Sunteți pe pagina 1din 145

I

R E VI STA
I STORICA
ROMANA
,

tr.

'

MCMXLV
VOL. XV FASC. III
f
www.dacoromanica.ro

11 t [I 1 5,
REVISTA ISTORICA ROMANA
ORGAN AL INSTITITTGLIII DE /STORM NATIONA/A DIN 131/CURE$TI

DIRECTOR: CONSTANTIN C. GIURESCU


PROFESOR LA IJNIVERSITATEA DIN BUCURE5TI

SECRET A RI DE RED ACT IE:


D. BODIN C. GRECESCU
CONFERENTIAR LA UNIVERSITATEA PROFESOR LA $COALA
DIN BUCURESTI DE ARHIVISTICA

CUPRINSUL
Pagina

I. Articole 275-358
Const. C. Giurescu, Livres tuns imprimés a Bucarest (1701
et 1768) 275-286
Radu I. Perianu, Raiaua Brdilei 287-333
Ilie Corfus, Hotarul raialei Brdilei la 1695 335-342
D. Tudor, Imitalii barbare dupd monete imperiale romane
tdrzii 343-350
Fl. D. Stanculescu, A fost un spdtar Coman? 351-358

II. Miscellanea 359-378


I. Iona§cu, Neamul lui Collea Doicescu, un ctitor al Bisericii
Collea 359-365
Aurel Decei, Din tipdriturile orientale la Bucurefti, in secolul
al XVIII-lea 365-371
Nicolae I. Serbanescu, Un ctozdindnt monahal pentru mind-
stirea Slatina 371-373
Vasile Carabis, Doud topoare de piatrd neo-eneolitice din jude-
fele Gorj qi Argeq 373-376
Dan Al. Berindei, Note genealogice 376-377

III. Recenzii 379-396


Bianu Ion si Simonescu Dan, Bibliografia romeineasca veche
(1508-1830), t. IV. Addugiri qi indreptdri (Constantin
C. Giurescu) 379-380
Ionescu Gr., Byzance et l' architecture religieuse en Roumanie
(I. D. Stefanescu) 380-382

www.dacoromanica.ro
Pagina
Popovici D., La littérature roumaine a l' epoque des Lumidres
(Z. Pe.clisanu) . 382-385
Deer József-Gáldi LAszló, Magyarok és Romdnok (Z. Pa-
clisanu) 385-388
Ghidionescu Vladimir, L'enseignement roumain en Transyl-
vanie (Z. Paclisanu) 388-389
Buricescu Ion V., Sufletul romdnesc (Radu I. Perianu). 389-391
Dan Mihail P., Cehi, Slovaci qi Romdni in veacurile XIII
XVI (Ion Const. Chitimia) 391-395
Iordan Iorgu, Stilistica limbii romeine (Ion Const. Chitimia) 395-396

IV. Notite bibliografice 397-410


V. Cronia 411-412

Revista Istorica Romdna apare in 4 fascicole pe an la sfarsitud


lunilor Martie, Iunie, Septemvrie si Decemvrie alcatuind un vohim
de circa 500 pagini.
Manuscrisele, cite! scrise 0 in forma definitive', vor fi trimise pentru
fascicolele respective pana. la 1 ale lunilor Decemvrie, Martie, Iunie .1i
Septemvrie, pe adresa: Const. C. Giurescu, Str. Berzei, 47, Bucuresti.
Pe aceiasi adresä vor fi trimise de asemenea cartile si periodicele
pentru recenzii.

ABONAMENTUL
In tara: In strainatate:
Pe an 5000 lei 1
Pe an 20000 lei
Pentru institutii . . . Immo lei
Pentru studenti . . . 2500 lei
0 fascicola 1500 lei
Fascicolele §i volumele
vechi pret dublu
Cererile de abonament se vor trimite pe adresa: Radu Perianu,
B-dul ralinderu, 18, Bucuresti; iar plata abonamentului se va face
la C.E.C., cont nr. 12.563.

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS IMPRIMES A BUCAREST
(17o1 ET 1768)
Dans un article concernant l'influence exercée par les Turcs sur
le peuple roumain, j'attirais l'attention sur l'utilité que présente l'étude
du passé de ce peuple 1. Je montrais là que des historiens roumains
tels que Démetre Cantemir et Ienachitä VAcArescu ont écrit l'histoire
de l'Empire Ottoman ; j'ajoutais que le savant Nicolas Milescu, envoyé
extraordinaire du Czar en Chine (1675-1678), en parcourant la partie
méridionale de la Sibérie, a pris des notes sur les populations turques
qu'il a rencontrées 2. Pour faire ressortir d'avantage cette utilité, je
toucherai aujourd'hui A un chapitre des relations culturelles turco-
roumaines: je presenterai quelques livres imprimes en turc a Bucesest.
L'un de ces livres, celui paru en 1701 et concernant Jerusalem et la
Palestine, constitue le premier livre imprime en langue turque.
En effet on considerait jusqu'a present comme premier livre im-
prime en turc le Dictionnaire de Vankulu, paru A Istanbul en 1729
et mis en vente le 31 Janvier de la meme armee 3. En 1729 également
et toujours A Istanbul, paraissait l'ouvrage sur les guerres navales
de l'histoire ottomane rédigé par ICAtib Celebi. Ces deux livres ont éte

1 Voir re Ulus i d'Ankara du 5 et 6 Octobre, 1944.


2 Sur Nicolas Milescu, voir: John F. Baddeley, Russia, Mongolia, China,
2 vol. in folio, London, 1919; P. P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu, Paris,
1925 (Extrait des Melanges de l'Ecole Roumaine en Prance, 1925) ; Constantin
C. Giurescu, Nicolae Milescu Spdtarul, dans les Mémoires de la Section Histo-
rique de l'Académie Roumaine, 3-e série, t. VII, p. 231-284.
3 Selim Niizhet Gergek, Turk Matbaacilie I. Miiteferrika matbaasi, Istanbul
1939, p. 6o-6x. Le premier texte turc imprime est un firman accordé a deux
negociants de l'Occident par le Sultan Murat III, en 1587 ; il forme une annexe
a la fin de l'ouvrage arabe Kitab tahrir usul El-Euldides (Euclidi elementorum
geometricorum libri tredecim), paru a Rome, en 1594, s in typographia Medicea
Ce firman ne peut pas etre pourtant considéré comme un livre.
www.dacoromanica.ro
276 CONST. C. GIURESCU

imprimés par le fameux Ibrahim Mfiteferrika, dont l'activité typo-


graphique s'étend sur une quinzaine d'années 1
En faisant des recherches sur l'histoire de l'imprimerie dans les
Principautes roumaines, j'ai pourtant constate que le premier livre
imprime en langue turque est antérieur d'une trentaine d'annees au
Dictionnaire de V ankulu. En effet, en 1701 paraissait, a Bucarest, une
description de Jerusalem et de la Palestine, en grec et en turc ; pour
le texte turc, on a utilise des caracteres grecs et non pas arabes. L'ou-
vrage porte un titre grec: flpoaxuvypov et un titre turc:
KourXoucrep C'est l'eveque Seraphin de Pisidie, region du sud de
l'Anatolie, en bordure du golfe d'Antalya, qui est l'auteur de la tra-
duction en turc 2.
Je n'ai pas eu en mains jusqu'a present aucun exemplaire de cet
ouvrage ; il a été également inaccessible aux redacteurs de la Bibliografia
romdneascdveche (Bibliographie roumaine ancienne) l'excellent repertoire
des publications roumaines entre 1508 et 1830 3. La Bibliotheque de l'A-
cadémie Roumaine ne le possede pas ; Emile Legrand ne le connait pas
non plus 4. Mais je ne serais pas surpris de le trouver dans une des bibli-
otheques privées de Turquie, de Syrie, de Palestine ou du Liban.
L'ouvrage de 1701 a eu plusieurs editions, ce qui prouve l'interét
qu'il a suscité. Nous ne connaissons pas le lieu d'impression et la date
de la seconde edition ; la troisième a paru a Leipzig, en 178o ; la qua-
trieme a Vienne, en 1799.
La Bibliotheque de l'Academie Roumaine possede deux exemplaires
de l'édition de 1780 5 et un exemplaire de l'édition de 1799 6
L'édition de 1780 comprend:
1. Un portrait du patriarche Avranzios 7 (f. B i verso).

1 Selim Niizhet Gercek, o. c., p. 84; cf. Franz Babinger, Stanthuler Buch-
wesen im 18. Jahrhundert, Leipzig, 1919, p. II-12.
2 loan Bianu et Dan Simonescu, Bibliografia roindneascd veche, 1508-1830,
t. IV. Addogiri i Indreptdri (Bibliographie roumaine ancienne, t. IV, Addenda
et Corrigenda), Bucuresti, 1944, p. 28. ; cf. Al. Papadopol-Calimachi, Un
episod din istoria tipografiei in Ronainia (tin episode de l'histoire de l'impri-
merie en Roumanie), dans les Memoires de la Section Historique de l'Académie
Roumaine, 2-a serie, t, XVIII, 10- 147-
8 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Sous la cote A. 17.263 (exemplaire complet) et II. 46.527 (exemplaire
incomplet).
6 Sous la cote A. 28.745-
'7 Voir sur le patriarche Avramios l'ouvrage du prétre I. Popescu-Cilieni,
Patriarhul Avramie a Ierusalimului i legdturile lui cu Tdrile Rotrane, 1775--
1787. (Le patriarche de Jerusalem, Avramios, et ses relations avec les Pays
Routnains, 1775-1787), Craiova, 1942, 57 p. in-8 (en roumain).

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS IMPRIMES A BUCAREST 277

2. Une salutation aux lecteurs, en grec et en turc, le texte grec se


trouvant sur la moitie gauche de la page et le texte turc sur la moitie
droite (f. B 2 B 3 verso).
Incipit: a) Tag ivreuEop.ivoLg, TO xcdpeLv
b) 'OxouytavXocpac, VaeXecii.
Finit: a) Kupiou lip.Lv ' hyroil Xpicproil 'Att.Av.
b) Kepep.iyazv,
3. Le titre, en grec et en turc, se succédant:
a) Hpoo-xuvq1-41.ov ç Ce-yiccq naecug `Iepoucrockiw. >cod 7C«crilq
Hoacctasiv-% livrayACOTLCF06 Toupwari. Troy& -roil TCcone p ondcTo u xcd
AorcuT&Tou MIrporcoAi-cou 'AyxUpccc Kupiou Eipayeip. -roi5 Motrt-
8iou, 'Ov-cog rcpd.rrepov 'Apxy.ccvapi.-cou 77)g /e6ccap.i.ocg tkov:ig rot
Koxxou, vov pi.-rov 1.teTocTu1ccpOiv britcoc-rij [Ay Toil MaxceptcurciTou
xod 'AroYckrou Hoc-rprlyzou rat lepoacaUp.cov, Kuptou `A6pccu.iou,
Acutc'tvil ai -rot; Havocucorde-cou KrzOlyougvou -rijg iv BouxoupeaTty
tLovg rot ckyiou recopyEou, Kupiou 'IcoCcactcp Tot; HeAcyrcovvyriou,
cc OccpLepcuOiv Tcxp' ocUT013 T CT) Ilcomyi.cp xcd Zwo.36xcp ..rcicpy 'roil Ku-
ptou sLa tiduxLxiiv TOL) o-corqpiav, etc sucvo(r?v Toi:c eindia t. xpta-nocvoi.g.
b) KOTTAOTEEPPI41301) AZHM MOTHAPEK XPIETOE
EIDENTIMIZHN MEBAOTT OAOTH ATIAK HAZTIPH
I'EPHN ZIAPETNAMEZEH. Hap& 'Icuc'cvv-n POTrAon 'Ep.-
p.ocvouilX BpiY-cxorccp v Aer.cPic Tijg EccEcoviocg. 1780.
4. Un hommage au Saint-Sépulcre, de la part de Joasaph le Pélo-
ponésien, hygoumene du monastere Saint-Georges de Bucarest, en grec
seulement (p. 3-10).
Incipit: Tip nava-rig.) xcd c.uo86x,cp Tdcpcp...
Fink: TO 5 iv Bouxoupearicp ecyCou recopytou.
5. La description de Jerusalem et de la Palestine, le texte grec sur
la moitié gauche de la page et le texte turc sur la moitié droite (p.
II-70).
Incipit: a) 'ApA sijg ic-coptac.. .

b) Kccrok Kou-cAouaep p cp. . .

Finit: a) eig -sok c'eraeurouc ocieLvocg, dcp.-hv.


b) irciTa irceae6eAvi-cexXt., rigv.
6. Les petites vepres, en grec et en turc, idem (p. 71-84).

1 E. Legrand, Bibliographic hellinigue ou description raisonnie des ouvrages


publids par des Grecs au dix-huitième siècle, ceuvre postume, complétée et pu-
blide par Mgr. Louis Petit et Hubert Pernot, t. II, Paris, 1928, p. 343, reproduit
le titre turc sous la forme: Kou)rovacpp(p.

www.dacoromanica.ro 1.
278 CONST. C. GIURESCU

Incipit: a) 'Arcaemov (J.LxpOv.. .


b) rxt.ou-rolix cbraeurvog...
Finit: a) cpaccEOv 1.LE &TO) ro axerrry aou.
b) ca-maa xi.c4 ey p.rrevi.
L'édition de Vienne (1799) présente certaines differences par rap-
port a l'édition de Leipzig 1780: L'hommage au Saint-Sépulcre et Les
petites repres manquent, par contre ii y a, a la fin, l'epitre enciclique
de Paissi, patriarche de Constantinople, datée Aofit 1727. Le titre pre-
cise que l'ouvrage a paru d'apres l'ordre d'Anthime, patriarche de
Jerusalem, et par les soins du o protosyngelos » Andreos. Il est probable
que la troisieme edition du « Proskinitarion » n'a fait pour les textes
tures que reproduire la seconde qui, a son tour, a repété la premiere.

En 1768, paraissait a Bucarest un second ouvrage religieux, en


grec moderne et en turc, le texte turc étant imprimé, a l'instar de celui
de 1701, en caracteres greds. La Bibliotheque de l'Academie Roumaine
possede cet ouvrage: c'est un in 40 de 64 pages, la page comprenant
deux colonnes: celle de gauche est en grec, celle de droite en turc 1.
Voici le debut du titre grec: AtaccaxaMcc xpta-mavt.xi) -rijg 6peoa6Eou
iv neo4 et la fin : iv Bouxoupea-riy, e'TEL C(447)' (1768). Le titre turc
est le suivant: TocXki. (..t.eo-tx41 6peo86Eoc vououkv itLocvrigt.Uiv iwrecOtii
OXEiv xL-roaepii paroUponce t.tepyroU-r Toup, OvAocpt xt. fliza[kix Ex-rtUc-st,p,
ycpaaAty kv xep XpLa-rtav. & xoUaouacc x6-rct accvAip, Tc042,
iyXeyeAe p a pl.ux TR13d7rt.Xev xpr.a-rtAv ToTouxApLv& ' AXACCXTOU
&XXVII)/ vLge-rh aev Tof3AsTAo5 Cpecpoce-rAo5 3A ra&V eic,-/11.1.e-rXo5 'Iopivvou
'AAeUvapou (la Legrand /ocpAcfcrou p. 72) rxixcc poef3Ogoc. TCo5p.Xe
' I cp pax re p or?) M7couyt,ou pay xe p cc [Le-rAo 5 turey isoevraltILilv (3ocx-rt,v-rdc.
Be xepetaoll accararlywriv xopouvErev OpOOaogoc (..trpae-rriv yevvil
rracy.ocxaveavyre. Be gtZe-rAo5 Oiirypoi3Accxtocg prporcoAoUTO5v, ygt.-
Ae-rAo5 rprmiptog ao5v el.t.ccvovrdc. Be Koivcrrawrivog ao5v 'OyAo5
Carn.te-rXo5 IIEWpyL0c TOW Mrcouxpea-re praat,AT-71. Eaiwn Y.Xx
e4313ex Tecpaip aouvoUrc, rtapacv ' Pay:7U v-rrpo.v-rev ToUpx AtaocvnvEZ,
13i ECCTE (ircocxrparc vT014ETLATpi bd vTEUrpev xor.ouA-co5 xptcrrLocv-

Xocpiv xtcpae-atyil ITC/p. Zoup.aa Havoc-14am.) &L Iloc-rLaaocxXi)x


Movaa-rtptvir Tetbze'rilv -rev aecv IlapOevtoc Irpop.Ovaxoc MeTaE-
OnouAog -ray.
C'est a dire, en transcription moderne:
Talim(i) Mesihi ortodoksos mirmin imanlmizin ihtiyaci olan kita-
pleri burada mevcuttur, onlari ki bilmek iktiza dir, helastigl icin her

' loan Bianu et Nerva iodo, Bibliografia romdneascd veche, 1508-1830,


t. II, Bucure§ti, 1910, p. 184-188.

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS IMPRIMES A SUCAREST 279

hiristiyan ye hususa hoca olanler talim eyleyeler. Sorma cevabilen


hiristiyan gocuklarina. Allah Tuallenin nimetiyle dovletlu refaatlii
ve §an athmetlii Ioannu Aleksandru Skarlatu Gika Voevoda cümle
Iflah yerini buyuran kerametlii Beyefendimizin vaktinda. Ve keremlii
sahipliginden korunan Ortodoksos Milletin yeni basmahanesinde ye
azizetlü Ungrovlahils Mitropolutun faziletlii Grigoriyos'un zama-
ninda ye Konstantinos'un oglu alametlii Georgiyos'dan Rakrete ba-
suldi. 1768. imdi ilk evvel tefsir olunup, yaban romca dilinden tiirk
lisanina ye ziyade bakilip dUzetildi ye iki dililen koyuldu, hiristiyan-
larin kifayetligi igin, Sumela panagyanin azim pad4ah1ik monasti-
rinin cemaetinden olan Parteniyos Yeromonahos Metaxopulos'dan 1

Au verso du titre turc se trouvent les armes de la Valachie, sui-


vies par une invocation de Dieu, en six vers turcs, et par une dédi-
cace toujours en six vers tures et un titre grec au Voevode de Vala-
chie, sonhaitant a celui-ci de garder longtemps son trône « pour la joie
des chrétiens et pour la gloire de la religion de Mahomet ». Voici ces
douze vers:
'Epkv-raltx. 'AXArix EL[Locf37]Tev VOCVC p gv,
Mouttip XcOtxtvhyy Ncv roA tr,
Kou-rpes. Mrceaepe Kepemyriv ixo.Ocv
Ilocx4 Meksouve xccperh, pi yeyyvrul gv,
DAN, Tarrxepto, o-evaipAcv xtni gr,
Be NTLficovyy-re EacqAortneye voctA tr.
fl pOc -rOv ThX6.rec-rov MObs-yro.
Eapiiv ToPzrAoi3 Kepsgovre Ecpbsv.,
Tocrcrrciv 1\h.p.e-rAoii 13e Ecrav acroxpeTAoti Mrcgml,
'AAAOcz Aipa crcrav ELOepil TOcril.t. e're,
licek, pi mooxxiv. x6xp.ouAev Tockmg-ci,
XpurrocvAccpilv 6pLouvv.i (Depocx:Kv.
Be N-r4p, 'IcrXeckv zip.r ant). HoAAouytTv.
C'est a dire, en transcription moderne:
Efendim Allah simaviden nazar et,
mii'min halkinin niyazini kabul et,
kudret Beylere kereminden ihsan et,
bakil melime km* ye yenici et,

1 La transcription du titre, des douze vers et de la preface reproduite dans

l'annexe est due a Mr. le professeur Aurel Decei, secretaire de presse pres la
Legation roumaine d'Ankara. M. r ecei a mis egalement a ma disposition, de sa
bibliotheque, les ouvrages de Selim Niizhet Gerçek, P. Hasluck, A. J. Wensink
et J. Fallmerayer. Pour sa précieuse collaboration, je lui exprime mes cha-
leureux remerciements.

www.dacoromanica.ro
280 CONST. C. GIURESCU

an tahtlerini senelerlen hibe et,


ve divanInda phligIna nail et.
Sevin, dovletlii, keremzade Efendim,
Rabbten nimetlii ye anöhretlü Beyim !
Allah azimpm sizleri daim ede,
kavi ve muhkem hökmilien tahtinizda
hiristiyanlarin öviinme ferahiycin
ye din islamin herdaim bollugiycin.
Dans la preface,- qui n'est qu'en turc, le moine (iepon.Ovoczoc)
Parthenios Metaxopulos du monastere de Sumela, s'adresse « a tous
les chretiens orthodoxes * et leur dit: « Depuis longtemps je voulais
prouver mon ardent amour spirituel a mes freres chretiens qui habi-
tent l'Anatolie, mais je n'ai pu atteindre ce but par des moyens ecclé-
siastiques S. Maintenant, il a l'occasion de le faire, grace a la largesse
de Voevode Alexandre Scarlat Ghica <4qui a fait installer une typo-
graphie chrétienne *. Cette typographie a eté apportee d'Europe,
par le savant « Georges, fils de Constantin, avec beaucoup de diffi-
culté et de grandes dépenses, pour imprimer différents livres néces-
saires aux chrétiens ortodoxes ». Voyant cela, c'est Parthenios,
qui park « j'ai abandonne tout autre chose et je suis devenu ty-
pographe, afin d'aider mes freres pour autant qu'il est en mon pou-
voir. Et parce que j'ai su que vous ne comprenez pas le grec et que
par consequent, vous ne pouvez pas bien comprendre les devoirs reli-
gieux, j'ai decide de traduire l'ouvrage o Hristianiki didaskalia » c'est
a dire « Catechisme chretien » et de l'imprimer dans les deux langues.
Je vous fais savoir ajoute Parthenios que je ne manquerai pas de
traduire d'autres livres encore et de les imprimer. Si ma traduction
en turc a des defauts, je demande pardon a tous ; ne pas commettre
de fautes Dieu seul le peut ». Dans la même preface, Parthenios
informe le lecteur qu'il a ajouté a la fin du livre quelques renseigne-
ments sur le monastere de Sumela auguel ii appartient 1.
L'ouvrage de 1768 comprend trois parties distinctes: ii y a d'abord,
sur 42 pages, un catechisme chretien orthodoxe ; ii y a ensuite un « avis
sur les jours de l'année pendant lesquels les chretiens doivent jeuner »
(p. 42-44) ; la troisieme partie est constituee par un « joli récit »
sur « le monastere imperial et patriarcal de la Sainte Vierge, de
Sumela 2>> (p. 45-64).

