pagina 1

......
Abraham Moles
Psihologia kitsch-ului

CUPRINS:
Capitolul I
CE ESTE KITSCH-UL?
1 Cuvântul ºi luciul. 5 2 Lumea burghezã ºi lucrurile. 8 3 Culturã ºi creaþie. 11 4 Omul ºi lucrurile. 12
Capitolul II
PÃTRUNDEREA KITSCH-ULUI ÎN VIAÞÃ
1 Despre consumul universal. 15 2 Despre inadecvare ca factor psihologic. 17 3 Omul mediocru este mãsura tuturor lucrurilor. 18 4 Universalitatea kitsch-ului. 19 5
Capitolul III
ALIENARE ªI KITSCH: OMUL ªI LUCRURILE
1 Despre definiþia lucrurilor. 23 2 Raporturi psihologice între om ºi lucruri. 25 3 Kitsch ºi alienare. 32
Capitolul IV
ÎNCERCARE DE TIPOLOGIE A KITSCH-ULUI
1 Idealul fericirii sau absenþa alienãrii? 35 2 Despre metoda tipologicã. 36 3 Despre kitsch-ul religios: Lourdes ºi Oberammcrgau 38 4 Diferitele aspecte ale unei tip
Capitolul V
PRINCIPIILE KITSCH-ULUI
1 Tipologie ºi niveluri de abstractizare. 59 2 Principiile kitsch-ului. 61 3 Funcþia eeonomico-culturalâ a kitsch-ului. 66 1 Funcþia pedagogicã a kitsch-ului. 67 5 Desp
Capitolul VI
GENEZA KITSCH-ULUI
1 Remarci generale. 75 2 Evoluþie istoricã. 76 3 Societatea burghezã ºi gândirea kitsch. 79 4 Preþul real _. 82 5 Valori kitsch. 84 6 Regele kitsch-ului. 85 7 Marele
Capitolul VII
VIAÞA ªI LITERATURA KITSCH
1 Eticã ºi mentalitate kitsch. 100 2 Literaturã kitsch. 101 3 Structurilelingvistice ale kitsch-uliti: vocabularul ºi ordinea îmbinãrii cuvintelor. 103 4 Structura logicã a po
Capitolul VIII KITSCH-UL MUZICAL
1 Muzicã În cele din urmã. 113 2 Factorii kitsch-ului muzical ºi ai aranja meniu lui muzical. 116 3 Moduri de apreciere a muzicii. 119
Capitolul IX
KITSCH AL FORMELOR ªIAXTIK ITSCH: FUNCÞIONAL 1SMUL
1 Despre geografia kitsch-ului. 123 2 Esteticã floralã ºi Jugendstil. l-5 3 Impresionism, expresionism ºi naturism. 126 4 Funcþionalism ca antikitsch. 128 5 începutu
Ca pil o Iul X
CRIZA FUNCÞIONALISMULUI ªI NEOKITSCH-UL
1 Omenesc, prea omenesc. 147 2 Kitscli modern ºi supermagazinul. 148 3 Criza filosoficã a funcþionalismului. 152 4 Strategia proiectantului ºi kitsch-ul. 156 5 Psih
Capitalul XI
DESPRE ªTIINÞÃ ªI RELIGIE. K1TSCH ªI NEOKITSCH.
ETICA BUNELOR SENTIMENTE.
1 Turismul kilsch al peisajului. 174 2 Kitsch-ul religios sau religia kitsch. 175 3 Kitsch-ul raþiunii ºi ºtiinþa kitsch. 177 1 Ce nu este kitsch? _ 178
Capitolul XII
ANSAMBLUL DE OBIECTE: DISPLAY ÎL
1 Caracteristicile generale ale ' kitsch-ulu i conu'"-poran. 181 2 Ideea de ansamblu de obiecte sau display. 183 3 KiLsch-ul ansamblului ºi autenticitatea pãrþilor 18
Capitolul XIII DESPRE GADGET
1 Ce este gadget-ul. 201 2 Despre clasificarea gadgct-urilor. 203 3 Despre crearea gadgct-urilor, 206 4 Etica gadgct-ului ºi civilizaþia de consum. 209
Capitolul XIV CONCLUZII
1 Kitsch la toate nivelurile. 211 2 Inserþia unui cuvânt ºi a unei idei noi În ciclul sociocultural. 214 3 Procesul kitsch ului. 215 4 Despre virtuþile kitsch-ului. 217 5 Kit
6 Totalitarism fãrã violenþã? 219
NOTE. 222
BIBLIOGRAFIE. 240
Discografie. 243
Literaturã kitsch. 243

Arta fericirii 1 CUVÂNTUL ªI LUCRUL

În limba francezã termenul "Kitsch" era destul de puþin cunoscut pânã la prima publicare a acestei cãrþi; el era folosit numai accidental, în literatura esteticã. Conc
Kitsch este un cuvânt foarte cunoscut în germanã vorbitã în sud; cu sensul modern, el apare la Miinchen în 1860: Kitschen "a face ceva de mântuialã" ºi, cu un sen
Kitsch-ul este indisolubil legat de artã, aºa cum neautenticul este legat de autentic. "O fãrâmã de kitsch existã în orice fel de artã", spune Broch, fiindcã în orice fel
Lumea valorilor estetice nu mai este scindatã între "Frumos" ºi "Urât": între artã ºi conformism se întinde spaþiul vast al Kitsch-ului. Kitsch-ul se afirmã cu tãrie în c
El nu este "n fenomen denotativ, explicit din punct de vedere semantic, ci un fenomen conotaliv, intuitiv ºi subtil; este un anumit tip de raport stabilit între om ºi lucru
Apariþia în limbile germanice a unui termen precis ca sã-l desemneze a condus la o primã luare de cunoºtinþã: prin cuvânt, conceptul a devenit aprehensibil, mani
2 LUMEA BURGHEZÃ ªI LUCRURILE
Rolul ºtiinþelor sociale este acela de a reflecta imaginea lumii în care trãim. În lumea noastrã, Occidentul oferã un caz de supradezvoltare, destinat sã serveascã, v
Lumea noastrã se caracterizeazã prin intervenþia unor mediatori, din ce în ce mai rãspândiþi, între om ºi societate, mediatori care transformã însãºi natura relaþiilo
Este normal sã se numeascã culturã acest mediu înconjurãtor artificial pe care omul ºi l-a creat prin intermediul organismului social: sã fixãm, mai întâi, extensiune
Pe care paºii actorilor nu-l pot miºca" s-a spulberat, ca sã lase locul unui decor artificial, de plastic, de oþel ºi de sticlã: obiectele înconjurãtoare, casa, oraºul, mijloa
Pe scurt, omul cunoaºte societatea mult mai pu [în prin-tr-un contact afectiv cu o imagine concretã a acesteia (". Semenul meu"), cât, din ce în ce mai mult, prin int
De aceea, pentru a studia raporturile dintre individ ºi societate este mai adecvat sã se studieze raporturile pe care individul le întreþine cu mediatorii acestei societã
3 CULTURÃ ªI CREAÞIE În cadrul culturii, astfel definite, pot fi distinse: • o lume a uneltelor: transformarea activã a naturii ºi artificializarea ei; 9 o lume a semnelo
Relaþiile pe care le întreþine omul cu aceastã sferã culturalã au evoluat de un secol încoace. Mai întâi a fost homo faber, constructor al uneltelor ºi al semnelor, pe
Pentru cã, în acelaºi timp, se stabileºte ºi o altã diferenþiere, în sfera modurilor posibile de viaþã ale individului.
