Sunteți pe pagina 1din 10

Bugetul anual al Uniunii Europene se ridică la 145 de miliarde de euro (conform

cifrelor din 2015). Deși este o sumă importantă, ea nu reprezintă decât 1% din veniturile
generate anual de economiile UE.
Bugetul este supus limitelor prevăzute de bugetul pe termen lung. Acesta stabilește
sumele anuale maxime pe care UE le poate cheltui în diferite domenii de politică, într-o
anumită perioadă (de obicei, 7 ani).
Bugetul UE este folosit în domenii în care punerea în comun a resurselor reprezintă o
soluție mai bună pentru Europa. Este vorba, printre altele, despre:

 îmbunătățirea legăturilor energetice, de transport și de comunicații între țările UE


 protecția mediului la nivel european
 creșterea competitivității economiei europene pe plan mondial
 sprijinirea oamenilor de știință și a cercetătorilor pentru a le permite să își unească
forțele la nivel transfrontalier.

Mai puțin decât prețul unei cafele...

Bugetul UE este relativ mic – mai mic, de exemplu, decât bugetele anuale ale Austriei
sau Belgiei. În 2015, acesta are o valoare de 145 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă
doar aproximativ 1 % din bogăția anuală a întregii UE. Comparativ, bugetele statelor
membre ale UE reprezintă, în medie, 49 % din bogăția acestora în 2013.

În 2013, fiecare cetățean a contribuit, în medie, la bugetul UE cu aproximativ 80 de


eurocenți pe zi. Această sumă reprezintă mai puțin de jumătate din prețul unei cești de
cafea în multe locuri din Europa, însă contribuie la asigurarea bunăstării unei populații
de o jumătate de miliard de europeni din 28 de țări.

Bugetul UE în cifre

Cine decide cum se cheltuiește bugetul?


Bugetul anual, supus limitărilor prevăzute de bugetul pe termen lung este adoptat
democratic, după cum urmează:

 Comisia Europeană propune un buget.


 Guvernele naționale (prin intermediul Consiliului UE) și membrii Parlamentului
European, aleși prin vot direct, aprobă propunerea. Astfel se stabilește bugetul pentru
anul următor.
Ce se întâmplă după ce bugetul a fost cheltuit?

 Comisia informează Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la modul în care a


fost cheltuit bugetul.
 Curtea Europeană de Conturi verifică, la rândul său, cheltuielile.
 În cazul în care fondurile au fost cheltuite în conformitate cu normele, Parlamentul
European își dă aprobarea.

Cum se cheltuiesc banii?


Cea mai mare parte a bugetului UE sprijină creșterea și crearea de locuri de muncă.
O altă parte importantă este destinată agriculturii și dezvoltării rurale.
Principalele categorii de cheltuieli (cifrele pe 2015)
46 % din buget este alocat creșterii inteligente și favorabile incluziunii, după cum
urmează:

 34 % pentru sprijinirea regiunilor subdezvoltate din UE și a categoriilor dezavantajate


ale societății
 12 % pentru creșterea competitivității întreprinderilor europene.
41 % din buget finanțează producerea de alimente sigure, în cantități suficiente,
agricultura inovatoare și utilizarea eficientă și sustenabilă a terenurilor și pădurilor.
Cum este repartizat bugetul UE pe capitole bugetare? (cifrele pe 2015)
În UE
Exemple de programe și bugetul lor în 2015:

 Orizont 2020- program pentru cercetare și inovare (10 miliarde EUR)


 Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (1,4 miliarde EUR)
 COSME - program pentru întreprinderi mici (0,3 miliarde EUR)
 Mecanismul „Conectarea Europei” - rețele digitale, de transport și energie (3,4 miliarde
EUR)
 Erasmus+ - educație, formare, tineret și sport (1,6 miliarde EUR)
 Life - program pentru mediu (0,4 miliarde EUR)

Cum verificăm modul în care sunt cheltuiți banii?

Comisia are responsabilitatea generală pentru bugetul UE. În fiecare an, Comisia
publică conturile anuale în care sunt consolidate conturile tuturor instituțiilor și
organismelor UE, precum și cele ale majorității agențiilor. Curtea de Conturi Europeană
analizează apoi conturile anuale.

