la
nivel eritrocitar şi plasmatic:
A) 10 % în eritrocite
B) 15 % în plasmă

Page 99 of 150
C) 70 % în eritrocite
D) 25 % în eritrocite
E) 70 % în plasmă
956. Disocierea oxihemoglobinei depinde de următorii factori:
A) Sex
B) Suprafaţa corporală
C) pH
D) Temperatură
E) Condiţiile atmosferice
957. Schimbul de gaze la nivel tisular se produce prin:
A) Contra gradientului de presiune
B) Transport activ
C) Difuziune
D) Intermediul lichidului interstiţial
E) Pinocitoză
958. Disocierea oxihemoglobinei:
A) Este împiedicată la presiuni parţiale ale CO2 peste 45 mm Hg
B) Necesită prezenţa anhidrazei carbonice
C) Depinde de presiunea parţială a CO2
D) Se face mai greu odată cu creşterea temperaturii
E) Este favorizată de scăderea pH-ului
959. Schimburile gazoase pulmonare se datorează:
A) Stratului de sânge subţire
B)Gradientului de presiune redus al oxigenului
C) Suprafeţei de contact extrem de mare
D) Timpului scurt în care sângele traversează capilarele pulmonare
E) Elasticităţii arterei pulmonare
960. Transportul sanguin al oxigenului se face astfel:
A) 1 % dizolvat în plasmă
B) 10 % dizolvat în sânge
C) 50 % dizolvat în sânge şi 50% sub formă de oxihemoglobină
_________________________________________________________________10
4
D) Sub forma unei combinaţii stabile cu hemoglobina
E) Sub formă de oxihemoglobină 97,5 %
961. Pleura este alcătuită din:
A) Foiţă parietală
B) Membrană de ţesut elastic
C) Epiteliu unistratificat cubic simplu
D) Epiteliu stratificat pavimentos
E) Foiţă viscerală
962. Transportul bioxidului de carbon sanguin se face:
A) 8 % dizolvat în plasmă
B) 1 % dizolvat în plasmă
C) Sub forma unor combinaţii chimice stabile
D) Sub formă de methemoglobină
E) Sub formă de carbohemoglobină
963. Capacitatea vitală se compune din următoarele volume pulmonare:
A) Capacitatea pulmonară totală
B) Volumul curent
C) Volumul rezidual
D) Volumul inspirator şi expirator de rezervă
E) Volumul curent şi volumul rezidual
964. Combinarea O2 cu Hb se face:
A) Într-o proporţie de 97,5% cu ajutorul Fe3+ cu care se formează compuşii stabili
B) Cu ajutorul celor 4 grupări hem ce conţin câte 2 atomi de fier
C) Foarte rapid
D) Cu ajutorul anhidrazei carbonice
E) Cu atomii de fier ai grupărilor hem
965. Lobulul pulmonar se caracterizează prin următoarele:

Page 100 of
150
A) Este format din segmente pulmonare
B) Este constituit din ramificaţii ale bronhiilor
C) Este constituit din ramificaţii ale bronhiolelor
D) Este constituit din inele cartilaginoase
E) Este format din acini pulmonari
966. Acinul pulmonar este constituit din:
A) Segmente pulmonare
B) Bronhiolă terminală
C) Bronhiolă respiratorie
D) Lobuli pulmonari
E) Canale alveolare şi alveole pulmonare
967. Vascularizaţia funcţională a plămânului este asigurată de:
A) Vena cavă superioară
B) Aortă
C) Artera pulmonară
D) Circulaţia mică
E) Circulaţia mare
968. Din grupa muşchilor inspiratori fac parte:
A) Muşchii oblici interni şi externi
B) Diafragmul
C) Muşchiul sternocleidomastoidian
D) Muşchii intercostali externi
E) Muşchii drepţi abdominali
969. Creşterea cu 0,2% a concentraţiei de bioxid de carbon, din aerul alveolar,
produce:
A) Respiraţii apneustice
B)Apnee
C)Scăderea amplitudinii respiraţiilor
D) Creşterea amplitudinii respiraţiilor
E) Dublarea frecvenţei respiratorii
970. Artera pulmonară se caracterizează prin:
A) Conţine sânge amestecat arterial şi venos
_________________________________________________________________10
5
B) Pleacă din ventriculul drept
C) Pleacă din ventriculul stâng
D) Conţine sânge arterial
E) Are pereţii mai subţiri decât ai aortei
971. Venele pulmonare se caracterizează prin:
A) Conţin sânge încărcat cu CO2
B) Se deschid în atriul drept
C) Se deschid în atriul stâng
D) Se deschid în ventriculul stâng
E) Conţin sânge oxigenat
972. Precizaţi acele două componente a căror sumă de valoarea capacităţii pulmonare
totale:
A) Capacitate vitală
B) Volum expirator de rezervă
C) Volum inspirator de rezervă
D) Volum rezidual
E) Volum curent
973. Presiunea parţială de 40 mmHg este caracteristica:
A) CO2 tisular
B) Oxigenului din sângele venos capilar
C) CO2 din sângele venos
D) CO2 din aerul alveolar
E) Oxigenului din aerul alveolar
974. Schimbarea concentraţiei de oxigen dizolvat fizic în plasmă este recepţionată de:
A) Toţi osmoreceptorii
B) Osmoreceptorii din sinusul carotidian

Page 101 of
150
C) Chemoreceptorii din sinusul carotidian
D) Osmoreceptorii din crosa aortică
E) Chemoreceptorii din crosa aortică
975. Transportul sanguin al O2 sub formă de oxihemoglobină:
A) Este combinaţie stabilă
B) Se face în proporţie de 97,5%
C) Se face în urma combinării unei molecule de oxigen cu un atom de fier
D) Se face în urma combinării unui atom de oxigen cu un atom de fier
E) Este mai important funcţional în circulaţia venoasă
976. Presiunea parţială a gazelor respiratorii în aerul alveolar este:
A) PO2 = P CO2
B) PO2 = 60 mmHg
C) P CO2 = 40 mmHg
D)PO2 = 100 mmHg
E) P CO2 = 60 mmHg
977. În sângele venos capilar:
A) Presiunea parţială a bioxidului de carbon este de 47mmHg
B) Presiunea parţială a oxigenului este de 97,5 mmHg
C) Presiunea parţială a oxigenului este de 47 mmHg
D) Presiunea parţială a oxigenului este de 40 mmHg
E) Presiunea parţială a bioxidului de carbon este de 40 mmHg
978. Inervaţia plămânilor:
A) Este asigurată de sistemul nervos somatic
B) Este asigurată de plexul pulmonar anterior situat înapoia bronhiei principale
C) Este vegetativă simpatică şi parasimpatică
D) Este vegetativă simpatică şi asigurată prin nervul vag
E) Este vegetativă asigurată prin cele două plexuri pulmonare: anterior şi posterior
979. În etapa pulmonară:
A) O2 trece din sânge în aerul alveolar
B) CO2 trece din aerul alveolar în sânge
C) CO2 trece din sânge în aerul alveolar
D) O2 trece din aerul alveolar în sânge
E)O2 şi CO2 trec din sânge în ţesuturi
_________________________________________________________________10
6
980. Structurile nervoase care asigură reglarea automată a respiraţiei se află în
formaţiunea reticulată a:
A) Mezencefalului
B) Epitalamusului
C) Bulbului
D) Metatalamusului
E) Punţii
981. Chemoreceptorii sanguini controlează respiraţia prin intermediul următoarelor
nervi cranieni:
A) Facial
B) Trohlear
C) Gloosofaringian
D) Vag
E) Accesor
SÂNGELE
1 răspuns corect
982. În etapa a treia a coagulării sângelui are loc:
A) Transformarea fibrinei solubile în fibrinogen insolubil
B)Transformarea fibrinogenului insolubil în fibrină solubilă
C)Formarea tromboplastinei
D)Transformarea tromboplastinei în fibrină
E) Formarea reţelei de fibrină a cheagului
983. Producerea hematiilor este stimulată de către hormonul:
A) Renina
B) Calcitonina

Page 102 of
150
C)Angiotensina
D)Eritropoietina
E) Triiodotironina
984. Eritrocitele sunt celule:
A) Cu nucleu mic situat central
B) Au forma unui disc biconvex
C) Cu nucleu mic situat periferic
D) Ce conţin granulaţii mari
E) Fără nucleu
985. Numărul normal al eritrocitelor circulante este de:
A) 4,5milioane/mm pătrat la femei
B) Nici una dintre valorile menţionate
C) 4,5 milioane/mm cub la bărbaţi
D) 5 milioane/mm pătrat la bărbaţi
E) 4,5 milioane/mm cub la femei
986. Volumul sanguin al unui adult de aproximativ 70 kg reprezintă:
A) 10% din greutatea corporală
B) 20% din greutatea corporală sau 4,5 l
C) 6,4 l
D) 8% din greutatea corporală sau 5,6 l
E) 4,2 l sau 15% din greutatea corporală
987. Persoanele care au grupa sanguină O pot primi sânge de la grupele:
A) A şi B
B) Numai de la grupa AB
C) B şi AB
D) O
E) De la toate grupele
988. Persoanele cu grupa sanguină AB pot dona sânge la grupele:
A) O
B) La nici una din grupele menţionate
_________________________________________________________________10
7
C) A, O
D) B, O
E) La toate grupele
989. Grupele sanguine se datorează:
A) Prezentei în plasmă a unor anticorpi A, B
B) Nici uneia din cele menţionate
C) Prezenţei pe hematii a unor anticorpi alfa, beta
D) Prezenţei pe hematii a aglutininelor
E) Prezenţei în plasmă a aglutinogenelor
990. Limfocitele prezintă următoarele caracteristici:
A) Unele se transformă în celule producătoare de anticorpi
B) Durata maximă de viaţă este de 24 ore
C)Sunt cele mai mari leucocite
D) Numărul lor scade în infecţii cronice
E) Nu au rol în procesele imunitare
991. Bazofilele prezintă următoarele caracteristici:
A) Au un număr mare de granulaţii mici
B) Nici una din aceste caracteristici nu este adevărată
C) Sunt asemănătoare cu monocitele
D) Se colorează intens cu eozina
E) Au granulaţii mari şi conţin substanţe vasodilatatoare
992. Numărul eozinofilelor creşte în:
A) Infecţii acute
B) Anemic
C) Infecţii cronice
D) Boli parazitare
E) Boli metabolice
993. Persoanele cu grupa sanguină 0 pot dona sânge la grupele:

Page 103 of
150
A) Numai la A
B) Numai la 0
C) Numai la B
D) Numai la AB
E) A, B, AB, 0
994. Persoanele cu grupa sanguină A pot dona sânge la grupele:
A) A şi B
B) B, AB, 0
C) A, B, AB
D) A, AB
E) A, AB, 0
995. Persoanele cu grupa sanguină B pot dona sânge la grupele:
A) A şi B
B) B şi 0
C) B şi AB
D) A şi AB
E) 0
996. Persoanele cu grupa sanguină A pot primi sânge de la grupele:
A) Numai de la grupa 0
B) AB
C) 0 şi A
D) 0 şi B
E) A şi B
997. Plasmina ca enzimă joacă rol în:
A) Coagularea laptelui
B) Secreţia bilei
C) Formarea cheagului sanguin
D) Fibrinoliză
E) Hematopoieză
998. Care din elementele figurate ale sângelui conţin heparină?:
A) Hematia
_________________________________________________________________10
8
B) Bazofilul
C) Trombocitul
D)Neutrofilul
E) Eozinofilul
999. Care din elementele figurate ale sângelui se transformă în macrofage?:
A) Neurofilul
B) Monocitul
C) Eozinofilul
D) Bazofilul
E) Limfocitul
1000. Formarea globulelor roşii are loc la adult în:
A) Splină
B)Timus
C) Ganglion limfatic
D) Ficat
E) Măduva hematopoietică osoasă
1001. Care din leucocite pot avea o durată de viaţă mai lungă?:
A) Neutrofilul
B) Monocitul
C) Eozinofilul
D) Bazofilul
E) Limfocitul
1002. La formarea reţelei de fibrină din cheagul sanguin participă:
A) Numai Ca2+
B) Fibrinogenul plasmatic şi vitamina K
C) Numai troboplastina
D) Trombina activă şi Ca2+

Page 104 of
150
E) Trombina activă şi fibrinogenul plasmatic
1003. La procesul de fibrinoliză a cheagului sanguin, participă:
A) Fibrinogenul plasmatic
B) Tromboplastina
C) Plasmina
D) Vitamina K
E) Ca2+
1004. Trombocitele provin din:
A) Macrofage
B) Megacariocite
C) Hematii
D) Leucocite
E) Monocite
1005. Trombocitele se formează în:
A) Splină
B) Măduva galbenă
C) Timus
D) Ganglion limfatic
E) Măduva hematogenă
1006. Numărul trombocitelor în sânge este de:
A) 100 000/mm3
B) 500 000/mm3
C) 200 000/ mm3
D) 300 000/ mm3
E) 400 000/ mm3
1007. Persoanele cu grupa sanguină B pot primi sânge de la grupele:
A) 0 şi AB
B) Numai de la grupa 0
C) B şi A
D) B şi 0
E) B, 0, AB
1008. Persoanele cu grupa sanguină AB pot primi sânge de la grupele:
_________________________________________________________________10
9
A) Numai de la A şi B
B) Numai de la 0
C) Numai de la B şi 0
D) A, B, AB, 0
E) Numai de la AB
1009. Aglutinogenele se află:
A) Pe suprafaţa leucocitelor
B) În plasma sanguină
C) Pe suprafaţa limfocitelor
D) Pe suprafaţa monocitelor
E) Pe suprafaţa hematiilor
1010. Aglutininele se află:
A) Pe suprafaţa hematiilor
B) Pe suprafaţa limfocitelor
C) Pe suprafaţa leucocitelor
D) Pe suprafaţa monocitelor
E) În plasma sanguină
1011. În hemostaza definitivă ordinea de formare a componentelor cheagului sanguin
este de: A) Tromboplastină, fibrină, trombină activă
B) Fibrină, trombină activă, tromboplastină
C) Trombină activă, tromboplastină, fibrină
D) Tromboplastină, trombină activă, fibrină
E) Trombină activă, fibrină, tromboplastină
1012. Producerea de anticorpi este asigurată de:
A) Megacariocite
B) Trombocite