Ei îºi împarte existenþa între, pe de o parte sarcina sã opacã de producþie, alienantã ºi de neînþeles, definitã tot mai des prin ideea unui timp în care este constrân
4 OMUL ªI LUCRURILE
Ce face omul cu obiectele înconjurãtoare pe care le produce ºi leconsumã?
Consumul, ca valoare care determinã modul de a fi al individului, nu este, desigur, un element nou al existen þei, dar, spre sfârºitul secolului al XlX-lea, el a fost pr
Filosofia sugereazã o serie de relaþii ale omului cu mediul sãu material: Aproprierea obiectului, caracterizatã prin dictonul jus uli et abuli6 definit în dreptul roman; F
Atitudinea kitsch, pe care trebuie s-o definim acum, este unul dintre aceste tipuri de relaþii stabilite cu cadrul material al vieþii, bazatã pe un amestec specific al tip
 pagina 2
GAI. ERIA BRE'fEAU
1 DESPRE CONSUMUL UNIVERSAL
Fenomenul social kitsch se bazeazã, aºadar, de la început dupã cum reiese din însãºi definiþia sã pe un anumit cadru economic. Am vãzut mai întâicare este "surs
Consumul este noul mod de manifestare a maselor, se consumã Mozart, muzee sau soare din plin, se consumã insulele Canare, se face turul Spaniei în opt zile (M
IC ºi cleºtii pentru zahãr în deºerturile Mexicului ºi în stepele Asiei Centrale, societate simbolizatã prin marele magazin, legat de manufacturã ºi care creeazã o anum
Cealaltã perioadã este cea care se contureazã acum, sub ochii noºtri, un neokitsch al consumabilului, al obiectului vãzut ca produs, al mulþimii de elemente tranzit
Dupã fixarea cadrului economic, vom discuta despre psihologia kitschului, ca dimensiune a raporturilor obiectelor cu omul, adãugatã la funcþiile tradiþionale: de fa
Kitsch-ul este opusul simplitãþii: orice fel de artã are în ea un sâmbure de inutilitate ºi trãieºte din. "trecerea timpului"; iu acest sens, kitsch-ul este o artã, pentru cã
3 OMUL MEDIOCRU ESTE MÃSURA TUTUROR LUCRURILOR
Cuvântul "Kitsch" este copleºit în limba germanã de conotaþii negative. În literatura esteticã scrisã dupã 1900 el este întotdeauna privit sub aspect negativ ºi abia o
Este prima etapã a reconsiderãrii, în curs de înfãptuire, a acestui concept în istoria artelor. Fenomen universal, stil ºi manierã de a fi, tendinþã permanentã, legatã
Kitsch-ul este, deci, legat de un anumit stil de viaþã ºi, probabil, în acest domeniu ºi-a gãsit autenticitatea, pentru cã e greu sã trãieºti înconjurat numai de capodop
Definiþii care explicã fenomenul Kitsch prin proprietãþi formale ale obiectelor sau ale elementelor din mediul înconjurãtor.
Definiþii care examineazã kitsch-ul pornind de la relaþiile specifice pe care le întreþine omul cu obiectele, în calitatea sa de creator-cunoscãtor.
4 UNIVERSALITATEA KITSCH-ULUI
Existã, deci, o artã kitsch sau mai degrabã un kitsch al Artei, care se referã fie la obiecte de artã, în sensul clasic al termenului, fie la un anumit tip de aranjare a ac
Existã literaturã kitsch, mobilier kitsch, decor kitsch, muzicã kitsch, "artã în stil mare" kitsch (de ex. Stilul Ludovic de Bavaria), cuvântul kitsch poate funcþiona ca u
Kitsch-ul apare astfel cã o miºcare permanentã în interiorul artei, prin prisma raportului dintre original ºi banal. Kitsch-ul este acceptarea tacitã, pe scarã socialã, a
Kitsch-ul este, aºadar, mai curând o direcþie decât un scop: toþi fug de el "Kitsch" reprezintã o injurie artisticã - dar toatã lumea se molipseºte: atât artistul care ced
Elementul esenþial al kitsch-ului va fi, deci, acest numitor comun al tentelor roze ºi pale ºi al acordurilor sale perfecte, eroinele sale evanescenþe ºi taþii sãi foarte p
Lucrarea de faþã îºi propune sã fie revelatorul imaginii latente a kitsch-ului din universul contemporan ºi, de aceea, va încerca sã priveascã critic aceastã imagine.
Dupã ce am definit sumar sensul termenului care va reveni ca un leitmotiv, constatãm cã începe sã se contureze ºi o metodã de abordare: vom cãuta cu persevere
Studiul diferitelor accepþiuni ale termenului, tipologia relaþiilor care îl instituie ºi monografia aspectelor mediului înconjurãtor din perspectivã kitsch vor furniza, fireº
Elementul fascinant al acestei teme este faptul cã se studiazã naºterea unui stil artistic în chiar epoca constituirii sale: o esteticã dinamicã, în opoziþie cu tradiþiona
III. Alienare ºi Kitsch Om"! ªi lucrurile ". O, SOARE!
TU, PARÃ DE CARE
LUCRURILE N-AR FI CEEA CE SUNT!"
E. ROSTAND
1 DESPRE DEFINIÞIA LUCRURILOR
Capitolul precedent nc-a lãmurit asupra sensului cono-tativ al termenului "kitsch", privit sub diferite aspecte. Acest concept difuz latent în majoritatea formelor sã ie
2; s
Poziþia kitsch se situeazã între modã ºi spiritul conservator, implicând acceptare din partea "majoritãþii".
De aceea, kitsch-ul este din acest punct de vedere esenþial-mente democratic: el este arta acceptabilã, arta care nu ºocheazã spiritul printr-o transcendere a vieþi
Diluarea celor mai originale cullureme*, în contextul unei arte la îndemâna oricui, care prin definiþie tinde sã realizeze ideea de ofelinitate'25 a lui Pareto26 o vom
Vom încerca sã caracterizãm acest tip de raport al individului cu mediul înconjurãtor considerând cã este constituit dintr-un ansamblu de elemente izolabile, care v
Lucrurile sunt universalii separabile din continuitatea aprioricã a Naturii, cuantificabile ºi enunþabile, care primesc statut de obiecte atunci când sunt efectiv separa
Obiectul kitsch este un aspect important al ceea ce s-ar putea numi "lumea obiectelor". Dacã ducem mai departe remarcile precedente, s-ar putea spuiie cã nu exi
2 RAPORTURI PSIHOLOGICE ÎNTRE OM ªI LUCRURI
Sã explicitãm, în primul rând, o tipologie sumarã a relaþiilor pe care individul le întreþine cu un anumit tip de mediu înconjurãtor. În acest scop, vom lãsa mai întâi d
Ceea ce ne va interesa, aºadar, va fi, înaintea actului de muncã, aceastã disponibilitate în funcþie de care omul alege sau decide asupra mediului înconjurãtor. Vo
1 Modul ascetic
Primul tip este modul ascetic: lucrurile sunt privite, de fapt, ca niºte duºmani destul de periculoºi, de care individul trebuie sã se distanþeze printr-o eticã de severita
2 Modul hedonist
Al doilea tip de relaþie individ-niediu va fi denumit modul hedonist: lucrurile sunt fãcute pentru om, ele reprezintã unul dintre sectoarele mediului sãu înconjurãtor. E
Al treilea tip de relaþie cu lucrurile ar fi agresivitatea. Distrugerea obiectelor este, într-un fel, plãcutã, pentru cã înseamnã cã Ie posezi, vezi adagiul din dreptul rom
4 Modul achizitiv în opoziþie cu acest mod de relaþie, descris mai sus, apare modul achizitiv, al acaparatorului, net marcat de o civilizaþie burghezã posesivã, care
5 Modul suprarealist
Relaþia suprarealistã cu lucrurile este, de fapt, o descoperire recentã (1920-1930). Ea se sprijinã pe o percepþie esteticã specialã, care nu se bazeazã nici pe idee
Raþionamentul poate fi dus mai departe, elaborând liste de frecvenþã a apariþeiei diferitelor obiecte într-un cadru dat ºi ordonându-le de la probabil pânã la puþin
J| or-<V< i> ^s PI -WN
MATRICBA SUPRAREALISTÃ
Un obiect sau'o situafie suprarealistã este, între altele, asocierea forþatã a 2 sau n elemente rare. Dacã acestea sunt înserate într-o listã a probabilitãþilor subiectiv
La fel se va înttmpla ºi tn cazul a 3 sau n asocieri (v. la dreapta), cu matrice triºau n-dimensionale.
