Sunteți pe pagina 1din 38

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„GR. T. POPA” IAŞI, ROMÂNIA


SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE IAȘI
COMPARTIMENTUL DE IMPLANT COHLEAR
COMPARTIMENTUL DE AUDIOLOGIE ȘI
VESTIBULOGIE

SISTEMUL VESTIBULAR
– CORELAȚII ANATOMO-FUNCȚIONALE -

ȘEF LUCRĂRI DR. SEBASTIAN COZMA


BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ PARTICULARITĂȚI

£ Aparatul vestibular funcționează permanent


¡ Somn/inconștient

£ În absența mișcărilor capului emite impulsuri tonice – tonusul muscular (condiție


statică)

£ În prezența mișcărilor capului – impulsuri fazice rapide - condiție dinamică


¡ Similar cohleei, recepționează oscilații/vibrații – accelerare/decelerare
¡ Complementar cu sistemul vizual și proprioceptiv în gama mișcărilor rapide
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ PARTICULARITĂȚI

£ Două sisteme, drept și stâng, acționând ca un tot unitar;

£ Variațiile de activitate ale celor două sisteme sunt identice, egale, dar de
sens opus;

£ Inegalitatea = patologică
¡ simptome intensitate proporțională cu amplitudinea inegalității stimulilor;
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ LABIRINTUL POSTERIOR
£ GPS – centrală inerțială
¡ Captori ai accelerației angulare – rotație
¡ Captori ai accelerației liniare
¡ Receptor gravitațional – transcrie în semnal biologic toate forțele induse de mișcările
capului și de gravitație
¥ NERVUL VESTIBULAR
£ Conduce semnalul biologic – neuroni primari (ggl Scarpa) – nuclei vestibulari
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ Structurile senzoriale ale sistemului vestibular


£ Canalele semicirculare – 3 senzori primari pentru accelerațiile angulare – 3D
£ Organele otolitice – utricula și sacula
¡ Accelerațiile lineare în 3D - translațiile
¡ Orientarea capului raportată la axa gravitației - înclinarea
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR
Creasta ampulară – excitație/inhibiție
Legile lui Ewald
¥ Celulele ciliate vestibulare sunt mecanoreceptori influențate de mișcarea
endolimfei, forțe fizice (gravitaționale, accelerație, centrifugă)

¥ Fluxul endolimfatic va fi maximal când axa de rotație este perpendiculară pe planul


în care este orientat canalul semicircular
¥ Intensitatea nistagmusului indus de excitație este mai mare decât a celui indus de
inhibiție
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR
Creasta ampulară – excitație/inhibiție (Legile Ewald)
£ CANALELE SEMICIRCULARE – 3 planuri spațiale

£Legile lui Ewald


¡ Canalul orizontal – stimulat de fluxul endolimfatic ampulipet
¡ Canalele verticale – stimulate de fluxul endolimfatic ampulifug
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ CANALELE SEMICIRCULARE

£ LEGEA FLOURENS
¡Ny se produce în planul canalului stimulat/excitat

wPt CSO – test fotoliu rotator, poziționarea CSO în plan orizontal – fără fixare
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ CANALUL ORIZONTAL

£ la rotația capului – CSO – deviație compensatorie conjugată a GO în sens opus


£ de la 30 grade rotație – sacadă de rapel/revenire – faza rapidă a Ny

¡Permite reluarea deviației compensatorii – stabilizarea imaginii


BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

Nistagmusul canalului orizontal


- reflexul vestibulo-ocular în plan orizontal -
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ Structurile senzoriale ale sistemului vestibular


£ CANALELE SEMICIRCULARE

¡MECANISMUL PUSH – PULL – canale semicirculare coplanare


¡Nistagmusul – asimetrie funcțională în planul CSC stimulat
Mecanismul de push-pull
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ Structurile senzoriale ale sistemului vestibular

£ Asimetriaîn MECANISMUL PUSH – PULL


£ Nistagmus – în planul CSC stimulat

¡ Stânga – Dreapta (nistagmus orizontal)


¡ Sus – Jos / Superior – Inferior (nistagmus vertical )
¡ Circular (nistagmus rotator)
Nistagmusul spontan – deficit CSO stg
Head impulse test (HIT) - Halmagyi
Semn cheie - NISTAGMUSUL