1 Voir dans ce fascicule A. Decei, Din tipdriturile .orientale la Bucuregi,


in secolid al XVIII-lea (Sur les livres orientaux imprimés a Bucarest au
XVIII-e siecle); la traduction parue dans la Bibliogralia veche romeineascd
I, p. /86 188 est defectueuse.
2 Bibliotheque de l'Académie Roumaine, Cdrile rorndnefli vechi (livres
roumaines anciens), nr. 36o; cf. Bibllografia romdneasccl veche, I, p.188.

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS IMPRIBES A BUCAREST 281

La meme année, 1768, au mois de Mars, paraissait, a Bucarest


egalement, un autre texte turc a savoir une traduction dans cette langue
de l'épitre enciclique grecque de Paissi, le patriarche de Constantinople,
datée Aotit 1727 et concernant l'aide materielle dont le patriarcat de
Jerusalem avait besoin. Le texte turc ne constitue pas une brochure
independante ; il est ajoute a la fin de l'ouvrage grec (4 Manuel sur
la supériorité de la Mlle sainte de Jerusalem* redige par Chrysante, le
patriarche de Jerusalem. Cet ouvrage se trouve dans la Bibliotheque
de l'Académie Routnaine ; ii comprend, en dehors de la traduction
turque (p. 93-102) une traduction roumaine (p. 131-145) et une
traduction slave (p. 117-130, ainsi que le texte grec de l'épitre sus-
mentionnee (p. 83-92) 1; ii contient également une liste des patriar-
ches de Constantinople et un cathéchisme résumé. Le texte turc est
imprimé en caracteres grecques.
Il se peut que le traducteur en turc de l'épitre enciclique soit le
meme Parthenios Metaxopulos ; ce dernier avait annoncé dans la Pre-
f ace du Cathichisme chretien de 1768 son intention de traduire et d'im-
primer d'autres ouvrages.
Les quatre textes tures de Bucarest ont eté imprimés a l'usage d'une
population chretienne qui parlait le turc ; ils ne nous donnent pas de de-
tails. sur cette population ; nous apprenons seulement, dans la preface de
Parthenios, qu'elle habitait l'Anatolie. Ii ne s'agit donc pas des Gagauzi,
population d'origine ethnique turque ils descendaient des anciens
Uzes petchenegues et de religion chrétienne, qui s'était établie dans
le sud de la Dobroudj a 2.
On a prouvé l'existence, en Anatolie, sous les Seldjoukides et sous
les Ottomans, d'une population chrétienne en nombre appreciable. Le
sultan seldjoukide Alaeddin (1219-1234), esprit large et compréhensif,
aimant la littérature et les sciences, avait des relations avec les chré-
tiens ; ii les connaissait bien, ayant passe onze années en exil a Cons-
tantinople 3. Son prédecesseur, Keylnisrev I (1192 99 et 1204 io)
etait presque chretien ; sa femme était chrétienne4 . En ce qui concerne
les fondateurs de l'état ottoman, ils ont en également des relations
suivies avec les chretiens du pays. Ertoghrul la plupart des sources
l'affirme était mahométan par conversion et non pas par naissance.
Othman et Orkhan ont eu des relations avec l'aristocratie chretienne

1 Bibliotheque de l'Academie Roumaine, Cdrfi romdnefti vechi (Livres rou-

mains anciens), nr. 361; cf. .Bibliografia romdneascd veche, I, p. 188, nr. 361.
2 Constantin C. Giurescu, Istoria Romanilor, vol. I, quatrieme edition.
Bucuresti, 1942, p. 305-6.
3 P. W. Hasluck, Christianity and Islam under the Sultans, Oxford, 1929,
p. 370-378.
4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
282 CONST. C. GIURESCII

de la Bithynie; une partie de cette aristocratie s'est associée a eux et


est devenue mahométane 1
Entre christianisme et mahométanisme des interferences se sont
produites. Des chrétiens visitaient les mosquées célebres par leurs
miracles; des mahométans faisaient des pelerinages aux monasteres
et aux églises ou se trouvaient les icemes qui guérissaient les maladies.
C'est surtout dans la region de Karamanie, ayant pour centre Konya,
que de telles interferences ont été frequentes. La population chrétienne
de cette region était assez nombreuse; elle n'hésitait pas a frequenter
les fondations religieuses turques célebres ainsi que le Mevlevi tekke,
l'Iman Baffevi et le .emseddin tekkesi, toutes les trois a Konya a.
Le phénomene se produit encore de nos jours.
Des chrétiens en nombre appreciable se trouvaient egaletnent dans
la region de Trabzon (Trébizonde), sur les bords de la Mer Noire, la
oil a subsiste jusqu'apres la chute de Constantinople, un &at byzantin
sépare. Dans cette region, au sud-ouest de la ville de Trabzon, dans
une niche de la montagne, dominant, puissament, la vallée a vegetation
luxuriante, se trouve le monastere de Sumela, dédie a la Sainte Vierge.
Le monastere possede une icône de la Vierge, peinte d'apres la tra-
dition par l'évangeliste Luc lui-meme; cette icône a le don miracu-
leux de protéger contre les sauterelles, contre la maladie, la stérilité
et d'autres maux. Des pélerins de toute l'Asie Mineure, chrétiens et
tures, viennent s'agenouiller devant la sainte icône. Lors de son séjour
au monastere, en Septembre 1840, le savant allemand Fallmerayer a
vu trois femmes turques, mahométanes, qui étaient venues prier
« Meryem-Ana » (la Sainte Mere Marie 1) et auxquelles on a lu l'E-
vangile 3.
Ii y a eu, en Asie Mineure, en certaines regions, telles la Karamanie
et Trabzon, une sorte de syncrétisme, une symbiose réligieuse chré-
tienno-mahometane 4. Pour illustrer cette symbiose ii stiffit de citer les
vers turcs de 1768 (voir plus haut p .279), dans lesquels le moine chréti en
Parthenios du monastere de Sumela souhaife au vokrode valaque

1 Voir l'article Nanov dans A. J. Wensinck et J. H. Kramers, Handwgr-


!erbuch des Islam, Leiden, 1941, p. 580-383.
2 I. W Hasluck, o. c., p. 66-95.
3 Jacob Philip Fallmerayer, Byzanz und das Abentlland. Ausgewahlte,
Schritten, Wien, 1943, p. 189-223 Das HOhlenklos'er Sumelas. Une autre
icône miraculeuse, ad)rde egalement par des chretiens et par des turcs, se trouve
au monastere de Saint-Georges, a Bbylk-Ada (Prinkipo). C'est une icône de
Saint-Georges, en argent dote; on lui attribue le don de guerir les maladies.
Parmi les nombreux ex-voto que j'ai vus moi-même, le 3 Novembre 1945, il
y avait l'image, en argent, d'un officier turc et meme une decoration turque,
en email rouge.
4 A. J. W rnsinck et J. H. Kramers, o. c., p, 58,

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS IMPRIMES A BUCAREST 283

Ghika de garder longtemps son trône u pour la joie des chrétiens et


pour la gloire de la religion de Mahomet ! ».
En faisant des recherches dans la bibliotheque du monastere de
Sumela, Fallmerayer park d'un livre religieux, in 4°, paru (4 il y a
environ 70 ans » et qui comprenait aussi des renseignements concer-
nant le monastere 1.
Il s'agit peut-etle, du livre imprim6 a Bucarest en 1768 ; la
date de l'impression (la visite de Fallmerayer a eu lieu, ainsi que nous
l'avons dit, en 1840), le format et le contenu du livre sont autant d'in-
dices dans ce sens.
L'impression du livre de 1768 n'est pas le seul lien entre le monas-
tere de Sumela et la Valachie. Le convent possesseur de l'icône mira-
culeuse a recu ainsi que beaucoup d'autres convents de l'Orient
orthodoxe des dons en argent de la part des vo6vodes roumains :
c'est lin sujet que je vais traiter separément.
La publication d'un texte turc en 1701 a Bucarest n'a rien d'extraor-
dinaire. La Valachie 6tait devenue, a cette époque, un centre culturel
de premier ordre ; elle approvisionait avec des livres religieux tout l'o-
rient chrétien. Il suffit de dire que pendant le regne de Constantin Bran-
coveanu (Brankovan, 1688-1714), il y a eu dans le pays cinq impri-
meries 2 (a Bucarest, a Tdrgoviqte, l'ancienne residence des vo6vodes, a
Buzdu et a Rdmnicul-Vdlcei, les deux sieges des 6\76:Ines valaques et
au monastere de Snagov 3), qu'on a imprim6 des livres on roumain, en
slave, en grec, en arabe 4 et en turc et qu'on a envoy6 des typographies
1 J P. Fallmerayer o. C. p., 220-221.
2 Voir I. Bianu et N. Hodos, Bibliografia romeineascd veche, vol. I, fasc.
III-V. Bucuresti, 1900-1902, p. 281-492.
3 Il faut modifier, par consequent, les affirmations d'Ebiizziya Tevfik (dans
Mecmuai Ebiizziya, vol. VIII (1899-1900), nr. 81, p. 1679) et de Mira Nlizhet
Gerçek (o. c., p. 25-26), qui considerent le Isnagof * comme représentant un nom
de moine. Il s'agit, en réalité, de l'ancien monastere de Snagov (district d'Ilfov,
Valachie), datant du XIV-e siècle. Voir, au sujet de ce monastere, N. I. erbä-
nescu, Istoria mdndstirii Snagov (Histoire du monastere Snagov), Bucuresti,
1944, 221 p. in 8° + / r planches.
4 17n Liturgiaire paru a Snagov, en 1701, en grec et en arabe, avec des carac-
Ores arabes ; un Livre d'heures (Ceaslov, Orologion), paru a Bucarest, en 1702,
en grec et en arabe, avec des caracteres arabes egalement. Deux livres arabes,
toujours avec des caracteres arabes, ont paru it Jassy, capitale de la Moldavie,
en 1746; ils sont dus a Nectarios, patriarche de Jerusalem, et a Eustratios
Argentis. Voir a ce sujet: Al. Papadopol-Calimach, Un episod din istoria tipo-
grafiei in Romdnia (Un episode de l'histoire de la typographie en Roumanie),
dans Analele Acalemiei Romdne. Memoriiie Secliunii Istorice,S. II, t. XVIII
(1895-1896), p. 135-152; Dan Simonescu et Emil Muracade, Tipar romdnesc
pentru Arabi in secolul al XVIII-lea (Realisations typographiques roumaines
pour les Arabes, au XVIII-e siècle) dans Cercetdri literare (Recherches littéraires)
III (1939); cf. Bibliogralia romdneascd veche, t. IV, Bucuresti, 1944, 13. 61-67.

www.dacoromanica.ro
284 CONST. C. GIURESCU

et des maitres imprimeurs a Tiflis (en Georgie 1) et a Alep (en Syrie 2),
pour qu'on se rende compte des possibilités qu'avait alors l'art grap-
hique roumain. On peut meme dire, que cet art, introduit en Valachie
en 1508, connait, au commencement du dix-huitieme siecle, a l'époque
oü parait le livre de 1701, son plus grand épanouissement.
Constantin C. Giurescu

Preface de l'ouvrage T ocXil ecrtz Bucarest, 1768:

ToXE 'OpOO800c XptcrnocvAcep& 41AcTEVER. MO UZIXTriT HapO6vtoc


`Iepop.Ovaxog Tocv.
"OX 'AXaf3X-h NTE pouviv,Tiv Way Mot/XCUCETGIA, ANCICTOA TpG-
pvr& [LouXouv"iv XpLaTviv Kap-cacrAccpt,p2c auvp.ayti Tox-rAv 117Ce
io-revii/Xev, Pou-Accvce-ckhx ogpe Nce-ccve ipeuergd. "IXXotxt cscrEEITc,
'AUdcy, A Ull./. 'Ivaccv4iv NLOv, Pecpcce-rAog, f3e acrCcv 'Agsgeerraoh,
'liacivvIg 'A)gacv8apoc ExcepX6.1-ou rxExot BOef3oToc TepA't: 'Icpi3X3cx
Fept.v-h Xolix p. &rev, KepepAii Mrcetv, OC CC 7 XLytXv, ETVCT
OXouxEcv, xpurrav MaXe-r-hv MIrceap.ocxceveat.v-h, (6 voi3xt. cppe-rxt.arocv-c4v
'Icons, rockt) 'AX1i.LeTXo5 reWproc, Kowarawavog aouv, iccre LX
Cccztikraev, 3è xdcp-r luccrpOccpaev txrcoUpccycoc yxes-71pTi), x ToupXo5
KvrcacX3cp pcccairc, 'OpO6aooc Xpta-ncoXecp& xt.cpmeTXix peperiv YTEr.0
MITkvTEri vicoinextX 'IXXIxxLye Xtalle'r;) yxtopplyt1ev, yxept xoToUp.,
zeptoupXo5 Neaveyil, f3i Mrcocap.axaveye yxtpThp., Aiv
rtEXTL-
-Axa-cap, Kccp-maXcept4La KtcpaIT f3E(4. wreyLoii. Be Bouxoigp Okul-
rXev, xi EcOlp -r0i5vxc Teopircc N-cOolv-riv amoctitcp.cirXev '4/Ay&
KccpcceTAoti Aoc-ht.c OACiv EaeyAepii axocTccp varcA[thcscv-fX, Ovouv*Kr)v,
117E05 Xpccr-rcavcxi) 8caoccrxcaEcc, Tockikc MaLX lixp 6AouvErcv
yEccve
K LTOCTrii, -cecpcip eTtLiyaev 'Bch Arpcmre procav.ocycec xoToi3R. xi 'Op06-
8004 Mououv.41v `Ip.ocv-ogilv gv 'Agagt /cv6p KocvouvXocpcvil -,(ep
Xp LCITECCy Tocksv, OAol'irc pouxoricp 6Acmi3v -ceycoi3, XeAcoAcyi)
yiocve, 'Ip.av, Oiorr Mouxarce-c, pi 'EyLoli eq.Loaepi), I MouxaTrig
K-rpo-cy..1.4]v re-rh EupAccpcv-h, pL MrceycoUx EopTouAccpcv3i, pi Taxi
adeipl ExrcCdc `0XocvAock. "I[c.rc 1.0cockw.cviiC OAaoilv, xi eicrkx cpccpix
yxap.ep., T4Tcro-i-c Kc-rocrcAep 'repaip &riic [um-liar& xop.oc-riv, gyEnv.
ATFOINTiv ycavi-re oc'ttco anal; ycccyyatap.TE f3o'cpco-cc, Tolfq.c?cevcrev

1 Bibliografia romknescd veche, t. I, p. 543-548 ( Evangile, paru en 1709) et


483-484 ( Liturgiaire, paru en 1710).
2 Idem, t. I, p. 469 ( Psautier, paru en 1706) et t. IV, p. 32-34 et 38 (Evangile,
paru en 1706 et 1708; Penteatier, Penticostarlion, paru en 1711).

www.dacoromanica.ro
LIVRES TURCS LAMINAS A BUCAREST 285

Ma4) p v?ptL, pa cayyikuxp.ax 4:1)cicxccr Mrcip AXAocrouCcX-


AivrpAp. pi KEve INTE.CL iskpozz, nervily Mrcoii N-repoUvr) Mouxcerce-
riv ao uvo Wax* cXe pi Po uxaA K c.rarch Moc.rapiv.ri x WIJTO Ux-
'ream, Kexcinyertyrci 1.krceyr.oi.ix yepodi TaXcfactlev xarcoia it6aLvIg.
pi 'Apav(4'rOc xipTanti. Oxouycdcacv-14, pe To-cOuxAccpcvlac Xi
&cis t.vç xi ' AUax-coudOaiye, pi 'IvaocvAop& yr.& pec p xiac WI) uvAec p.
Taxi ii.rco KMCCILip ptyra Emu( piT iyAeTLy41. ouA& rcavayicevv,
TparcouCavrec [aro taouvav, Ila-caraccxXiix pi HaTpcxMix, ZouX.recv
BocXXvcouAocrip ' AV1 Movcom p why B aaciT. Ta pcxtvil, Ov& poozoócp
ao int. pi p,e-cX^i) EUncrtvii p pocxrc ' 1x-ccxcfm.Aev (ixouro
Kivryyr.vi) Me-cercil pi l'capTc.p:ril, timoupaK, pi Vint Ecrepaa7
11xcouvouv-ci, Xotrrcie Parcrct.roudcAAEvIv. KiAak, pi rxevrii tr.ouza-
ne-rX 'AUricx 'OyAouvoi:iv Zriy Tapacnvec, 'AVIS PrirCocaillev Naaa
ivveQ MrcouAccM)p.. 'Av.