6 Modul funcþionalist sau cibernetic în sistemul nostru social, se mai distinge încã untip de relaþie: relaþia ciberneticã sau funcþionalistã, care se sprijinã pe afirma
7 Modul kitsch
Relaþia Kitsch, în fine, se sprijinã pe o compunere originalã a atitudinilor descrise mai sus; ea se bazeazã pe ideea de antiartã a fericirii, pe o situaþie "de mijloc" c
SPECTRUI, ATITUDINII KITSCH
Aici este ilustratã, pe o scarã cu 7gradaþii, de la 0 la 6 ponderea relativã a componentelor psihologice ale atitudinii kitsch. 0 1 2 3 4 5 6 necesar pentru "frumos": fr
Kitsch-ul este o ambianþã a vieþii cotidiene, greu de explicat fãrã un suport concret ºi de aici vine indepen-deþa sa faþã de ascetism ºi faþã de modul distructiv.
Caracterizarea sã esenþialã este, în cele din urmã, alienarea. Ea apare ca suma alterãrilor globale ale atitudinilor componente.
Totuºi procesul Kitsch, deºi este simbolul unei alienãri prin faptul cã omul este el mai curând determinat de lucruri în loc sã le determine nu este în mod necesar sin
Producþia produce, deci, consumul, fumizân-du-l în primul rând materiale, în al doilea rând schim-bând modul de consum ºi, în al treilea rând, trezind în consumat
Pe scurt, alienarea este pericolul care ne pândeºte în orice clipã, prin infiltrarea kitsch-ului în oameni, ca ºi în lucruri. Într-o nuvelã celebrã (Lucrurile), G. Perec39 a
IV. Încercare de tipologie a Kifsch-ului "AH, CÂT DU COTIDIANÃ E VIAÞA!" J. I, AFORGUB
1 IDEALUL FERICIRII
SAU ABSENÞA ALIENÃRII?
Termenul ideal poate semnifica: scopul global al tuturor eforturilor, avândcaracter asimptotic, sau dirijarea mai mult sau mai puþin sistematizatã a comportamentel
Douã idealuri caracterizeazã societatea contemporanã: i-dealul fericirii ºi idealul absenþei alienãrii, ele nu sunt sinonime, ba uneori sunt chiar contradictorii. Dupã c
Sã abordãm acum kitsch-ul din punct de vedere tipologic, încereând sã examinãm kitsch-ul într-un mod mai concret, prin intermediul mesajelor sale, al obiectelor º
2 DESPRE: METODA TIPOLOGICÃ
O tipologie se poate stabili pe cale doctrinalã sau empiricã. Dacã am dispune de o "teorie a kitsch-ului" ceea ce nu este cazul, pentru cã numeroasele lãmuriri pe c
Acesta este demersul pe care îl vom adopta în lucrarea de faþã. Astfel, vom constata, de exemplu, cã nu existã o mãrime, geometric vorbind, specificã kitsch-ului:
Din punctul de vedere al desenatorului-proiectant sigur cã, în studierea kitsch-ului, se poate introduce ºi un anume aspect pragmatic, obiectivabil, dar condiþiile sa
3 DESPRE KITSCH-UL RELIGIOS: LOURDES ªI OBERAMMERGAU
Consiliului municipal al oraºului Oberammergau, bine cunoscut pentru reprezentarea sã colectivã a Patimilor, oraº invadat de suveniruri ºi produse de artizanat reli
2 Transpunerile unui sentiment religios într-un obiect cu destinaþie profanã, ca de exemplu jucãriile cu Crucea
 pagina 3
Patimilor pe rotile, batistele ºi cravatele ornamentate cu chipul Fecioarei, precum ºi alte simboluri religioase deturnate de la scopurile lor, Chriºti care fac cu ochiul e
Kitsch-ul religios este unul dintre aspectele principale ale kitsch-ului. În mãsura în care religia secularã face uz, cu constantã tradiþie, de emoþia esteticã, pe care o
Kitsch-ul prezintã douã aspecte esenþiale, revelatoare pentru o tipologie: 1) Obiectele sau mesajele imitare, care conþin în sine trãsãturi (engl. features) kitsch: for
Se poate merge fie pe calea unei tipologii sintactice, adicã spre studierea complexului integrat de morfeme elementare care constituie un obiect sau o serie auxilia
TIPOLOGIA SITUAÞIILOR KITSCH
Tipologia Tipologia Tipologia creatorilor mesajelor receptorilor reînvierea Morfologia Cui îl place kitsch-ul? Artizanatului semantemelor Cine îl consumã? Suvenirul
Simpla tipologie a locurilor în care se poate gãsi obiectul kitsch ne oferã deja câteva indicaþii: nu existã niciun atelier de artizan sau vreun loc de muncã în uzinã ca
În sfârºit, urmând metodologia lingvisticii, care-ºi propune sã studieze lanþul emiþãtor-mesaj-receptor, ni se sugereazã o serie de modalitãþi de caracterizare. Pe s
Trebuie sã stabilim o tipologie pentru fiecare în parte, în vederea studierii, în continuare, a relaþiilor dintre ele. Obiecte situaþii
O DIALECTICÃ CU 3 ELEMENTE Situaþiile genereazã acte ale indivizilor, pentru a Ieºi din aceste situaþii, În cadrul actelor, ci se servesc de mediatori, care sini o
Fiecare dintre aceste elemente acþioneazã unul asupra altuia þi relaþiile lor dialectice reprezintã miºcãrile fireºti ale societãþii de consum.
5 TIPOLOGIA FORMELOR ELEMENTARE
Existã forme care sunt cu predilecþie afectate de cãtre obiectele kitsch, în anumite epoci, cel puþin, Killy47 în domeniul literaturii, Adomo48 în domeniul rauzi-42 c
Cu ajutorul analizei geometrice se pot studia aceste contururi decorative, frecvent remarcate în revista Jugend ºi în desenele lui Aubrey Beardsley52 ca ºi la corniº
Curba "Modern-Style" sau stil "tãiþei" (Guimard)56 (în stânga) se deosebeºte de curba barocã (în dreapta), pentru cã prima presupune numeroase inflexiuni ºi, în s
A2V-0), pomindu-se de la contururi generatoare poligonale cu ampatamente.