Page 105 of
150
C) Hematii
D) Monocite
E) Limfocite
1013. Dacă peste oxalat de sodiu se recoltează sânge:
A) Sângele nu coagulează
B) Sângele coagulează
C) Plasma se separă de fibrină
D) Se obţine un lichid clar
E) Se depune fibrină
1014. Creşterea stabilă a numărului de eritrocite se numeşte:
A) Anemie
B) Hemostază
C) Leucopenie
D) Poliglobulie
E) Leucocitoză
1015. Formarea hematiilor în măduva hematogenă este controlată de:
A) Tromboplastină
B)Plasmină
C) Histamină
D) Heparină
E) Nici una din substanţele menţionate
1016. Trombocitele sunt distruse în special în:
A) Măduva roşie hematogenă
B) Ganglion limfatic
C) Măduva galbenă
D) Splină
E) Timus
1017. Contractul generaţiilor anterioare cu un anumit antigen, determină:
A) Imunitate dobândită
B) Nu determină imunitate
C)Imunitate activă
D) Imunitate pasivă
_________________________________________________________________11
0
E) Imunitate naturală
1018. Prin administrarea unor anticorpi specifici se asigură:
A) Imunitate naturală
B) Nici una din cele menţionate
C) Imunitate pasivă
D) Imunitate activă
E) Imunitate moştenită
1019. La o persoană care a contactat o boală infecţioasă imunitatea va fi:
A) Naturală
B) Nu se instalează imunitate
C) Dobândită
D) Moştenită
E) Pasivă
1020. Vaccinarea unui copil cu germeni morţi asigură o imunitate:
A) Naturală
B) Nu induce imunitate
C) Moştenită
D) Activă
E) Pasivă
1021. Plasma sanguină este constituită din:
A) 50% apă, 50% reziduu uscat
B) 95% apă, 5% reziduu uscat
C) 70% apă, 30% reziduu uscat
D) 80% apă, 20% reziduu uscat
E) 90% apă, 10% reziduu uscat
1022. Din 10% reziduu uscat plasma sanguină conţine:

Page 106 of
150
A) 5% substanţe organice, 5% substanţe anorganice
B) 3% substanţe organice, 7% substanţe anorganice
C) 1% substanţe organice, 9% substanţe anorganice
D) 9% substanţe organice, 1% substanţe anorganice
E) 7% substanţe organice, 3% substanţe anorganice
1023. Sângele este alcătuit din:
A) 10% elemente figurate + 90% plasmă
B) 50% elemente figurate + 50% plasmă
C)30% elemente figurate + 70% plasmă
D) 45-50% elemente figurate + 50-55% plasmă
E) 40-45% elemente figurate + 55-60% plasmă
1024. Din megacariocite se formează:
A) Neutrofile
B)Trombocite
C) Bazofile
D) Limfocite
E) Monocite
1025. Care din elementele figurate ale sângelui conţin histamină:
A) Neurofilele
B) Hematiile
C) Eozinofilele
D) Bazofilele
E) Monocitele
1026. Diametrul unei hematii normale variază între:
A) 4,5-5 microni
B) 6-8 microni
C) 5-7 microni
D) 7,2-7,5 microni
E) 5,5-7,5 microni
1027. Eritrocitul normal are forma:
A) Stelată
B) De fus
C) De disc biconvex
_________________________________________________________________11
1
D) De disc biconcav
E) Globuloasă
1028. Oxihemoglobina este forma de transport a:
A) CO2
B) Fe2
+
C) O2
D) CO3H
E) Fe3
+
1029. Durata medie de viaţă a hematiilor este de:
A) O zi
B) 1 an
C) O săptămână
D) O lună
E) 4 luni
1030. Contactele directe dintre aglutinogene şi aglutininele de acelaşi tip induc la
nivelul hematiilor:
A) Fagocitoză
B) Poliglobulie
C) Pinocitoză
D) Liza
E) Coagulare
1031. Trombocitele sunt:
A) Elemente figurate polinucleare
B) Elemente figurate lipsite de nucleu
Page 107 of
150
C) Leucocite polinucleare
D) Elemente figurate mononucleare
E)Leucocite mononucleare
1032. Carboxihemoglobina este un compus al Hb cu:
A) Oxigenul
B) Bioxidul de carbon
C) Monoxidul de carbon
D) Globina
E) Mioglobina
1033. Bazofilele
A) Sunt celule prismatice
B)Granulele din citoplasmă se colorează în roşu cu coloranţi bazici
C) Nu conţin substanţe vasodilatatoare
D) Sunt celule sferice cu nuclei lobaţi
E) Numărul lor creşte în bolile parazitare
1034. Eozinofilele
A) Sunt celule cu nuclei bilobaţi şi conţin granule se colorează în roşu cu coloranţi
bazici
B) Numărul lor scade în bolile parazitare
C) Sunt celule sferice cu nuclei bilobaţi
D) Au în citoplasmă granule care colorează în roz cu coloranţi neutri
E) Nu prezintă nucleu şi nici granule în citoplasmă
1035. Neutrofilele:
A) Sunt cele mai mici elemente figurate
B) Conţin enzime şi substanţe vasodilatatoare
C) Digeră microorganismele prin fagocitoză
D) Conţin granule care se colorează în albastru cu coloranţi bazici
E) Reprezintă 25% din totalul leucocitelor
1036. Limfocitele
A) Sunt celule cu nuclei bilobaţi
B) Conţin granulaţii mari de culoare roz
C) Sunt celule care produc anticorpi
D) Sunt celule care nu au rol în imunitate
E) Sunt celule anucleate
1037. Monocitele
_________________________________________________________________11
2
A) Sunt celule fusiforme fără nucleu
B) Se transformă în cadrul ţesuturilor în macrofage
C) Conţin granulaţii mici de culoare roşie
D)Au un nucleu mic periferic
E) Reprezintă 0,5% din totalul leucocitelor
1038. Trombocitele
A) Sunt cele mai mari elemente figurate
B) Prezintă un nucleu mare
C) Se formează în măduva hematogenă din megacariocite
D) Se formează în special în splină
E) Au o durată de viaţă de 120 zile
1039. Limfocitele se formează în:
A) Ţesutul mieloid din ganglionii limfatici
B) Ţesutul mieloid din amigdale
C) Ţesutul limfoid din corpul vertebrelor
D) Ţesutul limfoid din coaste şi stern
E) Ţesutul limfoid din splină şi timus
SÂNGELE
2 răspunsuri corecte
1040. Liza hematiilor îmbătrânite are loc în:
A) Măduva osoasă
B) Rinichi
C) Pancreas

Page 108 of
150
D) Ficat
E) Intestin
1041. Creşterea temporară a numărului hematiilor are loc în:
A) Stări toxice
B) Infecţii
C) Efort fizic
D) Carenţe de fier
E) Stare postprandială
1042. Scăderea numărului hematiilor se produce în:
A) În infecţii
B) Durere
C) Efort fizic
D) Lipsă de proteine şi vitamine
E) Condiţii de altitudine
1043. Leucocitele sunt celule:
A) Cu rol în transportul gazelor
B) Anucleate
C) Cu formă de disc biconcav
D) Nucleate
E) Care produc anticorpi
1044. Plasma este constituită din:
A) 9% substanţe anorganice şi 1% substanţe organice
B) Apă 90%
C) 0,1% substanţe anorganice, 9,9% substanţe organice şi 80% apă
D) 80% apă şi 20% reziduu uscat
E) 9% substanţe organice şi 1% substanţe anorganice
1045. Componenta organică plasmatică cuprinde:
A) Fosfaţi
B) Bicarbonaţi
C) Lipoproteine
D) Cloruri
E) Glicoproteine
1046. Care dintre substanţele menţionate mai jos se combină cu hemoglobina
formând compuşi stabili:
_________________________________________________________________11
3
A) Bioxidul de carbon şi oxigenul
B) Bioxidul de carbon
C) Oxigenul
D) Clorurile
E) Nitriţii
1047. Eozinofilele prezintă următoarele caracteristici:
A) Au un nucleu mare, ovalar
B) Conţin granulaţii mici
C) Numărul lor creşte în boli alergice
D) Se colorează intens cu coloranţi bazici
E) Conţin granulaţii mai mari
1048. Leucocitele bazofile conţin:
A) Anticorpi
B) Plasmină
C) Histamină
D) Adrenalină
E) Heparină
1049. Neutrofilele au următoarele caracteristici:
A) Au proprietatea de diapedeză
B) Conţin granulaţii mari
C) Au afinitate pentru coloranţi acizi
D) Emit pseudopode
E) Nu conţin enzime
1050. Trombocitele:

Page 109 of
150
A) Sunt distruse în special în măduva osoasă
B) Sunt cele mai mari elemente figurate
C) Au un nucleu mare şi granulaţii mici
D) Au rol în coagulare
E) Conţin în citoplasmă granulaţii mici
1051. Grupele sanguine se caracterizează prin prezenţa:
A) În plasmă a unor anticorpi A, B
B) În plasmă a unor antigene D
C) Pe hematii a unor antigene A, B
D) Pe hematii a unor aglutinine anti-D
E) În plasmă a unor aglutinine alfa, beta
1052. Trombocitele se caracterizează prin:
A) Granulaţii mari în citoplasmă
B) Diametrul 7,5 microni
C) Diametrul 2-4 microni
D) Lipsite de nucleu
E) Nucleul în desagă
1053. Distrugerea trombocitelor:
A) Pune în libertate factori ai coagulării
B) Pune în libertate factorii plasmatici ai coagulării
C) Are loc în măduva hematogenă
D) Poate avea loc în splină
E) Se face prin fragmentarea megacariocitelor
1054. Imunitatea este capacitatea de a recunoaşte şi neutraliza:
A) Numai bacteriile
B) Celulele străine organismului
C) Substanţele proprii ale organismului nemodificate
D) Substanţele proprii modificate
E) Numai toxinele şi virusurile
1055. Monocitele sunt formate în:
A) Megacariocite
B) Ficat
C) Măduva osoasă
D) Timus
E) Organele limfopoetice
_________________________________________________________________11
4
1056. Monocitele participă la apărarea organismului prin:
A) Numai prin pinocitoză
B) Fagocitoză şi hemoliză
C) Fagocitoza bacteriilor şi resturilor celulare
D) Prin transformarea în macrofage
E) Prin transformarea în megacariocite
1057. Leucocitele îndeplinesc următoarele funcţii:
A) Transportă oxigen
B) Produc anticorpi
C) Produc hormoni
D) Distrug toxinele de origine microbiană
E) Determină grupele sanguine
1058. Hemostaza temporară este determinată de:
A) Aglutinarea limfocitelor
B) Dilatarea vasului lezat
C) Constricţia vasului lezat
D) Aglutinarea trombocitelor
E) Aglutinarea leucocitelor
1059. În hemostaza definitivă Ca2+ intervine în formarea:
A) Plasminei
B) Tromboplastinei
C) Factorilor trombocitari ai coagulării
D) Factorilor plasmatici ai coagulării

Page 110 of
150
E) Trombinei active
1060. Aglutininele:
A) Sunt prezente în trombocite
B) Sunt antigene
C) Sunt anticorpi
D) Sunt prezente pe suprafaţa eritrocitelor
E) Sunt prezente în plasma sanguină
1061. Ionul de Ca++ este indispensabil în:
A) Formarea trombocitelor
B) Eliberarea factorilor trombocitari ai coagulării
C)Formarea tromboplastinei
D) Formarea trombinei active
E) Formarea plasminei
1062. La adult limfocitele se produc şi în:
A) Măduva spinării
B) Măduva roşie din diafiza oaselor lungi
C) Ficat
D) Amigdale
E) Splină
1063.Componentele principale ale sângelui sunt:
A) elementele figurate 40-45 %
B) Plasma 55-60%
C) Plasma 45-50%
D) Plasma 40-45%
E) Elementele figurate 55-60%
1064. Elementele figurate fără nucleu în sângele circulant sunt:
A) Polimorfonuclearele
B) Monocitul
C) Limfocitul
D) Trombocitul
E) Eritrocitul
1065. Trombocitele:
A) Aderă la endoteliul vascular lezat
B) Fagocitează bacteriile
C) Eliberează factorii coagulării
D) Fagocitează resturile celulare mai mari
_________________________________________________________________11
5
E) Sintetizează anticorpii specifici
1066. Trombocitele au rol în:
A) Imunitate
B) Fagocitoză
C) Bolile alergice
D) Hemostaza temporară
E) Formarea tromboplastinei
1067. Hematiile
A)Au o suprafaţă de 1500 de ori mai mică decât suprafaţa totală a corpului
B) Au un diametru de 2,5 – 2,7 microni
C) Au un diametru de 7,2 – 7,5 microni
D) Au forma unor discuri biconcave
E) Au forma unor lentile biconvexe
1068. Soarta limfocitelor:
A) Cea mai mare parte se răspândeşte în ţesuturi
B)Cea mai mare parte intră în sânge
C) O mică parte se pierd în lumenul intestinal
D) O mică parte proliferează intens
E) O mare parte este fagocitată
1069. Grupa sanguină 0:
A) Se datorează prezenţei pe hematii a aglutinogenului A
B) Se datorează prezenţei pe hematii a aglutininei alfa

Page 111 of
150
C) Se datorează prezenţei pe hematii a aglutinogenului B
D) Poate dona la toate grupele sanguine
E) Se datorează prezenţei în plasmă a aglutininelor alfa şi beta
1070. Bazofilele:
A) Sunt celule anucleate
B) Sunt celule cu nuclei lobaţi
C) Conţine histamină şi heparină
D) Nu conţin substanţe vasodilatatoare
E) Numărul lor scade în stadiile tardive ale inflamaţiilor
1071. Eozinofilele:
A) Sunt celule anucleate
B) Numărul lor scade în parazitoze şi alergii
C) Numărul lor creşte în parazitoze şi alergii
D) Sunt celule cu nuclei bilobaţi
E) Sunt cele mai mici elemente figurate
1072. Trombocitele:
A) Sunt cele mai mari elemente figurate
B) Se formează în splină din megacariocite
C) Sunt distruse de către splină
D) Se transformă în ţesuturi în macrofage
E) Se formează în măduva hematogenă din megacariocite
1073. Neutrofilele:
A) Nu prezintă nuclei
B) Au proprietatea de diapedeză
C) Au proprietatea de fagocitoză
D) În ţesuturi se transformă în megacariocite
E) Au rol esenţial în coagularea sângelui
_________________________________________________________________11
6
SISTEMUL CIRCULATOR
1răspuns corect
1074. Nodulul sinoatrial se află:
A) În peretele atriului drept, lângă orificiile de vărsare a venelor pulmonare
B) În septul interatrial
C) În peretele atriului drept, lângă orificiul de vărsare a sinusului coronar
D) În peretele atriului drept, lângă orificiul de vărsare a venei cave inferioare
E) În peretele atriului drept lângă orificiul de vărsare a venei cave suparioare
1075. Arterele coronare se desprind din:
A) Artera pulmonară
B) Aorta descendentă
C) Atriul drept
D) Porţiunea iniţială a aortei
E) Cârja aortei
1076. Plexul cardiac este format din:
A) Fibre simpatice din ganglionii cervicali
B) Fibre parasimpatice din plexul celiac
C) Fibre parasimpatice din ganglionii toracali
D) Fibre simpatice din nervii splanhnici
E) Fibre parasimpatice din nervii toracali
1077. Arterele esofagiene se desprind din:
A) Aorta ascendentă
B) Arterele bronşice
C) Cârja aortei
D) Aorta toracică
E) arterele intercostale
1078. Venele hepatice se varsă în:
A) Trunchiul celiac
B) Vena iliacă comună
C) Vena cavă inferioară
D) Vena cavă superioară

