Parcul castelului Teleki, Gornesti

Berzuntanu Andrei, an 5, 2018-2019

Castelul Teleki din Gorneşti, construit între 1771-1778,

este unul dintre cele mai reprezentative realizari ale barocului
transilvănean, cu un parc în stil baroc cu statuete reprezentând
personaje mitologice. A fost construit in forma de U, cu un corp
central mai proeminent, adăpostind la parter portalul și scara de
onoare. Parcul de la Gorneşti (Regiunea Autonomá Maghiarä),
realizat încă din 1789-1792, în jurul castelului ce a apartinut
familiei Teleki. Lucrările se pare ca au fost executate după planurile
şi sub conducerea unui priceput grădinar de la Apalina (reg. Cluj).
Ceea ce este deosebit de interesant la acest parc, cu
elemente în stil francez, sunt parterele din imediata apropiere a
palatului. Biro losif afirmă că în acest plan se diferentiază mai
curand decat oriunde caracteristicele parcurilor transilvănene din
acea epocă. Aşezat lîngă Mureş, pe un promontoriu al terasei
malului stang, castelul era înconjurat, în acea vreme, de un şant cu
apă alimentată dintr-un brat al Mureşului. Spre deosebire de
parcurile tipice franceze, unde bazinurile erau folosite doar sub
formă de oglindă de apă sau de canale cu traseu geometric (aşa
cum s-a văzut, de exemplu, la Avrig), aici apa are un traseu destul
de sinuos; iar mai tarziu, cand şanturile nu mai sunt necesare
pentru apărare sunt transformate într-un lac pitoresc. Parterele de
flori dispuse pe terasa superioară, în jurul castelului, urmăresc
forma natural a terenului, adoptandu-se pentru desenele
parterelor, elemente decorative specifice arhitecturii şi decoratiei
culte si populare obişnuite în Transilvania. Compozitia acestor
partere este lipsitaa de simetria rigidă întalnită la alte parcuri de
acest gen.Formele elementelor nu se repeat niciodată, iar în
detaliu, traseul lor vadeşte o influentă a modului de tratare a
elementului floral din arhitectura populară. Odata cu transformarea
tuturor parcurilor din acea vreme se modifică şi acesta. Dintr-o
gravură din 1859-1860 se remarcă că parcul are aspectul peisager
pe care il cunoaştem şi astazi. In vremea aceea, statuile ce
delimitează acum terasa şi curtea interioară nu existau încă.
Planul parcului In 1792, după Rapaics. A) castelul, B) podul, C) şant de apă. D) parenus. F) statuia lui Neptun, G) statuia lui Pan, H)Statuia zeitei Junona. Plantatie:
1a) gard tuns 1b) mesteacăn betula alba şi un grup de arbuşti weigelia, viburnum lantana, syringa vulgaris, evonymus. 2) lasian lingă zid, 3) cleagnus augustifolia
4a) prunus pisardi, 4b) liliac-syringa, 4c) fag mic-fagus, 4d) molizipicea excelsa, 5) mesteacăn-betula alba, 6) nucijuglans regia, 7) tise-taxus baccata, chamaecyparis,
ienupăr-juniperus sabina, 7a) lemn cîinesc-ligustrum vulgare şi singer-cornus sanguinea, 8) pe insulă, sălcii plingatoare salix babylonica, 9) pe castel ridicată iederă
hedera helix si vita americană-parthenocissus quin-quefolia, 10) gutui japonezi-cydonia japonica, iasomie- philadelphus coronarius, 12) grupuri mari de ienupăr
tiritor- juniperus communis. 13) ginkgo biloba, 14) tuie- thuya ocre cu «broderii», E) statuia statuio de lemn cinesc-ligustrum vulgar orsythia, identalis, 15) stejar
piramidal querqus fastigiata, 16) pin-pinus strobus, 17) zadlarix sibirica, 18) artar-acer, 19) cirmizsymphoricarpus racemosus, 20) frasin fraxinus excelsior, 21) molid
argintiu-picea punges glauca