Aºadar, curbele de contur sau de ornament au suficientã specificitate pentru a justifica, eventual, analiza sau generarea lor matematicã. Precizãm cã acest criteriu
UªÃ DE I, A INTRARE JOSE F. HOFFMAN", 1898 2) Obiectele kitsch comportã rareori suprafeþe întinse neîntrerupte, în general suprafeþele sunt umplute sau îm
Apare ideea unei ornamentãri exagerate: ornamentul este o regulã imperativã a actului creator, în cadrul unei tendinþe adesea foarte figurative.
4G
3) Culorile sunt frecvent un element intrinsec pentru ceea ce se cheamã Gestalt Kitsch60 Contrastele de culori pure, complementare, tonalitãþile de alb, în special
Nu se lucreazã cu culori tradiþionale: dacã rozul ºi movul pot fi asociate, roºul ºi verdele, în schimb, se exclud, nu sunt "de bun gust", primele s-ar putea numi "culo
4) Materialele încorporate aratã rareori a ceea ce sunt de fapt. Lemnul vafi vopsit ca sã imite marmurã, suprafeþele din plastic vor fi ornamentate cu motive de fibre
Analiza acestui tabel evidenþiazã, în primul rând, principiul kitsch enunþat mai 47 sus: materialele se înlocuiesc unul cu altul (cãsuþele de pe diagonalã sunt mai p
Scarã de frecvenþã (0: niciodatã; -l: uneori; 2: frecvent; 3: foarte frecvent.) ^ înlocuit ^x *
Sa
N
Z] ^o + "o a
Ou+j
Hjo<o
J înl > t
Io
M f "S a ocuitor ^v -f o
I c s te i 7 mn
St 1 uc
Pi 1 atrã (obiec t e mici)
Cã
Rãmida
Be 9 ton
Ga udi
Fo 1 ntã
Br 0 onz
Zi î 0 ne
Pl î 1 astic (juc ãRâi)
N umãrul ca 9 zurilor nologicã contemporanã), sã se respecte materialul originar al obiectului, dacã el poate fi schimbat.
Kitsch-ul lanseazã, în plus ºi noþiunea de "materiale nobile", deci de materiale care se pot înlocui unele cu altele, în funcþie de un anume statut: de exemplu, piatra
Tabloul va trebui sã lie ales dupã dimensiunile peretelui, nu peretele dupã dimensiunile tabloului. Câteva exemple: 12 585 Ctine-lup pe soclu, din faianþã smãlþuitã
Greutate 1900 kg. Foarte decoraþii'. 1150
Obiect artistic.
M 12 591 Grup de doi elefanþi, ceiamicã de artã emailatã, ochi de sticlã, Înãlþimea 14 cm, greutate 450 g. Bibelou foarte agreabil, atrãgãtor. Perechea (1 alb ºi 1 n
Statuete de artã.
Busturi, reproduceri de artã dupã capodopere celebre, din ghips, patinate. Execuþie perfectã.
12 598 Adonis, soclu de marmurã, înalþ. 15 cm.
Greutate 380 g. 1725 12 599 Pescar napolitan, soclu de marmurã, înalþ.
14 cm. Greutate 370 g. 1725 12 600 Napoleon, soclu de lemn, înalþ. 14 cm. Greutate 330 g. 1725 12 601 Napoleon, acelaºi model, dar înalþ. 21 cm.
Greutate 4 kg. 4900 12 602 Chopin, soclu de lemn, înalþ. 25 cm. Greutate cea 2 kg. 4000
Statuie de artã foarte decorativã.
12 619 "Atlet", de S. Melani, statuie de artã, patinatã verde-aiitic, pe soclu de marmurã. Lung. 60 cm, înalþ. 47 cm. Greutate 16 kg. Preþ.27000
Subliniem, în încheiere, cã existã douã tipuri de obiecte kitsch. Primele suit acele produse concepute ca atare în mod conºtient: suvenirurile de toate felurile, toate
Criteriile de design stabilite mai sus nu sunt absolute: în niciun caz prezenþa unuia dintre ele nu garanteazã automat caracterul kitsch al obiectului respectiv, dar p
6 TIPOLOGIA ASOCIERILOR DE OBIECTE
Al doilea aspect al unei tipologii a kitsch-ului, mult mai delicat, se referã la asocierile de obiecte, în cazul acesta interesându-ne mai mult legãtura dintre obiecte, de
Vom enunþa patru criterii kitsch, aplicabile la asocierile de obiecte: 1) Criteriul aglomerãrii fãrã limite. Un ansamblu kitsch este format din diverseobiecte înghesuite
2) Criteriul heterogcuitã {îi. Obiectele adunate împreunã nu au nicio legãturã unele cu altele: incidental, aceasta poate fi sursa unui suprarealism combinatoriu inco
3) Criteriul antifuncþionalitã (îi. Acesta corespunde distincþiei dintre seria funcþionalã, cum ar fi, de exemplu, seria instrumentelor chirurgicale aºezate unul lângã a
Funcþionalitatea implicã existenþa unei serii exacte de obiecte, care sã rãspundã, toate, unor criterii utilitare.
4) În sfârºit, un criteriu de "autenticitate kitsch" (!) este ideea de sedimentare. Se întâmplã rar ca fenomenul kitsch sã aparã în urma unor intenþii deliberate, cum a
IATÃ CÂTEVA TIPURI DE MÃSUÞE (UD) " în M. F. medie 0/O/0/o/o/o 41 35 46 în medii % 20 1962 M. F. o/o % 18
INVENTARE
DE OBIECTE 1 Salon 4x5 ni, anul 1890; densitate de utilizare: trei-patru ore pe zi.
2 mese mari cutie de chibrituri con 1 mãsuþã þinâud 2 cutii de chibri 1 set de mãsuþe de turi serviciu 1 pian ' covoare aplice cu 8 pernuþe luminãri 1 colivie pentru
Rezcmãloare pentru cap 2 oglinzi 1 bust 1 lampã de petrol 1 pendulã 1 oglinjoarã cu 1 statuetã
Ramã de argint fragment de amforã ro 1 lampã de gaz + manã abajur 1 joc de sãli 1 sugativã 1 joc de dame 1 foarfecã 1 fildeº de elefant bulgãre de cristal 1 supo
1 masã joasã 1 fotoliu jos 1 lampã cu 3 perne picior 1 televizor 1 calorifer
Radio aparat pentru tranzistor umezirea 1 pick-up aerului 3 scaune 1 radiator electric 1 fotoliu-canapea 1 raft de cãrþi cu 200 de cãrþi (format de buzunar) 1 plafon
La nivelul ansamblului de obiecte, în cazul, de. Pildã, al operaþiei de triere pe care o face un anticar, un vânzã-tor de haine vechi sau orice individ pus în situaþia c
 pagina 4
Decorativ Ornamental (tabloul, fotografia înrãmatã)
Alãturi de obiectul intrinsec kitsch, a cãrui valoare pare sã fie strâns legatã, prin esenþã, de o funcþie de gratuitate, de decorativ, obiect a cãrui formaþie þine de do
Tehnic
Funcþional (tocãtorul de legume) modernã, relnnoind o tendinþã în floare în secolul al XIX-lea.