Page 112 of
150
E) Vena portă
1079. Inima adultului are o grautate aproximativă de:
A) 150 grame
B) 500 grame
C) 200 grame
D) 300 grame
E) 400 grame
1080. Circulaţia mare începe în:
A) Atriul stâng
B) Artera pulmonară
C) Atriul drept
D) Ventriculul stâng
E) Ventriculul drept
1081. Între ventricului drept şi stâng se află:
A) Orificiul atrioventricular stâng
B) Septul interventricular
C) Orificiul atrioventricular drept
D) Valva bicuspidă
E) Valva tricuspidă
1082. Miocardul atrial este separat de cel ventricular prin:
A) Orificiile atrioventriculare
B) Inele fibroase
C) Valvele: bicuspidă şi tricuspidă
D) Septul interatrial
E) Septul interventricular
1083. Discurile intercalare ale ţesutului muscular cardiac delimitează
_________________________________________________________________11
7
A) Două celule miocardice unite transversal
B) Fibrele musculare cardiace între ele în timpul contracţiei
C) Două celule miocardice unite longitudinal
D) Discurile clare de cele întunecate
E) Sarcomerele succesive
1084. Zonele reflexogene implicate în reglarea activităţii cardio-vasculare sunt
reprezentate de:
A) Centrul cardiovasomotor bulbopontin
B) Zone din interiorul aparatului cardiovascular
C) Hipotalamus
D) Sistemul limbic
E) Scoarţa cerebrală
1085. Factorul principal care asigură fluxul limfei este:
A) Pulsaţia arterială
B) Mişcarea membrelor
C) Aspiraţia toracică
D) Contracţia vaselor limfatice
E) Gravitaţia
1086. Intervalul de timp dintre zgomotul sistolic şi cel diastolic:
A) Este egal cu cel dintre zgomotul diastolic şi cel sistolic
B) Este egal cu durata unei revoluţii cardiace
C) Este mai mic decât cel dintre zgomotul diastolic şi cel sistolic
D) Este mai mare decât cel dintre zgomotul diastolic şi cel sistolic
E) Este mult mai mare decât durata sistolei ventriculare
1087. Venele colice stângi se varsă în:
A) Venele jejunoileale
B) Direct în trunchiul venei porte
C) Vena mezenterică inferioară
D) Vena mezenterică superioară
E) Vena splenică
1088. Foliculi limfatici solitari se găsesc în:
A) Pereţii stomacului

Page 113 of
150
B) Pereţii căilor respiratorii extrapulmonare
C) Pereţii intestinului
D) Pereţii uterului
E) Pereţii vaselor limfatice
1089. Unde este localizat corpul celular al fibrelor parasimatice postganglionare care
realizează inervaţia nodului sino-atrial:
A) La nivelul nucleilor motori ai nervului vag din trucnhiul cerebral
B) În grosimea micoardului atrial
C) La nivelul nucleilor senzitivi ai nervului vag din trunchiul cerebral
D) La nivelul ganglionilor lanţului cervical paravertebral
E) La nivelul ganglionilor paravertebvrali cervicodorsali
1090. Care din următoarele substanţe nu pot fi folosite de miocard ca substrat
energetic:
A) Glucoza
B) Corpii cetonici
C) Acetilcolina
D) Acidul lactic
E) Acizii graşi
1091. Activitatea inimii este condusă de nodulul sinoartral pentru că:
A) Este singurul centru al sistemului excitoconductor situat la nivelul atriilor
B) Descarcă impulsuri electrice cu cea mai mare intensitate
C) Este centrul autoritmic cu cea mai slabă inervaţie parasimpatică
D) Este centrul autoritmic cu cea mai puternică inervaţie simpatică
E) Are cea mai mare frecvenţă de descărcare a impulsurilor
1092. Care perioadă a ciclului cardiac are durata de 0,5 secunde?
A) Sistola atrială
B) Diastola generală
_________________________________________________________________11
8
C) Sistola ventriculară
D) Diastola atrială
E) Diastola ventriculară
1093. Impulsurile de contracţie a inimii circulă în următoarea ordine:
A) Nod AV – nod SA – fascicul His – reţeaua Purkinje
B) Nod SA – fascicul His – nod AV – reţeaua Purkinje
C) Nod AV – nod SA – reţeaua Purkinje – fascicul His
D) Nod SA – nod AV – reţeaua Purkinje – fascicul His
E) Nod SA – nod AV – fascicul His – reţeaua Purkinje
1094. În atriul stâng se deschid:
A) Vena cavă superioară
B) Arterele coronare
C) Aorta
D) Arterele pulmonare
E) Venele pulmonare
1095. La un pacient în vârstă de 20 de ani s-au determinat:
- puls : 75/min
- sistola atrială: 0,150 secunde
- sistola ventriculară: 0,300 secunde
- diastola generală: 0,350 secunde
- debitul sistolic : 80 ml
Valoarea debitului cardiac este de :
A) 5,5 l
B) 6,25 l
C) 6,0 l
D) 5,75 l
E) 6,05 l
1096. Care din următorii factori au rol în producerea zgomotului diastolic:
A) Umplerea pasivă ventriculară
B) Închiderea valvelor semilunare
C) Închiderea valvei tricuspide

Page 114 of
150
D) Închiderea valvei bicuspide
E) Deschiderea valvelor semilunare
1097. În timpul căror faze ale ciclului cardiac, valva bicuspidă este închisă:
A) În sistola atrială
B) Pe toată durata ciclului cardiac cu exceptţia sistolei atriale
C) În sistola ventriculară
D) În diastola generală
E) În umplerea ventriculară pasivă
1098. Considerând următoarele structuri cardiace:
1 Miocardul contractil atrial
2 Miocardul contractil atrial
3 Nodul sinoatrial
4 Nodul atrioventricular
5 Fascicului His
6 Reţeaua Purkinje
Precizaţi care este succesiunea normală de conducere a impulsului electric în inimă:
A) 1-3-4-5-6-2
B) 3-1-4-6-5-2
C) 1-2-3-4-5-6
D) 3-1-4-5-6-2
E) 3-4-5-6-1-2
1099. Nodulul atrio-ventricular este localizat în:
A) Atriul drept
B) Ventriculul drept
C) Atriul stâng
D) Septul interaatrial
E) Septul interventriucular
1100. În septul interventricular cardiac se află localizat:
_________________________________________________________________11
9
A) Nodulul sinoatrial
B) Nu există ţesut nodal
C) Nodulul atrioventricular
D) Fasciculul His
E) Reţeaua Purkinje
1101. Aorta pleacă din:
A) Atriul drept
B) Nu pleacă din inimă
C) Atriul stâng
D) Ventriculul drept
E) Ventriculul stâng
1102. Artera pulmonară pleacă din:
A) Atriul drept
B) Sinusul coronar
C) Atriul stâng
D) Ventriculul drept
E) Ventriculul stâng
1103. Vena cavă superioară se deschide în:
A) Atriul drept
B) Nu se varsă în inimă
C) Atriul stâng
D) Ventriculul drept
E) Ventriculul stâng
1104. Zgomotul sistolic este consecinţa:
A) Închiderii valvulelor atrio-ventriculare şi sistolei atriale
B) Numai a sistolei ventriculare
C) Deschiderii valvulelor atrio-ventriculare şi sistolei atriale
D) Închiderii valvulelor atrio-ventriculare şi sistolei ventriculare
E) Sistolei ventriculare şi atriale
1105. Care este structura care caracterizează numai fibra musculară cardiacă:

Page 115 of
150
A) Striaţiuni transversale
B) Mitocondrii puţine
C) Miofilamente
D) Discuri intercalare
E) Nucleu mic situat periferic
1106. O revoluţie cardiacă (70/minut) durează:
A) 0,7 secunde
B) 0,3 secunde
C) 7 secunde
D) 0,8 secunde
E) 8 secunde
1107. O sistolă ventriculară durează:
A) 0,8 secunde
B) 1 secundă
C) 0,7 secunde
D) 0,3 secunde
E) 3 secunde
1108. O Sistolă atrială durează:
A) 0,8 secunde
B) 1 secundă
C) 0,7 secunde
D) 0,3 secunde
E) 0,1 secunde
1109. Valoarea debitului sistolic este de:
A) 40 ml
B) 100 ml
C) 40-50 ml
D) 50-70 ml
E) 70-90 ml
_________________________________________________________________12
0
1110. Vena cavă inferioară se deschide în:
A) Atriul drept
B) Nu se deschide în inimă
C) Atriul stâng
D) Ventriculul drept
E) Ventriculul stâng
1111. Numărul de impulsuri generate de nodulul sinoatrial este de:
A) 40/minut
B) 25-40/minut
C) 60-70/minut
D) 70-80/minut
E) 20-25/minut
1112. Celulele ţesutului excitoconductor nodal se caracterizează prin:
A) Puţină sarcoplasmă
B) Mulţi nuclei
C) Mult glicogen
D) Multe mitocondrii
E) Reticul endoplasmic bogat
1113. Inervaţia extrinscecă a inimii se realizează prin:
A) Numai fibre vegetative simpatice
B) Numai prin fibre din nervul vag
C) Numai fibre parasimpatice
D) Lipsesc fibrele vegetative
E) Fibre simpatice şi parasimpatice
1114. Ritmicitatea este proprietatea cordului de:
A) A se contracta atunci când este stimulat
B)A răspunde la stimuli subliminari
C)A răspunde printr-o contracţie la stimuli adecvaţi
D)A se contracta succesiv

Page 116 of
150
E) A conduce unda de contracţie
1115. Conductibilitatea este proprietatea micardului de:
A) A conduce unda de contracţie de la nodulul atrioventricular în întreg cordul
B) A răspunde printr-o contracţie la stimuli adecvaţi
C) A se contracta când este stimulat
D) A conduce unda de contracţie de la nodulul sinoatrial în întreg cordul
E) A se contracta succesiv
1116. Debitul cardiac la om este de:
A) 1 l
B) 6,5 l
C) 3 l
D) 4,5 l
E) 5,5 l
1117. Fibra musculară cardiacă:
A) Are un nucleu mare central
B) Nu are nucleu
C) Are un nucleu mic excentric
D) Are un nucleu mic central
E) Are mulţi nuclei mici dispuşi sub sarcolemă
1118. Arterele carotide irigă:
A) Encefalul, organele feţei, membrele superioare
B) Numai encefalul
C) Organele feţei, gâtului, membrele sujperioare
D) Gâtul organele feţei, encefalul
E) Gâtul, encefalul, membrele superioare
1119. Din partea toracică a aortei se desprind:
A) Artera subclavicularăp stângă
B) Arterele esofagiene, intercostale şi axilare
C) Arterele bronşice, intercostale, arterele axilare
D) Arterele bronşice, intercostale, arterele subclaviculare
_________________________________________________________________12
1
E) Arterele bronşice, intercostale, esofagiene
1120. Arterele renale şi genitale provin din:
A) Artera mezenterică superioară
B) Artera iliacă comun ă
C) Artera mezenterică inferioară
D) Aorta abdominală
E) Artera iliacă internă
1121. Părţile componente ale aortei sunt dispuse în următoarea ordine (plecând din
cord):
A) Aorta toracică, cârja aortei, aorta abdominală, aorta ascendentă
B) Aorta toracică, cârja aortei, aorta ascendentă, abdominală
C) Aorta ascendentă, cârja, aorta descendentă, aorta toracică abdominală
D) Aorta abdominală, toracică, cârja aortei, aorta ascendentă
E) Aorta ascendentă, cârja, aorta abdominală, toracică
1122. Din cârja aortei pornesc:
A) Arterele coronare,
B) Artera subclaviculară dreaptă
C) Artera pulmonară
D) Arterele bronşice
E) Trunchiul brahiocefalic
1123. Excitabilitatea este proprietatea cordului de:
A) A răspunde printr-o contracţie la stimuli adecvaţi
B) A continuă să se contracte şi după ce a fost scoasă din organism
C) A se contracta succesiv
D) A conduce unda de contracţie de la nodulul sinoatrial în întreg cordul
E) A răspunde printr-o contracţie la stimul subliminar
1124. Debitul cardiac la om scade în timpul:
A) Sarcinii

Page 117 of
150
B) Cântatului
C) Somnului
D) Febrei
E) Efortului fizic
1125. Diastola generală este cuprinsă între:
A) Sfârşitul diastolei ventriculare-începutul sistolei ventriculare
B) Începutul sistolei ventriculare-începutul sistolei atriale
C) Sfârşitul sistolei ventriculare-începutul sistolei atriale
D)Sfârşitul sistolei atriale-începutul diastolei ventriculare
E) Sfârşitul sistolei atriale-începutul sistolei ventriculare
1126. Artera subclaviculară dreaptă pleacă din:
A) Carotida comună dreaptă
B) Aorta toracică
C) Trunchiul brahiocefalic
D)Cârja aortei
E)Aorta ascendentă
1127. Artera carotidă stângă comună şi artera subclaviculară stângă sunt ramificaţiile:
A) Aortei ascendente
B) Aortei descendente
C) Arterei pulmonare
D) Trunchiului brahiocefalic
E) Cârjei aortei
1128. Vena cavă inferioară se formează prin confluenţa:
A) Venelor iliace interne şi venelor iliace externe
B) Venelor mezenterice superioare
C) Venelor iliace externe şi venelor iliace comune
D) Venelor iliace comune
E) Venelor mezenterice inferioare
1129. Contracţia musculaturii scheletice a membrelor favorizează întoarecerea
sângelui spre cord prin:
A) Scăderea presiunii intravenoase
_________________________________________________________________12
2
B) Comprimarea venelor
C) Scăderea presiunii intraarteriale
D) Comprimarea capilarelor
E) Comprimarea arterelor
1130. Circulaţia pulmonară asigură circulaţia sângelui:
A) Din atriul drept, plămân, atriul stâng
B) Din ventriculul stâng, plămân, atriul drept
C) Din ventriculul drept, plâmăn, ventriculul stâng
D) Din ventriculul stâng, plămân, atriul stâng
E) Din ventriculul drept, plămân, atricul stâng
1131. Artera brahială continuă:
A) Artera axilară
B) Artera radială
C) Artera ulnară
D) Artera subclaviculară
E) Artera carotidă comună
1132.. Presiunea arterială maximă este determinată de:
A) Sistola ventriculară dreaptă
B) Sistola atrioventriculară dreaptă
C) Sistola ventriculară stângă
D) Sistola atrială dreaptă
E) Sistola atrială stângă
1133. Venele jugulare interne drezeană sângele din:
A) Cap, gât
B) Torace
C) Umăr, gât
D) Cap, membre inferioare