C'est a dire, en transcription moderne:


Ciimle ortosoksos hiristiyanlara ilselam muhabet Parteniyos
Yeromonahos'dan.
01 alevli derunimden olan muhabetimi Anatol tarafinda bulunan
hiristiyan kardaslarima sunmaga coktanberi istemegilen ruhaniyetlik
iizre, niyetime eremedim. Illa ki simdi, Allah azim isanin nimetiylen
refaatlil ye san azimetlii Ioanis Aleksandros Skarlatu Gika Voevoda
cemii Iflah yerini hiikmeden keremli Beyin, azim sahipliglylan icat
olunan hiristiyan milletin basmahanesini (onu ki Frengistanden Joan
Ali alametlii Georgiyos Konstantinos'un ziyade emek zahmetilen ye
haw masrafilen buraya getirdi, ki tiirlii kitapler baslp ortodoksos
hiristiyanlara kifayetlik versin deyii) bendeyi bu sekil ilahiye hismeti
gormegilen geri kodum her tiirlii nesneyi ye basmahaneye girdim, elimden
geldigi kadar kardaslarima kifaet verem deyii ye vukuf olmagilen ki
sizler 9iinki romca dilinden anlamamagilen imana kifaetlii lazim olan
seyleri olkadar bilmezsiniz, onun içi bu hiristiyaniki didaskaliya yani
Talim(i) Mesihi zikrolunan kitabi tefsir etmegilen iki lisande basmaya
kodum, ki ortodoksos mii'min imanimizin en azim sinur kannunlarini
her hiristiyan talim olup vukuf olsun deyii, helasligi için, yani iman,
umut, muhabet ve eyii amelleri ye mukaddes kil(i)samIzin yedi sirlarini
ye boyuk yortularini ye dahi sairi iktiza olanlari. Imdi malilmunuz
olsun ki asla farig gelmen gesit kitapler tefsir edip basmaya komadan.
Egerim lisandan ya nede zaif olup yanimamda varise, ciimlenizden
mazir dilerim, zira yanllmamak fakat bir Allah Tuallenin'dir. Ve gine
niyaz ederim benim bu deruni muhabetimden sunulan sizlere ruhani
kitabi mikdarinda kiiciikte ise, keyfietinde boyiik yerine talebilen kabul
edesiniz ye aranizda herdaim okuyasiniz ye çocuklarinIza talim
edesiniz, ki Allah Tualleye ye insanlara yarar kimse olsunlar.
www.dacoromanica.ro
286 CONST. C. GIURESCU

Dahi bu kitabin ahirinde isaret eyledigim Sumela panagyanin


Trabzunda bulundan padisahlik ye patriklik sultan velitullah
azim monastirinin vasiyet tarihini ona vukuf olup ye azimetlii
evihisini hervakit ihtikadilen okuyup kendisini mededci ve yard-
imcl burada ye hak(I) serat giiniinde Hiidai Rabbi Tuallenin
kelânil ye kendi muhabeltli Allahoglunun sag tarafina azim ricasi-
ylen nas edici bulalhn. Amin.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BR AILEI
NOI CONTRIBUTIUNI

UN CINANT DE LAMURIRE
In literatura noastra istorica problema raialelor n'a format o preocu-
pare deosebità. Ca multe din problemele noastre istorice ea a fost insd
atinsa incidental. S'a pomenit doar ca vadul cutare sau cutare de pe
malul stang al Dunarii a fost cuprins de Turci si transformat cu tinutul
din jur in raia. Afirmari razlete.
Se explica acest lucru prin consideritiuni de ordin subiectiv sau
prin consideratiuni de ordin negativ. Raialele, tinuturi turcesti, nu ne
intereseaza! Chiar clack' ne-ar interesa, nu putem avea materialul isto-
ric la indemana, el privind istoria Turcilor. Se mai poate explica si prin
felul deosebit in care s'a desvoltat stiinta istorica romaneasca. Fara
de voia noastra, ne-am ocupat mai mult de problemele de ordin politic
si militar, atat cat ingaduiau marturisirile istorice din arhivele popoa-
relor apusene sau ale acelor mai aproape de noi.
*i mai ales istoricii si-au fixat cercetarile asupra istoriei vechi a
Romanilor.
Problemele de ordin intern ne-au preocupat prea patin sau de loc.
« Un adanc intunerec acoperea perioada in care Turcii au fost stapani
in al lor Ibrail # 1
De catrva vreme insa, in istoriografia romaneascd starue curentul
cunoasterii vietei noastre istorice sub toate formele si aspectele insti-
tutiunilor. Nu ne departam de adevar daca afirmam cal urmand acestui
curent, in 1911 s'a pus pentru prima data in cercetare problema raiale-
lelor, cum era si firesc, la Institutul geografic al Universitatii din Bucu-
resti, singurul si primul Institut organizat, in acea vreme, pentru cer-
cetari geografice si istorice.
1 N. Iorga, Din viala sociald a Brdilei supt Turci, p. i (Analele Academiei
Române, Bucure9ti, 1933).

www.dacoromanica.ro
288 RADII I. PERIANII

In calitate de membru al acelui Institut, am fost insàrcinat sà cer-


cetez raiaua Bra'i lei. Rezultatul cercet5.rilor a fost publicat in AnuaruI
acelui Institut 1.
Era o lucrare de inceput. Atunci totul trebuia clàdit din nou. Sin-
gura amintire istoricä erau stirile date de Fotino i Pratii Tunusli 2
*tirile date de Fotino i Tunusli nu se puteau insá controla nici printr'o
cercetare pe teren, nici prin stiri documentare la indemân5..
Samburele problemei raialei Bràilei, ca ei orice studiu al oria.rei
raiale, 11 formeaz6 intinderea tinutului raialei. De ad pot porni oricate
alte puncte de vedere, in limita stirilor documentare. Atunci i nici
panà acum in uring nu se cunostea planul intinderii raialei Braila.
Stirile documentare insã sunt rare si disparate. Nu formeazal un tot
0 mai ales nu rdspund la toate intrebblrile si nu rezolvà toate chestiu-
nile.
Când se g5sesc, cum sunt condicile ii delele aflätoare in Arhivele
Statului, care adunal in copii documentele prezentate i folosite de Co-
misiunea pentru cercetarea p5.manturilor intoarse dela Turci dupà
1829, in totalitatea lor se refera numai la fixarea hotarelor tinutului
raialei. Incidental dau referinte i asupra altor chestiuni de ordin po-
litic, economic 0 geografic.
Depozitul de documente turcesti aflatoare tot la arhivele Statului,
in lucrare de aranj are si traducere controlatà, ofera material mai mult
de ordin economic. -
Totusi tirile n'au continuitate si nu pot inlesni o privire de
total si in sens evolutiv. Cateva documente turcesti dau stiri in
legatura cu relatiile dintre populatia raialei i populatia vecina din
Principat.
In deosebi materialul istoric aflator in Arhivele Statului raspunde
la stabilirea hotarniciei i intinderii tinutului raialei, la nomenclatura
asezarea satelor din raia, la numasul populatiei din raia, a vietei
economice, a starii sociale i intr'o masura redusa la fixarea catorva
date in legatura cu drumurile, bisericile, funCtionarii etc. Materialul
acesta a fost multà vreme impartit la diferite autoritati I cu greu,
foarte cu greu, in curs de zeci de ani, a putut fi adunat intr'o larga
mdsura la Arhivele Statului.
Cu aceste lamuriri am aratat i greutatea alcatuirii unui studiu
mai desvoltat asupra raialei Brailei si am schitat i capitolele sub care
se va prezenta aceasta nouà contributie.

Anuar de Geografie p Antropogeografie, II (1911), p. 124-143. 0 activitate


pentru cunoasterea trecutului Bràilei s'a incins in jurul revistei Analele
BrAilei s Inca din 1929.
2 Dionisie Fotino, Istoria generald a Daciei, tom. III, 1859, traducere de
Gh. Sion, p. 195-197; Fratii Tunusli, Istoria politicd i geograficd a Tdrii
Rorndne§ti, 1863, traducere de Gh. Sion, p. 100-107.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAII,EI 289

Ea i§i va avea importanta, de sigur, ca istorie locala, in


primul rand. Oricum, cercetarile de istorie locala au totusi o
indoita importanta: improspateaza intens vremurile istorice si trezesc
in masa localnicilor o traire in sens istoric ,a, vremii ce se chiama
in minte.
Aceasta pe de o parte. Pe de alta, acestepreocupari pornesc totdeauna,
trebue sa porneasch, astfel nu se ajunge scopul urmarit, dintr'o pasiune,
izvorità din legaturile cu locul, cu tinutul cercetat.
Prin aceasta pasiune numai se scoate la lumina materialul si se
fixeazà adevarul, care integrat in cuprinsul istoriei totale a neamului
si pdmantului romanesc, poate lumina puncte intunecate, preciza altele
nelamurite, deschide noi perspective de cercetare 0 astfel poate
intregi privirea de ansamblu care duce la sinteza.
Nevoia de a trai intens istoric este valabila in orice vreme. Linia
valabilitatii poate fi in zigzag, deci poate avea si culminari. Pentru
orasul Braila orasul nostru datorita asezarii si vietii lui, se impun
intotdeauna momente de culminare istorica.
Din aceste consideratiuni a pornit si a continuat an de an preocupa-
rea noastra. Am fi cu sufletul impacat daca ne-am intalni cu totii
brailenii in acest punct. Nu e deajuns insà un studiu.
Dacà aceasta preocupare nu rascoleste, nu trezeste aceea0 pasiune,
de nu in toti, in orice caz, in cei mai multi, pasiunea care stà la temelia
lucrarii de fata, pentru urmarirea mai departe a reinvierii trecutului
brailean, Braila nu poate ajunge si in aceastä linie, din nou, si ramane
aceea ce a fost:
Prailabum urbem dacorum quae totius Daciae forum erat celeberi-
muml.

CADEREA BRAILEI SUB TURCI

0 marturie certa asupra caderii Brdilei sub Turci si prefacerii ei


si a tinutului din jur in raia turceascd nu se cunoaste.
Tunusli spune cä data caderii Brailei sub Turci nu se stie 2. Arata
insa ca dupà chronograful Orli se stie ca pe la anul 1546 a fost randuit
un boier, mare ban, impreuna cu vornicul Constantin, ca sa limiteze
Iinutul cetatilor ocupate de Turci 3.
Démidoff afirma ca la 1544 o portiune din Valahia fu cedata
imperiuhti otoman, care ridica la malul Dunarii cetatile Ibrail, Giur-
giu si Turnu, uncle aseaza garnizoane 4.

1 Chalkokondylas, Historiarum libri X, liber IX, ed. Venetius, 1729, p. 269.


2 Fratii Tunusli, Istoria politicd §i geogralicd a Tdrii Romdnefti, trad. de
G. Sion, Bueure§ti, 1863, p. ror.
3 Ibidem, p. ror.
4 Démidoff, Voyage dans la Russie méridionale et la Crintee, p. 155. 1839.

www.dacoromanica.ro
290 RADU I. PERIANU

Radu Paisie, prin documentul dela 1543, Sept. 17, fixeaza jurisdic-
tia canonica a episcopiei Buzaului asupra judetului Buzau, judetului
Slam-Ramnic, judetului Brailei i judetului Sacuenii 1.
Istoriografia româna, mai noua, admite cä Braila a cazut sub Turci
in vremea lui Radu Paisie, (1534-1545) 2. N. Iorga si C. C. Giurescu
admit anul 1540, in vremea lui Radu Paisie, considerand ocuparea
Brailei ca plata Turcilor pentru ajutorul dat la restabilirea lui in domnie 3.
In acest an, Turcii incep sa construiascd o cetate de zid 4. Cu alt
prilej Iorga fixeaza data 1550 6.
Asezarea stapanirii definitive a Turcilor la Braila o considera Iorga,
odatà cu venirea dinastiei Mircestilor, a lui Mircea Ciobanul 6. In 1569
Braila conta ca cel mai insemnat antrepozit pentru ambele Princi-
pate 7.
Datele 1543 si 1569 trebuesc intelese astfel: La 1543 se fixeaza ju-
risdictia episcopiei Buzaului, sub raportul religios, asupra populatiei
din judetele amintite. Daca admitem inceputul stapanirii turcesti la
1544 sau 1546, pentru primii ani de stdpanire turceascd, cand de abia
se randueste o delimitare a spatiului ocupat de Turci, este valabila Inca
o legatura sub raport religios cu populatia teritoriului ocupat de Turci.
Se poate insa admite Ca jurisdictia se precizeaza in continuare pentru
populatia ramasa in afara limitelor raialei.
Cat pentru anul 1569, data poate insemna o subliniere a unei stari
de f apt ramasa nestanjenitd. Braila, in adevar, i dui:4 ocuparea de
catre Turci, rdmane un centru, daca nu comercial, de trafic mare, de
valoare economica pentru Vara, totusi, cum evident se inseamna, ra-
manea un antrepozit care strangea, acumula forta economica a Prin-
cipatelor, bine inteles in folosul Turcilor.
Toate stirile se rotesc in jurul anului 1540. Sunt cateva afirmdri din
care putem trage concluzia ca. Braila a cazut sub Turci i s'a organizat
ca raia in 1542.

1 N. Iorga, Inceputurile episcopiei Buzdului, in Revista Istoricd, IX, 10-12,


1923, p. 173-177; A. Sacerdoteanu, A§ezdmdntul lui Radu Paisie pentru epis-
copia Buzdului, in Revista Istoricd, XXII, 1-3, p. 8-23; Academia Rom'anA.,
doc. 70, Pach. CXXV.
2 N. Iorga, Istoria Romdnilor, vol. IV, Bucuresti, 1937, p. 396; C. C. Giu-
rescu, Istoria Romdnilor, vol. IP, ed. III, Bucuresti, 1940, p. 163.
N. Iorga, Geschichte des rumeinischen Volkes, Gotha, 1905, vol. I, p. 383
Studii istorice asupra Chiliei i Cetdfii Albe, Bucuresti, 1900, p. 323; C. C.
G u-escu. Istoria Romanilor, II, ed. III, Bucuresti, 1940, p. 527.
4 C. C. Giurescu, op. cit. 12, p. 527.
5 N. Iorga, Din Ire utul istoric al orafului Brdila, 1926, p. 20 ; N. Iorga,
Negoful i Ingtqugul in trecutul roindnesc, Bucuresti, 2906, p. sox.
6 N. Iorga, Geschichte des rumeinischen Volkes, Gotha, 2905, vol. I, p. 3.
7 Hurmuzachi, 001 p. 589, doc. 570.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 291

Prima #ire o dau actele Comisiunii pentru cercetarea pamanturi-


lor intoarse dela Turci, in urma pacii dela Adrianopole. In rapoartele
Comisiunii catre Preedintele Divanurilor, asupra lucrarilor pentru in-
toarcerea hasurilor fostelor cetati, Braila, Giurgiu 0 Turnu la Tara
Romaneasca, se vorbWe de aceste pamanturi c4tigate cu obteasca
jerfire a toata tara, dupd trecere de 300 de ani 1. Se fixeaza deci data
de 1530. 0 scrisoare a lui Ioan Uzyessyn, solul polon trimis la Turci,
in 1531, prezinta navigatia pe Dunäre in maim Turcilor 2. Aceasta
afirmare nu intarWe data de mai sus. Este wr de inteles ea navigatia
era in maim Turcilor, deoarece, 'Ana la cdderea Brailei, Turcii aveau
celelalte vaduri pe tot cursul Dunarii in mana lor.
Intinderea pamantului in jurul cetatilor, in vremea luarii de care
Turci, Comisiunea precizeaza cá s'a fixat prin semne de hotare 0 alai-
tuire de hotarnicii. De aceste hotarnicii s'a folosit Comisiunea la fixarea
pe teren a intinderii tinutului in junil raielelor.
Hotarele odata stabilite, in curgere de trei veacuri au fost calcate
cate putin de Turcii cari locuiau hasurile 3.
Poarta nu a primit de buna sau s'a aratat cà nu recunoWe aceasta
incalcare. Comisiunea pentru cercetarea drepturior asupra pamântu-
rilor intoarse dela Turd a tinut in seama sä fixeze care pamanturi au
fost in limita vechilor hotare 0 care pamanturi au fost in afara limitelor
raielelor. Pentru dreptul de proprietate asupra pamânturilor din hasul
Brailei a fost greu sa se dovedeasca aceastä proprietate, caci nu se §tia
de vreo alcatuire a averei Principatului la inceput. Pentru pamantul
din afara hasului a fost u§or sä se stabileasca dreptul de proprietate
cad, zice Comisiunea, la epoca luarii in stapanire a hasurilor de catre
Turci, adical la anul 1542, a trebuit sa fie un Mc insemnat intre pravili
care sa serveasca de temei. Tinand seama de felul cum au luat Turcii
aceste pamanturi « la tel cu alte asemenea o§titoare noroade ale Asiei, ne-
bdgdnd in seamd dreptul cuiva asupra pdmdntului, ii indatora sd-1 lepede
ldrd vreo rdspleitire ».
Prevederea pravilei n'a putut fi intrebuintata in has, ci numai peste
vechile hotare ale hasului. Pe acest temei s'au impartit documentele
de proprietate in douà categorii: cele dinainte de 1542 0 cele de dupa
1542.
In intreaga delimitare a hotarelor raialei Braila 0 fixare a dreptului
de proprietate asupra mo0ilor, s'a tinut in seama aceasta categorie a
documentelor.
Cand Andrei Barba Mare a prezentat pentru mo0a Gropeni un
document dela Leon Voda, din anul 1630, dat lui Papa Logofatul 0 Ele-
nei logofeteasa ca sa stapaneasca satul Gropeni, documentul n'a fost
1 Arhivele Statului, Diplomatice, Protocol io, p. 6.
2 N. Iorga, Studii §i Documente, XXIII, Bucure§ti, 1913, p. 8.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, Protocol, io, p. 8.
www.dacoromanica.ro 2
292 RADII I. PERIANU

luat in considerare, fiind, cum a raspuns Comisunea, cu 89 de ani dupa


1542 1.
In chipul acesta, tinutul raialei, in vechile hotare, a fost dat Vistie-
riei numai in intinderea care s'a stabilit dupa documentele Intocmite
para la 1542, iar canalul Dunarii dupa documentele tuturor anilor.
La 30 Octomvrie 1540, Nicolae Seniawschi, castelan de Bielz, ca-
pitan de Halicz si de Colomeia, scria din Halicz care ducele Prusiei
cä Turcii au ocupat cetatea mare si bogata a Brailei si a supus-o sta-
pânirii lor 0 a inceput a face cetate de zid 2.
Din toate aceste date cuprinse intre 1530-1542 se desprinde un
fapt. Atata vreme cat nu se cunoaste un act politic evident, un casus
belli, caderea Beg lei sub Turd se prezinta ca un act care s'a implinit
fara violenta, färä opozitie. Este un act care se implineste in virtutea
unei necesitäti firesti, impusa de intreaga situatie a stapânirii marelui
drum al Dunarii de catre Turci in veacul XVI. Dela Neagoe i Rares
coborirea noastra In atarnarea de Turci urmeaza un mers continuu 3.
Intre 1484, caderea Chiliei i Cetatii Albe si 1542, caderea Brailei,
Turcii, vreme de jumatate de secol, Ii aseaza stapanirea Dunarii dela
Mare si 'Ana la Buda, adaugand la stapânirea vadurilor i cetatilor
din lungul Dunarii i ultima stapânire a Brailei.
Dupg. 1529 dispare orice speranta de mântuire pentru tara 4.
Din toate marturiile ce ne infatiseaza documentele, trebue sä ad-
mitem anul 1540 ca inceputul fortificarii Brailei de care Turci,
iar anul 1542, fixat de Comisiunea pentru cercetarea pamânturilor
intoarse dela Turci la Tara Romaneasca, ca data precish a ocuparii
gi transformarii teritoriului inconjurator in raia turceasca.