2013 a fost cel de al șaptelea an consecutiv în care Curtea de Conturi a dat un aviz
favorabil în privința bugetului. De obicei, mai puțin de 5 % din milioanele de plăți
efectuate anual din bugetul UE conțin o eroare. În majoritatea cazurilor, erorile sunt
administrative și nu au implicații financiare. Erorile nu înseamnă același lucru ca frauda.
Comisia practică o politică de toleranță zero privind fraudele.

La sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, Parlamentul European trebuie să aprobe modul în


care Comisia a cheltuit bugetul. Această procedură este cunoscută sub denumirea de
„procedura de descărcare de gestiune”.

Mituri și realitate

„În bugetul UE se întâlnesc fraude la tot pasul!”

Fals! Comisia practică o politică de toleranță zero privind fraudele. Frauda afectează numai 0,2 %
din cheltuielile anuale.

„Agricultorii beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE!”

Fals! În anul 1985, aproximativ 70 % din bugetul UE a fost alocat agriculturii. În 2013, ajutoarele
directe acordate agricultorilor și cheltuielile de piață se ridicau la numai 30 % din buget, iar
cheltuielile privind dezvoltarea rurală reprezentau 9 %. Deși, începând cu 2004, la UE au aderat 13
noi state membre (majoritatea acestora având sectoare agricole importante), bugetul politicii
agricole comune nu a crescut pentru a acoperi costurile suplimentare. De fapt, cheltuielile continuă
să scadă.

„Politica de coeziune este o acțiune de binefacere costisitoare!”

Fals! Există o legătură clară între politica de coeziune și creșterea economică în UE. Până în 2020,
rentabilitatea investițiilor realizate în cadrul politicii de coeziune în perioada 2000-2006 este estimată
la 4,2 EUR pentru fiecare euro investit.

„De ce UE își majorează constant costurile administrative, în timp ce le solicită tuturor guvernelor
statelor membre să le reducă pe ale lor?”

Costurile administrative ale UE nu sunt în creștere! Instituțiile UE depun, la rândul lor, eforturi ca
răspuns la situația economică dificilă din Europa. În perioada 2013-2018, efectivele vor fi reduse cu
5 %, iar din ianuarie 2014 personalul lucrează 40 de ore pe săptămână (în loc de 37,5).

În afara UE
În calitate de actor mondial important, UE are unele obligații pe plan extern:

 promovarea dezvoltării economice și sociale


 menținerea păcii
 ajutorarea victimelor dezastrelor și conflictelor.
Țările din afara UE care primesc ajutor de la bugetul UE se împart în 3 grupuri
principale:

 țările din zonele aflate în curs de dezvoltare cu care unele state membre au legături
istorice puternice, în special țările din Africa, Pacific și Caraibe
 țările vecine - din Europa de Est, nordul Africii și Orientul Mijlociu
 țările care se pregătesc să adere la UE (candidate sau potențial candidate
Exemple de programe derulate în 2015:

 Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (2,4 miliarde EUR)


 Instrumentul european de vecinătate (2 miliarde EUR)
 Instrumentul de asistență pentru preaderare (1,6 miliarde EUR)

UE s-a mobilizat pentru a înfrânge epidemia de Ebola

Uniunea Europeană a reacționat în mod activ la epidemia de Ebola, încă de la


izbucnirea acesteia. În 2014, 413 milioane EUR au fost alocate pentru combaterea bolii.
Au fost finanțate măsuri de urgență pentru a limita epidemia și a sprijini serviciile de
bază. Experți și specialiști, precum și echipamente esențiale, cum ar fi laboratoare
mobile, au fost trimise în țările afectate din Africa de Vest. Peste un sfert din suma totală
a fost alocat cercetării legate de Ebola.

Atenție sporită acordată copiilor în Siria În perioada 2011-2013, 174 de milioane EUR
din bugetul UE au fost alocate educației și protecției copiilor în Siria, ca răspuns la criza
din această zonă. În 2014 a fost alocată o sumă suplimentară de 128 de milioane EUR
pentru Siria și țările învecinate.