Page 118 of
150
E) Umăr, membre superioare
1134. Venele subclaviculare drenează sângele din:
A) Cap
B) Abdomen
C) Gât
D) Torace
E) Membre superioare
1135. În hilul ganglionului limfatic găsim:
A) Vase limfatice aferente şi eferente
B) Foliculi limfatici
C) Vase limfatice aferente
D) Vase limfatice eferente
E) Nu găsim vase limfatice
1136. Artera axilară:
A) Se continuă cu artera subclaviculară
B)Este continuarea arterei subclaviculare
C) Se continuă cu artera radială
D) Se continuă cu artera ulnară
E) Este continuarea arterei brahiale
1137. Artera mezenterică superioară irigă:
A) Stomacul
B) Ficatul
C) Rinichii
D)Pancreasul
E) Splina
1138. Venele iliace externe aduc sângele de la:
A) Bazin
B) Membrele superioare
C) Organele abdominale
D) Gonade
E) Membrele inferioare
1139. Sistemul limfatic este alcătuit din:
_________________________________________________________________12
3
A) Vase sanguine, inimă şi vase limfatice
B) Splină, timus şi vase sanguine
C) Atrii, ventriculi şi ganglioni limfatici
D) Vase limfatice, ganglioni limfatici şi organe limfoide
E) Amigdale, artera aortă şi vase limfatice
1140. Sistemul cardiovascular este alcătuit din:
A) Vase limfatice, organe limfoide şi inimă
B) Inimă, organe limfoide şi ganglioni limfatici
C) Vase de sânge şi inimă
D) Splină, timus şi vase limfatice
E) Organe limfoide, vase limfatice şi ganglioni limfatici
1141. Învelişul extern al inimii:
A) Se numeşte miocard
B) Se numeşte endocard
C) Este format dintr-un singur strat extern seros
D) Este format dintr-un singur strat intern fibros
E) Se numeşte pericard şi este format dintr-un strat fibros şi un strat seros
1142. Peretele inimii este format:
A) Numai din pericard
B) Numai din endocard
C) Numai din micoard
D) Din epicard, miocard şi endocard
E) Numai din epicard şi miocard
1143. În atriul drept se varsă:
A) Venele pulmonare
B) Artera aortă

Page 119 of
150
C) Artera pulmonară
D) Venele cave
E) Venele iliace externe
1144. În atriul stâng se deschid:
A) Venele iliace
B) Arterele principale
C) Venele femurale
D) Venele pulmonare
E) Venele poplitee
1145. Valvele inimii sunt aşezate astfel:
A) Valva tricuspidă între atriul stâng şi ventriculul stâng
B) Valva bicuspidă la baza arterei aorte
C) Valva semilunară între atriul drept şi ventriculul drept
D) Valva tricuspidă între atriul drept şi ventriculul drept
E) Valva bicuspidă la baza arterei pulmonare
1146. Schimburile nutritive, plastice şi gazoase dintre sânge şi ţesuturi se fac prin:
A) Secreţie, filtrare şi absorbţie
B)Absorbţie, secreţie şi pinocitoză
C) Pinocitoză, difuziune şi filtrare
D) Secreţie, difuziune şi absorbţie
E) Secreţie, pinocitoză, difuziune
1147. Vascularizaţia inimii este asigurată de:
A) Arterele coronare, artera aortă şi artera pulmonară
B) Artera carotidă, arterele coronora şi arterele subclaviculare
C) Venele coronare, capilarele sinusoide şi trunchiul celiac
D) Arterele coronare, venele şi capilarele coronare
E) Venele pulmonare, venele subclaviculare şi arterele coronare
1148. Circulaţia pulmonară:
A)Este formată din artera aortă şi ramurile ei
B) Se mai numeşte şi circulaţie mare
C) Este realizată de vase sanguine care transportă sângele cu O2 de la ventricului
drept la plămâni
_________________________________________________________________12
4
D) Este realizată de vase sanguine care transportă sângele cu CO2 de la ventriculul
drept la plămâni
E) Se mai numeşte şi circulaţia sistemică
1149. Principala regiune a inimii cu rol de generator de impulsuri este:
A) Nodulul atrioventriculare
B) Fasciculul Hiss
C) Reţeaua Purkinje
D) Nodulul sinoatrial
E) Fasciculul Hiss şi reţeaua Purkinje
1150. Pulsul sanguin este consecinţa dilatării pereţilor:
A) Arterei pulmonare
B) Arterei femurale
C) Arterei aorte
D) Arterelor coronare
E) Venelor cave
SISTEMUL CIRCULATOR
2 răspunsuri corecte
1151. Fasciculul His se caracterizează prin:
A) Intră în peretele ventricular şi se ramifică subepicardic
B) Porneşte din nodulul sinoatrial
C) Porneşte din nodulul atrioventicular
D) Intră în septul interatrial şi se împarte în două ramuri
E) Intră în septul interventricular şi se îmarte în două ramuri
1152. Ramurile fsciculului His se distribuie:
A) Subepicardic
B) Endocardului

Page 120 of
150
C) Subendocardic
D) Miocardului atrial
E) Miocardului ventricular
1153. Celulele ţesutului nodal se caracterizează prin:
A) Conţin puţin glicogen
B) Au sarcoplasmă mai puţină
C) Au sarcoplasmă mai multă
D) Conţin puţine mitocondrii
E) Conţin multe mitocondrii
1154. Epicardul se caracterizează prin:
A) Constituie foiţa parietală a pericardului
B) Este o membrană epitelială pluristratificată
C) Este o membrană conjuctivă subţire
D) Are o structură identică cu endocardul
E) Este foiţa fiscerală a pericardului
1155. Inima este formată din 4 camere, despărţite între ele prin:
A)Valva bicuspidă la orificiul atrioventricular drept
B) Valvele semilunare sau sigmoide
C) Valva tricuspidă la orificiul atrioventricular drept
D) Valva tricuspidă la orificiul atrioventricular stâng
E) Valva bicuspidă la orificiul atrioventricular stâng
1156. Componentele circlaţei mici sunt:
A) Ventriculul stâng
B) Arterele coronare
C) Venele pulmonare
D) Vena cavă superioară
E) Ventriculul drept
1157.Pe faţa internă a miocardului ventricular se găseşte:
_________________________________________________________________12
5
A) Nodulul atrio-ventricular
B) Muşchi papilari
C)Trabecule cărnoase
D) Epicard
E) Fasciculul His
1158. Vasele stomacale sunt:
A) Vena gastrică stângă
B) Artera gastrică stângă, ramură directă din aorta abdominală
C) Artera gastrică stângă, ramură a trunchiului celiac
D) Vena gastrică stângă, ramură a venei cave inferioare
E) Vena gastrică stângă, ramură a venelor hepatice
1159. Artera mezenterică inferioară irigă:
A) Rectul
B) Pancreasul
C) Intestinul subţire
D) Colonul ascendent
E) Colonul descendent
1160. Artera poplitee se caracterizează prin:
A) Se continuă în arcadele plantare
B) Este ramură a arterei iliace interne
C) Este ramură a arterei iliace externe
D) Este continuarea afterei femurale
E) Are ca ramură artera tibială
1161. Sinusul coronarian se caracterizează prin:
A) Colectează venele pulmonare
B) Colectează venele coronare
C)Colectează arterele coronare
D) Se deschide în atriul drept
E) Se deschide în atriul stâng
1162. Fibrele parasimpatice ale plexului cardiac:

Page 121 of
150
A) Au efecte vasodilatatoare coronariene
B) Inervează predominant reţeaua lui Purkimje
C) Inervează predominant nodulul sinoatrial
D) Diminuează activitatea cordului
E) Aplifică activitatea cordului
1163. Ramurile care pornesc direct din cârja aortei sunt:
A) Artera carotidă comună stângă
B) Arterele coronare
C) Artera subclaviculară dreaptă
D) Artera subclaviculară stângă
E) Artera carotidă comună dreaptă
1164. Fibrele simpatice ale plexului cardiac:
A) Diminuează activitatea micoardului
B) Inervează predominant nodulul sinoatrial
C) Au efecte vasodilatatoare coronariene
D) Au efecte vasoconstrictoare coronariene
E) Stimulează activitatea miocardului
1165. Trunchiul brahiocefalic se împarte în:
A) Arterele coronare
B) Artera carotidă comună dreaptă
C) Artera carotidă comună stângă
D) Artera subclaviculară dreaptă
E) Artera subclaviculară stângă
1166. Din organele limfoide fac parte:
A) Pancreasul exocrin
B) Tiroida
C) Timusul
D) Paratiroidele
E) Splina
_________________________________________________________________12
6
1167. Muşchiul scheletic diferă de micard prin faptul că:
A) Nu răspunde la stimuli subliminari
B) Prezintă o structură striată
C) Prezintă inervaţie motorie somatică
D) Nu poate acumula datorie de oxigen
E) Poate prezenta o contracţie tetanică
1168. Canalul limfatic drept:
A) Colectează limfa din partea dreaptă a capului şi gâtului
B) Începe prin cisterna chili
C) Colectează limfa din partea dreaptă a abdomenului
D) Colectează limfa din partea dreaptă a toracelui
E) Colectează limfa membrului inferior drept
1169. Ganglionii limfatici sunt în legătură cu:
A) Sinusuri limfatice aflate în afara capsulei fibroase
B) Vase limfatice aferente ce pătrund prin hil
C) Vase limfatice aferente ce pătrund în ganglioni în afara hilului
D) Vase limfatice eferente ce părăsesc ganglionul prin hil
E) Vase limfatice eferente ce părăsesc ganglionul în afara hilului
1170. Stimularea simpatică produce vasoconstricţie în toate teritoriile, cu excepţia:
A) Vaselor coronare
B) Vaselor din tegument
C) Vaselor pulmonare
D) Vaselor din muşchii scheletici
E) Vaselor renale
1171. Care din următorii factori au rol în producerea zgomotului sistolic:
A) Închiderea valvelor atrio-ventriculare
B) Contracţia atrială
C) Contracţia muşchiului ventricular
D) Deschiderea valvei tricuspide

Page 122 of
150
E) Închiderea valvelor semilunare
1172. Circulaţia venoasă este uşurată:
A) De prezenţa valvulelor venoase
B) De ridicarea diafragmului şi mărirea presiunii intraabdominale
C) De coborârea planşeului interatrial în timpul contracţiilor ventriculare
D) În timpul inspiraţiei
E) De gravitaţie în venele iliace
1173. Circulaţia mare se termină:
A) În ventriculul drept
B) Prin trucnhiurile brahiocefalice
C) Prin vena cavă superioară
D) Prin vena cavă inferioară
E) În atriul stâng
1174.Endocardul este constituit din:
A) Epiteliu prevăzut cu platou striat
B) Endoteliu
C) Foiţa parietală a endocardului
D) Foiţa viscerală a endocardului
E) Membrană bazală
1175. Din trunchiul celiac iau naştere
A) Artera renală
B) Artera pancreatică
C) Artera mezenterică superioară
D) Artera splenică
E) Artera hepatică
1176. Stimularea porţiunii laterale a centrului cardiovasomotor bulbopontin produce:
A) Vasoconstricţie la nivellul circulaţiei coronare
B) Impulsuri care ajung la cord pe calea nervului vag
C) Eliberare de noradrenalină la nivelul terminaţiilor nervoase postganglionare
D) Inhibarea eliberării de acetilcolină la nivelul terminaţiilor nervoase
_________________________________________________________________12
7
E) Tahicardie
1177. Calea aferentă a reflexelor cardiovasomotorii depresoare este reprezentată de:
A) Perechea a XI a de nervi cranieni
B) Nervii cu origine în ganglionii paravertebrali cervicodorsali
C) Perechea a VII a de nervi cranieni
D) Perechea a IX a de nervi cranieni
E) Perechea a X a de nervi cranieni
1178. Care din următoarele glande endocrine influenţează prin secreţiile lor tensiunea
arterială:
A) Timusul
B) Medulosuprarenala
C) Lobul anterior al hipofizei
D) Lobul posterior al hipofizei
E) Epifiza
1179. Care din următoarele substanţe au efect vasoconstrictor:
A) Hormonul antidiuretic
B) Cortizolul
C) Angiotensina I
D) Angiotensina II
E) Aldosteronul
1180. Care din următorii factori pot determina apariţia unei tensiuni arteriale de
180/100 mm Hg:
A) Efectul unei hemoragii
B) Vârsta înaintată
C) Creşterea vâscozităţii sângelui
D) Creştere elasticităţii peretelui vascular
E) Efectul acetilcolinei
1181. Care din structurile sistemului nervos central intervin în reglarea activităţii

Page 123 of
150
cardiovasculare:
A) Cerebelul
B) Ganglionii bazali
C) Talamusul
D) Hipotalamusul
E) Sistemul limbic
1182. Vena portă se formează din:
A) Venele genitale
B) Venele hepatice
C) Venele diafragmatice
D) Vena splenică
E) Vena mezenterică superioară
1183. Care vase sunt prevăzute cu valvule:
A) Metarteriolele
B) Vene situate sub nivelul cordului
C) Arteriolele
D) Vena cavă superioară
E) Vasele limfatice
1184. Canalul toracic primeşte limfa din:
A) Partea dreaptă şi stângă a toracelui
B) Membrul superior drept
C) Membrul superior stâng
D) Membrul superior stâng şi drept
E) Membrul inferior drept şi stâng
1185. Automatismul inimii poate fi modificat de următorii factori extrinseci:
A) Temperatură
B) Glicogen
C) Apă
D) Serotonina, adrenalină
E) Adrenalină, acetilcolină
1186. Debitul cardiac creşte în:
_________________________________________________________________12
8
A) Somn
B) Febră, sarcină
C) Somn, febră
D) Efort fizic
E) Sarcină şi somn
1187. Zgomotul sistolic se caracterizează prin:
A) Zgomot ascuţit
B) Zgomot scurt
C) Zgomot lung
D) Tonalitate ridicată
E) Tonalitate joasă
1188. Zgomotul diastolic se caracterizează prin:
A) Fără tonalitate
B) Zgomotul lung
C) Zgomot scurt
D) Ascuţit
E) Tonalitate joasă
1189. Zgomotul sistolic este consecinţa:
A) Contracţiei atriilor şi ventriculelor
B) Deschiderii valvelor atrioventriculare
C) Închiderii valvelor atrioventriculare
D) Contracţiei muşchiului ventricular
E) Contracţiei muşchilor atriali
1190. Fibra musculară cardiacă se caracterizează prin:
A) Puţine mitocondrii, multe miofibrile
B) Sarcolema groasă, nucleu mic central
C) Multe mitocondrii, reticul endoplasmic bogat