PLANUL TOPOGRAFIC AL RAIALEI BRAILA

In depozitul Arhivelor Statului din Bucuresti se afla planul raialei


Brailei 5. Planul este ridicat de inginerul Moritz von Ott. Planul original
are lungimea de 1.97 si latimea de 1.40. Inginerul Moritz von Ott a
lucrat planul dupà materialul documentar pus la indemâna de Comi-
siunea pentru cercetarea pamânturilor intoarse dela Turci, in toamna

Arhivele Statului, Diplomatice, Dos. 102/831, p. 2, 6.


2 N. Iorga, Chilia 3ci Cetatea Albc1, Bncuresti, 1900, p. 323; N. Iorga, Ana tele
Brat lei, VI, p. 3-5; N. Iorga, Studii §i Documente, XXIII, Bucuresti, 1913,
p. 46, XLV.
3 N. Iorga, Luptele Romdnilor cu Turcii dela Mihai Viteazul incoace,'Bucu-
re§ti, 1898, p. 5.
Ion Bogdan, Luptele Romdnilor cu Turcii pdnd la Mihai Viteazul, Bucu-
resti, 1898, p. 21.
5 Vezi anexa ce insoteste studiul.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAME! 293

anului 1831, verificand instrumentaliceste pe teren punctele si liniile


fixate. Din raportul inginerului catre Comisiune se constata seriozi-
tatea lucrarii si cercetarile pe teren 1.
Planul are urmatoarea titulatura:
« Plan topographique du terrain annéxé a la forteresse de Brahilow
sous le nom de Raya, representé clans ses ancieimes limites ainsi qu'avec
les empietemens sur les terres voisines des propriétaires valaques faits
par les Ottomans depths l'occupation des Rayas en 1542 jusqu'a l'an
1828, pour servir a l'intelligence des protocoles de la Commission chargée
de la delimitation des terres restituées par la Subilme Porte a la Prin-
cipauté de Valachie, conformément au traité de paix d'Andrinople.
Levé instrumentalement par l'ingenieur valaque Moritz von Ott
pendant l'automne de l'an 1831 *.
Pe plan sunt diferite insemnari si legenda necesarà pentru intele-
gerea geografica si topografica. Le notam pe fiecare dupà plan:
« Remarque : On a joint a ce plan un brouillon détaillé du levé instru-
mental de l'étendue comprise entre les rivieres Sereth et Seretzel pour
servir a l'intelligence d'une enquête qu'on serait oblige de faire, en cas
de nouvelle reclamation de la part des proprietaires moldaves ; vu que
cette reclamation n'était pas de la competence de la Commission vala-
que, et que pour cette raison le point vis-à-vis des deux peupliers a
éte determine seulement par la continuation des points fixes de l'an-
cienne frontière du rayon de Brahilow.
Signes indicatils : Limites du terrain empieté.
anciennes limites du rayon.
limites de la banlieus de Brahilow
frontiere de Turquie
frontière de Moldavie
terres labourées
patilrages
prairies
marais
marais converts de roseaux
bois de saule
bruyeres
vignobles
vilage et vergers
village abandonnés
chemins de poste
grands chemins
petits chemins
ponts en bois
moulins a eau
1 Arhivele Statului, dos. ro6, p. 181 si dos. 104, p. 54 .

www.dacoromanica.ro 2*
294 RADU I. PERIANU

moulins a vent
pierres, potaux --- signes de frontiere
eglises en bois et en pierre
Crois, puits, arbres izolés
echelle : de cinq cents sagenes russes au pouces anglais. Une sagene
russe contient 7 pieds anglais.
Noms des androis par lesquels passe l'ancienne frontiere du rayon :
a. Dela malul drept al Siretului dimpotriva doi plopi mai sus de
satul Särdarul in Moldova.
b. Langa satul Petroi.
c. Piatra in lunch* langá un drum vechi.
d. Pe malul vaii Siretului, asupra satului Baldovinestilor.
e. In silistea Hadji Capitanului.
f. Intre doi stalpi de piatra laugh' biserica acelei silisti.
g. 0 movila fail semn din dreptul Cazasu.
h. Trei movili tot din dreptul Cazasu.
i. Movilele Gemenile.
j. Silistea Sari-Suleiman.
k. Movila Ciutdcilor.
I. Movila din silistea Baboiu.
M. Piatra din dreptul silistii Tunsilor dela Crivat.
n. MoviliVa din dreptul movilei Iarbd-Dulce.
o. Laugh' movila Sapatd.
p. Piatra din dreptul movilei Ianoploi.
q. Movila Lesinata.
r La trei movilite in dreptul satului Osman-aga.
s. La silistea veche a Satului nou.
t. Lang5. movila Timpul.
u. Piatra in satul Timpu.
v. Movila Crucea Iarchi.
x. Intre silistea Meca si Cerchinul.
y. La silistea Mehmet-Tara lunga.
z. Movila Calului.
z'. Movila la Ibis Rosul sau Cuptoarele vechi.
y'. Movila Cenusaru.
x'. La Nisipurile sau Privalul lui Istode.
v'. Piatra pe malul stang al Dunarii Brailei sau Garla latd.
u'. Langa un plop la privalul Ciocoiului la Piedis.
t'. La gura Scoicii.
s'. Piatra din dreptul Coadei Limbii Caprei.
r'. Piatra din dreptul ezerului Scroafii.
q'. Movila Boului.
p'. Piatra si stalp langa canalul cel mare al raului Dunarii dela
Macini la salcia dela Privalul Zavalu.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILRI 295

Remarque :
1. Les endroits jusqu'auxquels s'étendent les empiétemens tures
ont été transportes sur ce plan d'une reconnaissance faite a vue d'ceil
et communiquée par le depôt carte russe en Valachie.
2. Le terrain qui aboutit a l'ancienne frontière du rayon entre
les points Timpoul et Tchoutachilor etait aussi empieté par les turcs
et les villages Naziroul, Skortzaroul Mola et autres en etaient remplis.
Mais comme ces empietements n'avaient pas de limites fixes et s'éten-
daient quelquefois jusqu'à la riv. Bouzéo, on n'a pu faire autrement
que de les laver d'une teinte verte.
3. Les lettres a', b', c', d', e', f', g', h' indiquent les pierres palcées
par la Commission, pour servir de limites a la banlieue de Brahilov.
4. Les numeros places sur les iles du Grand chanal sont les memes
que ceux de la carte du cours du Danube redigee par le colonel fon
Rouguet.
Signatures de la Commission :
Prezident, Consilier de Stat Andrei Pisani
Cilenul Comisiei Nestor Logofat
* » Filip Lens biv vel vornic
* o Costandin Balaceanu
» * Ianache Hafta paharnic
* * G. Racovita.
Procuror, capitan al Statului major,
Misel Panton de Verrayon.
Hotarnic 0 Inginer, Teodor Palladi
Secretar, Alexandra Geanoglu Lezviodax.
(I-er membre Logophete Nestor
2-me * Vornic Philippe Line
3-me * Aga Constantin Balatchano
4-me * Paharnik Janaki Hafta
5-me » Gregoire Racovitza).
Acest plan al hasului Ibraila atat in vechile lui hotara, cat 0 cu
impresurarile facute peste aceste, este intocmit dupa brouillonu acestuia,
ce s'au alcatuit de mine instrumentaliceste in toamna anului una mie
opt sute treizeci 0 unu. Moritz von Ott, inginer valac.
Traduction. Ce plan du rayon de Brahilov representé dans ses an-
ciennes limites ainsi qu'avec les empietemens faits par les turcs au dela
est conforme en tout au brouillon de ce meme plan levé par tnoi instru-
mentalement pendant l'automne de l'an 1831.
(ss) Moritz von Ott, ingénieur.
In plan se arata satele si punctele cuprinse in interiorul limite
vechi a raialei si satele din afara limitei sau acele cuprinse in teritoriul
incalcat. In raia sant urmatoarele sate:
www.dacoromanica.ro
296 RADU I. PERIANU

Vadeni cu 85 case, Iboglu cu 32 case, Baldovine§ti cu 23 case, Si-


li§tea-Baldovine§ti, Carabatu cu 3 case, Braila cu 1.327 case. De cetatea
Braila tinea un teritoriu in care se gaseau satele Piscu Brailei cu 7 case,
Satul de Cetate i Iarba-dulce. La asezarea orasului sunt insemnate
poarta mica i poarta dracului.
Tot in raza tinutului orasului este movila imparateasca, lacul sarat,
lacul varsatura, reduta rug. Satul Hadji Capitan cu 9 case, Cazasu
cu 13 case, Cambech cu 3 case, Sili§tile i \rifle lui Omer Fulga, Imin
Mustan Efendi cu 17 case, Vársatura cu 36 case, Crucea cu 14 case,
Chitcani cu 55 case, Carabatul cu 9 case, Muftiu cu 27 case, Cosorul
cu 23 case, Tichile§ti cu 47 case, Frumu§ica cu 30 case, Silistrarul cu
25 case, Sili§tea Ianoploia, Sili§tea Taraclii, Emirul cu 2 case, Osmanul
cu 32 case, Gropeni cu 90 case, Valea Canepei cu 27 case, Satu Nou
cu 9 case, Timpul cu 39 case, Odaia Vizirului cu 230 case, Tufe§ti,
Rama en 12 case, Cuptoarele cu 27 case, Ibi§ Ro§u cu 52 case, Pece-
neaga cu 25 case.
In afarä de limita raialei sunt notate urmätoarele sate 0 puncte :
Petroiul cu 20 case, Naziru cu 26 case, Via Nazirului, Sili§tea Ciu-
tacilor, Via lid Mimis aga, Mola cu 48 case, Scortarul cu 57 case, Silistea
Tun§ilor din Crivat.
In teritoriul incalcat, spre Nord-Est, se aflä odaia Pasei cu 15 case,
spre Sud-Vest se afla.: satul Pehlivan cu 15 case, Sili§tea Iazagiului,
Parlita cu 15 case, Vadu $eicii, Stanca, Gura Calmatuiului, Chiortul
cu 25 case, Gura Garlutei, Stoene§ti, Frecatei, Macuroaia cu 38 case.
Pe plan sunt insemnate i urmatoarele puncte geografice i topo-
grafice: podul $erbe§ti, Serdarul, plopi, Barbo§i, Galati, pichet, Sere-
gala], Seret, Iezerul Vadeni sau Zadna, Gemenile, drumul la Coada
Iencei, Aria Cosori, aria, movila Iarba-dulce, movila sapatä, movila
Ianoploaia-Stana, Iarca, movila la Doletz.
In teritorul incalcat sunt: Vadu morii, movila Ciauului, movila
Uci0, movilele Svarletul mic 0 mare.
Pe teritorul raialei in balta: insulele Checea: sau Seret, Macin, Stan-
cuta, Adjoia, Corotu§ca, Iglita, Tiganca, Coada lupului cu Gura lupu-
lui, Rotunda, Pecineaga, Ra§te, Brezoia, Popa.
Lacurile: Fundul mare, Or§a, Lungulet, Ulmul, Pe§ti rumane§ti si
turce§ti, Raste, Popa, $erban, Noroaile, Ruseerca.
Ostroave: Filipoiul, Rupitoira, Lata, Dinuleasa.
Garle: Filipoiul, $erban, Stemporita, Valciului.

HOTARNICIA RAIALEI BRAILEI

Teritoriul stapinit de Turci In jurul cetatii Braila nu a avut intot-


deauna aceea§i intindere. Incalcarile au fost intamplätoare 0 dela
www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 297

inceput lath un caracter permanent. Aceste incalcari n'au fost niciodata


aprobate de Poart5.1.
Trecerile peste limita fixata sau impresurdri de teritorii la tinutul
raialei se infaptuiau insa des. In afara de incalcarile silnice 2, unele
treceri peste limita fixata se faceau prin cumparare. Soleiman, Pa§a
de Braila, avea o mo0oarä cu o mori§ca i un grajd, cumparate de veci
dela Osman Turcu, la Cazbas (?) i un ciflic cu semanaturi casä
cu 4-5 grajduri si o casa pentru chelari, ii avea pe mo0a Stereini,
(Sterian, Serian) a lui Tudora4co i Ianache feciorii clucerului Ghica
din Ialomita. Dela Suleiman a cumparat Constantin Dracachis, ne-
gustor din Galati 3.
Intinderea Turcilor peste hotare se facea prin aezarea ciflicilor.
Nu numai Turcii, dar i oamenii lor faceau ciflice peste hotar. Faceau
case 0 ingradiri. Aa au procedat i oamenii din Odaia Vizirului. S'au
intins facand ca la 3.000 (?) de case 0 au cuprins spatiu in trei judete:
Ramnic, Buzau 0 Ialomita, cale de 7 ceasuri imprejur. Si-au pastrat
insä Cate o casa. 0 in Odaia Vizirului, ca sa se poata numi oameni de
Odaia Vizirului. Ei se socoteau C sunt in Tara numai pentru hrana
pdmantului. Trecerile acestea s'au petrecut 0 in baltile Dunarii. Doug.
sate, Stoenesti i Frecatei, care erau slobode i aezate pe mo0a M-rei
Va.carWi, ce se cheama Berteasca intre Dunare i Balta, au primit
dela Constantin Brancoveanu, Odaia Chiorii de peste Dundre, pentru
p4unatul dobitoacelor. Locuitorii din aceste sate au strans oameni
din Tara, au facut sate 0 i-au numit pe unii Stoenesti, care sat se
stapanea de Subap. din Odaia Chiorii, pe alii Frecatei, care se st5.-
panea de Voivoda din Daeni.
Mai in jos, la Ostrovul Macuroaia, pe mo0a Pecineaga i Dalbani
a M-rei Arhimandritul, este alt sat intocmit ca de io ani, stapanit de
Nazirul
Boerii au cerut cà toate aceste treceri i wzari peste hotarele
vechi sä se desfiinteze, iar satele sà se dea Tarii Romane0i. Tot astfel
au cerut ca i Ostroavele Predei, al lui David, al lui Ismene rele si
Butul sa se lipeasca la pamantul Tarii 4).
Turcii braileni se aezau 0. mai departe de hotarul raialei. Turcul
Ali Balan, brailean, avea semanaturi de zece chile grau i cateva de
orz pe mo0a Bordeni din Slam-Ramnic, proprietatea lui Constantin
Balaceanu, aga 6. 14ezdri cu numele de odai se intalnesc des in jude-
1 Arhivele Statului, Diplomatice, pch. XIII, nr. 28, Protocol so, p. 8.
2 Arhivele Statului, Diplomatice trecute in sectia istoricà, doc. 64/1787,
Iunie 20.
3 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 1025, p. 9. Silistea lui Sirian sau a
lui Sterian este trecutá in cartea ve1iilor boieri ca asezat5. pe pàmântul With
(Arhivele Statului, Diplomatice, pach. XIII, nr. 28, p. 18-21).
Arhivele Statului, Diplomatice, pach. XIII, nr. 28, P. 18-21.
6 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 2434, p. 525.

www.dacoromanica.ro
298 RADTJ I. PERIANU

tele vecine Brailei. In Balta., la privalul Ciocoiul, la Piedici, s'a 0:sit


un sat a lui Cara Ali Bairactar, apzat peste hotarul mo0ei Pecineaga.
Tot ap satul turcesc $ichioaica pe drept gura privalului Stioaicdi 1.
In memorial de reforme al boerilor romani din 1821, se mentioneaza
ca Turcii din serhaturile Bead lei, Giurgiului i Turnului, s'au intins
mai ales in zilele Domnilor greci, in pamântul Tarii, ca.' au cuprins
multe mo0i boereti i manastirWi, cu sate intregi i locuitori p5.-
manteni 2.
0 dovada mai mult ca aceste incalcari atingeau nu numai unele
puncte, ci se sprijineau pe teritorii destul de intinse, dincolo de limitele
fixate odata pentru teritoriul raialei.
In 18o8 Octomvrie 28, dintr'o scrisoare a comandantuhil nailitar
rus, catre Constantin Pavlovici, se constata ca. Pap. 0 Nazirul Brai lei
au protestat fata de infiintarea unui post de cazaci pe malul drept al
Buzaului, avand insarcinarea de a patrula pana la vársarea lui 0 a
tine legatura cu postul din Maxineni. Turcii sustineau ca malul drept
al Buzdului intra in raia.
Comandantul rus insa declara cà -tie in mod evident ca hotarul
raialei este in realitate mai departe i ca intre raul Buzau i hotarul
raialei nu este niciun sat 3. S'a cerut ca divanul Tarii sa trimeata oameni
cafi sä precizeze unde este hotarul. I s'a raspuns Ca hotarul, dupa
cercetarile acute la fata locului, merge dupa o lithe ce incepe din malul
Siretului, dela punctul Pietroiul i ajunge la Odaia Vizirului. De aci
altà linie dreaptd pana. la Cuptoare in malul Dunarii, unde este movila
Calului, pe care este 0 o bisericd. Prima lithe este departe de apa Buzau-
lui, la capul despre Siret, cu doua ceasuri i jumatate, la mijloc cu
4 ceasuri 0 in dreptul Odaii Vizirului cu 6 ceasuri.
A doua lithe este departe de apa Buzaului cu zece ceasuri. Se fixeaza
si satele in interiorul acestor linii 4.
In planul topografic, ce s'a ridicat de inginerul Moritz von Ott,
in urma lucrarilor pe teren ale Comisiunii pentru cercetarea dap& do-
cumente a limitelor raialei, s'au fixat incalcarile-Turcilor in dotia puncte,
fara insä a se preciza definitiv, cad ele au fost determinate, cum spune
Moritz von Ott 'à vue d'oeil». RecunoWe ca aceste incalcari n'aveau
limite fixe i ca ele ajungeau uneori pana la apa Buzaului 5.
1 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 92, p. 17 V.
2 N. Iorga, Studii i Documente, XI, p. 193.
3 Arhivele Statului din Basarabia, dosarele divanurilor Moldovei i Tani i
Române*ti, sectia I, dos. 552, fila 2-3. (Comunicat mie de d-1 Leon Boga,
directorul Arhivelor Statului din Chi§in'am, caruia Ii aduc §i pe aceastä cale
multumiri deosebite).
T. G. Bulat, Arhivele Basarabiei, I, nr. 3, p. 50-51.
* Arhivele Statuiui din Basarabia, dosarele divanurilor Moldovei §i. Tarn
Române§ti, sectia I, dos. 552, p. 6, 8.
5 Legenda la planul topografic anexat.

www.dacoromanica.ro
RAIALTA BRAILEI 299

Poate sä fi ajuns 0 mai departe, peste Calmatui, pana la Piva


Pietrei 1.
Dacà aceste ince:16.'1.i se adeveresc tarziu dupe'. ocuparea Bred lei,
ele nu au lipsit desigur in timpul imediat urmator dupe: transformarea
tinutului Bred lei in raia. Oricum ele n'au avut un caracter permanent,
mai ales in ce prive§te raiaua Bràilei. Hotarniciile ce se cunosc panà
acum, au adus pe Turci in vechile hotare, aa cá vechiul hotar, stabilit
poate, cum spune Fotino in Istoria Daciei vechi, de banul Teodosie
M marele vornic Coada, in vremea lui Radu Paisie, a rdmas mereu
acela§ 2. Aceasta hotarnicie, desigur acea din 1546, primità 0 de Tu-
nusli 3, cred insa ca nu se refera la Braila, pentruca, dace.' este vorba
de hotarul acelor locuri ce poarta numirea de drumul Banului, aceastä
denumire nu este pomenita in tinutul Bräilei, ci numai la raiaua
Giurgiu i Turnu.
Cea dintai hotarnicie care atinge in parte 0 raiaua Brailei, se men-
tioneaza in hrisovul lui Antonie Vode. din PopWi, din anul 1671, Iunie
3, dat M-rii Tismana pentru stapanirea satelor Ialovita i Bahna, ce
sunt despre Rupva. In acest hrisov se pomenWe cel s'a tras cu acest
prilej i hotarul despre Turci pe margine panel la Braila, flind fate:
si Cadiul din Braila 4.
.A doua insemnare cu privire la hotarul raialei Braila ne-o dà cartea
velitilor boeri care Mimis Aga Turnagi Bap., oranduit de Sultanul
Mustafa ca sà indrepte hotarele Tarii, pe toata marginea dela Ada-
cale si panel la Braila. Aceastel alegere urma sal se faca in vremea lui
Stefan Racovitä, la intelia domnie, anul intai 1764. Scrisoarea boerilor
precizeaza cà o innoire a hotarelor s'a mai facut in vremea lui Con-
stantin Brancoveanu, cand a fost vechil al Tarii, Mihai Cantacuzino,
biv vel speltar 5.
Din cauza mazilirii lui Stefan Racovita, nu s'a putut face hotarnicia,
sau dacä s'a facut, nu a ramas, cum spune velitii boeri nici un sinet 6.
0 lucrare pe teren, cu participarea lui Mimis Aga Turnagi Baa a fost.