§ Nistagmus

§ Congenital
§ Dobândit
§ mişcare sacadată involuntară a globului ocular
§ cel secundar afectării vestibulare sau labirintice prezintă o fază rapidă şi una lentă
§ faza rapidă determină direcţia nistagmusului

§ Nistagmusul secundar unei afectări congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, fără existenţa unei
faze rapide şi a uneia lente
§ Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afecţiuni ale SNC

§ Nistagmusul spontan
§ prezent fără stimulare poziţională sau labirintică
§ Nistagmusul indus
§ provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rotaţie, “datul in leagăn”).
§ Nistagmus poziţional
§ provocat doar prin menţinerea unei poziţii specifice
Nistagmusul
§ Direcție: orizontal, vertical, rotator, oblic;

§ Amplitudine:
slab (5°), mijlociu (5°-15°), amplu (>15°)
§ Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut

§ Doua componente:
§ Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata;
§ Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul nistagmusului, bate de partea
urechii sanatoase

§ Gradul:
§ I – la privire laterala medie 45°, nistagmus relevat;
§ II – la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis;
§ III – se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei lente
Nistagmusul

§ Nistagmusul spontan
§ Gradul I : prezent doar când pacientul priveşte în direcţia componentei rapide

§ Gradul II: prezent când pacientul işi îndreaptă privirea spre direcţia
componentei rapide şi la privirea în faţă

§ Gradul III: prezent la privirea in orice direcţie.


Caracteristicile nistagmusului poziţional

Clasificarea Nylen - relația direcției cu mișcarea capului

§ Tipul I
§ direcţia nistagmusului variază cu poziţia capului în timpul testului poziţional
§ Tipul II
§ direcţia nistagmusului rămîne fixă în raport cu poziţia capului în timpul testului
poziţional. Când este prezent în diferite poziţii, este mai puternic doar într-o poziţie
§ Tipul III
§ nistagmusul este neregulat, caracterizat prin variaţii comportamentale
§ Tipul III este utilizat pentru a încadra tóate formele de nistagmus poziţional care un pot fi
clasificate in tipul I sau II.

§ Corelaţii clinice:
§ Tip I: implică leziuni central: scleroza multiplă sau tumori cerebrale
§ Tip II: implică leziuni periferice sau ale nervului acustic
§ Tipul III: semnificaţie discutabilă.
Caracteristicile nistagmusului poziţional

Clasificarea Aschan – relația duratei cu mișcarea capului


§ Tipul I
§ nistagmus persistent a cărui direcţie se schimbă la modificarea poziţiei capului
§ Tipul II
§ nistagmus persistent a cărui direcţie rămîne fixă la modificarea poziţiei capului
§ Tipul III
§ Toate tipurile de nistagmus tranzitor poziţional cu latenţă sau epuizabile

§ Corelaţii clinice:
§ Tipul I :majoritatea acestor pacienţi prezintă tulburări ale SNC
§ Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulburări ale SNC
§ Tipul III : tulburări periferice; uzual indică vertij poziţional de tip paroxistic benign
Caracteristicile nistagmusului poziţional

Periferic Central
Latenţă 5-15 secunde Fără latenţă
Persistenţa Dispare pînă în 50 secunde Durează mai mult de un minut
Fatigabilitate Dispare la repetiţie Repetabil

Locaţia Prezent intr-o poziţie a capului Prezent în multiple poziţii ale capului

Vertij În general prezent Ocazional absent


Direcţia Se schimbă cu modificarea poziţiei
O direcţie
nistagmusului capului
Frecvenţă 85% dintre vertijurile poziţionale 15 % dintre vertijurile poziţionale
SIMPTOMATOLOGIE

§ Ameţeala
§ orice disconfort localizat la nivelul capului, altul decât durerea
§ Etiologie - vizuală, cerebrală, vestibulară, gastrointestinală sau endocrină

§ Vertijul
§ senzaţia de mişcare – pacientul sau mediul înconjurător îşi modifică poziţia.; direcţia mişcării –
rotatorie
§ Etiologia - afectare labirintică sau a nervului vestibular

§ Instabilitatea
§ pierderea echilibrului în relaţie cu mediul înconjurător
§ frecvent descris ca o “tăiere a picioarelor”, senzaţie de ciocnire cu obiectele din jur
§ Etiologia - cerebeloasă, cerebrală, afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular

§ “Întunecarea vederii”
§ senzaţie de lesin sau „întunecarea vederii”, fără o pierdere propriu-zisă a cunoştinţei
§ vertij de intensitate medie
§ frecvent - etiologie vasculară sau non-organică

§ Pierdere propriu-zisă a conștienței


§ nu este ameţeală şi nu este niciodată cauzată de afectare otologică fără implicarea altor sisteme
Vertij
adevarat??