Page 124 of
150
D) Puţine mitocondrii, reticul endoplasmic bogat
E) Sarcolema subţire, nucleu mic central
1191. Care organite sunt bine reprezentate în fibra musculară cardiacă:
A) Lizozomii
B) Aparatul Golgi
C) Mitocondriile
D) Reticulul endoplasmic
E) Ribozomii
1192. Fibrele simpatice din plexul cardiac se caracterizează prin:
A) Induc vasoconstricţie coronariană
B) Provin din ganglionii cervicali
C) Provin din ganglionii toracici
D) Exercită efecte inhibitoare asupra miocardului
E) Exercită efecte stimulatoare asupra miocardului
1193. Fibrele parasimpatice din plexul cardiac au următoarele caracteristici:
A) Inervează predominant ambii noduli excito-conductori
B) Inervează predominant nodulul atrioventricular şi fasciculul His
C) Diminuă activitatea cordului
D) Stimulează activitatea cordului
E)Inervează predominant fasciculul His şi nodulul sinoatrial
1194. Epicardul:
A) Căptuşeşte ventriculele
B) Este foiţa parietală a pericardului
C) Este foiţa viscerală a pericardului
D) Acoperă suprafaţa inimii
E) Căptuşeşte atriile
1195. Trunchiul brahiocefalic se împarte în:
A) Artera subclaviculară comună
B) Artera subclaviculară stângă
C) Artera subclaviculară dreaptă
D) Carotida comună dreaptă
E) Carotida comună stângă
_________________________________________________________________12
9
1196. În tunica internă a unei artere găsim
A) Strat epitelial stratificat pavimentos
B) Endoteliu
C) Strat subendotelial conjunctiv
D) Fibre musculare striate
E) Numeroase vase şi nervi
1197. Zgomotul diastolic este consecinţa:
A) Contracţiei muşchiului ventricular
B) Contracţiei muşchilor atriali
C) Închiderii orificiilor atrioventriculare
D) Închiderii valvulei semilunare aortice
E) Închiderii valvulei arterei pulmonare
1198. Din aorta abdominală iau naştere:
A) Artera mezenterică inferioară şi arterele bronşice
B) Arterele: splenică, hepatică, gastrică stângă
C) Artera menezterică superioară şi inferioară
D) Trunchiul celiac
E) Trunchiul celiac şi arterele esofagiene
1199. Stratul subendotelial al endocardului conţine:
A) Fibre de reticulină, colagene şi elastice
B) Celule epiteliale
C) Numai fibre de reticulină şi colagen
D) Celule conjunctive şi terminaţii nervoase
E) Celule musculare striate
1200. Faţă de fibra musculară cardiacă, ţesutul nodal diferă prin:
A) Nu are glicogen şi mitocondrii

Page 125 of
150
B) Este mai bogat în glicogen şi sarcoplasmă
C) Este mai sărac în glicogen şi sarcoplasmă
D) Are mai multe mitocondrii şi reticul endoplasmic mai bogat
E) Are mai puţine mitocondrii şi reticul endoplasmic mai redus
1201. Din circulaţia mare fac parte:
A) Aorta şi artera pulmonară
B) Aorta
C) Artera pulmonară
D) Vena pulmonară
E) Artera iliacă comună dreaptă
1202. Din mica circulaţie fac parte:
A)Venele pulmonare
B)Aorta
C) Arterele bronşice
D) Artera pulmonară
E) Vena cavă inferioară
1203. Factorii care scad tensiunea arterială sunt:
A) Scăderea vâscozităţii sângelui
B) Adrenalina
C) Vârsta înaintată
D) Hemoragiile
E) STH
1204. Capilarele sanguine se caracterizează prin:
A) Diametrul între 15-30 microni
B) Lungime 0,1 mm
C) Lungime 0,5 mm
D) Lungime 5 mm
E) Diametrul între 5-20 microni
1205. Vena cavă superioară rezultă din unirea:
A) Venelor pulmonare
B) Venei jugulare interne
C) Venelor subclaviculare
D) Trunchiului brahiocefalic drept
_________________________________________________________________13
0
E) Trunchiului brahiocefalic stâng
1206. Vena cavă inferioară drenează sângele din:
A) Membrele inferioare
B) Membrele superioare
C) Abdomen şi membre superioare
D) Abdomen, bazin
E) Cap şi membre inferioare
1207. Ramurile terminale ale aortei abdominale sunt:
A) Artera mezenterică inferioară şi superioară
B) Artera iliacă internă
C) Artera iliacă comună dreaptă
D) Artera iliacă externă
E) Artera iliacă comună stângă
1208. Artera brahială dă naştere la:
A) Artera radială
B) Arterele digitale
C) Artera axială
D) Artera ulnară
E) Artera tibială
1209. În structura tunicii medii a arterelor găsim:
A) Ţesut epitelial stratificat
B) Lamele elastice
C) Ţesut muscular striat
D) Celule musculare
E) Ţesut epitelial simplu

Page 126 of
150
1210. Tunica externă a unei artere este formată din:
A) Ţesut muscular neted
B) Ţesut epitelial stratificat pavimentos
C) Endoteliu
D) Ţesut conjunctiv
E) Vase şi nervi
1211. În care artere ţesutul elastic este foarte bine reprezentat:
A) Cârja aortei
B) Artera axilară
C) Artera femurală
D) Aorta toracică
E) Artera pulmonară
1212. Capilarele limfatice:
A) Sunt constituite dintr-un endoteliu
B) Se termină în spaţiile interstiţiale
C) Au permeabilitate scăzută
D) Au structură mult diferită de a capilarelor sanguine
E) Însoţesc arterele
1213. De la baroreceptori impulsurile ajung la centrii cardiovasculari bulbopontini
prin:
A) Fibre senzitive ale nervilor IX şi X
B) Fibre aferente simpatice
C) Fibre aferente parasimpatice
D) Fibre postganglionare parasimpatice
E) Fibre postganglionare simpatice
1214. Inhibarea activităţii simpatice determină:
A) Creşterea ventilaţiei pulmonare
B) Constricţia arterelor şi arteriolelor
C) Dilataţia arterelor şi arteriolelor
D) Creşterea frecvenţei cardiace
E) Scăderea frecvenţei cardiace
1215. Vena portă se formează prin unirea venelor:
A) Splenică
B) Hepatice
_________________________________________________________________13
1
C) Hepatice şi splenice
D) Splenică, gastrică
E) Mezenterică superioară şi inferioară
1216. În cazul activităţii cardiace normale caracteristicile ciclului cardiac sunt:
A) 40 cicluri/minut
B) Durata 04 min
C) Durata 0,4 sec
D) Durata 0,8 sec
E) 70 cicluri/min
1217. În sistola ventriculară:
A) Evacuarea sângelui se face la început lent, apoi tot mai rapid
B) Se deschid valvele bi şi tricuspide
C) Valvele bi şi tricuspide se închid
D) Se deschid valvele semilunare
E) Valvele semilunare se închid
1218. Presiunea arterială în aortă este:
A) În sistolă este minimă
B) 120-140 mmHg în diastolă
C) 70-80 mmHg în diastolă
D) 70-80 mmHg în sistolă
E) 120-140 mmHg în sistolă
1219. Sistemul cardiovascular este format din:
A) Vasele limfatice
B) Ganglionii limfatici

Page 127 of
150
C) Inima
D) Organele lifoide
E) Vasele sanguine
1220. Sistemul limfatic este alcătuit din:
A) Inimă
B) Vasele limfatice
C) Vasele sanguine
D) Ganglionii limfatici şi organele limfoide
E) Artera aortă şi artera pulmonară
1221. Sângele care pleacă din ventricului stâng:
A) Este încărcat cu CO2
B) Este sânge arterial
C) Este încărcat cu O2
D) Este sânge venos
E) Este încărcat cu carbohemoglobină
1222. Sângele care pleacă din ventriculul drept:
A) Conţine oxihemoglobină
B) Conţine O2
C) Conţine CO2
D) Este sânge venos
E) Este sânge arterial
1223. Inima:
A) Este un organ musculo-cavitar tricameral
B) Este o pompă simplă tricamerală
C) Este un organ musculo-cavitar tetracameral
D) Are un înveliş extern numit miocard
E) Are o vascularizaţie proprie asigurată de arterele coronare
1224. În atriul drept este adus:
A) Sânge încărcat cu O2
B) Sânge arterial
C) Sânge încărcat cu CO2
D) Sânge încărcat cu O2 şi CO2
E) Sânge venos
1225. Vascularizaţia inimii:
A) Este formată din artera pulmonară
_________________________________________________________________13
2
B) Este formată dina rtera aortă
C) Este alcătuită din arterle coronare
D) Este alcătuită din venele coronare
E) Este asigurată de cârja aortică
1226. Pericardul:
A) Este stratul intern al peretelui inimii
B) Intră în structura endocardului
C) Intră în structura micardului
D) Este format dintr-un strat extern fibros
E) Este format dintr-un strat intern seros
1227. Miocardul atrial:
A) Nu este separat de cel ventricular
B) Este separat numai funcţional de cel ventricular
C) Este separat numai structural de cel ventricular
D) Este separat structural de cel ventricular
E) Este separat funcţional de cel ventricular
1228. Centrii vasomotori:
A) Reglează frecvenţa cardiacă
B) Controlează vasoconstricţia şi vasodilataţia
C) Controlează rezistenţa periferică
D) Generează impulsurile contractile ale inimii
E) Reglează generarea impulsurilor descărcate de nodulul sinoatrial
1229. Presiunea sanguină:

Page 128 of
150
A) Nu depinde de debitul cardiac
B) Depinde de rezistenţa vasculară periferică
C) Nu depinde de respiraţie
D) Depinde de fazele ciclului cardiac
E) Este constantă de-a lungul venelor mari
1230. Debitul cardiac se poate calcula prin produsul:
A) Rezistenţei vasculare periferice totale
B) Volumului de sânge ejectat de fiecare ventricul la o contracţie
C) Frecvenţei cardiace
D) Variaţiei fluxului urinar
E) Presiunii arteriale sistolice
1231. Vasoconstricţia şi vasodilataţia se realizează:
A) Pe cale nervoasă prin proprioceptori
B) Pe cale nervoasă prin baroreceptori
C) Pe cale umorală prin glucagon
D) Pe cale umorală prin adrenalina
E) Prin mecanisme nervoase somatice
1232. Particularităţile pereţilor arteriali asigură:
A) Fluxul continuu al sângelui prin contractilitatea arterelor mari
B) Fluxul continuu al sângelui prin elasticitatea arterelor mari
C) Controlul lumenului arterelor mari
D) Controlul elasticităţii arteriolelor
E)Controlul lumenului arteriolelor
1233. Pulsul sanguin:
A) Se propagă prin pereţii arteriali cu o viteză de 10 ori mai mică decât fluxul sangvin
B) Se propagă prin pereţii arteriali cu o viteză de 10 ori mai mare decât fluxul
sangvin
C) Este produs prin dilatarea bruscă a pereţilor ventriculari în diastola ventriculară
D) Este produs prin dilatarea bruscă a pereţilor aortei în sistola ventriculară
E) Este o undă mecano-electrică ce se propagă prin pereţii arteriali
1234. Limfa:
A) Se formează din excesul de lichid pleural
B) Are o compoziţie asemănătoare cu lichidul interstiţial
C) Se formează prin reabsorbţia ultrafiltratului glomerular
D) Are o compoziţie similară cu a plasmei
E) Se formează din excesul de lichid interstiţial
_________________________________________________________________13
3
APARATUL EXCRETOR
1 răspuns corect
1235. În condiţii de irigaţie sanguină insuficientă a rinichiului, vasoconstricţie
produce:
A) Adrenalina
B) Angiostensina II
C) Renina
D) Aldosteronul
E) Angiotensina I
1236. Care hormon stimulează reabsorbţia Na+ şi excreţia K+ în urină:
A) Glucocorticoizii
B) Calcitonina
C) Mineralocorticoizii
D) FSH
E) LH
1237. Hilul renal se află situat pe:
A) Faţa anterioară a rinichiului
B) Marginea convexă a rinichiului
C) Faţa posterioară a rinichiului
D) Marginea laterală a rinichiului
E) Marginea medială a rinichiului
1238. La care din părţile nefronului au loc procese de secreţie activă:

Page 129 of
150
A) Tubul contort proximal
B) Porţiunea descendentă a ansei Henle
C) Glomerul
D) Tubul colector
E) Porţiunea ascendentă a ansei Henle
1239. În urma procesului de secreţie tubulară:
A) Substanţele trec din lumenul tubular în capilarele gomerulare
B) Substanţele trec din capilarele glomerulare în lumenul tubular
C) Substanţele trec din lumenul tubular în arteriola aferentă
D) Substanţele trec din capilarele peritubulare în lumenul tubular
E) Substanţele trec din lumenul tubular în capilarele peritubulare
1240. Reabsorbţia tubulară este procesul prin care:
A) Substanţele trec din lumenul tubular în capilarele peritubulare
B)Substanţele trec din lumenul tubular în capilarele glomerulare
C)Substanţele trec din capilarele glomerulare în lumenul tubular
D) Substanţele trec din arteriola eferentă în lumenul tubular
E) Substanţele trec din capilarele peritubular eîn lumenul tubular
1241. Artera arcuată din rinichi provine din:
A) Arteriola aferentă
B) Artera renală
C) Arteriola eferentă
D) Artera interlobulară
E) Artera interlobară
1242. Arteriola aferentă:
A) Se varsă în artera arcuată
B)Părăseşte corpusculul Malpighi
C) Se continuă cu arteriola eferentă
D) Provine din artera interlobulară
E) Nu pătrunde în corpusculul Malpighi
1243. Segmentul proximal al tubului urinifer este constituit din:
A) O porţiune contortă în medulara renală
B) O buclă şi o porţiune dreaptă
C) O porţiune contortă în corticala renală
D) O porţiune dreaptă în corticala renală
_________________________________________________________________13
4
E) O buclă şi o porţiune contortă
1244. Reglarea umorală a activităţii renale se face prin următorii hormoni:
A) Insulină
B) Gonadotropine
C) Prolactină
D) Aldosteron
E) Ocitocină
1245. În aparatul juxtaglomerular are loc secreţia:
A) Melatoninei
B) Adrenalinei
C) Calcitoninei
D) Reminei
E) Glucagonului
1246. Nefronul este alcătuit din:
A) Capsula Bowman, glomerulul capilar şi tubul colector
B) Tubul urinifer şi tubul colector
C) Capsula Bowman şi tubul colector
D) Corpusculul Malpighi şi tubul colector
E) Corpusculul Malpighi şi tubul urinifer
1247. Segmentul proximal al tubului urinifer este format din:
A) Două braţe unite printr-o buclă
B) Două porţiuni drepte şi una contortă
C) Două porţiuni drepte
D) Două porţiuni contorte