1 Cronica Anonitnd, ed. Laurian si Balescu, in Magazin Istoric pentru Dacia,


Tom. IV, p. 107-108.
2 Dionisie Potino, Istoria generald a Daciei, trad. Gh. Sion, Bucuresti, 1859,
Tom. II, p. 52.
3 Pr. Tunusli, Istoria TcIrii Romcine§ti, trad. Gh. Sion, Bucuresti, 1863,
p. ror.
4 Arhivele Statului, Actes publics relatifs aux limites des rayons Brahilow,
Geourgeo et Tourno, pach. XIII, nr. 28, Diplomatice, p. 12, 13 9i 54.
5 Ibidem, p. 18 i Diplomatice, pach. II, dos. 6o, p. 5. Doc. 1714 Aprilie 9
dela Stefan Cantacuzino pentru mosia Schrnavi, Chlughlreni, Suptireni si Go-
deanul, care spune: Child au hothrit Maria Sa Constantin Brâncoveanu hotarul
Thrii despre partea Beal lei au impresurat multe mosii ale multora ...n.
6 Ibidem, p. 28.

www.dacoromanica.ro
300 RADU I. PERIANU

Din documentele pentru mo0a Scrofeanca i Alboteasca, se constatà


ca la hotarnicia acestora a luat parte 0 Mimis Aga 0 Cadi Efendi al
Giurgiului 1. Scrisoarea veliilor boeri este insemnatã cAci in ea s'a
trecut cu toate amanuntele hotgrnicia din vremea lui Constantin Bran-
coveanu. Hotärnicia data de Fotino i Tunusli este aceea data in scri-
soarea velitilor boeri care Mimis Aga 2.
A treia hotárnicie este acea fãcutg. de Parvu Cantacuzino la 1767,
care este la fel cu aceea din Cartea velitilor boeri 3.
A patra hotärnicie este aceia fárg data al cgreia original
turcesc este trecut in mehnemeaua Brgilei. Alte hotArnicii nu cu-
noWem.
Comisiunea, instittlitä pentru cercetarea intoarcerii pdmânturilor
dela Turci, a folosit scrisoarea veii1or boeri, pe care confruntând-o
cu hotarul vechi a gdsit-o bung 4. Comisiunea insg nu s'a folosit nurnai
de aceastg hgtornicie, ci pentru verificare la punctele de plecare pe
teren i pe linia dintre ele a luat in seamg mátruria documentelor
prezentate, a copiilor, bätrânilor i preotilor 5.
In cartea veliilor boeri cgtre Mimis Aga Turnagi Ba§a, este trecutà
urmätoarea limitg a raialei Braila:
...0 incep semnele din malul _Siretului, unde este movilg fäcutà
intr'adins dupà acea vreme 0 din movilg la Balcivna s'au pus piaträ 0
de acolo la Zatna, la podul Badi, s'au fAcut movilg 0 de acolo, pe lunca
din coada Turluiului s'au fãcut movilà i pe drumul cel vechi s'au pus
piatrà in luncg, i dinaintea Odgii liii Sarhas Ali Celebi, in muche
despre amiazgzi s'au pus piatrà i pe drumul BaldovinWilor din deal,
despre rgsgritul Soarelui, in drum, s'au pus piatra 0 in locul bisericii
din BaldovinWi, intre doi stglpi de piatrà s'au pus 0 altà piaträ
noug 0 dela BaldovinWi, spre amiazgzi este altä movilg 0 de acolo
mai inainte sunt alte trei movile 0 in varful uneia s'au pus piatrg 0
la movilele dela Gemenile, cum merge drumul printre movile este o
piaträ 0 la Odaia lui Sari Suleiman, in coadele satului, este o piatrà
albg veche i impotriva acelei pietre este o movilg 0 la satul Ciutaciu,
la movila unde se ingroapà mumanii (musulmanii) este hotar vechi
0 in potriva Odgii lui Suleiman Aga este o piaträ veche i impotriva
pietrei s'au fgcut movilg i impotriva Odgii lui Ioan este o movila 0
in varful movilii s'au pus o piatrà i impotriva Tan0lor din Crivat
este o piatrà veche i langg &Ansa s'au pus alta piaträ noug 0 in

' Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 92, pach. II, p. 14 0 25.


2 Dionisie rotino, op. cit., Tom. III, p. 295 i urm.; Fr. Tunusli, op. Cit.
p. 86 i urm.
a Arhivele Statului, Diplomatice, pach. XIII, nr. 28, p. 6o verso.
' Arhivele Statului, Diplomatice, raport 10, p. 82 §i pach. XIII, nr. 28,
p. 28.
5 Arhivele Statului, protocoalele Comisiunii, Diplomatice, protocol I, p. 82.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 301

coasta Encii, despre movila dulce, este o piatra veche ro0e i lânga
aceasta piatra s'au facut movila, la movila sapata, in coastele Encei
este o piateä alba veche i langà piatra este movil5. i si14tea lui Sirian
este toata româneasca i pe locul Tarii i impotriva Odaii Emirului
este o movila ce se chiama 1e0nata 0 in vArful movilei s'au pus o
piated. 0 la Dänel sunt trei movilite i pe una din ele s'au pus o piatra
si langa movila rampului s'au mai facut altä movila 0 la Odaia Vizi-
rului sunt cinci gorgane i toate pe pamantul Tarii i vechi hotare,
si dintr'aceste cinci movile, una este in mijlocul Odaii Vizirului ; la
movila Calului in vArful movilei s'au pus o piateà care movila s'au
facut in dou5., ramânând jumatate turceasca i jumatate a Tarii 0 in
movila din coastele satului Cuptoarele s'au pus piated., iar de acolo
inainte se chiama Nisipurile, unde se numWe la Ciulin 0 merge pe
locul ce se chiama Aracinilor 0 de acolo merge la satul ce se chiama
Bou 0 de acolo merge p5.na da in malul i matca Dunärii i pe aceste
semne i hotare dupa uscat §tim cà sunt acum câteva ciflice ale unora
din dumnealor turci braileni i oamenii dumnealor s'au intins peste
numitele hotare i s'au facut case 0 ingradiri pe pamântul Tarii, asis-
derea i oamenii din Odaia Vizirului, nepazind aceste vechi hotare 1
Hotarnicia olatului Bràilei, originalul turcesc in mehnemeaua
Brailei, iara pomenWe toate aceste semne din cartea velii1or boeri,
cu unele deosebiri insa: Odaia lui Ion, este numita Odaia Ionesti,
Ciulini este Ciolanul, la satul Boul s'a gäsit biserica in hotarul Valahiei
de catre spätarul Mihail Cantacuzino, movila atâru1ui, putul tiganului,
Odaia Iasagiului Suleiman, movila Batoiul 2.
Hotarnicia lui Parvu Cantacuzino din 1767 da hotarul raialei cu
acelea0 semne 4.
Cu hotarnicia din cartea velitilor boieri i cu ajutorul marturiilor,
Comisiunea a stabilit limitele vechi ale raialei Braila, intocmind patru
protocoale, In. anul 1831. Lucrarea s'a inceput la 20 August 1831. Co-
misiunea era alcatuita din A. Geanoglu, secretar, Lesviodax din partea
Vorniciei, carmuitorul Brailei, Cavaler Ion Slatineanu, maior de mi-
litie româneasca, I. Campineanu, Teodorache Ghica, Manolache, ye-
chilul Mitropoliei, Gr. Racovità din partea Principatului Tarii Ro-
mâne0i, procuror i Capitan al Generalicescului Stab, cavaler Fonton
de Veraion, Inginer hotarnic Teodor Paladi.
Comisiunea a inceput lucrarile dela satul Vadeni 2. Pe lang5. membrii
Comisiunii au luat parte 0 proprietarii ale caror pamânturi se atingeau
de raia: Iancu Campineanu pentru mo0a Cälugareni sau andeasca 5,
1 Arhivele Statului, Actes publics..., pach. XIII, nr. 28, doc. 4, p. 18 si
urm Atoarele.
2 Ibidem, p. 28 verso.
3 Ibidem, p. 46 verso.
4 Arhivele Statului, Protocoalele Comisiunii, protocol I, p. 8o v. 0 81.
6 Arhivele Statului, Diplomatice, pach. II, dos. 6o, p. 1, 3, 5, 13 v. 17.
www.dacoromanica.ro
302 RADU I. PRRIANU

Tudorache Ghica pentru moara Ghiculeasca 1, Mitropolia pentru mo§ia


Pestreni. Din satele Vadeni, Pietroiu, Baldovine§ti, Ibolu, au fost
adtmati copiii, batranii i preotii. Dupà marturia celor adunati, hotarul
incepea de langa satul Pietroiul (in cartea velitilor boieri Belcivna).
Pe Siret s'a fixat punctul de hotar mai sus de satul Serdarul.
Movila Coada Turluiului n'au cunoscut-o, iar despre piatra pusa
sin lunca langa un drum vechi * au spus ea se af1ä in acela§ loc des-
facuta in doua, insa desimea stufului 0 a trestiei n'a inlesnit gasirea ei.
Au gdsit o piatra in malul drept al vaiei Siretului, la satul Baldovine§ti,
care dupa spusa oamenilor se numea inainte Baldovine§ti-din-Vale,
spre deosebire de satul Baldovine§ti-de-Sus, care se afla acolo unde
este acum sati§orul Hagi Capitan. Aceasta piatra este aceea din seri-
soarea velitilor boieri, ce-i zic: « inpotriva Odai lui Sarhos Celebi ».
Dela aceasta piatra s'a tras hotarul la piatra ce se pomene§te 0 pe
drumul Baldovine§tilor » 0 care s'a gäsit. De aci la piatra de langa.
« locul Bisericii Baldovine§tilor » intre doi stalpi, pe care loc este satul
lui Hagi Capitan, care s'a taiat in doua parti de hotarul raialei. De aci
la trei movili impotriva satului Cazasul, care rämane in raia. Apoi a
tras linia la movilele gemene. Dupa aceasta s'a incheiat al doilea pro-
tocol, incepandu-se lucrdrile dela satul Nazarul, unde s'au adunat
copiii, oamenii i preotii din satele Cazasul, Nazaru, Isminu, Carabatul,
Muftiu, Cosorul i Silistrarul 2.
Odaia lui Suleiman n'a fost cunoscuta. S'a pus semn in sili§tea
satului lui Sari Suleiman, pe locul unde era biserica satului. Aceastä
biserica a fost facutà pe pamantul Principatului, alaturea en hotarul
raialei spre a scdpa de plata ce lua Turcii dela cre§tini pentru drepturile
ce le avea biserica pe pamantul raialei. Biserica avea hramul Sf. Vo-
evozi, Mihail 0 Gavriil.
Sili§tea satului Sari Suleiman a trecut in stapanirea lui Daslariau,
apoi a Capugiului 0 in sfar§it a Nazirului, de unde i§i trage numele
de satul Nazaru.
Sili§tea lui Omer Fulga 0 via au ramas in raia. De aci au trecut la
movila Ciutaci, aproape de Nazaru. Nazarul a ramas afara din raia.
Fiindca martorii n'au §tiut de Odaia lui Suleiman 0 de Odaia lui
Thane, Comisiunea s'a folosit aci de hotarnicia serdarului Nicolae Obe-
deanu din anul 1764, pentru mo§ia Pestreni 3, in care se nume§te Odaia
lui Abdi Aga 0 movila Baboiul. De aci au mers la satul Carabatul,
la Sili§tea ce se chiama Abdis, pe langa care, dupa aratarile oamenilor,
trecea hotarul raialei, nu de parte de movila Ciutacilor. Au tras linia
la Carabat, unde au gäsit piatra laugh' biserica daramata a satului,
intr'o movila, care nu este alta cleat aceea numita a Baboiului din
Ibidem, dos. 83, p I, 4, 6, 8.
2 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol II, p. 88.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, pach. II, dos. 76, p. 5-6.

www.dacoromanica.ro
RMAUA BRAILEI 303

ocolnica lui Obedeanu. Dupà aceastd delimitare, satele Carabatul si


Scortaru au rämas afara din raia. Martorii au declarat ea in piatra
dinpotriva Baboiului a fost zidità biserica si ca prestolul a fost asezat
pe acea piatra de hotar care e gaurità in mijloc pentru asezarea sfintelor
moaste 0 care are cuie de fier cu care a fost Valutà sfânta masa.
Comisiune 9. negdsind contrazicere intre scrisorea velitilor boieri si
ocolnica lui Obedeanu, a innoit hotarul acesta si 1-a tras pe langa piatra
care a gasit-o intreaga impotriva Tunsilor din Crivat. Silistea satului
Tunsilor a fost aratata de martori. Pe aceasta siliste se gdsea un put.
La punctul movila cu iarba dulce, care este in coasta vaiei Iencei,
piatra cea rosie de care pomenesc documentele, a fost luata de apa
vaiei Iencei. Movila iarba dulce este alaturea cu satul Muftiu, care
rdmane in raia. De aci pe malul Iencei impotriva movilei sapate, care
se pomeneste in scrisoarea velitilor boieri si in hotarnicia pentru mosia
Scarnavi si Marotesti 1. Satul Cosorul se afla nu departe spre apus de
movila sapata. De aci s'au dus la movila lesinatä, impotriva satului
Emiru. De Silistea lui Sterian si de cele trei movile dela Ivanel nu si-au
amintit nimeni din martori. Vechiul hotar, dupa marturie, trecea spre
partea movilei Tampului unde este o piatra si de aici in silistea Satului
Nou, unde este alta piatra. Pentru punctele acestea din urma au fost
adusi martori din satele Emir, Satu-Nou, Osman aga, Scortaru, Valea
Canepei si Tampu. Hotarul s'a insemnat mai departe, incheindu-se al
treilea protocol. 2 Comisiunea a pornit dela movila lesinatä, fiind f atä
0 arendasul mosii Liscoteanca, proprietatea Mândstirii Coltea 3. Dela
movila lesinata au trecut impotriva satului Emiru la o piatra de hotar
impotriva Odaiei lui Osman Aga, unde au insemnat hotarul. Punctul
Ivanel nu a fost cunoscut martorilor. Piatra de hotar dimpotriva
Satului Nou, a fost aratata in silistea veche a Satului Nou, unde se
insemna 0 hotarul intre Principat si raia. Aci se platea dijma cam-
pului de o parte Turcilor, de o parte stapanilor romani. Dela Satul Nou
s'a tras hotarul la movila Tampu. La satul Tampu au adunat 0 alti
martori din satele Odaia Vizirului, Pehlivan, Tufesti, Rama, Cuptoarele,
Ibis, pentruca de aici incepe sä se hotarasca raiaua cu Odaia Vizirului.
In acest punct a venit 0 Trandafil Paciurea vechilul Doamnei
Ipsilanti.
Comisiunea a tinut in seama, pe lânga cartea velitilor boieri si alte
documente si hrisovul lui Alexandru Ipsilanti din 1776, Ianuarie 26 4.
Dupa ce s'a fixat movila dela Tampu, unde se sfarseste linia care
hotdraste aceastd Odaie a Vizirului despre mo0a mare si pane: unde
Turcii adunau dijma campului, Comisiunea a inceput mäsuratoarea

1 Arhivele Statului, Diplomatice, pach. II, dos. 6o, p. 3 ; dos. 73, p. I, 4.


2 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol III, p. 95.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, pach. II, dos. 81, p. 2
4 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 4, p. 7 §i urm.

www.dacoromanica.ro
304 RADU I. PERIANU

dela Crucea Iarchi, din hotarul silistea Satului Nou, pe langa Tampu,
care ramanea afará din raia. Locul araturii lui Grozea Trasnitul nu s'a
stiut unde este. De nume insá isi aduc aminte oamenii. Comisiunea a
asezat stalpul de hotar cu 28 stanjeni de Crucea Iarchii spre apus si
in poalele movilei Tampu, cu 12 pasi departe de Crucea Iarchii. Crucea
Iarchii a fost pusa de Joan Iarca in zilele lui Constandin Vocla. Ipsilanti,
1744. Se mai pastra o parte din inscriptie. L'angà cruce era locul
unde se ingropau ciumatii. Odaia Iazigiului este cunoscuta si aproape
de ea s'a pus semn de hotar. Crucea din apropiere de Pehlivan nu s'a
galsit. Langa silistea Iazigiului, spre movila Turcului, se anà si santul
viei ce era in acel loc. Santul era care satul Vizirul. In coltul santului
a fost si damgaua imparatului 1
In jurul acestui punct, dupal masuratorile felcute s'a asezat piatra
semn de hotar, stabilindu-se lungul hotarului Odaiei Vizirului, care
incepe dela stalpul pus langa movila Tampul, trece prin movila Crucea.
Iarchi si ajunge la stalpul din silistea Iazigiului. Odaia Vizirului s'a
algturat raialei.
Comisiunea a gash movila Calului si movila din coastele
satului Cuptoarele uncle s'a pus stalp de hotar. Pentru aceste
semne Comisiunea a folosit hotdrnicia mosiei Pecineaga si Cascioa-
rele 2.
Piatra din movila Calului fusese scoasa cu multi ani inainte, din
porunca turcului Pasali Mehmet Aga. In movila Calului turcul Ceataru
isi avea cloud ghetarii. Ceataru, cumparand acel loc, a sadit vie 0 livada
cu pomi. Santul de imprejumire era in bung stare la 1831. Dela movila
Calului s'a tras linia la movila satului Ibisul, care este asezat pe locul
vechiuluii sat Cuptoarele. In acest sat s'a gdsit si locul bisericii facutä
de spatarul Mihai Cantacuzino, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. Biserica
a fost stricata de Turci, inainte de anul i8o6.
Fixarea punctelor din hotarnicia mosiei Cgscioarele 0 Pecineaga
a dat mult de lucru Comisiunii. Cu greu s'a fixat satul Bosneagu, Vii-
oara, Odaia lui Mehmet Tara lunga, Odaia Beitilui, Odaia Mechi
aceste odai se pare cà erau tot una Mehmet fiind nepot Beiului, si
Odaia lui Hagi Abdula Cerchinul. S'a tras astfel hotarul impotriva
Odaii lui Osman Aga, la trei movilite, langa movila Tampu, langa
Crucea Iarchi, care este pe una din cele cinci movile din satul Odaia
Vizirul, langà vechea siliste a Iazigiului, intre Meca si Cerchinul, langa
Odaia lui Mehmet Tara lunga, la movila Calului, pe movila din satul
Ibis.
Dela satul Boul, care se afla in apropierea satului Macuroaia, asezat
pe malul garlei Mdcinului, Comisiunea a pornit la ultima nasuratoare
si fixare a hotarului.
1 Damgaua = semn, emblemã.
2 Arhivele Statului Diplomatice, dos. 92 p. I, 4, 10 V. 17 V.

www.dacoromanica.ro
RAIAIIA BRAILEI 305

Pentru lucrare s'a folosit tot de cartea velitilor boieri i hotarni-


ciile Obedeanului pentru mo0a Pecineaga 0 de oamenii din satul
1-

Gropeni, Tichile§ti, Chiscani i Macuroaia.