Suvenirurile din cãlãtorii, justificate de un vag caracter funcþional, care serveºte drept motivaþie raþionalã a achiziþionãrii lor ("tocmai aveam nevoie de o scrumier
Suprarealiºtii, în lucrãrile lor despre transformarea obiectului (Duchamp64 Emst65 Man Ray68), sunt primii care au scos în evidenþã, prin absurd, noþiunea de fun
Transformãrile obiectului (conform titlului unei celebre expoziþii de Ia Muzeul de artã modernã din New-York) operate de cãtre suprarealiºti au arãtat cã investigare
Kitsch-ul, dimpotrivã, trãdeazã suprarealismul atunci când, indiferent faþã de cerinþele funcþionale ale vieþii cotidiene, îngrãmãdeºte la întâmplare stiluri, obiecte º
8 OPOZIÞIILE DISTINCTIVE DE BAZÃ
Vom prezenta, în cele ce urmeazã, câteva opoziþii dialectice caracteristice pentru aceste semne: exoticul sau caracterul provincial, tradiþia sau science-fiction61 (
Toate aceste sisteme de opoziþii au rolul de a stimula o activitate emotivã care dã plenitudine vieþii ºi care, din punct de vedere sociologic, þine de fenomenul artis
Kitsch-ul exotic stimuleazã chemarea depãrtãrilor (cât de frumoasã ºi de vastã este lumea apusurilor de soare din Mysore! 69), ca ºi nostalgia provincieinatale, glas
9 ACRU ªI DULCE
Una dintre opoziþiile pertinente este aceea dintre kitsch-ul dulce ºi kitsch-ul acru (Susse und same Kilsch10), remarcatã de cãtre Gonda71 traducând, la nivelul ca
La antipod, vom descoperi mãºtile mexicane din zahãr, scheletele din material plastic produse de industria americanã sau vampirismul cinematografului de groazã
KITSCH NOSTIM PENTRU GRÃDINA
V. Principiile Kitsch-uiui "FRUMOS ES1E CEEA CE A FOST DECLARAT CÃ ATARE DE CÃTRE O CLASÃ SOCIO-CULTURAI, Ã SUFICIENT DE INFLUENTÃ".
1 TIPOLOGIE ªI NIVELURI DE ABSTRACTIZARE
Continuând studiul asupra tipologiei kitsch-ului, am inventariat pânã în prezent diversele aspecte pe care le poate prezenta aceastã tipologie: diferitele moduri de a
Alãturi de tipologie morfologicã, am menþionat ºi o tipologie de consum a kitsch-ului, precum ºi o alta, bazatã pe opoziþiile pertinente: de exemplu, opoziþia între k
În felul acesta s-ar putea constitui o fiºã caracteristicã (profil), care, dacã este completatã cum trebuie, va defini fiecare caz de kitsch.
EXEMPLU: CROMOI, ITOGRAFIE: JAPONEZA CULCATÃ, ÎNTR-O CASÃ DE TOLERANTÃ
DIN ªANHAI opoziþii pertinente
Re
O av ac ligios erotic e angardist ru xotic • fã pr • • p milial ovincial tra dulce
Rofan diþional
Tipologia îndeplineºte, aºadar, douã funcþii: 1) Se discerne ce anume este kitsch ºi. În acest fel, se ajunge la o cunoaºtere clarã a obiectului de studiu; 2) Se stabile
Rezumând tipologia de. Mai sus, din analiza descriptivã se pot extrage [actorii latenþi, care vor constitui grupuri de explicaþii ºi voiclarifica unele elemente degajate
TIPURI DE RECUNOAªTERE tip morfologie
UI co nsi; tn obiectul ansamblurile de obiecte 2 PRINCIPIILE KITSCHULUI
1) Principial inadecvãrii: Ideea de inadecvate a fost adusã în discuþie de cãtre Engelhardt, care a remarcat cã în orice aspect sau în orice obiect existã o deviere, o
Original! Realizat de I. B. M. 1 Autentic I Progresul nu mai poate fi þinut în frâu I Ultima noutate în materie de bijuterie personalã: numele ºi adresa dumneavoastrã
Notaþi, vã rugãm, pe bonul de comandã numele ºi adresa dumneavoastrã foarte clar, cu litere de tipar. Buton i de manºetã I. B. M. argint garantat. $ 1498
Ac de cravatã. $ 998 zanului ºi, de aceea, sã nu ne mire faptul cã virtuþile artizanale nefolosite ale þãranilor din Pãdurea Neagrã sau din Rouergue78 se convertes
2) Principial cumulãrii: Am vorbit deja despre principiul cumulãrii în legãturã cu tendinþa de îngrãmãdire sau de frenezie, de "tot mai mult", care izvorãºte în mod fo
Foarte puþini maeºtri sunt total scutiþi de tendinþa aceasta, care constã în umplerea vidului prin suprasolicitarea mijloacelor: sã ne gândim la Richard Wagner care
Acumularea religiei ºi a eroismului sau a erotismului ºi exotismului produce revãrsarea fântânilor sensibilitãþii noastre, chiar dacã uneorisensibilitatea este contraria
OCIIEURI PENTRU PI, AJÃ CU RADIO CU TRANZISTORI
Un soare arzãtor, ce senzaþie splendidã I Vã veþi bucura din plin de el ºi, în plus, de o audiþie perfectã, graþie ochelarllor-radio, care adãpostesc, în cele mai frum
Analizãjumarã a factorilor de publicitate din reclama pentru "ocfie larii de soare cu radio cu tranzislori"
La obiectul kitsch existã o relaþie foarte specificã între materie ºi formã; astfel, porþelanul de Maissen este folosit pentru lustre, aurul pentru paturi, lemnul preþios
3) Principiul perceperii sinestezice: Principiul perceperii sinestezice se leagã de cel al acumulãrii, este vorba de asaltarea a cât mai multe canale senzoriale, simult
Ceasurile cu clopoþei, sticlele de lichior omate cu paiete de aur ºi cu muzicã, cãrþile parfumate vãdesc aceeaºi men k
TUN ORNAMENTAI, DE APARTAMENT
Tunuleþ bãtãios în miniaturã, cu carbura de calciu. Copie autenticã dupã modele reale; nu e nevoie nici de chibrituri, nici de praf de puºcã ºi totuºi asigurã o exploz
Remarcabilã maºinã de fãrut zgomot, pentru aniversãri ºi evenimente sportive. Ideal pentru a atrage atenþia oamenilor, net superior clopoþelului convenþional sau
B 625 60 mm 25 cm lungime. $ 498
B 626 155 mm-60 cm lungime. $ 1458
I talitate, ca ºi tortul miresii supra etajat, unde peste biscuiþi se adaugã banane, zahãr, ciocolatã, plus toate culorile curcubeului, într-o operã caracterizatã prin giga
4) Principiul mediocritãþii: Tragic, în kitsch, este principiul mediocritãþii. Cu toatã acumularea aceasta de mijloace, cu tot acest enorm display 79dc obiecte, kit-sch
Mediocritatea este ceea ce le leagã, ceea ce le topeºte într-un ansamblu de perversitãþi estetice, funcþionale, politice sau religioase. Mediocritate este ºi în disprop
Remarcãm faptul cã ideea de confort, dat fiind cã ina-decvarea ºi iraþionalitatea reprezintã caracteristicile esenþiale ale kitsch-ului, implicã, pentru soluþionarea dil
Pornind de la principiile precedente, am putea recla-sifica diferitele aspecte tipologice caracteristice pentru un obiect sau pentru un ansamblu oarecare de obiecte
Funcþiile pe care ºi le propune sistemul kitsch în societate implicã ºi oanalizã antropologicã, care duce, curios, la justificarea multor aspecte ale sale. Kitsch-ul are,
O altã funcþie fundamentalã a kitsch-ului este funcþia sã pedagogicã sau educativã. Ca sã ajungi la "bunul gust", cea mai simplã cale este sã treci prin "prostul gu
Funcþia pedagogicã a kitsch-ului a fost, în general, neglijatã, datoritã nenumãratelor sale conotaþii negative ºi datoritã tendinþei instinctive a tuturor celor care scri
5 DESPRE "OFELIMITATE"85 PRIVITÃ CA UN CRITERIU SOCIO-ESTETIC
Din remarca precedentã se poate vedea cã etica kit-sch-ului este adaptarea la gustul celor mulþi, deja semnalatã de cãtre Pareto, sub numele de "ofelimitate".