§ Anamneză - chestionar
DA NU

se iau în
considerare alte
durata atacului
cauze de
ameţeală

zile sau
Secunde minute sau ore ore sau zile
săptămâni

migrene în
indus de hipoacuzie factori de risc dezechilibru, alte
antecedente antecedente, ameţeală severă
schimbarea indus de traumă fluctuantă, cardiovasculari, afecţiuni vertij psihogenic
traumatice / dureri de cap sau şi vărsătură;
poziţiei sonoră şi acufene, fără afectare aură vizuală neurologice anxietate,
piloţi sau creştere plenitudine neurologică antecedente de
scufundători infecţii depresie, atacuri
presională (tuse, auriculară auditivă de panică în
strănut) respiratorii sau
otite medii antecedente

vertijul
paroxistic vertij migrenos patologie de tip
poziţional benign central: scleroză
fistulă
boala Meniere AIT / AVC multiplă, AVC /
perilimfatică canal AIT, tumori ale
semicircular nevrită unghiului
superior vestibulară pontocerebelos

pierdere auditivă

Labirintită

Diagnostic - Examenul clinic al pacientului


Sindrom vestibular

§ Central – leziuni ale nucleilor si căilor vestibulare = incomplet,


dizarmonic;

§ Periferic – leziuni ale labirintului posterior si nervului vestibular =


complet, armonios

§ MIXT
Sindromul vestibular periferic
complet, armonios,
cu sau fără semne de atingere cohleară

§ Trei simptome caracteristice:

§ Vertij rotator, sensul vertijului;- labirint afectat

§ Tulburari de echilibru –cadere la proba Romberg,


deviere in mers - de partea labirintului afectat

§ Nistagmus – secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea


Sindromul vestibular periferic

¥ Labirintic (endolabirintic);

¥ Paralabirintic

£ vertijul este mai discret


£ apar reactii dizarmonice la probele instrumentale
£ asociază leziuni de NC V, VI, IX, XII
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

£ CANALELE SEMICIRCULARE VERTICALE

£Legile lui Ewald


¡ Canalul orizontal – stimulat de fluxul endolimfatic ampulipet
¡ Canalele verticale – stimulate de fluxul endolimfatic ampulifug
Manevra Dix-Hallpike
Canalel verticale
curent ampulifug/excitator și ampulipet/inhibitor
Căile excitatorii ale canalelor verticale

¥ CSP dr
£ Faze lente verticale inferioare și
rotatorii orare – rapide inverse
¥ CSP stg
£ Faze lente verticale inferioare și
rotatorii antiorare – rapide inverse

¥ CSA dr
£ Faze lente verticale superioare și
rotatorii orare – rapide inverse
¥ CSA stg
£ Faze lente verticale superioare și
rotatorii antiorare – rapide inverse
Nistagmusul canalelor verticale – izolate și combinate
Nistagmusul de dezaferentare
Poziția de confort în nevrita vestibulară
diminuarea reflexelor otolitice
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ Structurile senzoriale ale sistemului vestibular

£ Organele otolitice – utricula și sacula


¡ Accelerațiile lineare în 3D - translațiile
¡ Orientarea capului raportată la axa gravitației - înclinarea
BIOFIZICA SISTEMULUI VESTIBULAR

¥ Structurile senzoriale ale sistemului vestibular – receptorii otolitici


Macula utriculară și reflexul de contra-rotație

¥ Forțe de forfecare maculare

¥ Raport stimulare
semimaculă/inhibiție semimaculă
opusă (striola) - asimetrii
Reflexe otolitice

Reactia oculară de înclinare –


Autofocusul macular
Ocular Tilt Reaction