Comisiunea a gasit potrivire intre aceste doua hotarnicii 0 a pus
stalp de hotar in movila Boului, hotarind ca hotarul sä mearga prin
mijloscul privElului limba Caprei i ezerul pe0ii romanWi i turce0i,
iar de aci la gura privalului Renia i apoi pe Renia pana la gura Dalgei
§i pe ea pana la gura ei i in garla Bandoiu. De aci la gura Schioaiei
unde hotarul trece garla Bandoiu in curmez4. -

De aci in satul Schioaiei, puindu-se semn in dreptul ezerului Gla-


vanetelele. Alt semn s'a pus in privalul Ciocoiul la Piedici. De aici
linie dreapta la ezerul Puzdearca i taindu-se in doua ezerul Glava-
netelele prin gura Schioaiei, la gura Bandoiului. In urma s'au intors
la Ib4 0 au pus semne pana in garla latä sau Dunärea Brailei.
Punctele din cartea velitilor boieri, unele au fost adeverite, altele
nu: Nisipurile erau locurile pe uncle au curs Dunärea Brailei, Ciulini
nu s'a gasit. S'a stabilit astfel hotarul dela Ib4 pana la movila Cenu-
ari, de aci la Nisipuri, la privalul Ciocoiului, pe malul garlei Belcinu-
lui la Piedici, dela Ciocoiul la ezerul Puzdearca, taind ezerul Glava-
netelele care garla Schioaiei, la gura ei lang5. gura Bändoiului, prin
gura Salghiei, la privalul Renia, prin ezerul peOi romane§ti i turce0i,
drept la garla acestui eszer, care se chiama limba Caprei, la piatra
din coada acestei garle in clreptul satului Macuroaia, pe dreapta linie,
lasand ezerul Capra in raia, de aici la ezerul Scroafa, ce ramane afara
din raia, 0 de aici la movila Boului. Dela movila Boului in apropiere
de privalul Zabalul care se impreuna cu Dunärea Macinului.
Dupà ce s'a facut aceste verificari, masuratori, fixarea de puncte,
cu ajutorul confruntarii hotarniciilor din cartea velitilor boieri 0 ale
lui Nicolae Obedeanu, Comisiunea a fixat stalpi, in jurul carora urma
sa se facà p.nturi i pietrele asupra carora vrea s5. se fad. movili 2
S'a pus stall) langa satul Pietroiul, stair, 0 piatra la Siret in drep-
tul plopilor ce sunt peste Siret, in Moldova, cu 86 pa0 dela. malul Sire-
tului ; stall) 0 piatra pe malul drept al Siretului, in satul Baldovine0i
din timpul cercetärilor, piatra pe drumul Baldovine§tilor din deal spre
rásarit ; stalp in locul bisericii BaldovinWilor (in timpul lucrarilor
Hagi Capitan), stalp la movilele Gemene, 2 pietre pe douà movile rata-
rete, stalp i piatra la Si14tea liii Saril Suleiman (Saros Suleiman),
stalp i piaträ la movila Ciutacilor, stalp i movila din potriva Babo-
iului, piatra impotriva Tun0lor din Crivat, stalp i piatra in o
moviitä in potriva movilei cu Iarba dulce, stalp i piatra in potriva
movilei sapatd, stalp la movila le0natä, stalp impotriva odai lui Os-
man aga unde sunt trei movilite, stalp cu piatrà la Satul Nou, stalp 0
1 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol IV, p. 114.
2 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 104, P 54.
www.dacoromanica.ro
306 RADU L PERIANU

piatra langa movila Tampu, stalp si piaträ la movila din satul Odaia
Vizirului, stalp si piatra la Silistea Jasigiului, stall) si piatra intre
Meca 0 Cerchinul, stalp si piatra langa. Odaia lui Mehmet Tara lunga,
stalp si piatra la movila Calului, stall) la satul Ibis, stall) 0 piatra
la movila Cenusari, stalp si piatra la Nisipuri la privalul lui Istodi,
piatra in malul sesului Dundrii, dela Nisipuri spre privalul Ciocoiu-
lui, stalp 0 piatra la privalul Ciocoiului in malul garlei Valcinului la
Piedici, stalp si piatra la gura Scheoaicei, stalp 0 piatra la movila Bou-
lui, stalp si piatra la Salcea cea apropape de privalul Iasal, care se
impreuna cu Dunarea.
Pentru un punct care avea nevoie de mai multa precizie, Comisia
obliga pe inginerul Ott sa-1 fixeze instrumentaliceste pe plan. Unele
pietre le fixa chiar inginerul. Cu aceasta grije si. indatorire au fost
fixate putul din silistea Tunsilor, vechiul sat Boul, privalul Boului,
pietrele din movila Iarchi, dela ezerul Scroafa 0 coada privalului limba
Caprei.
La indemana cu toate documentele 1 prezentate de proprietarii de
mosii, sprijinindu-se pe vechile hotarnicii si pe masuratorile instru-
mentalicesti, Comisiunea a hotarnicit intinderea raialei Brailei si a
fixat-o in plan topografic cu ajutorul inginerului Moritz von Ott.

SATELE 1 ODAILE DIN RAIAUA BRAILEI

*tiri despre asezarile omenesti in raiaua Brailei sunt tarzii, cu mult


dupa 1542. Documentele care ne dau aceste stiri sunt:
Planul topografic al raialei intocmit de Moritz von Ott in anul
1831, Catastihul statisticesc al hasului Braila din 1831, alcatuit de Ion
Slatineanu 2, o lista a satelor din raia semnata. de Theodor Palladi,
hotarnic si inginer 3, ocoltheele raialei 4, harta austriaca din 1789 5 0
o harta tiparita. la Milan, o lista din i8o8 aflata in dosarul 522,
Arhiv. Senat. Chisinau 6.
Marturiile din aceste documente nu corespund unele cu altele,
nici in ce priveste numdrul satelor sau numirile bor. Marturii temeinice

1 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 4, 48, 6o, 65, 69, 72, 73, 76, 78, 8r,
83, 92 cu documentele mo§iilor, Berte§ti, Gurgueti, CAlugAreni, Suptireni
PrädAlniceni, Latinul, MAxineni, GeormAneasca, ScArnavi §i Marote§ti Pestreni,
Scheaua, Liscoteanca, Ghiculeasca, Voineasca, Mo§ia Mare, Sufleni sau Lu-
ciul, Cacomeilor, cuprinse intre anii 1532-1783.
2 Vezi planul §i, catastihul anexA.
3 Arhivele Statului, Diplornatice, condica 28, p. 30 §i urm.
4 Vezi cap. HotAnicia raialei.
5 Analele Brdilei, I, 2-3, p. 9.
° T. Bulat, Arhivele Basarabiei, I 3, p. 50, Chi*inAu 1929.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEr 307

gdsim numai in planul lui Moritz von Ott 0 in catastihul lui Sldtineanu.
In ocolnice se dau numai satele care insemnau puncte de hotar.
Teodor Palladi inseanmä cele mai multe sate cu numele stdpânitorilor
turci. Este evident cà aceste sate cu nume turcesti, ne adeverite prin
alte stiri erau simple oddi, fard. locuitori. Nici la verificarea pe teren
a hotarului Co s'au gdsit 0 nu sunt pomenite.
Numdrul satelor din plan 0 catastih sunt aproape acelasi si cu acelasi
nume. Ni se fixeazd i numdrul caselor. In planul lui Moritz von Ott,
in teritorul raialei sunt notate 30 sate 0 4 silisti i Odaia Vizirului, iar
in teritorul inealcat sunt 14 sate si 3 silisti, o odaie i o vie care sigur
a fost tot odaie, devenita in urm5. sat. Pupa statistica lui Slaineanu
sunt 36 sate. Lista lui Palladi d5. 59.sate. La hotärnicia fixata prin Cartea
velitilor boieri din 1764 cuprinzand exact si hotärnicia din vremea
lui Constantin Brâncoveanu din 1695, sunt date 7 sate 0 6 oddi ca puncte
de care se leaga linia hotarului ; hotdrnicia lui Pesvu Cantacuzino din
1767 dä 3 sate 0 6 oddi, iar ocolnica turceascd, arä data, arat5. 6 sate
0 4 odai. Dupa insemnarea din i8o8, sunt 18 sate in raia i 16 sate pe
hotarul intins prin inc5.1care.
In cele doud harti mentionate sunt 31 sate in hartà austriacd si 24
sate in cea tipdrita la Milan. Hotarul dat de aceastd harta din urmd
este la fel cu cel din planul lui Moritz von Ott.
Din toate aceste stiri se constatd cu prisosinta cä raiaua era destul
de impanzità cu asezdri omenesti. Unele sate sunt ardtate in toate
documentele citate. In tabloul ce am intocmit se poate urmdri cu in-
lesnire care sate sunt numite in fiecare izvor si care nu 1!
Credem ca o situatie reald prezinta, i pentru timpul de mai inainte
si numai pentru limita veche a raialei, planul lui Moritz von Ott, statis-
tica lui Sldtineanu i harta tipdrità la Milan.
In vremea lui Alexandru Ipsilanti se citeazd iii raia satul Ciucea ft
Dopetenul 2. La 1831 cu ocazia verificarii pe teren a teritorului raialei
dupa ocolnice i documente de mo0i s'au insemnat urmdtoarele sate:
Vddeni, Pietroiu, Baldovinesti din vale, Ibolu, Hagi Cdpitan (Baldo-
vinesti de sus), Cazasul, Nazirul, Ismin, Carabdt, Muftiu, Cosorul, Silis-
trarul, Satu Nou, Osman aga, Scortaru, Valea Cânepei, Tampul, Chis-
cani, Gropeni, Iarbd-dulce, Tichileti, Frumu0ca, Pehlivan, Tufesti,
Rama, Cuptoarele, Ibi§, Odaia vizirului 3. Satul lui Sari Suliman nu
mai exista la 1831. Se cunostea silistea i locul bisericii. Silistea satului,
aproape de hotarul Principatului, a trecut in stdpanirea lui Dasandu,
apoi la Capugiu i apoi la Nazdr 4. In loc de satul lui Omer Fulga era
la 1831 numai silistea lui Omer Fulga 5. Satul Tunsilor era numai
Vezi tabloul anex5..
2 Arhivele Statului, doc. diplomatice trecute in sectia istorick doc. 5g.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 3, p. 95.
Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 2, p. 88.
5 Ib.;clem.

www.dacoromanica.ro 3
308 RADU I. PERIANU

o si1ite 1 Sil4tea lui Sirian (Sterian) nu se cuno0ea 2. Nu se cunWea


nici locul araturii lui Grozea Traznitul. Numele lui era cunoscut 3. S'a
gasit silistea veche a Iazigiului 4. Ibiwl se afla pe locul satului Cuptoa-
rele. S'a gasit sil4tea satului Boweagu, a lui Mehrnet Tara lunga si
Vi4oara 5. Satul Boul era numai o siliste in apropiere de satul Macu-
roaia 6. Numele Ciulin nu se cuno0ea.
Din satele trecute in statistica lui Slatineanu, 17 erau in plasa
Balta, din care 16 erau in seama Vistieriei i jumatate din Odaia Vizi-
rului, iar cealalta jumatate era a familiei Ipsilanti 7. In plasa Vadeni
erau 19 sate, din care 14 ale Vistieriei, unul al lui Teodorache Ghica,
unul al logofätului Constantin Campineanu, douä ale postelnicului Iancu
Tecuceanu din Moldova, unul al Episcopiei Buzaului 8
Alte date in legatura cu satele care au apartinut teritorului raialei,
gasim intr'o lista semnata de Ion Slatineanu i Joan biv polcovnic
Samq, intitulata foaie de satele acestui judet care cu ce se chivernisesc 9:

Plasa Balla
Chiscani-Gropeni: toatä chiverniseala lor cu vanatul petelui ti cu
vite i plugaria. Sunt pe marginea Dunarii i merg cu drumul la satul
Cuptoarele spre Ca1ara0 0 la Braila.
Tichi1eti-Frumu0ca: acestea mai putin cu vanatul pestelui, dar cu
plugaritul i dobitoace. Sed pe marginea drumului pWii dela Frumu-
Oca spre Rama, la departare de un sfert de ora de marginea Dunarii.
Cuptoarele-Ib4 Row: cu vanarea petelui, plugaria i dobitoace,
pe marginea ba4ii,ca o jumatate ceas de drumul postei dela Frumu0ca
la Rama.
Chiortu: sä imparta§e§te 0 de vanarea pestelui, dar acum cu plu-
garia i dobitoace ; jumatate ceas din drumul po§tei dela Rama spre
malul Dunarii.
Rama: cu plugaria i dobitoace. Se face caprità 1° multd.
Parlita: cu plugaria i dobitoace. Lepädat din drumul po§tei dela
Rama, in dreapta spre camp, pe malul Calmatuiului. Are drum la
satul Vizirul i spre valea Canepei.
1 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 3, p. 95.
' Ibidem.
' Ibidem.
* Ibidem.

6 Ibidem.
Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 4, p. 114.
7 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 106, p. 184.
Ibidem.
Arhivele Statului, Diplomatice, dos. ro6, p. 135.
' Crtprità, lobodo. sàlbatecliAtriplex litoralis plantá alburie din fami-
lia chenopodiaceae. Cre§te prin locuri slrate.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 309

Vizirul, in camp aproape de Calmatui. Cu plugaria, vite i vii. Are


drum spre Bucuresti, spre Ploesti, spre Buzau, i spre Braila. Se face
caprita multà. Are trei mori de apa pe Calmatui care merg numai douà
luni pe an, Martie i Aprilie. Scazand apa, nu mai umbra' 1
Tampul, Pelivan: la camp, cu plugaria, dobitoace. Se face cdprita.
putina.
Satu Nou, Emirul: la camp, cu plugaria. Vite. Au drum la Urziceni,
Ploesti i spre Braila, putina caprita.
Osmanu, Valea Canepei. Tufesti: la camp, cu plugaria, dobitoace.
Au drum la Vizirul si Braila.
Intre Tufesti i Cuptoarele s'a organizat la 1831 balci de doua ori
pe an, ate 3 zile, la Ispas (Inaltarea Domnului) i Dragaica (24 Iunie).
Se numeste balciul Tufestilor.
Plasa V ddeni
Iarba duke, pe malul Dunarii, cu plugarie i vite.
Varsätura, pe malul Dunarii, cu vanarea pestelui, cu plugaria 0
cu vite.
Ciucea, Silistraru, Cosorul: pe camp, cu plugaria i vite. Are drum
la satul Tampu, la Muftiu i la Cosor. Se face caprita.
Muftiu, la camp, cu plugaria i vite. Este postä ce merge la Urziceni
si la Braila si la Sarbi ot Scortaru vechiu. Are caprita.
Maraboi, Sarbi ot Scortaru, Satul Mola: la camp, cu plugaria ei
dobitoace. Au drum la satul Scortarul dup5. malul Buzdului si de acolo
la Ramnic si la Focsani. Au si caprità.
Scortaru Rumani, Mimia, Omarani: sunt mutati din Raia pe ma-
lul Buzaului, cu plugaria i vite. Au drum spre Ramnic i Focsani.
Pietroiul, Iboul: pe malul Siretului, cu plugaria i vite.
Vadeni, pe malul Siretului, se chivernisesc cu vachitul podului peste
apa Siretului ce merge la Galati ; cu vanarea de peste in varsatura de
balti, cu plugaria i vite.
Odaia Pasei, murind toti de trecuta boala a ciumei si acum de ho-
lerà, s'au pustiit.
Cazasul, Iminul, Nazirul: la camp, cu plugaria i vite. Au drum la
Sarbi ot Scortaru Vechiu i Braila, Pe aici este drumul mare care vine
despre Bucuresti, Ploesti. De aci drept la Galati pe podul Vadenilor,
peste Siret pe unde lucreazá toti carausii.

Oddile din linutul raialei


Odaia Mechii, a lui Hagi Abdula Cerchinul 2, a Beiului 2 unde era
silistea lui Mehmet Tara lunga, care era nepot Beiului, Sams Celebi 3,
1 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 1113, p. 299.
2 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 3, p. 95.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 6o, p. 17.

www.dacoromanica.ro 3*
310 RADII I. PERIANU

a lui Mustafa Marisoglu (Marghioglu), a lui Cara Mehmed Ceaus1. Odaia


Kelii, odaia lui Hagi Abdula Cerchinul, Odaia lui Hasil Aga Pehlivan
si fratele lui Ahmet, odaia liii Suleman Iazigiul 2, Odaia Mehmet Tara
lunga 3.
Odaia Nazirului 4.

POPULATIA DIN RAIAUA BRAILEI

Un studiu asupra populatiei raialei Brailei nu s'a facut 'Ana acum.


Cunoastem doar cercetari in care se insemneazd cifre sau se fac afirmari
in legatura cu populatia din judetul i raiaua Brailei 5. Sunt publicate
si doua catagrafii, una din 1828 Iunie i i alta din 1831 Iunie 6
Amândouà aceste catagrafii sunt intocmite in vederea unei nece-
sitati fiscale si se inteleg pentru cuprinsul judetului i orasului Braila.
Cea ditai, din Iunie 1828, e facuta intr'o vreme când Braila era sub
ocupatia armatei rusesti, când administratia româneasca nu era defi-
nitiva, iar a doua este un extras dintr'o catagrafie a intregului Principat
pentru raspunderea capitatiei.
Populatia este socotita intr'una din aceste catagrafii pe numele
locuitorilor, iar suma totald pe familii ; in a doua pe familii. Aceste ca-
tagrafii urm'and un scop fiscal, sunt unilaterale, nu pot oferi o suma
exacta sau aproape exacta a populatiei raialei. Nu prezinta alte date
statistice care sa dea putinta unei comparatii sau legitimari i sa inta-

1 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 76, p. 6.