Sã precizãm noþiunea de "ofelimitate" sau de adaptare socialã. Mãrfurile culturale produse pe cale industrialã se organizeazã, cum au afirmat Brecht86 ºi Surh-ka
Dar, în acelaºi timp, se constituie ºi o piramidã a cerinþelor de confort ale burgheziei, în contrast foarte puternic, în secolul al XIX-lea, cu cele ale clasei muncitoare
Rondul de noapte {Rembrandt) Pictori neînsemnaþi (Spitzweg1*)
Gravuri, statuete {Bronzuri de artã) Fotografii color -l (Calendare de artã) Cromolitografii format redus (Cârti poºtale) "
Reproduceri tãiate din ziare
Civilizaþia kitsch poate fi consideratã un sistem în care reacþiile artistice se construiesc pe baza diferen þei dintre formele de ansamblu (profiluri) ale celor douã pi
ÎL
H. Ofclimitate? -><* numãrul de produse disponibile numãrul de elemente cerute
Diferenþa sau similitudinea profiturilor care indicã statistic producþia esteticã a societãþii În funcþie de calitatea produselor (la stingã) ºi numãrul cerinþelor estetice
Acesta înseamnã cã trebuie sã se stabileascã un criteriu de adecvare între ofertã ºi cerere, repartizate în funcþie de diferitele straturi sociale sau estetice ºi, în con
Pe scurt, individul situat pe una dintre treptele piramidei sociale, fie cã este vorba de piramidã veniturilor, fie de aceea, mai recentã, a meritocraþiei, este legat de o
Numai printr-un proces de epurãri succesive se construieºte bunul gust, pe baza unei ascensiuni corelate cu o acþiune de filtrare, în funcþie de diferite criterii, cum
Kitsch-ul oferã plãcere esteticã tuturor membrilor societãþii, maselor largi, el este insistent ºi discret, iar Y n s 2 2 (c) (c) (c) (c) (c) i Y 2? N (c) (c) (c) (c) (c) 1) Cupã
Cine oare cunoaºte caracteristicile stilului Hernie al II-lea altfel decât prin intermediul bufetului neo-Henric al II-lea al portãresei, iar dacã fiul portãresei este partiza
Cãile conformismului în materie de consum sunt paralele cu cãile opoziþiei în materie de creaþie. Kitschul este creatorul expresionismului, al impresionismului ºi a
VI. Geneza Kitsch-uBui
. E ATÂT DE BUN,
APROAPE CÃ E UN PÃCAT." (Reclamã) 1 REMARCI GENERALE în ultimulcapitol am prezentat o tipologie a fenomenului kitsch ca sistem de valori, ca relaþie a
 pagina 5
2 EVOLUÞIE ISTORICÃ
Kitsch-ul este un fenomen care a existat în toate timpurile ºi în toate artele, dar are totuºi un domeniu privilegiat: kitsch-ul ajunge la apogeu în epoca triumfului burg
Triumful kitsch-ului este corelat cu intrarea în Parnas a burgheziei sau mãcar a stilului de viaþã burghez, al cãrui mod specific de alienare este kitsch-ul. În'aceas-7
KITSCH
1560 1660 1760 1860 1920 i960 sfârºirul evului mediu epoca stil secai XVilI-lea stil manierism italian cl°sicã baroc rccoco burghez
Diagrama calitativã a evoluþiei tendinþei kilsch dea lungul epocilor istorice: se remarcã corelarea þi cu nojiunca de aglomerare sau de "încãrcare" tn artã. Ta const
Aceastã propagare culturalã a cerut timp, circa treizeci de ani, iar kitsch-ul a trecut prin marile oraºe ºi prin cercurile artistice, înainte de a se rãspândi la sate care a
Munchenul, aceastã Atenã a Europei Centrale, este capitala geograficã a kitsch-ului, având drept nuclee secundare oraºele Pariº, Diisseldorf, Bruxelles ºi Chicago
Kitsch-ul este un fenomen original, dar se alimenteazã din celelalte ºcoli artistice, se hrãneºte din pictura ul-trafigurativã a epocii 1840-l880 din Modern-Style" ºi din
De fapt, kitsch-ul se constituie în primul rând ca un sistem social, susceptibil de a fi psihanalizat: este evident cã elementul fantastic din Saiire kitsch109 se aliment
Toate acestea ne conduc spre imaginea unei sociogra-me, cu tendinþele marcate prin sãgeþi, care indicã
Respingerea sau acceptarea (vezi mai sus).
3 SOCIETATEA BURGHEZÃ ªI GÂNDIREA KITSCH
Sã precizãm mecanismul acestui fenomen cultural studiind etapele elaborãrii sale. Burghezia se instaleazã în epoca lui Napoleon al III-lea110 respectiv Wil-helm I
./
Rorrwntfsml [aglomerare confort
Kitsch [supra-realisml opoziþie (acceptare) atracþii funcþio i nalis'm [scoalã Bauhaus
Respingeri (repudiere) (abundentã) fneokitsch] ului sau ai Ellora114-uliii fie de antropofagii cu tot felul de "podoabe pe ei. Tdcea unui spaþiu de dilatare sau de exp
Literatura îºi cautã în fantastic eroi al cãror ideal de viaþã este total diferit de confortul vieþii cotidiene: "Pe o mare imensã, îndepãrtatã, într-o insulã necunoscutã, l
Cântã la orgã ºi corabia sã se pierde în valuri, iar vulcanul acoperã insula".
Aceastã pilulã de psihanalizã romanticã nu este semnalã Abraham Kardiner, ci Jules Veme. Cum s-ar putea oare împãca cu marile magazine create de Bouci-cau
4 PREÞUL REAL
Expansiunea comercialã ºi contactul cu lumea largã, ascunzând comori neºtiute, exaltate de cãtre explo-ratorii care ºi-au gãsit teren de exploatat în limitele planete
Dar, într-o bunã zi, nevoia de a poseda mãsuþe din lemn preþios sauporþelanuri chinezeºti, rezervatã pa nã atunci numai claselor sociale superioare, difuzeazã sp
Marele magazin este semnul kitsch-ului, el se ambiþioneazã sã satisfacã toate cerinþele, se rãspândeºte la 82 sate prin sistemul vânzãrii prin corespondenþa, iar
Marele magazin este purtãtorul ideii fundamentale a civilizaþiei kitsch ºi anume axiomã: "existã ºi lucruri mai bune, dar sunt mai scumpe" aplicatã invers, care devin
Mai exact, introduce ideea de frumos pe calea aprxiot mãrii frumosului, pentru cã dihotomia frumos urâ-este arbitrarã. De fapt, în secolul al XVIII-lea se credea cã
Artã a Frumosului, prin aceea ce aduce de acolo în Occident ºi, pe de altã parte, o artã kitsch, odatã cu ideea fabricãrii în serie, pentru vânzare.