Cine beneficiază de finanțare de la bugetul UE?


Aproximativ 94 % din buget finanțează activități derulate pe teren, în statele membre
și în afara acestora. 508 milioane de europeni beneficiază, într-un fel sau altul, de
bugetul UE. Aceasta ajută milioane de studenți, mii de cercetători, numeroase orașe,
regiuni și ONG-uri.

Cât reprezintă costurile de funcționare?


Aproximativ 6 % din buget. Această cifră include costurile de funcționare aferente
tuturor instituțiilor (în principal Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul
UE), deci și costurile necesare pentru serviciile de traducere și interpretare, care permit
ca informațiile să fie disponibile în toate limbile oficiale ale UE.
Ca parte a unui pachet de reforme, cea mai mare instituție, Comisia, a decis să
prelungească programul de lucru și să facă reduceri treptate de personal (1 % pe an).
La final, numărul angajaților va fi redus cu 5 %.

Bugetul UE este finanţat din surse care includ un procent din venitul naţional brut al
fiecărui stat membru. Acest buget este orientat către domenii foarte diferite, cum ar fi
creşterea nivelului de trai în regiunile mai sărace sau garantarea siguranţei alimentare.

Cum este finanțat bugetul UE:


Sursele de venit ale UE includ contribuțiile primite de la statele membre, taxele la
import aplicate produselor provenind din afara UE și amenzile impuse întreprinderilor
care nu respectă normele europene. Țările UE convin asupra mărimii bugetului și
asupra modului în care va fi finanțat acesta în următorii ani.
Bugetul UE sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă. În baza politicii
de coeziune, el finanțează investițiile menite să atenueze diferențele economice majore
dintre țările și regiunile UE. De asemenea, contribuie la dezvoltarea zonelor rurale din
Europa.
Bugetul UE:
-este finanțat în proporție de 98 % din resursele proprii ale UE,la care se adauga alte
resurse venituri
- se bazează pe principiul echilibrului intre cheltuilei și venituri
- include mecanisme de compensare pentru anumite țări din UE

- resursele proprii reprezintă aproximativ 98 % din buget. Suma totală a resurselor


proprii trebuie să acopere plățile anuale. Creditele nu pot să depășească 1,20 % din
venitul național brut al UE (VNB).
Normele UE referitoare la resursele proprii definesc diferitele tipuri de venituri ale UE și metodele pentru
calcularea și punerea la dispoziție a acestora.

Normele privind resursele proprii ale UE stabilesc:


1. Un plafon

Acesta este cuantumul maxim al resurselor proprii pe care UE le poate colecta pe parcursul unui an.
Plafonul este exprimat ca procent din venitul național brut (VNB) al UE și, prin urmare, depinde de
situația economică din UE.

2. Diferitele tipuri de resurse proprii

• resurse proprii tradiționale: în principal taxe vamale și cotizații pentru zahăr


• resurse proprii bazate pe taxa pe valoarea adăugată: se percepe o rată uniformă de 0,3% la baza
armonizată a TVA-ului în fiecare stat membru; însă baza impozabilă a TVA-ului este plafonată la 50% din
venitul național brut (VNB) pentru fiecare țară
• resurse proprii bazate pe venitul național brut (VNB): se percepe un procent standard din VNB-ul
fiecărui stat membru pentru cheltuielile care nu sunt acoperite din alte resurse proprii

3. Corecții

Scopul corecțiilor este acela de compensare sau de corectare a dezechilibrelor bugetare ale unor state
membre.

Toate formele de corecții, fie pentru partea de venituri, fie pentru cea de cheltuieli, se bazează pe două
principii:

1. Politica în materie de cheltuieli este, în ultimă instanță, modalitatea esențială de soluționare a


chestiunii dezechilibrelor bugetare.
2. Orice stat membru a cărui sarcină bugetară este excesivă în raport cu prosperitatea sa relativă poate
beneficia de o corecție la momentul potrivit.