2 Arhivele Statului, Diploniatice, dos. 92, p. 16 verso.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 92, p. 21 verso.
4 Arhivele Buarabiei, I1, p. 50,
5 I. C. Pilitti, Primii ani de organizare a Brdilei dupd eliberarea dela 1829,
in Analele Brdilei, II', r, 1930; Gh. Mihárlescu, Note asupra populaliei 1i satelor
din cdmpia Brdilei, in An. Brdilei, III, 2, 1931 §i IV, 2-3, 1932; M. Popescu,
Catagralia locuitorilor ,si a venitului din judeful Brdila in 1828, in An. Brdilei,
IV, 2-3, 1932 ; M. Popescu, Catastih de toate lamiliile ce s'au gclsit la Catagralia
in toate satele Brdilei §i in ()rap/ Brdila cum mai jos se aratd, 1828, lunie, in
An. Brdilei, IV, 4, 1932; Gh. MihAllescu, Populalia Brdilei, in An. Brdilei,
IV, 2-3, 1932; Gh. Mihailescu, Agzdrile omene§ti din raiaua Brclilei la 1828,
in comparatie cu cele de pe harta austriacd dela 1790, in An. Brdilei, V, I, 1933;
I. C. Filitti, Extract de sutna plugarilor i muncitorilor locuitori prin satele acestui
Principat supt rdspunderea capitaliei, i de sumele banilor acestei capitalii inche-
iate pe lie§care sat fi an. Judelul Brdila. 1831 Iunie, in An. Brdilei, II, i, p.
56, 1930; M. Popescu, Catagratia din 1828 a locuitorilor fi venitului din oraful
ci judeful Brdila, BrAila 1933.
6 M. POpescu, OP. cit., In An. Brdilei, IV, 2-3, 1932, *i IV, 4, 1932 i sepa-
rat, Braila, 1933 §i I. C. Filitti, Extract de suma plugarilor.. ., op. cit., in An.
Brdilei, II, I, p. 56, 1930.

www.dacoromanica.ro
RAIALLA BRAILEI 31z

reasca astfel convingerea realit4ii. Catagrafia din 1828, fiind Mutt&


de ispravnicul Gr. Taut, abia numit in vremea rázboiului dintre Rusi
Turci, nu poate prezenta toata garantia exactitatii. Lumea era im-
prastiata din cauza miscarii populatiei. Chiar Gr. Taut anunta la 1
Septemvrie 1828, cd gonacii au adus in cloud ocoluri incd 150
fugare, pe cape le va aqeza pe la locurile unde se vor trage, cdci nu voesc
a se aqeza prin satele uncle au locuit liecare, pricinuind unii cd sunt fie
drumul otilor, a4ii cd n'au apci pen apropiere qi a4ii cd nu au locuri
pentru pdqunea vitelor 1
Starea de razboi a determinat cum era si firesc o depopulare. Multe
sate s'au spart, locuitorii fugind in altà parte 2, de unde s'au intors
mai tarziu sau nu s'au mai intors de Mc, fostele asezari ramanând ca
niste si1ite cu numele satului 3. i dupa intoarcerea Brailei si a Oman-
tului din jur la Principatul Tarii Romanesti, locuitorii tinutului brai-
lean nu erau multumiti cu noua adrninistratie si multi dintre ei au tre-
cut in alte judete.
Ispravnicul judetului Braila instiinteaza Visteria la 1830, cà din
cei 42 fugari adusi din Moldova, unii au fugit, rarnanând numai 22 4.
Locuitorii fugeau nu numai in Moldova ci i peste Dunare. Se innumara
printre acesti fugari 58 din Gropeni, 27 din Cuptoarele, 9 din Porum-
boiu, 14 din Rama, 8 din Tufesti, in total 116 familii, care nu voesc sà
fie adusi la urma Mr 5. Au putut fi adusi din acel numar de fugari doar
io din Tichilesti, 27 din Gropeni, 3 din Rama, 8 din Cup toarele, 14 din
Chiortul, 44 din Ibis Rosu, 5 din Vizirul, 3 din Pelivan, i din Imina,
din Cincea, I din Braila °.
Alta data s'au stramutat Ioo familii din Gropeni in Moldova 7.
Din alte sate: Chiscani, Tichilesti i Cuptoarele, au plecat locuitorii si
s'au asezat in satele din afara hotarului raialei, in Cotulung, Ianca si
Perisorul, peste apa Buzdului 8
Mai rau era ca cei ramasi nu se indemnau la muncd. A fost nevoie
sa' se oranduiasca logofatul Dumitrache Hrisoscoleu ca sa-i indemne
si sä supravegheze araturile 9.
Miscarea aceasta a populatiei brailene a continuat i dupà incheerea
pacii dela Adrianopol. Un numar de 15 familii de turci s'au intors sa
1- M. Popescu, op. cit., in An. Br., IV, 2.3, p. 62 si extras, p. 6.
2 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 2434, p. 3.
3 Vezi pe plan : Silistea Baldovinesti, Silistea lui Omer Fulga, Silistea
Ianoploaia, Silistea Tar will, Silistea Tunsilor (in teritoriul incálcat),. Silistea
Iazagiului (asemenea).
Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 250, p. r.
5 Ibidem, p. 75.
o Ibidem, p. 76.

7 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 343 c, p. si dos. 2383. p. 7.


8 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 291, p. go.
9 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 494.
www.dacoromanica.ro
312 RAM; I. PERIANC

se aseze in Braila, insa dispoziii1e tratatului neingdduind, au fost tre-


cuti peste Dunare 1. Lipovenilor, in numar de 87, ii s'a ingacluit insd sd
ramana, Vara sa se atinga cineva de regula bor. Ii privea insa chestiunile
politicesti 2.
Pe langa acestea, mai locuiau 216 malorusi 3. Numdrul acestora a
sporit mai tarziu la 300, adaugandu-se i rusii zaporojeni. Toti au fost
asezati in silistea Baldovinestilor, unde si-au fdcut case si bordee
prin balti 4.
Dup5. cum unii se mutau in afara hotarului raialei, altii veneau mai
aproape de hotar sau in teritoriul considerat incalcat de turci. 0 sumä
de 333 familii bulgare din Rumelia, asezati la Faurei, au cerut in 1830
sä se mute la Scortaru 5.
AIi straini, bulgari i greci, ca la Ioo familii, au cerut invoire sà
treaca. peste Dunare. La fel Ioo familii de sarbi 6. Stramutarea se facea
si din sate la oras. Din Baldovinesti au trecut in oras 35 familii, iar din
alte sate 25 de familii 7.
Dupà plecarea turcilor se sirntea nevoie de populatie in oras. Diva-
nul a ingaduit sa se inlesneasca asezarea familiilor bulgaresti din Ru-
melia, acordandu-li-se scutire de bir pe trei ani 8. Acesti straini nu se
stabileau Ins definitiv. Plecarea lor intotdeauna interesa autoritatile
romanesti si se cereau lamuriri. Ceea ce determina plecarea era lipsa de
hrana t i scumpetea. Chila de mei ajunsese 50 de lei si cu tendinta spre
urcare . La instalarea ispravnicului Gr. Taut, in 1828 Iunie 17, era
timpul de secerat, orzul insa era mancat de lacuste ; satele lipsite cereau
a treia parte din recoltà pe care o vor munci 10.
In afarà de aceasta, asezarile de bejenari erau vremelnice, pentruca
nu aveau apa in apropiere, erau in drumul ostilor si chiar turcii, mai
inainte, Ii asezase in locuri neindestulatoare 11.
Aceasta miscare de populatie nu s'a produs numai in vremea
rázboiului dintre Rusi i Turci, dar si in timpul stapanirii turcesti.
Turcii obisnuiau sa aduca familii din satele de peste limita raialei,
in interiorul stapanirii bor. Din satul Stiu au adus mai multe familii
in raia. Si din raia, au trecut la Sutu, 53 raileni vechi. La fel au

1 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 291, p. 2 si UTIII.


2 Ibidem, p. 30 si 64
3 Ibidem, p. 68.
Arhivele Statului, adtn. vechi, dos. 313, p. I.
5 Arhivele Statulu,, adm. vech , dos. 325, P. 39 §i dos. 974. p. I, 3.
6 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 325, p. 15, 17 i zo.
I Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 32r, p. 3, 4.
Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 311, p. 2.
Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 1007, p. 74.
'° Ibidem, p. 17.
1 Ibidem, 13. 29.
www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 313

plecat din satele Carabatu, Pietroiul, Scortaru, Cosorul si Ibolu. Dela


Sutu au trecut alti 31 la Racovita, 15 la Carabatul si Imina, 7 la
Ismina 1.
In 1828 au trecut din satele din plasa Vadeni, in judetul Slam
Ramnic, 31 fugari la Racovita si anume: 13 din Carabatul, 2 din Pie-
troiul, ro din Scortarul si 6 din Cosorul. La *utti au venit 14 fugari
din Carabatul si Ismin.
Din satele plasei Balta au trecut la Sutu 7 fugari dela Valea Ca-
nepei, Murul si Mina (Imina) 2.
Aceste date in legatura cu miscarea populatiei din raia sau din jurul
raialei teritoriul incalcat de turci ne dovedesc cu pfisosinta cat
de putin reprezinta realitatea catagrafiile din 1828 si cea din 1831,
facute pentru nevoile fiscului.
Catagrafia din 1828, desi prin titlu se aratá ca este vorba de
familii, totusi sunt cuprinse numele locuitorilor pe sate, impartiti in
trei categorii: fruntasi, mijlocasi si codasi. Sunt trecuti si slujitorii
unor sate si plasi. In vederea stabilirii venitului, li se tree si vitele.
Erau in total 250 de familii fruntase in cele douà plasi Vadeni
si Balta, 440 mijlocasi si 815 codasi 0 21 preoti. In orasul Braila
erau 48 fruntasi, 146 mijlocasi, 351 codasi, 25 armeni, 21 evrei,
7 preoti. La un loc, judet si oras, erau 298 fruntasi, 586 mijlocasi,
1166 codasi, 32 slujitori, 28 preoti, 25 armeni, 21 evrei, ceeace
insumeazd 2163 locuitori. Dupa religie erau 2040 familii crestini.
Numaratoarea in catagrafie se face in suma totala pe familii. Cre-
dem cä este gresita, deoarece in catagrafie sunt trecuti locuitorii
pe nume, cin si porecla, iar insumarea se face pe familii. Banuim
ca transcrierea s'a facut in graba, fara verificare. Este neexpli-
cabil cum se adunä locuitori si rezultatul este trecut ca numar
de familii.
Constatam multe rezultate de adunare gresite. Sa fie in original
tot asa, ori s'a facut transcrierea in graba? In orice caz, datele acestea
pentru cei ce le-au folosit i-au impins la calcule gresite din punct de
vedere demografic 3.
Catagrafia din Iunie 1831, dã pentru judetul Braila 1406 familii
dajnice si 267 familii nedajnice. Aceste familii sunt repartizate pe plasi
astfel: in plasa Vadeni, la 20 sate, sunt 508 familii dajnice si 146
nedajnice, iar in plasa Balta, la 18 sate, sunt 898 familii dajnice si
121 familii nedajnice, sau in total 1673 familii dajnice si nedajnice.
Intemeindu-se pe aceasta catagrafie, I. Filitti, stabileste ca in judetul

1 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 641, p. 2.


2 M. Popescu, Conlribuliuni noi la cunoagerea oraplui Braila dupd 1829,
in An. Brdilei, X, I, 1938,
3 Vezi articolele d-lui Miliailescu in notä la p. 1.
www.dacoromanica.ro
314 RADU I. PERIANU

Braila, in cele 38 sate care corespund teritoriului raialei, se and a


populatie de 8365 locuitori 1, in gall de orasul Braila.
Aceasta suma o admite i Mihailescu 2. Daca acesti autori ar fi
cunoscut i catagrafia lui Gr. Taut din 1828, ar fi ajuns prin acelasi
procedeu ca in tinutul Brailei corespunzator raialei ar fi fost o populatie
de 7790 locuitori. Desigur, eroarea este f acute'. fara nici o intentie.
Nuinai folosinta unor date dintr'o catagrafie nesigura i farà criterii
stiintifice poate justfica aceastà eroare.
Numärul satelor este acelasi in ambele catagrafii, iar populatia cu
un plus de 115 familii, recte locuitori, in cea din 1831. Pentru popu-
latia orasului Braila cunoastem pana acum datele prezentate de did-
torul ungur Karaczay 2 care da pentru Braila o populatie, inainte de
1828, de 30.000 locuitori. In memoriile maresalului Moltke se
noteazà o populatie, la inceputul rázboiului dintre Rusi i Turd in
1806-1812, de 40.000 locuitori, din care se putea ridica 7-8000
ostasi pentru apararea cetatii 3.
Dupd explicarile la stampele lui Iacob Alta, Braila avea o populatie
de 30.000 locuitori 4. Informatiile acestea nu pot fi Insà decat rezultatul
unor impresii 5. Ele nu reprezinta numai populatia real5. i bastinasa.
Hotarit cal in numárul acesta se cuprinde i populatia turcá flotant5.
armata. Daca luatn in considerare datele din catagrafia dela 182
a lui Gr. Taut, in Braila erau 591 familii din care 46 streini artneni
si evrei. Aceste familii ca numar de locuitori insumeaza cam. 3000
locuitori, dupá socoteala lui Mihailescu 6 In 1829 se presupune de
ca.tre Mihailescu sã fi fost 5168 locuitori sau 5200 autohtoni, la care
s'ar mai adaoga 800 streini care, admitem ca au emigrat 7. Ar
insuma astfel 6000 locuitori. $i Mihdilescu comite gresala, luand
numarul de locuitori ca numar de familii, dup5. catagrafia din 1828
a lui Gr. Taut. Langeron declara ca in Braila au ramas 2000 crestini,
dupa plecarea celor 11.300 musulmani, cari au insotit cei Iwo calareti
4100 infanteristi turd B.
Comparand intre ele aceste date privitoare la Braila, datele lui
Karaczay, Moltke, Langeron 8i catagrafia lui Gr. Taut constatam
pentru aceeasi vreme, aproape pentru acelasi an, o contradictie izbitoare.
M. Popescu, op. oit., in An. Brdilei, IV, 2-3, P. 59 §i urm.; an IV, 4.
p. 9-63 si in extras; I. C. Pilitti, Primii ani de organizare..., in An. Brdilei,
II, I, p. io, 56.
I G. Mihrdlescu, Populatia Brdilei . . in An. Brdilei, IV, 2-3, p. 1(38.
3 Ibidem, p. io8.
' Ibidem, p. ro8.
Ibidem, p. iro.
Ibidem, p. 109 $ M. Popescu, op. cit., in An. Brdilei, IV, 2-3, p. 59.
Gh. Miháilescu, op. oit., in An. Brdilei, IV, 2-3, p. III, nota 4.
N. Iorga, Din viala sociald a Brdilei supt Turci, in An. Academiei Ro..
rndne, 1933. I). 4; Hurmuzachi, III, Supl. I, p. 165.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 315

Marturisirea lui Langeron subliniaza evidenta prezentarii cifrelor


din partea celor dintai doi streini ca un rezultat al impresiunii de mo-
ment. Mai aproape de adevar pentru vremea care tine de epoca raz-
bohilui dintre Ru0. §i. Turci, este afirmarea lui Langeron.
Pentru stabilirea populatiei Brailei i a raialei, mai aproape de
realitate, credem nimerit sa tinem in seama i sa ne intemeem pe
informatiile ce ne ofera planul raialei intocmit in toamna anului 1831
de inginerul Moritz von Ott 1.
In acest plan, odata cu numele satelor, oddilor i sili§tilor sunt in-
semnate i numarul caselor:

Plasa Vddeni
Vadeni 85 case Muftiu 27 case
Iboglu 32 * Cosorul 23 *

Baldovine§ti 23 * Silistrarul 25 *

Hadji Capitanu . 9 * Teritoriul incdlcat


Cazasu 13 * Pietroiul 20 case
Cambech 3 * Nazirul 26 *
Varsatura 36 * Scortarul 57 *
Ciucea 14 * Odaia Paei 15 *
Carabatul 9 * Mola 48 *
Plasa Balta
Imin Mustan Efendi . 17 case Tufeti 35 case
Chitcani 65 * Rama 12 0
Tichile§ti 47 * Cuptoarele 27 *
Iminul 2 0 Ibi rou 52 *
Osmanu 32 * Pecineaga 25 *
Gropeni 90 » Teritoriul incdlcat
Valea Canepei 27 * Pelivan 15 case
Satu nou 9 * Iazigiul 15 »
Timpul 39 * Chiortul 25 *
Odaia Vizirului .230 * Macuroaia 38 *

Totalul caselor in plasa Vadeni este de 465 pentru 17 sate, iar in


plasa Balta este de 785 case pentru 19 sate, considerand §i teritoriul
incalcat, pentru amandouà pl4i1e. Socotind o familie pentru fiecare
casa avem un numar de 6.250 locuitori in tinutul raialei.
In Braila sunt 1327 case §i 7 case in Piscul Brailei, care in plan este
socotit alaturat teritoriului cetatii. Nu se dà numärul caselor pentru
Iarba Du lce care apartine tot Cetatii. Inmultind cu 6 numärul caselor
rezultä cal populatia Brai lei este de 6670 locuitori.
La 1831 August 28, Ion Slatineanu, numit carmuitor al Bräilei la
22 Mai 1831 2, a intocmit intr'un timp cand administratia romaneasca
1 Vezi planul anexa.
* I. C. Filitti, Ion Sidtineanu, in An. Brdilei, an I, 2-3, p. 78.
www.dacoromanica.ro
316 RADU 1. PD,RIANU

intrase intr'un fa:gas de liniste i hotarita gospoddrie oficialà, Ull ca-


tastih statisticesc al hasului Brailei. Statistica din acest catastih pre-
zinta o bogatie i varietate de informatiuni foarte pretioase din punct
de .vedere social, economic, etnografic, geografic, i administrativ 1.
Sunt 19 sate in plasa Balta i 17 sate in plas a Vadeni. Numarul
satelor din ambele plasi corespunde cu cel al-Rat in planul raialei in-
tocmit de Moritz von Ott. si numdrul caselor este aproape exact.
Populatia dupd acest catastih se ridica in tinutul raialei pentru
plasa Balta la 1720 locuitori, iar pentru plasa Vadeni la 1065 locuitori,
ceeace face in surna totald 2785 locuitori.
In Braila erau 2768 locuitori in 1378 case, Dupa plan erau 1327
case. Intre cei 2768 locuitori erau 1026 bulgari, 23 streini, 26 evrei,
si 6 tigani. In plasa Vadeni erau II2 bulgari si in plasa Balta io bulgari.
Prezidentul maghistratului orasului Braila, Const. G. Vechilliargi
a intocmit si el un catastih pentru orasul Braila 2.
Numarul locuitorilor Brailei dupa acest catastih este de 1643.
Fatal de numdrul aratat in catastihul lui Slätineanu se insumeazd o
diferenta de 1125 locuitori. Slätineanu, desigur, in calitate de carmuitor
a adunat la orasul Braila i locuitorii din satele ce tineau de teritoriul
cetatei, adica din Piscul, Iarba Dulce, Cambech i satul de cetate. Ve-
chilhargi s'a oprit la orasul propriu zis, adich pada' la linia Bulevardului
Cuza de azi, santul orasului fiind pe linia strazii Unirea de azi. Pe linia
Bulevardului erau asezate bordee. In catastih Vechilhargi inseamna qq
bordee. In adevar dupà planurile intocmite pentru orasul Braila, pe
aceasta linie se dovedesc bordee construite 2.
Mai adevarat, Vechilhargi nu a socotit pe bulgarii, car i dupd sta-
tistica lui Slatineanu erau 1026. Din punct de vedere etnic in judet,
statistica lui Slatineanu arata o romanitate majoritara. Probabil cä
lucrul acesta 1-a avut in vedere i Vechilhargi. A considerat pe streini
ca populatie flotantá sau noi veniti. In sprijinul acestei afirmari poate
fi luat in seamd si numarul meseriasilor. La grupa rneseriasilor a notat
68 meseriasi in tot orasul, pentru 18 feluri de meserii. Din aceste 68
meseriasi numai cismari i dulgheri erau 27. Este evident cã prezidentul
maghistratului a tinut seama numai de populatia bastinasà.
Aceasta populatie era legata de Braila, de asezarea i rostul ei.
Ceilalti, nu se simteau legati de parnantul brailean. Marturia primului
dascal brailean, Ion Penescu, intareste consideratia care a calauzit
statistica lui Vechilhargi, desi apare la 1832. Fund nevoie de bani
pentru repararea caselor Pasei, pentru local de swan.", Penescu zice

1 Arhivele Statului, Diplomatice, dos.. ioô, p. 184. Vezi anexa.


2 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 1o6, p. 138. Vezi anexa.
3 R. Perianu, Raiaua Brdilei, in Anuarul de antropogeografie i geografie,
II, p. 141; Radu Perianu, Planul ora§ului Braila din 1830, in vol. In amintirea
lui C. Giurescu, p. 389, Bucuresti, 1944.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 317