Page 130 of
150
E) O porţiune contortă
1248. Diureza este mărită de:
A) ADH în concentraţie mare
B) Angiotensina I
C) Hormonii tiroidieni
D) Parathormon
E) Renină
1249. Care este calea normală parcursă de urină:
A) Bazinet, calice, vezică urinară, ureter; uretră
B) Ureter, calice, bazinet, vezică urinară, uretră
C) Calice, bazinet, vezică urinară, ureter, uretră
D) Bazinet, calice, ureter, vezică urinară, uretră
E) Calice, bazinet, ureter, vezică urinară, uretră
1250. Colul vezicii urinare prezintă:
A) Un sfincter neted voluntar
B) Un sfincter neted şi altul striat
C) Un sfincter striat involuntar
D) Două sfinctere striate
E) Două sfinctere netede
1251. Capacitatea fiziologică a vezicii urinare este de:
A) 100-150 ml
B) 1500 ml
C) 150-200 ml
D) 250-400 ml
E) 1000 ml
1252. Câtă urină definitivă se formează în 24 h:
A) 170 litri
B) 0,5 litri
C) 168,5 litri
D) 1 litru
E) 1,5 litri
1253. Secreţia activă a unor substanţe în urina definitivă are loc în:
A) Capsula Bowman
B) Segmentul intermediar
C) Glomerulul capilar
_________________________________________________________________13
5
D) Tubul proximal
E) Tubul colector
1254. La nivelul corpusculului Malpighi au loc următoarele procese:
A) Filtrare
B) Filtrare şi secreţie
C) Reabsorbţie
D) Filtrare şi reabsorbţie
E) Secreţie
1255. La nivelul urinifer au loc următoarele procese:
A) Filtrare
B) Reabsorbţie şi secreţie
C) Numai reabsorbţie
D) Filtrare şi reabsorbţie
E) Numai secreţie
1256. La nivelul nefronului se reabsorb prin consum de energie următoarele
substanţe:
A) Apa, glucoza
B) Apa, sulfaţii, vitamina B12, vitamina C
C) Glucoza, acidul uric, anumiţi aminoacizi
D) Ureea, sulfaţii, fosfaţii anorganici
E) Cl, Na+, K+
1257. Care vitamine se reabsorb la nivelul nefronului:
A) A

Page 131 of
150
B) A, B12, C, K
C) B
D) A, B12, C
E) B12, C
1258. La nivelul nefronului au loc procese de reabsorbţie pasivă pentru:
A) Apă şi glucoză
B) Acid uric, uree şi apă
C) Apă, uree, acid uric
D) Apă, uree şi Cl
E) Glucoză, uree, Cl
1259. Care segment al nefronului are preţi dubli:
A) Capsula Bowman
B) Glomerulul capilar
C) Tubul proximal
D) Tubul distal
E) Ansa Henle
1260. Artera renală are originea în:
A) Artera mezenterică superioară
B) Artera iliacă comună
C) Artera menzenterică inferioară
D) Aorta toracică
E) Aorta abdominală
1261. Ansa Henle se interpune între:
A) Capsula Bowman şi tubul proximal
B) Tubul contort distal şi tubul colector
C) Tubul proximal şi tubul distal
D) Tubul drept proximal şi tubul drept distal
E) Tubul drept distal şi tubul colector
1262. Nefronul este alcătuit din:
A) Corpusculul Malpighi şi tubul colector
B) Tubul urinifer, tubul colector, capsula Bowman
C) Glomerul, capsula Bowman şi tubul colector
D) Tubul urinifer şi tubul colector
E) Capsula Bowman, glomerulul capilar, tubul urinifer
1263. Greutatea unui rinichi la om este de:
A) 100 g
_________________________________________________________________13
6
B) 500 g
C) 200 g
D) 300 g
E) 400 g
1264. Corpusculul Malpighi este format din:
A) Calicele mici şi mari
B) Aparatul juxtaglomerular
C) Tubul distal şi colector
D) Capsula Bowman şi glomerul
E) Tubul proximal, distal şi colector
1265. La nivel renal angiotensina II are acţiune asupra:
A) Musculaturii tubilor proximali
B) Musculaturii arteriolelor glomerulare
C) Musculaturii tubilor distali
D) Musculaturii tubilor colectori
E) Musculaturii arterelor glomerulare
1266. La nivelul segmentului proximal al tubului urinifer se secretă activ:
A) Apa
B) HCO3
C) Glucoza
D) K+
E) H+

Page 132 of
150
1267. Care hormoni reglează eliminările hidrice renale:
A) STH-ul
B) Aldosteronul şi ocitocina
C) ADH-ul şi tirozina
D) ADH-ul şi aldosteronul
E) Aldosteronul şi STH-ul
1268. Aldosteronul este secretat de:
A) Nucleii hipotalamici
B) Aparatul juxtaglomerular
C) Lobul anterior hipofizar
D) Medulosuprarenală
E) Cortisuprarenală
1269. Acţiunile aldosteronului sunt:
A) Scade aciditatea urinară
B) Producevasoconstricţie arteriolară în doze mari
C) Stimulează reabsorbţia de Na+
D) Stimulează eliminarea urinară a fosfaţilor
E) Măreşte diureza
1270. Secreţia renală a fosfaţilor şi potasiului este stimulată de:
A) ADH
B) Hormonii tiroidieni
C) ACTH
D) STH
E) Parathormon
1271. Unitatea funcţională a rinichiului este:
A) Corpusculul Malpighi
B) Ansa Henle
C) Piramida renală Malpighi
D) Nefronul
E) Tubul contort proximal
1272. Secreţia K+-ului este controlată de:
A) Aldosteron
B) Renină
C) Calcitonină
D) ADH
E) Tiroxină
1273. Căile urinare intrarenale sunt:
_________________________________________________________________13
7
A) Ureterele şi pelvisul renal
B) Vezica urinară şi ureterele
C) Calicele mari şi uretra
D)Calicele mici, calicele mari şi pelvisul renal
E) Ureterele, vezica urinară şi uretra
1274. Căile urinare extrarenale sunt:
A) Ureterele, vezica urinară şi uretra
B) Calicele mici, calicele mari şi bazinetul
C) Ureterele, bazinetul şi calicele mari
D) Bazinetul şi calicele mici
E) Vezica urinară, pelvisul renal şi uretra
1275. Artera renală este ramură a:
A) Trunchiului celiac
B) Trunchiului brahiocefalic
C) Aortei abdominale
D) Cârjei aortice
E) Aortei ascendente
1276. Arteriolele aferente renale:
A) Provin direct din aorta abdominală
B) Sunt continuare arterelor interlobare
C) Sunt continuarea arterelor interlobulare

Page 133 of
150
D) Provin direct din arterele arcuate
E) Provin din aorta descendentă
1277. De la nefron sângele venos trece direct în:
A) Vena cavă inferioară
B) Venele interlobulare
C) Venele renale
D) Venele interlobare
E) Vena cavă superioară
1278. Aldosteronul participă la reglarea activităţii renale astfel:
A) Stimulează secreţia de Na+
B) Stimulează reabsorbţia de K
C) Stimulează excreţia apei şi a Na+
D) Stimulează reabsorbţia de Na+ şi excreţia de K+
E) Stimulează reabsorbţia K+ şi excreţia apei
1279. Parathormonul la nivel renal:
A) Stimulează reabsorbţia de fosfaţi şi K+
B) Stimulează reabsorbţia de Ca2+ şi Na+
C) Stimulează eliminarea de Ca2+ şi Na+
D) Stimulează eliminarea de Ca2+ şi reabsorbţia de K+
E) Stimulează eliminarea de Na+şi reabsorbţia de fosfaţi
_________________________________________________________________13
8
APARATUL EXRETOR
2 răspunsuri corecte
1280.Ramurile interlobare ale arterei renale:
A) Se află între piramidele renale
B) Dau naştere la arterele arcuate
C) Se află în piramidele renale
D) Se află în lobul renal
E) Se află în bazinetul renal
1281. Lobul renal este format din:
A) Substanţa corticală aflată în jurul unui nefron
B) Numai din substanţă medulară
C) Numai din substanţă corticală
D) Piramidă Malpighi
E) Substanţa corticală aflată în jurul unei piramide Malpighi
1282. Zona corticală a rinichiului este formată din:
A) Papile renale
B) Formaţiuni membranoase
C) Calicele mici
D) Tubi uriniferi
E) Vase de sânge
1283. Zona medulară a rinichiului conţine:
A) Calicele mici renale
B) Glomerulii renali
C) Piramidele renale
D) Hilul renal
E) Tubii colectori
1284. Arterele arcuate ale rinichiului sunt:
A) Situate în jurul bazei piramidale
B) Ramuri ale arterelor interlobulare
C) Ramuri ale arterelor interlobare
D) Situate între piramide
E) Situate în jurul vârfului piramidei
1285. Tubul urinifer:
A) Participă la formarea calicelor mici
B) Se deschide în papila renală
C) Se deschide în tubul colector
D) Participă la formarea nefronului
E) Participă la formarea nefronului

Page 134 of
150
1286. Tubul contort proximal al nefronului:
A) Este căptuşit de endoteliu pavimentos simplu
B) Se află în zona corticală renală
C) Se află în zona medulară renală
D) Prezintă microvili
E) Este căptuşit cu epiteliu fără microvili
1287. În alcătuirea aparatului juxtaglomerular vin în contact:
A) Glomerulul renal
B) Segmentul proximal al tubului urinifer
C) Segmentul distal al tubului urinifer
D) Arteriola eferentă
E) Arteriola aferentă
1288. Distensia vezicii urinare declanşează impulsuri nervoase care ajung la măduvă,
apoi la scoarţa cerebrală prin:
A) Căile aferente nespecifice din măduva spinării
B) Fibrele nervoase hipogastrice
C) Nervii pelvici
D) Nervii ruşinoşi
E) Căile aferente specifice din măduva spinării
1289. Sfincterele vezicii urinare sunt controlate de:
_________________________________________________________________13
9
A) Nervii ruşinoşi
B) Fibre nervoase parasimpatice preganglionare
C) Fibre nervoase simpatice preganglionare
D) Fibre nervoase din ganglionul celiac
E) Nervii pelvici
1290. Inervaţia simpatică a vezicii urinare are următoarele efecte:
A) Contractă sfincterul vezical extern
B) Contractă muşchii peretelui vezical
C) Relaxează muşchii peretelui vezical
D) Contractă sfincterul vezical neted
E) Relaxează sfincterul vezical neted
1291. În urma procesului de filtrare glomerulară rezultă:
A) Un lichid cu o compoziţie asemănătoare cu a plasmei, dar mai sărac în electroliţi
B) Urina primară
C) Urina finală
D) Plasmă deproteinizată
E) Un lichid cu o compoziţie identică cu a plasmei
1292. Arteriola aferentă a glomerulului:
A) Prin diviziune formează 4-12 bucle capilare
B) Provine din artera interlobară
C)Provine din artera interlobulară
D) Provine din artera arcuată
E) Formează 15 bucle capilare
1293. Glomerulul renal:
A) Capilarele acestuia se reunesc în arteriola aferentă
B) Se află în capsula Bowman
C) Se află între tubul contort şi colector
D) Capilarele acestuia se reunesc în vena eferentă
E) Capilarele acestuia se reunesc în arteriola eferentă
1294. Inervaţia rinichiului:
A) Este predominant senzorială
B) Provine din plexul situat în hilul organului
C) Conţine puţine fibre parasimpatice
D) Este predominant parasimpatică
E) Provine din segmentele medulare S2-S4
1295. Vezica urinară se caracterizează prin faptul că:
A) Uretra are un traiect oblic în peretele vezical
B) Face parte din organele de excreţie

Page 135 of
150
C) Face parte din căile urinare
D) Colul vezical are un sfincter neted involuntar
E) Orificiul ureterului este înconjurat de două sfinctere, unul neted şi celălalt striat
1296. Prin care din următoarele mecanisme, tiroxina determină creşterea diurezei:
A) Tiroxina nu influenţează diureza
B) Prin scăderea reabsorbţiei tubulare a sodiului în tubul distal
C) Prin scăderea reabsorbţiei tubulare a apei în tubul distal
D) Prin intensificarea metabolismului celular
E) Prin creşterea generării de produşi finali de metabolism
1297. Reabsorbţia tubulară:
A) Pentru apă, are loc pe baza legilor difuziunii şi osmozei, numai în ansa Henle şi
tubul colector
B) Are loc activ pentru glucoză, aminoacizi, uree şi clor
C) Este un proces selectiv
D) Este nelimitată în timp, depinzând doar de debitul substanţei
E) Se realizează prin mecanisme active şi pasive
1298. În cadrul reglării umurale a activităţii renale, prin acţiunea ADH-ului:
A) Creşte volumul urinei
B) Creşte concentraţia urinei
C) Se controlează aportul de apă la nivel glomerular
D) Se reţine Na şi Ca
_________________________________________________________________14
0
E) Creşte reabsorbţia de apă în tubii distali şi colectori
1299. În urma procesului de filtrare glomerulară:
A) Glucoza trece din capilarele glomerulare în capsula Bowman
B) Apa trece din capsula Bowman în cpilarele glomerulare
C) Proteinele trec din capilarele glomerulare în capsula Bowman
D) Potasiul trece din capilarele glomerulare în capsula Bowman
E) Sodiul trece din capilarele peritubulare în capsula Bowman
1300. Reabsorbţia pasivă la nivelul tubilor renali:
A) Se realizează pentru bazele slabe
B) Se realizează sub acţiunea unor gradiente fizicochimice
C) Este limitată de o capacitate maximă de transport
D) Necesită consum energetic
E) Se realizează pentru uree
1301. Inervaţia simpatică a vezicii urinare este asigurată de:
A) Fibre ale nervilor ruşinoşi
B) Plexul celiac
C) Centrul medular sacrat (S2, S3, S4)
D) Fibre postganglionare
E) Fibre nervoase hipogastrice
1302. Reflexul micţiunii:
A) Este independent de centrii nervoşi supramedulari
B) Este declanşat de distensia vezicală
C) Se închide în centrul lombar parasimpatic
D) Impulsurile aferente sunt conduse prin nervii pelvici
E) Se închide în scoarţa cerebrală
1303. Ce efect are stimularea nervilor vegetativi renali:
A) Scăderea diurezei
B) Creşterea reabsorbţiei tubulare de sodiu
C) Creşterea secreţiei tubulare de sodiu
D) Vasodilataţie renală
E) Creşterea diurezei
1304. Plasticitatea reprezintă proprietatea vezicii urinare prin care aceasta:
A) Îşi măreşte capacitatea fără modificări ale preiunii intravezicale
B) Îşi poate modifica forma, adaptându-se conformaţiei organelor învecinate
C) Îşi adaptează tonusul musculaturii la creşterea conţinutului
D) Îşi micşorează volumul, realizând evacuarea urinii
E) Îşi micşorează capacitatea fără modificări ale tensiunii pereţilor