Un element specific parcurilor transilvănene din această

epoca este rezolvarea accentelor verticale prin stejari piramidali.
Grădinarii nu au folosit în acest scop plopul, care creşte repede,
ci au preferat stejarul, a cărui siluetă şi culoare se apropie de
chiparosul mediteranean-cupressus sempervirens. Acest
exemplu ar trebui folosit şi extins şi astăzi, soiul respectiv avand
calitatea unei siluete nedeformabile şi care nu necesită tunderi
pentru obtinerea efectului urmărit. De asemenea este de
remarcat bogata plantare a malului cu specii adecvate de forme
pletoase cat şi faptul că dinspre apă s-a lăsat vizibilă o
perspectivă interesantă asupra castelului. Cele patru statui care
mai există şi astazi fac parte dintr-un grup de şase, ce
reprezentau pe: Junona, Neptun, Pan, Venera, Bachus şi Ceres.
Aceste statui au fost aduse prin 1875 din atelierul de sculptură
al unui italian Martineli, care lucra la Budapesta. Ele sunt exemplare reuşite şi decorează frumos şi astazi
parcul. Intrarea se face printr-o poartă destul de modestă, trecîndu-se imediat pe un pod din zidărie de
piatră cu arc puternic peste şantul cu apă ce înconjura înainte vreme castelul. O vegetatie bogată
compusă mai ales din mesteacăn-betula alba şi arbori floriferi (forsitia, weigelia, viburnum lantana,
siringa vulgaris evonimus) constituie plantatia dominantă a intrării. Din balconul care se află deasupra
intrării în castel, se vede cum a fost amenajat fostul şant cu apă, într-un pitoresc şi romantic colt de parc.
Un mic lac (pus în legătură cu apa Mureşului pentru primenire) constituie o oglindă de apă ce are în
mijloc şi o insulă în miniatură. Două podete albe din trunchiuri de mesteacăn şi cateva bănci din acelaşi
lemn se armonizează cu numeroşii arbori ce umbresc locul. Pe mal şi pe insulă, la umbra unei sălcii sau
în bătaia soarelui, sunt plasate statuile unor pitici care, după afirmatia lui Biro losif, ar fi portretele» lui
Ludovic al XIV-lea şi Mirabeau.
 Aspectul romantic al acestei
grădini, care este de ajuns de izolată de
restul parcului, este mai pregnant de pe
malul miculu lac. La umb ra unui artar se
află o bancă din lemn de mesteacăn apoi,
după o mică peluză, oglinda verzuie a
lacului p e care se leagană o barcă şi drept
fundal - ca o cortină, impresionanta mai
ales toamna cand se înroşeşte ca focul, vita
salbatica acoperă podul.

Deasupra acestuia peretii albi ai castelului, incoronati de un

acoperiş înalt, contrastează şi pun în valoare peisajul. Arbuşti
floriferi dar mai ales trunchiurile albe şi frunzele deschise ale
mestecenilor şi sălciilor completează acest mic ansamblu. La
umbra unui stejar secular, în mijlocul unui rond de flori, un
piedestal asemanator cu cele ale statuilor suportă un frumos
vas de piatră în are se aşezau altă dată plante ale caror
frunze îmbrăcau vasul şi piedestalul. Ocolind pe această
parte castelul sau trecand pe sub bolta intrării, se ajunge în curtea de onoare şi pe terasa ei delimitată
de şirul statuilor zeitătilor antice. Parterul castelului este îmbrăcat ici şi colo de frunzele frumos colorate
toamna ale vitei salbatice. De pe terasă se deschide perspectiva largă a grădinii rezolvată simplu, dar cu
rafinament. Centrul este format dintr-o peluză fară nici un fel de flori; în mijloc, spre capăt, silueta verde
închisă a unui stejar piramidal se proiectează pe fundalul variat al unui amestec de conifere diferite
(picea pungens şi picea excelsa) cu mesteacăn-betula alba.
 Pe laturi se mai adaugă numeroşi artari-acer, arbuşti floriferi, iar ici şi colo cate o salcie-salix sau
sălcioară-eleagnus ce se reliefează prin culoarea argintie a frunzelor lor. Dinspre gradină, fatada
castelului se zăreşte mereu printre ramurile molizilor şi silueta stejarului piramidal. Pe taluzul ce face
legătura între terasa superioară şi grădină, un grup de ienuperi tiratori constituie elementul principal al
compoziției. Ocolind castelul pe partea cealaltă, pentru a ne îndrepta din nou spre poartă, se merge pe
malul Mureşului printr-o vegetatie bogată de luncă avand în dreapta mereu aspecte noi ale taluzului şi
terasei castelului. Soiuri variate: arini, plopi, molizi, sălcii pletoase mesteceni, pini, stejari piramidali,
spirea, liliac, trandafiri, sunt combinati pentru a se obtine cele mai interesante efecte. Spre a încheia
cercetarea acestui parc mai aruncăm o privire spre cele două coloane în stil ionic, inconjurate cu tufe de
trandafiri agatători şi între care se zareşte eleganta siluetă a unui stejar, iar mai departe apa Mureşului
care curge lent către podişul Transilvaniei. Aceste două mari castele, şi alte nenumărate exemple, sint
dovada înaltei aprecieri de care se bucura arta grădinilor în Transilvania.
 Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Teleki_din_Gornesti
https://peterlengyel.wordpress.com/2017/01/09/castelul-teleki-din-gernyeszeg-gornesti/
http://www.monumenteuitate.org/ro/monument/235/Gornesti-Teleki
http://www.infogornesti.ro/locatii/castelul-teleki
Parcuri si gradini in Romania, R.Marcus, editura tehnica