5 VALORI KITSCH în orice epocã axistã, aºadar, un impuls kitsch. Am arãtat, pe scurt, care sunt componentele sale fundamentale: • securitate faþã de evenimen
A
Am ilustrat aceºti factori cu ajutorul imaginii de mai sus ºi al altor elemente, situându-l ºi din punct de vedere geografic. Rãspândirea suvenirului, inventarea acvariil
6 REGELE KITSCH-ULUI
Multe elemente ale spiritului kitsch provin din Miinchen, aceastã Atenã a Europei Centrale, care reprezintã capitala necontestatã a kitsch-ului ºi care i-a dat ºi nume
Suferinþele romantice provocate de pierderea logodnicei sale, ambianþa munþilor ºi a lacurilor bavareze, determinante pentru crearea imaginii unui romantism con
Ludovic al II-lea va cãuta castele vechi din Germania, iar dacã acestea nu i se vor pãrea destul de romantice, dupã gustul sãu, va pune sã fie construite sau recon
Regele acesta puternic avea în preajma unuia dintre castelele sale, aºezat într-o vale pierdutã din Alpi, o grãdinã minunatã, unde palmierii, portocalii ºi plantele exo
Regele solitar era adorat de poporul sãu. Iar tinerele fete se înghesuiau în jurul caleºtii, aruneându-l petale de trandafiri în drum, când trecea prin sate. Neconsolat
Aceasta este povestea veridicã a lui Ludovic de Bavaria regele miracolelor ºi al fantasticului, regele kitsch-ului, ale cãrui opere trecute au smuls admiraþia turiºtilor
7 MARELE MAGAZIN CA PARADIS
Max Lerner129 remarcã faptul cã secolul al XIX-lea a fost martorul revoluþiei în domeniul proprietãþii, care a schimbat însãºi semnificaþia noþiunii de proprietate, i
. Smith130 ºi economiºtii secolului al XIX-lea; în consecinþã, individul va fi privit, În primul rând, ca fiinþã economicã. Distanþa dintre valoarea de întrebuinþare ºi v
Apare acum o schimbare a concepþiilor care meritã sã fie studiatã, pentru cã implicã, un mecanism comercial bazat esenþialmeiite pe înþelegerea psihologiei soc
Sã ne gândim, în contrast, la prãvãlia tradiþionalã, micul magazin neînsemnat cu ferestre înguste ºi cu uºi strâmte, cu treptele sale de la intrare, pe care trebuie sã
(Enderlin)132
PRECURSOARELE
PARI
MARILOR MAGAZINE
ZIENE
Belle Jardiniere (Frumoasa grãdinãritã)
Bon Marché (Ieftin)
Louvre
Bazar de l'Hôtel de Viile (Bazarul primãriei) Printemps (Primãvara)
Samaritaine (Samariteana)
Galeries Lafayette (Galeriile
Lafayettc)
Psihologia care slã la baza marelui magazin nu s-a studiat pânã acum în formã explicitã, deºi în urma anchetelor de marketing au apãrut numeroase date, iar ideile
8 STILUL "MAGAZIN UNIVERSAL"
Prin intermediul magazinului universal se constituie un stil uºor de recunoscut, care, pornind de la diverse influenþe din trecut, va realiza diverse produse "neo-cev
În privinþa aceasta, mobila kitsch este simbolul epocii. Ea oferã, în acelaºi timp, confort ºi evocare istoricã, creeazã o ambianþã specialã ºi formeazã artizani: Miin-
Bufetul Hen-ric al II-lea, cu coloane ºi cu capiteluri, cu sculpturile de pe uºi ºi cu motivele ornamentale, cu formele sale complicate ºi cu galeriile de colonete de lem
Aºadar, ca replicã la un micromediu de amatori de artã care cultivã autenticul, se constituie un mediu paralel cu valori secundare, derivate din primele cu oarecare
Ce artã poate fi aceea care se bazeazã pe magazinul universal, peasamblarea unor produse manufacturiere vân-dute la diferite raioane? Valoarea ei fundamental
9 K1TSCH ÎN ARHITECTURA:
ORNAMENTAREA ZG ÎRIE-NORII. OR în Franþa, Viollet-le-Duc134 arhitect de geniu (kitsch), poate fi citat ca exemplu pentru ceea ce reprezintã rolul pedagogic:
Sã schiþãm, inspârtndu-ne dupã Bruce Goff, evoluþia oraºului New York, ajuns în culmea puterii sale.
Când s-a pus problema construirii gãrii subterane din Grand Central, oraºul acesta comercial, care-ºi pusese efigia lui Mercur ºi pe felinare, a þinut sã-ºi exprime bo
John F. COBKETO, Jr. Adaos la monumentul lui Washington, 1969 Printre alte elemente, un ape-duct roman ºi turnul din Pisa, bineînþeles Îndreptat.
I
Dar imobilele se înãlþau mereu, aºa cã trebuia sã se gãseascã alte soluþii: aºa a apãrut ideea sandviciului, care, fãrã sã þinã seama de diferenþele existente între
Cam În vremea aceastã perioadã 1885 1890 s-a redescoperit goticul, ale cãrui linii verticale ºi ogive se potriveau de minune cu stilul vertical al zgârie-norilor în plin
Cam pe la 1920 sub influenþa Modern-Sty Ze-ului, apare ideea cã structura poate fi folositã ºi ca element de suprafaþã. Dar ºi acum, "arhitecþii poeþi", dotaþi cu s
Pe la 1935 sub influenþa, venitã de departe, a ºcolii Bauhaus137 ºi a lui Mendelssohn, 138 care a lucrat mult pe orizontalã în perioada în care spaþiul la sol era înc
VII. Viaþa ºi literatura Kitsch "UND DRAUSSEN SOVIEI. IST "AFARÃ SE ÎNTfMPI. Ã ATÂTEA
GESCHEHEN LUCRURI! "UND DRINNEN NUR UNS "IAR ÎNÃUNTRU SlNTEM
BEIDE." NUMAI NOI DOI." 1 ETICÃ ªI MENTALITATE KITSCH
Am schiþat care sunt fundamentele culturale ale mentalitãþii kitsch, produsã de o situaþie socio-culturalã caracterizatã prin aspiraþia la fericire, condiþionatã de pr
 pagina 6
Ieºind din tiparele romantismului, aceastã clasã îl reorganizeazã dialectic, în sensul dragostei pentru confort.
Aglomerarea, sinestezia, mediocrtitatea auritã eventual - frenezia posesivã, disproporþia dintre mijloace ºi aspiraþii, romantismul, o umbrã de rococo, o tuºã de ma
Oricãrei ambianþe literare îi corespunde un anumit univers material. Literatura aceasta va fi produsul unei epoci care pune în vânzare la licitaþie tot ce se poate vin
2 LITERATURA KITSCH
În privinþa aceasta, literatura kitsch este cât se poate de elocventã: arta fãcutã pentru clasele de mijloc vorbeºte despre eroi nobili, blonde vaporoase, industriaºi p
Omul este În cãutarea absolutului, pe tare iu viaþã îl refuzã din bun simþ burghez. Împãrþirea clasicã a locuinþei în dormitor, camerã de zi, sufragerie, salon, came
Brunhilde se aºezã la pian ºi îºi lãsã mâinile, cuprinse de o dulce exaltare, sã alunece pe clape. Timid, ea atacã un largo majestuos, care se înãlþa ca un vãl de ce
3 STRUCTURILE LINGVISTICE
ALE KITSCH-ULUI: VOCABULARUL ªT ORDINEA ÎMBINÃRII CUVINTELOR
Pare o dovadã de îndrãznealã ideea de a analiza câteva elemente dinaceastã mãreaþã povestire, elaboratã de cãtre Killy, 143 dupã modele de literaturã kitsch din
Ifi voi dãrui oceanele pescãruºii Insula Comorilor ºi serbãrile sub lumina stelelor.