Page 136 of
150
1305. La nivelul rinichiului, ionul de potasiu:
A) Nu se găseşte în urina primară
B) Suferă procese de filtrare glomerulară
C) Suferă numai procese de secreţie tubulară
D) Suferă şi procese de reabsorbţie
E) Nu se găseşte în urina finală
1306. Corpusculul renal Malpighi este format din:
A) Ansa Henle
B) Capsula Bowman
C) Tubul urinifer
D) Piramidele Malpighi
E) Glomerulul renal
1307. Inervaţia rinichiului se caracterizează prin:
A) Fibrele se distribuie numai reţelelor capilare renale
B) Fibrele nervoase sunt dispuse în jurul sinusului renal
C) Fibrele nervoase sunt dispuse în jurul vaselor de sânge
D) Fibrele se distribuie numai în jurul arteriolelor
E) Fibrele se distribuie componentelor tubulare
1308. Nervii pelvici conţin:
A) Fibre senzitive
B) Fibre preganglionare simpatice
C) Fibre postganglionare simpatice
_________________________________________________________________14
1
D) Fibre postganglionare somatice
E) Fibre preganglionare parasimpatice
1309. Se elimină prin secreţie:
A) Creatinina
B) Apa
C) Sodiul
D) Potasiul
E) Ureea
1310. La diferitele niveluri ale tubului renal se reabsorb în mod activ:
A) Apa
B) Sodiul
C) Clorul
D) HCO3
E) Ureea
1311. La nivelul rinichiului, glucoza:
A) Nu se găseşte în urina primară
B) Se filtrează la nivel glomerular
C) Se reabsoarbe la nivel tubular
D) Se secretă la nivel tubular
E) Se elimină în urina finală
1312. Care din următorii factori determină scăderea eliminării urinare de sodiu:
A) Ocitocina
B) Tiroxina
C) Aldosteronul
D) Parathormonul
E) Stimularea nervilor ruşinoşi
1313. Mecanismele active intervin în reabsorbţia:
A) CI-ului
B) H2O
C) Sulfaţilor şi fosfaţilor anorganici
D) Ureei
E) Vitaminelor B12 şi C
1314. Parenchinul renal are în structura sa:
A) Sinusul renal
B) Zona corticală
C) Calicele renale

Page 137 of
150
D) Pediculul renal
E) Zona medulară
1315. Precizaţi centrul şi calea prin care se transmit impulsurile ce au ca efect
contracţia musculaturii vezicii urinare şi relaxarea sfincterului intern al colului vezical:
A) Centrul lombar parasimpatic
B) Fibrele nervoase hipogastrice
C) Ganglionul celiac
D) Nervii pelvici
E) Centrul sacrat parasimpatic
1316. Eliminarea urinei din vezică este ajutată de:
A) Diafragmă
B) Muşchii dinţaţi
C) Muşchii abdominali
D) Muşchii intercostali
E) Muşchii spatelui
1317. Sistemul urinar:
A) Este alcătuit numai din rinichi
B) Este alcătuit numai din nefroni
C) Este alcătuit din rinichi şi căile urinare intrarenale
D) Este alcătuit din rinichi şi căile urinare extrarenale
E) Nu prezintă inervaţie şi nici vascularizaţie
1318. Zona corticală renală:
A) Este formată din 8-15 piramide Malpighi
_________________________________________________________________14
2
B) Este formată din calicele mici
C) Este formată din calicele mari
D) Este formată din glomeruli
E) Este formată din tubi uriniferi
1319. Zona medulară renală:
A) Este formată din 2 piramide renale
B) Este formată din căile urinare extrarenale
C) Este formată din piramidele Maplighi
D) Conţine numai glomerulii renali
E) Este formată din piramidele renale, calicele mici şi calicele mari
1320. Tubul contort proximal al nefronului:
A) Este situat în zona medulară a rinichiului
B) Are peretele format dintr-un epiteliu unistratificat
C) Este situat în cortexul renal
D) Are peretele format dintr-un ţesut cartilaginos fibros
E) Are peretele format dintr-un epiteliu pavimentos pluristratificat
1321. Calicele renale
A) Constituie căile urinare extrarenale
B) Constituie căile urinare intrarenale
C) Cele mari sunt în număr de 3
D) Cele mici sunt în număr de 3
E) Sunt organe tubulare care fac legătura între bazinet şi vezica urinară
1322. Pelvisul renal:
A) Se deschide în vezica urinară
B) Rezultă din unirea calicelor mari
C) Are o porţiune extrarenală care se continuă cu ureterul
D) Are o porţiune intrarenală care se deschide în uretră
E) Rezultă direct din calicele mici
1323. Rinichii reglează:
A) Volemia prin reglarea numărului de leucocite sanguine
B) Volemia prin reglarea volumului plasmei sanguine
C) Presiunea sanguină prin reglarea debitului cardiac
D) Presiunea sanguină prin reglarea volemiei
E) Aportul şi eliminarea de lichide din organism
1324. Rinichii reglează:

Page 138 of
150
A) Concentraţia glucidelor plasmatice
B) pH-ul plasmei prin eliminarea acizilor nevolatili
C) pH-ul plasmei prin eliminarea CO2
D) Homeostazia lichidului intracelular
E) Concentraţia electroliţilor plasmatici
1325. Filtrarea glomerulară:
A) Se face din capsula Bowman în capilarele tubulare
B) Se face din capilarele peritubulare în tubii uriniferi
C) Este identică cu schimburile lichidiene la nivelul capilarelor tisulare
D) Se face din capilarele glomerulare în capsula Bowman
E) Se face sub acţiunea unor forţe hidrostatice şi osmotice
1326. Filtrarea glomerulară:
A) Se face cu o rată de cca 120 ml/min
B) depinde de dimensiunea constrituenţilor sanguini
C) Depinde doar de forţele de filtrare hidrostatice şi osmotice
D) Se face prin trecerea eritrocitelor din capilarele glomerulare în capsula Bowman
E) Se face cu o rată de cca 120 ml/ora
1327. Reabsorbţia tubulară a apei:
A) Se realizează pasiv prin osmoză
B) Se realizează activ prin osmoză
C) Este influenţată de ADH la nivelul tubului contort distal
D) Este influenţată de ADH la nivelul tubilor colectori
E) Este influenţată de aldosteron la nivelul tubului contort proximal
1328. Reabsorbţia tubulară prin transport activ:
_________________________________________________________________14
3
A) Crează gradienţi electrici
B) Crează gradienţi osmotici prin vitamine
C) Se face din tubii uriniferi în capilarele glomerulare
D) Crează gradienţi osmotici prin Na+
E) Se face din tubii colectori în capilarele peritubulare
1329. Secreţia tubulară se realizează:
A) Din capilarele peritubulare în lumenul tubular
B) La nivelul tubului contort distal şi colector
C) Din capilarele glomerulare în lumenul tubular
D) Prin mecanisme asemănătoare cu cele ale ultrafiltrării glomerulare
E) La nivelul tubului contort distal şi proximal
1330. Reflexul de micţiune:
A) Este declanşat prin distensia peretelui vezical
B) Este declanşat prin aport lichidian
C) Are ca sustrat anatomic 3 arcuri reflexe
D) Are arcul reflex simpatic prin nervii pelvici
E) Are arcul reflex parasimpatic prin nervii ruşinoşi
1331. Reflexul de micţiune:
A) Este inhibat prin parasimpatic şi somatic
B) Are centrii medulari subordonaţi unor centrii nervoşi corticali
C) Este inhibat prin simpatic şi somatic
D) Are centrii medulari toraco-lombari
E) Este sub control voluntar pe toată durata vieţii
REPRODUCEREA
1 răspuns corect
1332. După diviziunea meiotică în spermatogeneză rezultă imediat:
A) Spermatocitede ordinul I
B) Spermatogonii
C) Spermatocitede ordinul II
D) Spermatide
E) Spermatozoizi
1333. Tubii seminiferi contorţi sunt separaţi între ei prin:
A) Septuri conjunctive
B) Celule alungite de susţinere

Page 139 of
150
C) Ţesut conjunctiv interstiţial
D) Membrană bazală
E) Zonă medulară
1334. Lobulii testiculari sunt:
A) În număr de 100-200
B) Nu sunt delimitaţi între ei
C) În număr de 200-300
D) Delimitaţi între ei de albuginee
E) Delimitaţi între ei de o condensare a membranei fibroase în con fibros
1335. La reglarea funcţiei spermatogenetice participă hormonul:
A) STH
B) ACTH
C) LH
D) FSH
E)TSH
1336. Testiculul începe să coboare din cavitatea abdominală:
A) În a 3-a lună a vieţii intrauterine
B)După naştere
C)În a 6-a lună a vieţii intrauterine
D) Înainte de luna a 3-a a vieţii intrauterine
_________________________________________________________________14
4
E) La naştere
1337. Spermatozoizii se formează în:
A) Prostată
B) Vezicula seminală
C) Epididim
D) Mediastinul testiculului
E) Lobulul testiculului
1338. Spermatocitul de ordinul I conţine următoarea formulă cromozomială:
A) 22 cromozomi somatici şi 2 cromozomi sexuali
B) 22 cromozomi somatici
C) 44 cromozomi somatici şi 1 cromozom sexual
D) 22 cromozomi somatici şi 1 cromozom sexual
E) 44 cromozomi somatici şi 2 cromozomi sexuali
1339. Epididimul se află în:
A) Partea inferioară a testiculului
B) Partea superioară şi anterioară a testiculului
C) Partea medială a testiculului
D) Partea laterală a testiculului
E) Partea posterioară şi superioară a testiculului
1340. Prima celulă cu numărul jumătate de cromozomi în spermatogeneză, este:
A) Spermatogonia
B) Spermatozoidul
C) Spermatocitul de ordinul I
D) Spermatocitul de ordinul II
E) Spermatida
1341. Diferenţierea sexuală a individului apare:
A) În primele trei luni ale vieţii intrauterine
B) În urma diviziunii meiotice a ovocitelor
C) În momentul formării oului
D) În momentul intrării în activitate a gonadelor
E) În urma diviziunii prin mitoză a spermatogoniilor
1342. FSH controlează:
A) Ovulaţia
B) Secreţia de prolactină
C) Maturarea foliculară
D) Secreţia de progesteron
E) Formarea corpului galben
1343. Hormonii gonadotropi sunt secretaţi de:

Page 140 of
150
A) Epifiză
B) Hipotalamus
C) Hipofiză
D) Ovare
E) Testicule
1344. Care este ordinea corectă a spermatogenezei:
A) Spermatocit I – spermatocit II – spermatidă – spermatozoid - spermatogonie
B) Spermatidă – spermatogonie – spermatocit I – spermatocit II – spermatozoid
C) Spermatogonie – spermatidă – spermatocit I – spermatocit II – spermatozoid
D) Spermatogonie – spermatocit I – spermatocit II – spermatidă – spermatozoid
E) Spermatogonie – spermatidă – spermatozoid – spermatocit I – spermatocit II
1345. Albugineea se găseşte în jurul:
A) Prostatei
B) Uterului
C) Epididimulului
D) Testiculului
E) Ovarului
1346. Faza secretorie a ciclului menstrual durează aproximativ:
A) 28 zile
B) De la a 15-a zi a ciclului până la o nouă menstruaţie
C) 2-3 zile
_________________________________________________________________14
5
D) 4 zile
E) Până la a 14-a zi a ciclului
1347. Ovocitul de ordinul I rezultă prin:
A) Diviziunea meiotică a ovogoniului
B) Diviziunea unei celule din zona medulară a ovarului
C) Formarea primului globul polar
D) Diviziunea mitotică a ovogoniului
E) Diviziunea mitotică a celulei germinative primordiale
1348. Ovulul:
A) Rezultă prin diviziunea meiotică a ovogoniului
B) Se formează în zona corticală a ovarului
C) Nefecundat se elimină cu secreţiile uterine
D) Nefecundat formează corpul galben
E) Ia naştere împreună cu primul globul polar
1349. Care din următoarele glande endocrine nu sunt localizate în cavitatea
abdominală în timpul vieţii intrauterine:
A) Glandele salivare
B) Timusul
C)Corticosuprarenalele
D)Corticosuprarenalele
E)Medulosuprarenalele
1350. Funcţia spermatogenetică este reglată de:
A) Testosteron
B) STH
C) FSH
D) LH
E) FSH+LH
1351. Secreţia de testosteron este reglată de:
A) Celulele Leydig
B) STH
C) FSH
D) LH
E) FSH+LH
1352. În perioada de fertilitate a unei femei se vor matura:
A) 400 000 – 500 000 foliculi primordiali
B) 500 – 1000 foliculi ovarieni
C) 100 000 – 200 000 foliculi primordiali

Page 141 of
150
D) 200 – 300 foliculi ovarieni
E) 300 – 400 foliculi ovarieni
1353. Ovocitul de ordinul II rezultă:
A) Prin diviziune meiotică
B) Sub acţiunea progesteronului
C) Din ovogoniu
D) Împreună cu al doilea globul polar
E) Prin diviziune mitotică
1354. În corpul galben se sintetizează următorii hormoni:
A) FSH
B) Progesteron şi estrogen
C) LH
D) Numai progesteron
E) Numai estrogen
1355. Care este ordinea corectă a ovogenezei:
A) Ovocit I – ovocit II – ovogonie – ovul
B) Ovocit I – ovul – ovocit II – ovogonie
C) Ovogonie – ovocit I – ovocit II – ovul
D) Ovocit I – ovogonie – ovocit II – ovul
E) Ovogonie – ovul – ovocit I – ovocit II
1356. Spermatozoidul are lungimea de:
A) 5-7 microni
_________________________________________________________________14
6
B) 70-120 microni
C) 15-17 microni
D) 25-50 microni
E) 50-70 microni
1357. Spermatozoidul conţine o enzimă localizată în:
A) Coadă
B) Acrozom
C) Piesa intermediară
D) Flagel
E) Cap şi flagel
1358. Sexul produsului de concepţie este determinat de:
A) Ovul
B) De hormonii gonadotropi
C) Spermatozoid
D) Ovul şi spermatozoid
E) De cromozomul X
1359. Celulele interstiţiale din testicul sintetizează:
A) FSH
B) TSH
C) LH
D) Testosteron
E) STH
1360. Celulele Leydig se află în:
A) Ovar
B) Epididim
C) Testicul
D) Prostată
E) Uter
1361. Canalul ejaculator continuă:
A) Canalul epididimar
B) Tubii seminiferi
C) Canalul deferent
D) Canalele eferente
E) Tubul drept colector al testiculului
1362. Celule seminale găsim în:
A) Epididim