Alte surse de venituri ale UE

Există și alte surse de venituri, cum ar fi impozite pe salariile personalului UE, contribuții la anumite
programe din partea țărilor care nu sunt membre ale UE și amenzi aplicate societăților pentru încălcarea
dreptului concurenței.

Rolul Consiliului
Consiliul adoptă actele legislative care reglementează resursele proprii ale UE prin proceduri
legislative speciale care diferă în funcție de act.

Unele acte trebuie adoptate în unanimitate de Consiliu după consultarea Parlamentului European.
Altele sunt adoptate de Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, după obținerea aprobării Parlamentului
European sau după consultarea Parlamentului și a Curții de Conturi.

Propunerile de acte legislative în cauză sunt prezentate de Comisia Europeană. Aceste propuneri pot fi
modificate înainte de a fi adoptate.

În mod tradițional, Consiliul European oferă îndrumare Consiliului UE pentru negocierile cu Parlamentul
European privind elemente-cheie ale resurselor proprii. Acestea sunt de obicei negociate în cadrul unui
pachet, împreună cu cadrul financiar multianual.

Restul de 2 % din buget provine din alte surse.


Cum este cheltuit bugetul UE
Bugetul pe termen lung stabilește prioritățile și limitele de cheltuieli ale UE pe termen
lung
Bugetul UE finanțează activități diverse, de la dezvoltarea zonelor rurale și conservarea
mediului, până la promovarea drepturilor omului și protecția frontierelor externe.
Dimensiunea bugetului și modul în care este alocat acesta sunt stabilite de Comisie,
Consiliu și Parlament. Responsabilitatea privind cheltuielile îi revine însă Comisiei.
Țările UE și Comisia își împart responsabilitatea pentru aproximativ 80 % din buget.

Elaborarea proiectului de buget

Bugetul este stabilit,în comun de Consiliu și Parlament. Comisia elaborează un


proiect pe care îl înaintează spre analiză Consiliului și Parlamentului, care pot aduce
modificări. În caz de dezacord, instituțiile trebuie să negocieze până ajung la un
compromis.

Bugetul din fiecare an conține sumele convenite în prealabil prin cadrul financiar
multianual. Acest fapt îi permite Uniunii Europene să planifice programele de
cheltuieli cu câțiva ani înainte. Cadrul actual acoperă perioada 2014-2020.

Gestionarea Fondurilor UE

Responsabilitatea finală pentru alocarea bugetului îi revine Comisiei. Cu toate


acestea, 80 % din fondurile UE sunt gestionate de guvernele statelor membre. Dacă
se constată că au fost efectuate plăți necuvenite, Comisia colaborează cu statele
membre în cauză pentru a recupera banii. Pentru a asigura transparența,
informațiile privind organizațiile și întreprinderile care benficiază de fonduri europene
sunt făcute publice.

Domenii de cheltuieli

Bugetul UE se împarte în circa 6 domenii de cheltuieli.


Bugetul UE pe 2017 - Total: 157,9 miliarde EUR

În prezent, cea mai mare parte a resurselor bugetare este orientată către stimularea
creșterii economice, crearea de locuri de muncă și reducerea decalajelor
economice dintre diferitele regiuni ale UE. Agricultura, dezvoltarea rurală, sectorul
pescuitului și protecția mediului beneficiază, de asemenea, de cote importante. Printre
celelalte domenii de cheltuieli se numără și combaterea terorismului, a crimei organizate
și a imigrației ilegale.

Finanțare europeană
UE oferă finanțare pentru o gamă largă de proiecte și programe care acoperă domenii
precum:

 dezvoltarea regională și urbană


 ocuparea forței de muncă și incluziunea socială
 agricultura și dezvoltarea rurală
 politicile în domeniul maritim și al pescuitului
 cercetarea și inovarea
 ajutorul umanitar.
Gestionarea fondurilor
Finanțarea este gestionată în baza unor reguli stricte, pentru a garanta faptul că se aplică
un control riguros asupra modului în care sunt utilizate fondurile și că banii sunt cheltuiți în
mod transparent și responsabil.
Celor 28 de comisari europeni le revine responsabilitatea politică finală de a garanta că
fondurile UE sunt cheltuite în mod corespunzător. Dar, întrucât cea mai mare parte a
finanțării este gestionată de țările beneficiare, obligația de a efectua controale și audituri
anuale le revine guvernelor naționale.
Peste 76% din bugetul UE este gestionat în parteneriat cu autoritățile naționale și regionale
în cadrul unui sistem de gestiune partajată, în principal prin intermediul a cinci fonduri
majore.
- Fondul European de dezvoltare regional(FEDR)
-fondul de dezvoltare regional și urbană
-Fondul Social European(FSE)- incluziune socială și bună guvernanță
-Fondul de coeziune- convergența economică a regiunilor mai puțin dezvoltate
-Fondul agricol pentru dezvoltare rurală(FEADR)
-Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime(FEPAM)
Alte fonduri sunt gestionate direct de UE, fiind acordate sub formă de:
-garanturi pentru proiecte cu activități în domeniul politicilor UE, care, în general, se
acordă în urma publicării unei „cereri de propuneri”. Finanțarea provine de la UE și din alte
surse.
-contracte încheiate de instituțiile UE pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări de
care au nevoie pentru propria funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe,
echipament IT). Contractele se acordă prin licitație.
Lista beneficiarilor este publicată pe internet.
Cereri de finanțare

Întreprinderile mici

IMM-urile pot obține finanțare UE prin granturi(subventii), împrumuturi și garanții. Granturile


oferă sprijin direct, iar celelalte tipuri de finanțare sunt acordate prin programe gestionate la
nivel național.
Finanțare europeană pentru întreprinderile mici
ONG-urile și organizațiile societății civile pot fi eligibile pentru finanțare, cu condiția să își
desfășoare activitatea în domeniile de politică ale UE și să nu aibă scop lucrativ.
Finanțare europeană pentru ONG-URI,pe sectoare
Tineri
-Educație și formare- oportunități de studiu prin programul ,,Erasmus” sprijin pentru elevii
din ultimii ani de studiu în învățământul secundar și de formare profesională în alte țări
-Tineret- cofinanțarea proiectelor care încurajează participarea civică, activitățile de
voluntariat și o abordare multiculturală și mai amplă

Cercetători

- În perioada 2014-2020, UE va aloca în jur de 80 de miliarde de euro pentru finanțarea în


domeniul cercetării, în special prin intermediul programului Orizont 2020. Aceste fonduri se
alocă de regulă sub formă de granturi, pentru a finanța parțial diverse proiecte de cercetare.
Creștere și locuri de muncă – câteva cifre
În perioada 2002-2014, UE a investit aproximativ:
• 2 miliarde EUR pentru combaterea cancerului
• 378 de milioane EUR pentru combaterea SIDA
• 239 de milioane EUR pentru combaterea malariei
În perioada 2014-2020, UE va investi 80 de miliarde EUR în domeniul cercetării și inovării
pentru a îmbunătăți viața dumneavoastră și a familiei dumneavoastră și pentru a consolida
economia europeană.
Datorită finanțării din bugetul UE, în 2013, în întreaga Europă s-a reușit acoperirea 100 %
cu servicii de internet în bandă largă de bază (fixe, mobile sau prin satelit).
Două premii Nobel obținute în noiembrie 2014 de cercetători finanțați de UE
Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină a fost decernat cercetătorilor John O’Keefe,
May-Britt Moser și Edvard Moser pentru descoperirea celulelor care permit creierului să
creeze o hartă a spațiului din jurul nostru. Două zile mai târziu, Stefan W. Hell, un alt
cercetător care a beneficiat de finanțare din partea UE, a primit premiul Nobel pentru chimie
pentru inventarea microscopului cu superrezoluție.