Câteva pasaje din literatura anilor 1900 vor dezvãlui ambianþa vremii: O PARIZIANCÃ LA TEATRU în vfrful turnului îmbrãcata m alb într-un palat bruna cu ochi ne
Pletele ei. Sunt ca niºte lanþuri trainice. Care ne þin frizoniere inimile! N sfârºit, parizianca îºi desface pãrul, o bogãþie de care are o deosebitã grijã; îºi parfumeazã
Teatrul! În semiobscuritatea lojilor, frumuseþea femeilor strãluceºte mai deplin. Pare mai intimã, mai voluptoasã. Lumina crepuscularã care se strecoarã din lãmpile
Când se strecoarã în mantou, i se pare cã Prinþul lebedelor îi atinge umerii înfioraþi.
Imaginea de mai jos expliciteazã clar mecanismul de generare" din mers a textului, pe baza traiectelor care indicã asocierile cu cea mai mare frecvenþã.
TRAIECTE DE ASOCIAÞII CU ÎN CADKUI, CONSTELAÞIILOR
PROBABILITATE MARE DE ATRIBUTE "Adolphine stãtea, palidã ºi înspãimântatã, în faþa tatãlui ei ºi îl privea cu ochi rãtãciþi. Sã fie oare adevãrat ce s-a întâmp
Mâinile femeii, þinând hârtia, încep sã tremure de emoþie. Apoi rosteºte: Cristian, iar versuri!
El se apropie de ea ºi realizeazã ce fericiþi sunt. Simplu, oarecum timid, îi declarã: Da, iar versuri. Dar nu pentru toatã lumea, nu pentru nemurire, numai pentru tin
M-arn luptat atât cu lumea, dar nu se lasã învinsã: va fi întotdeauna mai puternicã decât noi! Pentru cã eºti poet, zise femeia. Bãrbatul se împotriveºte: "-Nu, nu de
ªi femeia citeºte. κi apasã hârtia pe inimã. ªi m-am temut atâta sã þi-o spun, suspinã ea. Bãrbatul ridicã privirea, a. ºteptind cu înfrigurare. Se scurge un moment de
Cu un gest sãlbatic, o strânge la pieptul lui. Hârtia cu poeme cade pe pãmânt. Întâi nu e în stare sã spunã nimic. Femeia e în braþele lui: plâng amândoi de fericire
Nu poale spune mai mult." (J. WEINHEBER)1*4
Exagerarea kitsch, sentimentele extreme se recunosc prin inadecvarea lor la realitate. Este o literaturã de evaziune.
4 STRUCTURA LOGICÃ A POVESTIRII
Eroina, cu virtutea intactã, se plimbã prin vizuinile tâlharilor, prin casele de caritate, prin hoteluri internaþionale ºi prin trenuri cu "vagon de dormit". Eroul, neînfricat
Romanul acesta, scris pentru cameristele care au ajuns în salon, este, dupã cum remarca Stendhal, o literaturã de consum; o poveste cu automobiliºti din vremea
Oribil -<-Urât *-> Drãguþ->-Frumos Foarte sãrac <. Sãrac < -> Bogat->• Foarte bogal Prãpãdit < -Neputincios -*-" Puternic -> Stãpân absolut în epoca aceasta se
Revoltã etc.
Sã încercãm sã demonstrãm care este structura unui roman kitsch, bazându-ne pe celebra formulã a stor (/-ului american:
Nodul 1
Nodul al II-lea
Sintagme
S1 ªI
S3
S4
S5
PARADIGMES1*6
M
I
I
I
R an nciden n n pain escues meets tly work glrl
Mcfp
R sn lose ar oorly lchly lovea glrl
Mgl
H f an oos s es a orgeu loses away taken tank glrl from
Her
Mp
I t m an
Hvfclc n a lowly oral ly saves ally dange glrl
R
M i v a w an mmedi ulth fter a hen marrie ately dlffl delay roady s glrl culty todia
Turnurã În stil tonic: Aud they hâve been happy for ever.
Din patru posibilitãþi circumstanþiale, în cadrul a cinci capitole, se pot obþine 45 de combinaþii. Planul romanului sau al filmului va urmãri una dintre combinaþiile p
Exemplu:
Capitolul 1: D. Smith o întâlneºte într-o zi pe (blondã) domniºoarã Z. (la vin cocktail în Manhattan).
Capitolul 2: Se îndrãgosteºte imediat de ea, deºi sunt nevoiþi sã se despartã, întrucât ea îi este rãpitã (de o cãlãtorie în Japonia, pe care trebuie sã o facã, ca sã pr
Capitolul 3: Ea trebuie sã rãmânã acolo ºi le este din ce în ce mai greu sã comunice prin scrisori, pentru cã tatãl ei este împotriva acestei cãsãtorii. Capitolul i: Dar
Capitolul ')- Dar a mai trecut mult timp pânã sã se poatã cãsãtori ºi amândoi au dat dovadã de foarte multã rãbdare. În romanele lui Delly147 sau ale lui Pierre Ben
Sã completãm aceste elemente cu o serie de texte poetice ieftine. CÂNTEC KITSCH161
Ein Haus, ein kleines Haus. Nur fiir uns beide Da Wiinsch ist mir schon lang im Sinne Im Garten da bliihen die Blumen Und drinnen dagluht unser Gliick
Da draussen ºo viel ist geschehen
Da drinnen wohnt das Glück
Ein Maus, ein kleines Hâns, nur für uns beide
Das ist seit langer Zeit der grosse Traum
Und komme ich von Weite nach Haus
Dann weiss ich du wartest auf mich
Das ist für uns beide das schönste
Ein Haus, ein kleines Haus, nur für uns beide Das Wünsch ist mir schon lang im Sinne Im Garten da blühen die Blumen Und drinnen da blüht unser Glück.
Orgã + Acordeon
TU N'ES QU'UN EMPLOYÉ1" 2
A la maison neuf heures viennent de sonner, La maman gronde son fils qui vient d'rentrer Et lui, répond: "On n'est pas un peu libre, Quoi j'ai vingt ans, je m'amuse
Tu n'es jamais qu'un employé
Un traâne-misere un salarié
 Malgré tes habits de dimanche
Tes joues rasées et tes mains blanches
Pour jouer au riche y faut d' l'argent
ªi tu veux sortir de ton rang
Sans devenir un rien qui vaille
Travaille.
Eh Lien mon grand, c'est râie comme leº beaux jo
Ta mere se soir t'enferme a double tour
Et tu t'iaisses l'aire, t'as donc pas d'énergie
Leº vieux, vois-tu, ça comprend pas la vie
Gaby la blonde, une fille aux yeux bleus
Vient l'embrasser et leº yeux dans leº yeux
Lui dit tout bas: "Veux-tu d' moi pour maâtresse
Et t'auras tout, le luxe et la paresse
Reste avec moi, laisse dâre leº jaloux.
ªi tu t'en vas ºi t'écoutes leº fous."
Tu resteras un employé
Un traâne-misere un salarié
Malgré tes habits de dimanche
Tes joues rasées et tes mains blanches
ªi tu veux vivre sans argent Sans jamais sortir de ton rang Pendant que leº autres ripaillent Travaille.
............

The using software is free version, you can upgrade it to the upgrade version.http://www.allimagetool.com