Page 142 of
150
B) Ovar
C) Canalele eferente
D) Tubii seminiferi
E) Glanda interstiţială
1363. Tubii seminiferi contorţi conţin:
A) Epiteliu ciliat
B) Vase şi nervi
C) Membrană bazală dispusă la interior
D) Un strat de celule seminale
E) Celule de susţinere alungite
1364. Albugineea înveleşte:
A) Prostata
B) Ficatul
C) Testiculul
D) Glanda mamară
E) Uterul
1365. Câţi spermatozoizi se formează prin diviziunea şi evoluţia unui spermatocit de
ordinul I:
A) I
B) Nici unul
C) 2
D) 4
E) 8
_________________________________________________________________14
7
1366. Ciclul menstrual normal durează:
A) 15 zile
B) 45 zile
C) 22 zile
D) 28 zile
E) 32 zile
1367. Prostata este:
A) O glandă endocrină
B) O gonadă masculină
C) O glandă tubuloacinoasă
D) O glandă mixtă
E) O glandă salivară
1368. Progesteronul stimulează
A) Ovulaţia
B) Proliferarea mucoasei uterine
C) Modificarea secretorie a mucoasei uterine
D) Spermatogeneza
E) Ovogeneza
1369.Fecundarea ovulului este urmată de:
A) Involuţia corpului galben
B) Ciclu menstrual
C) Persistenţa corpului galben
D) Persistenţa foliculului ovarian matur
E) Ovulaţie
1370. Acrozomul din capul spermatozoidului conţine:
A) ADN
B) Glicogen
C) ARN
D) Hormoni sexuali
E) O enzimă
1371. Spermatogeneza se desfăşoară în:
A) Glanda interstiţială a testiculului
B) Prostată
C) Epididim
D) Tubii seminiferi

Page 143 of
150
E) Canale eferente
1372. Zona medulară a ovarului conţine:
A) Ţesut conjunctiv fibros
B) Celule gliale
C) Ţesut conjuctiv lax
D) Foliculi ovarieni
E) Corp galben
1373. Ovogeneza este reglată de :
A) Hormonii sexuali
B) Progesteron
C) FSH
D) Testosteron
E) Estrogeni
1374. Hormonii estrogeni stimulează:
A) Modificarea secretorie a mucoasei uterine
B) Ovulaţia
C) Proliferarea mucoasei uterine
D) Spermatogeneza
E) Ovogeneza
1375. Foliculul matur se formează din:
A) Foliculul cavitar
B) Oul implanta
C) Foliculul plin
D) Foliculul primar
_________________________________________________________________14
8
E) Gametul feminin
1376. Condensarea albugineei de la polul superior al testiculului formează:
A) Scrotul
B) Celule Leydig
C) Mediastinul
D) Epididimul
E) Celule gametogeneratoare aşezate în mai multe straturi
1377. Într-un lobul testicular se găsesc tubi seminiferi contorţi în număr de:
A) 5-8
B) 1-4
C) 10-40
D) 40-100
E) 100-400
1378. Piesa intermediară a spermatozoidului conţine:
A) Nucleul celular
B) Glicogen
C) ADN
D) ARN
E) Acrozomul
1379. Ovarul:
A) Este organ impar
B) Înainte de pubertate prezintă multiple cicatrice
C) Este organ par
D) Are formă fuziformă
E) La femei în vârstă are suprafaţa netedă
1380. Epididimul:
A) Are funcţie endocrină şi exocrină
B) Produce lichidul seminal
C) Maturează şi depozitează sperma
D) Secretă hormonii androgeni
E) Produce spermatozoizi
1381. Prostata
A) Determină sexul noului organism
B) Este o glandăp endocrină

Page 144 of
150
C) Furnizează lichidul seminal
D) Secretă estrogeni şi progesteron
E) Secretă testosteron
1382.Testiculul:
A) Are numai funcţie endocrină
B) Produce FSH şi LH
C) Are funcţiue exocrină şi endocrină
D) Produce testosteron şi prolactină
E) Produce ADH şi ocitocină
383. Ovarul:
A) Are numai funcţie exocrină
B) Are numai funcţie endocrină
C) Produce FSH şi LH
D)Secretă hormonii estrogeni
E) Secretă ADH şi ocitocină

REPRODUCEREA

2 răspunsuri corecte
1384. Canalele eferente din testicul:
A) Se formează din lobulii testiculului
B) Sunt în număr de 10-12
C) Sunt în număr de 1-4
D) Prin unire formează reţeaua de canale din mediastinul testiculului
E) Se îndreaptă spre epididim
1385. Tubul drept din testicul:
A) Este un colector al reţelei de canale aflate în mediastinul testiculului
B) Continuă tubii seminiferi contorţi
C) Continuă canalele eferente
D) Este un colector pentru tubii unui lobul
E) Este un colector pentru tubii a mai mulţi lobuli
1386. Ţesutul conjunctiv interstiţial din testicul:
A) Conţine celule seminale
B) Separă lobulii între ei
C) Separă tubii seminiferi contorţi între ei
D) Conţine celule de susţinere
E) Conţine celule Leydig
1387. Tubii seminiferi contorţi se caracterizează prin:
A) Se colectează direct în tubul drept
B) Se află în lobulii testiculului
C) Se află în mediastinul testiculului
D) Nu au membrană bazală
E) Se colectează în canalele ejaculatoare
1388. Spermatocitul de ordinul II:
A) Rezultă prin diviziune meiotică
B) Are jumătate din numărul de cromozomi
C) Rezultă prin diviziune mitotică
D) Se transformă direct în spermatozoizi
E) Rezultă din spermatide
1389. Spermatogeneza:
A) Se întrerupe la bătrâneţe
B) Începe odată cu coborârea testiculului în scrot
C) Începe la naştere
D) Încep la pubertate
E) Continuă neîntrerupt tot timpul vieţii
1390. Structură glandulară tubuloacinoasă are:
A) Glanda mamară

Page 145 of
150
B) Gonada masculină
C) Vezicula seminală
D) Prostata
E) Ovarele
1391. Lichidul secretat de către vezicula seminală:
A) Conţine spermatide
B) Se elimină în canalul ejaculator
C) Este mediu nutritiv pentru spermatozoizi
D) Ajunge în canalul deferent
E) Constituie sperma
1392. Prostata este străbătută de:
A) Canalul epididimar
B) Uretră
C) Canalul deferent
D) Ureter
E) Canalul ejaculator
1393. Formula cromozomială de : 22 cromozomi somatici şi 1 cromozom sexual
caracterizează:
A) Ovocitul de ordinul I
B) Ovocitul de ordinul II
C) Ovulul
D) Celula germinativă primordială
E) Ovogoniile
1394.Diviziunea meiotică în ovogeneză:
A) ASre loc în momentul ovulaţiei
B) Dă naştere la ovocite de ordinul I
C) Dă naştere la ovocite de ordinul II
D) Are loc în trompa uterină
E) Are loc în ovar în faza secretorie
1395. Trompele uterine sunt organe care:
A) Fac legătura între uter şi ovare
B) Se insertă pe colul uterin
C) Fac legătura între vagin şi uter
D) Conduc gameţii feminini de la ovare în uter
E) Conduc estrogenii şi progesteronul în uter
1396. Corpul galben secretă:
A) Goandotropi
B) STH
C) Prolactină
D) Estrogeni
E) Progesteron
1397. Capul spermatozoidului conţine:
A) Cili
B) Flagel
C) O enzimă
D) AScrozom
E) Glicogen
1398. Celulele tubului seminifer contort al testiculului sunt:
A) Celule musculare netede
B)Celule germinale dispuse într-un strat
C) Celule producătoare de spermatozoizi dispuse în mai multe straturi
D) Celule Leydig
E) Celule de susţinere
1399. Trompa uterină se caracterizează prin:
A) Are numai microvilozităţi, nu şi franjuri
B) Este căptuşită de ţesut epitelial cilindric stratificat
C) Este căptuşită de ţesut epitelial cilindric simplu
D) Extremitatea dinspre uter are numeroase franjuri
E) Extremitatea dinspre ovar are numeroase franjuri
1400. Zona medulară a ovarului este formată din:

Page 146 of
150
A) Fibre nervoase
B) Foliculi ovarieni în stadii succesive de evoluţie
C) Corpul galben
D)Epiteliu pavimentos unistratificat
E) Stromă de ţesut conjuctiv lax
1401. Corpul galben se caracterizează prin:
A) Nu are secreţie hormonală
B) Se formează în foliculi ovarieni în evoluţie
C) Se formează din epiteliul folicular rămas în urma ovulaţiei
D) Secretă progesteron
E) Nu secretă estrogeni
1402. În desfăşurarea normală a spermatogenezei participă:
A) Aldosteronul
B) Hormonii gonadotropi ai hipofizei anterioare
C) Prostata
D) Canalul ejaculator
E) Testosteronul
_________________________________________________________________15
1
1403.În desfăşurarea normală a ovogenezei participă:
A) Glandele mamare
B) Tiroxina
C) FSH
D) LH
E) Timusul
1404. Pentru menţinerea caracterelor sexuale secundare la sexul feminin este
necesară funcţionarea normală a:
A) Metatalamusului
B) Foliculilor ovarieni
C) Hipofizei anterioare
D) Hipofizei posterioare
E) Glandelor mamare
1405. Mediastinul testiculului este străbătut de:
A) Epididim
B) Tubii seminiferi
C) Glanda interstiţială
D) Vase şi nervi
E) Canale excretoare
1406. În spermatogeneză celulele care se divid sunt:
A) Spermatozoidul
B) Celulele de susţinere
C) Spermatocitul de ordinul I
D) Spermatocitul de ordinul II
E) Spermatida
1407.Celulele cu doi cromozomi sexuali sunt:
A) Spermatida
B) Ovulul
C) Ovulul de ordinul I
D) Ovogoniile
E) Ovocitul de ordinul II
1408. Progesteronul este secretat de:
A) Prostată
B) Celulele corpului galben
C) Celulele foliculare mature
D) Medulosuprarenală
E) Corticosuprarenală
1409. Hormonii estrogeni sunt sintetizaţi:
A) De uter
B) În celulele foliculare ovariene primordiale
C) În celulele foliculare în timpul maturizării foliculului

Page 147 of
150
D) De celulele corpului galben
E) De medulosuprarenală
1410. Formarea glubulilor polari în cursul ovogenezei are loc:
A) Numai în trompa uterină
B) În diviziunea ovogoniilor
C) În diviziunea ovocitului de ordinul I
D) În foliculii ovarieni primordiali
E) În momentul ovulaţiei
1411. În structura glandei mamare găsim:
A) Mamelon
B) Celule Leydig
C) Foliculi
D) Canale galactofore
E) Canale seminale
1412. Spermatida poate avea formula cromozomială:
A) 44 cromozomi somatici şi 1 cromozom sexual
B) 44 cromozomi somatici şi 2 cromozomi sexuali
C) 22 cromozomi somatici şi 1 cromozom sexual
_________________________________________________________________15
2
D) Diploidă
E) Haploidă
1413. În ovar se sintetizează următorii hormoni:
A) Progesteron
B) FSH
C) Prolactina
D) Estrogeni
E) LH
1414. Testiculul secretă:
A) Progesteron
B) FSH
C) LH
D) Testosteron
E) Estrogeni
1415. Canale eferente ale testicului:
A) Continuă reţeaua de canale neregulate
B) Continuă canalul epidimar
C) Se continuă cu canalul epididimar
D) Continuă tubii drepţi
E) Se continuă cu tubii drepţi
1416. Penisul este constituit din:
A) 1 corp cavernos şi un corp spongios
B) 2 corpi cavernoşi
C) 1 corp cavernos
D) 2 corpi spongioşi
E) 1 corp spongios
1417. Sexul produsului de concepţie este determinat de:
A) Gametul masculin
B) Ovul
C) Spermatozoid
D) Ovul şi spermatozoid
E) Cromozomul sexual al ovulului
1418. Care celule conţin numărul complet de cromozomi:
A) Spermatocitele de ordin II
B) Spermatogoniile
C) Spermatozoidul
D) Spermatocitele de ordin I
E) Spermatidele
1419. Activitatea glandelor mamare estecontrolată de:
A) Aldosteron

Page 148 of
150
B) Estrogeni
C) Prolactină
D) Ocitocină
E) Testosteron
1420. Care celule prezintă jumătate din numărul de cromozomi:
A) Corpul galben
B) Spermatidele
C) Spermatocitul I
D) Spermatocitul II
E) Spermatogoniile
1421. Gonadele au rolul de a produce:
A) Lichid interstiţial
B) Hormonii gonadotropi
C) Hormonii sexuali
D) Gameţii
E) Limfă
1422. În lobulul testicular se află:
A) Structuri foliculare
B) Celule gliale
_________________________________________________________________15
3
C) Celule Leydig
D) Canale eferente
E) Tubii seminiferi
1423. Asupra uterului are efect:
A) Ocitocina
B) FSH-ul
C) Testosteronul
D) Aldosteronul
E) Progesteronul
1424. Din colesterol se sintetizează:
A) Tiroxina
B) Aldosteron
C) STH
D) Cortizol
E) ADH
1425. Uterul este:
A) Organ piramidal
B) Organ par
C) Organ impar
D) Organ ovalar
E) Organ în formă de pară
1426.Testiculul:
A) Reprezintă gonada masculină care secretă ADH
B) La exterior este învelit de albuginee
C) Are funcţie endocrină şi exocrină
D) Este format din 500-600 lobuli
E) Nu are funcţie endocrină
1427. Ţesutul interstiţial testicular:
A) Produce gameţii masculini
B) Secretă FSH şi LH
C) Secretă hormonii androgeni prin celulele interstiţiale
D) Se găseşte între tubii seminiferi
E) Nu intră în structura testiculului
1428. Ovarul :
A) Reprezintă gonada feminină
B) Are numai funcţie exocrină
C) Secretă FSH şi LH
D) Are funcţie endocrină şi exocrină
E) Are o zonă medulară formată din ţesut conjunctiv elastic

Page 149 of
150
1429. Ovogeneza:
A) Constă în secreţia de estrogeni
B) Constă în producerea de gameţi feminini
C) Constă în secreţia de progesteron
D) Constă în producerea de ovule
E) Are rol de reglare în regenerarea elementelor figurate
1430. Hormonii estrogeni:
A) Sunt sintetizaţi de către medulosuprarenală
B) Sunt sintetizaţi de către foliculii ovarieni
C) Sunt sintetizaţi şi de către corticosuprarenală şi testicule
D) Sunt sintetizaţi de către adenohipofiză
E) Intervin în reglarea secreţiei de ADH şi ocitocină
_________________________________________________________________15
4

Page 150 of
150