PRINCIPIUL CUTIEI Existé in matematicd probleme neelementare care pot fi rezolvate elementar. Unele nu cer o pregatire matematica extraordinara, putand fi abordate la nivelul invajamantului primar. Ele prezinta, totusi, dificultati, in sensul, cd cer cunoasterea unor pasi metodici in rezolvare. Un exemplu edificator il reprezinté problemele ce pot fi rezolvate cu »principiul lui Dirichlet”, numit si ,,principiul cutiei”. Descoperirea acestuia are la baz’ o experienta din copilarie. Gustav Dirichlet era fiul unui emigrant francez pe pimant german. Era un copil foarte serios, ordonat, asa cum isi dorea tatal sdu. In copilaria sa a fost obisnuit s4 respecte reguli precise. De aceea, copilul era intrigat ca cei sapte iepuri, din gospodaria familiei, pareau ca nu respectd nici o regula. Astfel, seara se retrageau in cele trei custi identice, asezate in curte. Dupa luni de observare, a constatat dezamagit ca nu exist nici o regula privind alegerea custii in care innoptau. intr-o seara a gandit suparat, dar si surprins: “Oricum am aseza sapte iepuri, in trei custi, cel putin una va confine mai mult de doi iepuri!” Astfel, el a enunjat unul din cele mai importante principii ale matematicii moderne, Deducem cA acest principiu este o metoda de demonstratie care foloseste un rafionament de tipul urmator: Daca in 2 cutii se aflé 3 sau mai multe obiecte, atunci exista o cutie care contine cel putin doud obiecte. Daca in 3 cutii se afla 4 sau mai multe obiecte, atunci exista o cutie care confine cel putin doud obiecte. Daca in n cutii se aflé n + 1 sau mai multe obiecte, atunci exista o cutie care confine cel putin doud obiecte.” Exista probleme in care am avea de analizat foarte multe cazuri posibile. Aplicarea corecté a principiului lui Dirichlet ne ofera posibilitatea sa analizim, uneori, un singur caz, pentru a rezolva problema. Distingem doua situatii. PROBLEME iN CARE DAM RASPUNSUL ANALIZAND CAZUL OPTIM CERINTEI PROBLEMEI a) Daca in acest caz, problema nu are solufie, atunci, in orice alt caz, 199nu are solutie. b) Daca in acest caz, problema are solutie, ne dam seama ce modificari trebuie facute, astfel incat si raspundem la cerinja problemei. Probleme rezolvate $i comentate 1. a) Este posibil s punem 36 de bile in 8 cutii, astfel incat in fiecare cutie s& fie cel putin o bila gi si nu existe doua cutii cu acelasi numér de bile? b) Dar 9 bile in 4 cutii? c) Dar 155 de bile in 10 cutii, astfel incat in fiecare cutie s& fie cel putin 10 bile si s4 nu existe dova cutii cu acelasi numar de bile? (Paul Dumitrescu si Ilie Smarandoiu, Ramnicu Valcea) Rezolvare a) Cazul optim este, daci reusim, si punem in prima cutie o bila, in a doua cutie doua bile, in a treia cutie trei bile, in a opta cutie opt bile. Am avea nevoie atunci de (1 +2 +3 +... + 8) bile = 36 de bile, adic& exact cate sunt in enuntul problemei. Deci este posibil. b) Rationand analog, am avea nevoie de cel putin (1 + 2 + 3+ 4) bile = 10 bile si atunci deducem ca nu este posibil. c) in acest caz am avea nevoie de (10 + 11 +412 + ... + 19) bile = 145 de bile. Este posibil. Putem pune toate cele 10 bile surplus in ultima cutie, dar nu este singura solutie. 2. a) Se poate scrie numarul 5049 ca suma a 100 numere naturale, nenule, distincte? b) Dar ca suma a 100 de numere naturale, distincte? Justificati raspunsul. (O.M., Etapa judefeand, Teleorman, 1977) Comentariu. Ne punem intrebarea, dac& este cazul, s4 aplicim principiul lui Dirichlet. Cum s&-l aplicim? Unde sunt cutiile? Deci, sunt probleme care cer eforturi cerebrale remarcabile, imaginatie si ingeniozitate. Dup& ce rezolvam un numar suficient de probleme, folosind modelul ,,cutiilor”, se poate trece la o abstractizare a algoritmului. Rezolvare a) Ne dim seama cd ar trebui sd alegem cele mai mici numere naturale, nenule, posibile, altfel, suma lor s-ar putea sa fie prea mare. Ne imaginam ci scriem fiecare termen al sumei pe cate un biletel. Fiind 100 de numere, ne imaginim gsi 100 de cutii in care asezim cate un biletel. Cazul optim cerintei este ca in cele 100 de cutii si avem biletelele cu numerele 1, 2, 3, ..., respectiv 100. Suma lor este, in acest caz, 14+2+3+...+100=100-101: 2 =5050 > 5049. Deoarece, nici in cazul optim cerinjei, problema nu are solutie, deducem 200c& 5049 nu poate fi scris ca suma a 100 de numere naturale, nenule, distincte doua cate doua. b) Cazul optim este ca termenii sumei sa fie 0, 1, 2, 3, S$ =041424+3+...+99=99-100:2=4950 < 5049. Deci este posibil si tinand cont cé 5049 — 4950 = 99, putem da mai multe solutii: 5049 =0+ 1+2+3+...+98 + 198 sau 5049=04+1424+34 1.497 4100+ 196 sau 5049=0+(2+3+4+5+...+ 100), etc. 9. PROBLEME PROPUSE 1. Pot fi asezate 15 bile in 5 cutii, astfel incat, in fiecare cutie, sa fie cel putin 0 bila si s4 nu existe doua cutii cu acelasi numar de bile? (Beatrice Ciolan, Test,Tabara Nationala, Voineasa, 2007) 2. Se pot pune 77 de bile in 12 cutii, astfel incdt, in fiecare cutie, sa fie cel pufin o bila si si nu existe doua cutii cu acelasi numar de bile? (LC. Ligor, Bucuresti) 3. Pot fi impartite 46 de alune la 6 copii astfel incat fiecare copil sa primeasc& cel putin 5 alune si s4 nu existe doi copii cu acelasi numar de alune? (O.M., Etapa locald, Satu Mare, 1996) 4, Suma a 100 de numere naturale distincte, nenule, este 5051. Aflati numerele . (Concursul Interjudejean “Traian Lalescu”’, Lagi, 2002) 5. Suma a 13 numere naturale, distincte, doua cfte doua, este 92 . Care sunt aceste numere? (O.M.., Etapa locald, Pitesti, 1987) 6. Suma a 15 numere naturale, distincte este 120. Aflati numerele. (Revista de Matematica din Timisoara) 7. in 10 cutii se gasesc 84 de bile rogii, galbene, albastre sau verzi. $tiind c& in fiecare cutie se afla bile de toate culorile, este posibil si nu existe doud cutii cu acelasi numar de bile? (O..M., Etapa locald, Iasi, 1994) 8. Suma a 2003 numere naturale, distincte este egala cu 2005003. Calculati produsul acestor numere. (Stefan Smarandoiu, C.1,_,,Clepsidra’- Voineasa, 2004 —,, In Memoriam Florea Puican”) 201