Agricultori și întreprinderi rurale


- Majoritatea fermierilor din UE sunt eligibili pentru plățile directe de sprijin pentru venit.
Aproape o treime din acestea sunt acordate în schimbul trecerii la practici agricole
ecologice (menținerea de pășuni permanente, diversificarea culturilor etc.).
De asemenea, agricultorii primesc bani în funcție de suprafața de teren pe care o dețin,
însă cu condiția să utilizeze metode agricole ecologice, care să contribuie la conservarea
biodiversității, a calității solului și a apei și la menținerea unui nivel scăzut de emisii.
Finanțarea UE permite, de asemenea, formarea agricultorilor în domeniul noilor tehnici și
facilitează modernizarea și restructurarea exploatațiilor lor. În general, aceasta este utilizată
pentru a îmbunătăți nivelul de trai în zonele rurale, creând locuri de muncă și oferind
servicii de bază.
Tot în domeniul dezvoltării rurale, tinerii agricultori pot primi ajutor specific pentru a-și crea
propria întreprindere și pot beneficia de procentaje mai ridicate de finanțare pentru
eventualele investiții aferente.
Activitatea Curții
Curtea de Conturi Europeană a fost instituită cu scopul de a efectua auditul finanțelor UE.
Punctul de plecare pentru activitatea sa de audit îl reprezintă bugetul UE și politicile Uniunii, în
principal în domenii legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă, valoarea
adăugată, finanțele publice, mediu și combaterea schimbărilor climatice. Auditul efectuat de
Curte cu privire la execuția bugetului privește atât veniturile, cât și cheltuielile.

Îmbunătățirea răspunderii publice în UE

Rezultatele activității Curții sunt utilizate de către Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliu,
precum și de către statele membre în scopul supravegherii și, acolo unde este necesar, al îmbunătățirii
gestiunii financiare a bugetului UE. Activitatea Curții reprezintă un element important în cadrul procedurii
anuale de descărcare de gestiune, procedură prin care Parlamentul, pe baza recomandării Consiliului,
hotărăște dacă Comisia a asigurat în mod satisfăcător execuția bugetului aferent exercițiului precedent.

Elaborarea de rapoarte pentru factorii de decizie din UE și pentru cetățeni

Rapoartele și avizele elaborate de Curte adaugă valoare gestiunii finanțelor UE, contribuind la evoluțiile din
cadrul UE și aducând Uniunea mai aproape de cetățenii săi. Curtea își propune să elaboreze rapoarte de
audit de înaltă calitate, clare, relevante și prezentate în timp util, bazate pe criterii și probe solide, care să vină
în întâmpinarea preocupărilor tuturor părților interesate și care să fie astfel considerate documente importante
și cu autoritate. Publicațiile Curții includ rapoartele anuale, rapoartele anuale specifice, rapoartele speciale,
avizele și documentele de poziție.

Cooperarea strânsă cu alte instituții supreme de audit

Până la 80 % din bugetul UE face obiectul gestiunii partajate cu statele membre. Acestea cooperează cu
Comisia în vederea instituirii de mecanisme de supraveghere și de control intern pentru a se asigura că
fondurile UE sunt cheltuite în mod corespunzător și în conformitate cu normele. Astfel, controlul exercitat are
atât o dimensiune UE, cât și o dimensiune națională. În plus față de activitatea desfășurată de Curte,
numeroase instituții supreme de audit din statele membre auditează fondurile europene care sunt gestionate
și cheltuite de administrațiile lor naționale.

Elaborarea de standarde de audit al finanțelor publice

Curtea se angajează să se afle în prima linie a evoluțiilor din domeniul gestiunii și al auditului finanțelor
publice. Ea joacă un rol important în elaborarea și punerea în aplicare a standardelor internaționale (de
exemplu, de către INTOSAI).

Impactul activității Curții

Rezultatele obținute de-a lungul anilor sunt încurajatoare pentru Curte. Experții externi califică rapoartele Curții
ca având o calitate bună, iar principalele instituții care sunt interesate de aceste rapoarte le consideră utile. Se
înregistrează în mod constant un nivel ridicat de acceptare a recomandărilor Curții de către Comisie, iar
rapoartele întocmite cu privire la situația acțiunilor întreprinse în urma acestor recomandări pun în evidență
impactul lor pozitiv.
Provocări viitoare

Pentru anii următori, Curtea este pregătită să facă față provocării de a contribui la ameliorarea modului în care
UE răspunde în fața cetățenilor pentru fondurile publice alocate în vederea îndeplinirii obiectivelor sale.