Là oräsenii nu pot sa dea aceasta surna, fiind saraci. Ei se ocupd numai


cu pescuitul i carciumi, nu sunt niscaiva oameni cu putere sau in-
semnati negustori. Oamenii mai cu stare in oras sunt Grecii, Sarbii,
si supusi cesaro-craesti. Acestia au acareturi i alte nemestii. Apelul
facut la acestia a rdmas fàrä raspuns. Ei au facut cunoscut cà vor
vinde acareturile si se vor retrage in tarile lor. N'au nevoe de scoala'.
Dintre toate aceste statistici, atat cele publicate cat i cele inedite,
credem ca aceea care reprezinta populatia reala a tinutului raialei
Brai lei si a orasului Bràila, cel putin in momentul trecerii la Tara Ro-
maneasca, este catastihul lui Ion Slatineanu, considerand multimea
informatiilor, varietatea lor, cu puncte de vedere diferite pentru a
rdspunde la o statistica completa, cu rost pentru o interpretare istorica-
sociologica i pentru inodarea unui fir de continuitate a unei vieti sta-
tornice. La statistica lui Sldtineanu poate fi cu folos alaturata i aceea
a lui Vechilhargi, pentru Braila.
Populatia din orasul Braila avea un caracter rural pronuntat.
Vechilhargi noteaza 325 case mici, f ata de 42 case maH, 99 bordee,
iar Sldtineanu &à 1378 case tardnesti. Numarul stupilor 1320, care
produc 41.150 oca miere i 4115 oca ceara, cum si numarul vitelor
cornute 1493 boi, 994 vaci, apoi 3198 oi, 569 berbeci, 763 carlani,
dovedesc cu prisosinta ocupatia agricola a acestor locuitori ai Brailei.
Numarul vitelor dat de Vechilhargi este pentru unele la fel cu cel dat
de Slatineanu, pentru altele se inseamna o diferenta foarte mica.
Din punct de vedere geografic statistica lui Sldtineanu prezinta
date importante. Asezarea geografica a satelor, departarea de oras,
felul painantului, al climei. Din punct de verdee social datele sunt fe-
lurite. Nu erau boeri i ranguri, foarte putini balcanici in sate. Nici
un transilvanean. Marea majoritate a populatiei era birnica. Femeile
erau in numar mai mare.
Populatia cultiva mai ales orz, mei si grau, porumb mai putin.
Cresterea vitelor si a oilor era in deosebità cinste. Fanetele naturale
ocupau multe pogoane in plasa Balta, unde i numdrul vitelor si al
oilor era mai mare ca in plasa Vadeni. Locurile din jurul unor sate
produceau multa cdpritä (iarbä buna pentru pasunat) 2. Viile ocupau
putine pogoane, in amandoua
Bogatia informatiilor oferite de catastihul lui Slatineanu, ne indri-
tueste sa afirmam ca aceasta statistica alaturea de planul raialei Brailei al
lui Moritz von Ott, alcatuesc cloud docurnente de pret pentru cunoa-
setrea intinderii raialei si a populatiei din orasul i judetul Braila.
Desi prezinta date dupà 1829, ele arunch o lumina clard asupra
vremurilor anterioare.

1 R. Perianu, Istoria 5coale1or din oraful ci judeful Brdila, 1832-1864,


p. 8 Bucuresti, 1941.
2 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 1o6, p. 135.
www.dacoromanica.ro
318 RADU I. PERIANU

Aceasta populatie yacht ruralá prin ocupatie, atat la sate cat si


in oras, i cu Un pronuntat caracter românesc, raportata la vremea
stapanirii indelungate turcesti, dovedeste prin compunerea ei etnica
cat ne-am mentinut ca stapanitori i muncitori ai malului stang al
Dunarii, ca pastratori i continuatori ai unei vieti romanesti traditio-
nale intr'un vechi punct dunärean.

RAPORTURILE DINTRE PRINCIPATUL TARII ROMANESTI,


TURCI SI BRAILENI
Stirile asupra raporturilor dintre Principatul Tarii Romanesti, Turci
si Braileni sunt putine. Din cele cateva, care ne stau la indemana,
desprindem ca aceste legaturi izvorau din desele incalcari ale Turcilor
braileni in teritoriul Principatului, din deosebirea intre regimul sta-
panirii turcesti i acela al Principatului.
Incalcarile aveau sau nu caracter de politica' turceasca sau un
caracter particular. Memorial de reforme al boierilor romani din 1821
arata cä Turcii din serhaturile Brailei, Giurgiului i Turnului, intin-
zandu-se in pamantul Tarii, au cuprins multe mosii boieresti i rnana-
stiresti, cu sate intregi de locuitori pamanteni. Aceste cuprinsuri erau
despartite din trupul tarii i erau considerate ca facand parte din raia,
iar locuitorii supusi Turcilor. Din aceasta incalcare boierii recunosc
douà neajunsuri, pe de o parte se aducea o vatamare Principatului,
fiindca Turcii prin aceste Inca:lea:6 Ii croiau drum si obiceiul de a
trece prin Vara oricand, iar pe de alta parte se oferea prilej hotilor din
lark' sa se adaposteascal in raia, unde de multe ofi gaseau tovaräsi
chiar printre Turci 1.
Trecerile peste hotar erau intamplatoare, vremelnice sau temei-
nice. Inceputul se facea astfel: Turcii obisnuiau sa faca semanaturi
pe moiiIe vecine. Turcul Ali Balan Braileanul facuse semanaturi pe
mosia Bordeni in Slam Ramnic, proprietatea Agai Costache Balaceanu.
In lipsa turcului Ia Braila, epistatul mosiei a luat pe seama lui pro-
dusul ca la 10 kile gran 0 cam tot atata orz 2. Nu numai pentru in-
tamplatoare semanaturi, dar pentru asezari mai temeinice, Turcii tre-
ceau hotarul raialei. Cu ocazia hotarniciei mosiei Calugäreni, la 1764
Aug. 8, proprietatea lui Constandin Candescul, vel logofat, s'au gasit,
pe locul Tarii Romanesti, 8o case, la satul Pietroiul, stapanite de
Turci 3.
Tot la 1764, Aug. 8, s'a gasit un bordei in dreptul movilei Baboiul,
facut pe pamantul Tarii Românesti, care la hotarnicia mosiei Pe-
streni s'a stricat 4.
1 N. Iorga, Studii §i Documente, XI, p. 193.
2 Arhivele Statului, dos. administrativ vechi 2434/828, p. 125.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 60/831, p. 17.
4 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 761831, p. 5-6.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 319

Un sat turcesc, anume Sicheoaica (Scheoaica), s'a gäsit trecut


peste hotarul mo0ei Pecineaga, dincolo de apa Baldoiul. Erau ca la
20 de case 0 dadeau bir stapanirii turce§ti. Aces sat s'a stricat cu
prilejul hotarniciei mo0ei Pecineaga, la 21 Aprilie 1764 1 Alt sat
s'a gasit tot peste hotarul mo0ei Pecineaga, unde este privalul
Ciocoiul la Piedici. Era satul lui Cara Ali Bairactar. Avea 6 case 0
gradina. i acesta s'a stricat. Alt sat, Bovieagu, gasit pe hotarul
mo0ei Pecineaga, s'a taiat in jurnatate 0 25 de locuitori ce erau peste
hotarul tarii 0 al mo0ei au fost trecati in Vara, iar casele lor s'au sfa-
ramat.
Turcii nu aveau voie sã supere populatia din Principat i nici sá
se a§eze in sara 2. Dacä intamplator se ivea vreo a4ezare, Sultanul
dadea porunca sa se intoarca Turcii la locul lor. 0 porunca in asemenea
caz da Sultanul, lui Alexandru Voevod al Tarii Romanesti, la anul
turcesc 1188 3.
Vinovatii din raia, fugari in Principate, erau urmàrii prin po-
runca Cadiului, sa fie prin0 i adu0 inapoi. La anul turcesc 1173, Ca-
diul dà ordin ca prin mijlocirea Domnului sal fie prins i adus la Braila,
Abadik, care datorind cu zapis negutatorului Petruta, lei 18.000, a
fugit in Tara Romaneasca 4. Tot aa a urmarit Pa4a din Braila pe
turcul Seit Pehlivanoglu Hasan, care a omorit o raia din Slam Ramnic.
S'a trimis porunca la Silistra, Haqova i Macin 5.
Nici c4erii nu aveau voie sa fad: negnptorii din Braila pe mo0ile
vecine cu raiaua. Constatandu-se in 1234, an turcesc, c. s'au facut
vreo 7-8 c4erii i ca stapanii mo0ilor s'au jeluit, s'au strans toate
agalele la Bucure0i, atat cei pamanteni, cat i cei dela Serhaturi ea sa
cerceteze pricina acestora. S'a intervenit apoi la Domn ca cele exi-
stente sa ramana in anul in curs, insa pe viitor sa se strice i sa se arca
ofice intocmire de ca§erii, nefiind ingaduit sä se mai faca, nici in Prin-
cipat, nici in Odaia Vizirului 6.
Altadata se dovedWe ea' pe pamantul Tarii RomanWi, Brailenii
pamanteni au facut zalhanale. Mehmet Selim cere sä se afle adevarul
si daca au sineturi, sa arate la ce epoca s'au a4ezat i ce zidiri au facut 7.
Cateodata aveau i Turcii suparari dela Romani. Capantaii se prang
Pa§ei din Braila ea zapcii i ciocoii opresc pe cei ce aduc, zahereaua

2 Arhivele Statului Diploinatice, dos. 92/831, p. 17 verso.


2 Arhivele Statului, Catastih ardator i rescurtarea hdrtiilor n dialectul
turcesc precum hati§erifuri, porunci, obldduiri cdtre domnii din Principate, dos.
107, an. turcesc 1188.
3 Ibidem, dos. 167, an. turcesc 1188.
4 Arhivele Statului, Catastih ardtdtor. . . ., dos. iox, an. turcesc 1173.
Ibidem, dos. 550.
Ibidem, dos. 174, 175, an. turcesc 1234-
' Ibidem, dos. 342-

www.dacoromanica.ro
320 RADU I. PERIANU

la Braila, ii tin cate 10-15 zile 0 le iau Cate 5 lei de car. Cer sa se in-
terzica acest lucru i sal fie slobozi cei ce aduc zahereaua la Braila 1.
Negutatorii cari cumparau mierea din Tara Româneascal se plang ca
yin altii dintre paimanteni dela Serhaturi i le fac concurenta, lip-
sindu-i de folosul vanzatii la Capanlai. Cer sa nu mai vie din Serhaturi
asemenea concurenti 2. Se randuWe pentru a pune capat unor ase-
menea plangeri, ca numai cei cu firmane dela Capanlai i numarati
cu te§cherele i cu §tiinta negutatorilor sà meargal in Valahia §i Mol-
dova. Techerelele lor trebuiau sa fie pecteluite de judecator §i in dos
semnate de Capucheaia, aratandu-se i sorocul cat trebue sà stea in
Principate. Ace§ti negutatori de miere primeau techereaua dela za-
bitii lor 3 j trebuiau sal fie aratate la Domnie sau vechilului Dom-
nului. In locul acestor te*cherele obtineau altele, chiar i pentru mai
multe judete, insa cu conditia sa nu se Lea cuprinsuri, araturi sau
semanaturi 6.
Cu toate aceste masuri, se mai strecurau unii, faral techerele. Daca
ace§tia se dadeau la jafuri i omoruri, repede erau prin0 i osanditi.
A§a au trecut Mustafa 0 Osman dela Rusciuc, care unindu-se cu
Constandin i Oprea din Focp.ni i cu Ivan dela Boldul au cdlcat casa
lui Efsthatie din plaiul Ramnic, apoi an fugit la Braila, unde au fost
prin0 i osanditi 5. Intr'o vreme s'au gasit trecuti fdra techerele 5000 6.
Capucheaia, vazand cã nevoia te§cherelelor se simte in deosebi,
fatal de numarul mare al acelor ce trec fara asemenea acte, a gasit cu
cale 01-0 sporeasca veniturile, cerand ca nimeni sa nu tread, fdra
tqcherea i sa plateasca pentru fiecare te§cherea cate 32 parale, orice
raia, iar ovreii ate 24 parale. Masura, aplicandu-se deci i oricarei
raiale, a surprins 0 de aceea s'a facut intrebare daca este o masura
oficiala, daca este vreo poruncà pentru aceasta 7.
Sarea trebuia sä se cumpere dela calmáraul oranduit. Negutatorii
braileni Insá cumparau dela alti pamanteni i astfel aduceau pagubal
huzmetului 8. TJnii capanlai Ii p54teau surechiurile pe mo0ile vecine.
Erau cunoscute p4unele de pe mo0a lui Politache din Slam Ramnic 9.
Se interzice atat cumpararea sarei dela Romani cat 0 pascutul pe
alte mo0i". Totu0 sureccii braileni ii pasc vitele in livezile dela Foc-
1 Arhivele Statului, Catastih ardtritor, dos. 522 §i 781.
2 Ibidem, dos. 535.
3 Capanlom = negutátor turc care venea in tail sä cumpere pentru impa-
ratie Zabit = administrator, guvernator.
4 Ibidem, dos. 535 §i 580.
5 Ibidem, dos. 580.
Ibidem, dos. 721.
I Ibidem, dos. 584.
Ibidem, dos. 6o6.
' Ibidem, dos. 6o6.
10 Ibidem, dos. 6o6.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAME! 321

sani si nu vor sà plateasca, pentru vitele taiate la zalhanale, vama


fixatä prin firman.
Vamesul era obligat sà faca lista de cei cari nu plateau 1. Nu pla-
teau vama nici pentru seu si nici pentru cervis 2.
Negutatorii prinsi fard tescherele in Valahia si Moldova erau tri-
misi la Braila, la mana lui Basbesli Aga spre a fi pedepsiti 3. Abaterile
inmultindu-se, s'au luat masuri sá fie pedepsiti cu moartea acei ce
treceau fara. tescherele 4.
Brailenii isi pastreaza Inca caracterul de oameni independenti ca
in vremea lui Stefan cel Mare.
Pasa Abubeckir arata ca. Brailenii au dat j alba. la Poarta, plan-
gandu-se contra Pasei, contra lui Selirn Pasa de Silistra, contra dom-
nilor din Principate. Brailenii aratau cà in vreme ce aveau voie, in te-
rneiul tescherelelor, sä cumpere branza dela mocani aflati la ciflicuri
si odai, sä arendeze mosiile din jurul raialei, sa pasca surecchiurile
lor, sä coseasca fan pe pamanturile Principatelor, &and la zece dal
o clae, stapanului mosiei ; de a taia lemne din paduri, platind un leu
de carul cu lemne, acum li s'a interzis, caci boierii intemeinci sate,
cu cinci-sase ceasuri depärtare de Braila, trag oamenii din hasul Brailei,
din ciflicuri si odai, cu asidosie de trei ani 5.
Intr'o vreme, ivindu-se ciuma, au fugit din raia cateva mii. Pasa
se plange chi din cei 5000-6000, doar o mie de raiale mai sunt. Boierii
ii atrag si Braila va ramade lath raiale 6 Altadata se numara 500 de
fugari 7.
Nu numai boierii aträgeau pe braileni pe mosiile lor, ci si brailenii
intrau in satele Valahiei si luau cu ei in raia pe unii din locuitorii satelor 9.
Besliaga fäcea cercethri pentru diferite pricini. Mostenitorii unor
turci omoriti in vremea razvratirei Grecilor, au cerut sal li se dea inapoi
banii imprumutati de inaintasii lor unui morar dintr'un sat din Slam
Ramnic. Capuchehaia a scris ispravnicului sá aduca pe morar la roc-
sani si acolo in fata mostenitorilor si a lui Besliaga, morarul a mar-
turisit cä a primit Ioo de mahmudele si ioo galbeni imparatesti, pe
care i-a ingropat 9.
Negutatorii brdileni plateau la cumparatoarea zaherelei moneda
incurcata, asa ca sä nu se dibuiasca cursul valutar. Pasa Brailei, la

1 Ibidem, dos. 723.


2 Ibidem, dos. 873.
3 Ibidem, dos. 770.
1 Ibidem, dos. 779.
5 Ibidem, dos. 838. Asidosie = cuvânt grecesc,xcrunocia il = imunitate.
6 Ibidem, dos. 1027.
7 Ibidem, dos. 869.
8 Ibidem, dos. 869.
9 Ibidem, dos. 871.

www.dacoromanica.ro
322 RADU I. PERIANU

plangerea ce i s'a adresat, trimite cursul oficial al monedei i cere ca


vinovatii sã fie trimisi legati la Braila 1
Trecerea brailenilor nu era ingaduita in Odaia Vizirului, fard tes-
cherea 2. Turcii cari aveau tescherele, obisnuiau sà mearga in acelasi
loc, pe aceleasi moii. Mid lui Casa Hasanoglu i Hasan Aga Capanlau,
dup a. folosinta a 5-6 ani a aceluiasi imas, Ii s'a refuzat sa mai mearga
acolo, s'au plans Pasei 3.

Hagi Ahmed din Braila a imprumutat cu 400jei pe Avetin Safialin Por-


tarbasa al hli Calimachi. Avetin fiind numit portarbasa la Craiova, s'a ce-
rut sa i se opreasca din leafä banii i sa-i trimita prin Capucheaia Brai lei 4.
Obiceiul pescheselor era tolerat. Vamesul Brai lei vorbeste de douà
putini cu icre de ate cinci oca 5.

In vremea lui Constantin Ipsilante s'a statornicit raporturile dintre


Principate i Turci i cu acest prilej s'a reinoit vechile dispozitii privi-
toare la trecerea Turcilor in Principate.
Atunci se face mentiune si de actele din 1792 i 1778 6.
Suleiman, pasa de Braila, cumparase de veci dela Osman Turcu o
mosioara cu o morisca i un grajd la Cazbas. Mai poseda un ciflic cu
semanaturi adica o casa cu 4-5 grajduri i o casa pentru chelari pe mo-
sia Stereini a lui Tudorasco i Ianache, feciorii clucerului Ghica din
judetul Ialomita. Dela pasa Suleiman a cumparat proprietatile Con-
standin Dracachis negutator din Galati 7. Acestea au ramas in stapa-
nirea lui Dracachis, i la 1828, pentru strangerea veniturilor pana la
completarea sumei de lei 15.000, urmând ca sa treacä apoi totul in
searna Vistieriei 8.

Un turc, Omer Scortarul, arendase mosia lui Chirita Cote din Focsani,
vecina cu raiaua. Chirità pretinde sa-i dea turcul pentru arenda ce mai
datora : 20 chile grail arnaut, 12 chile grail de toamna, aflate pe mosie 9.
Baltile Brailei din cuprinsul raialei se vindeau sau se arendau de
catre pap. Brailei. Se proceda insa turceste: le vindea de mai multe
ori. Vândute unui negutator din Galati, le revendica baronul Meitani,
care le avea in stapanire mai inainte 1°. La 1828 Gheorghe Chiritoiu 5i
Asanache Partiescu din Focsani cer sa li se arendeze i lor baltile ce
sunt pe marginea Dunk-if in cuprinsul raialei 11.
Ibidem, dos. 1025.
2 Ibidem, dos. 1026.
3 Ibidetn, dos. 1024.
Ibidem, dos. 1033.
Ibidem, dos. lop.
I Ibidem, dos. 1149.
7 Arhivele Statului, dos. adm. vechi 1025, p. 9.
8 Arhivele Statului, dos. adm. vech 2007, p. 63.

9 Ibidem, p. 15.
10 Arhivele Statului, dos. adm. vechi 375, p. 12 §i. Dos. adm. vechi 2432, 13. 75-
" Arhivele Statului, dos. adm. vechi 1007, p. 61.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 323

Locuitorii din raia dadeau dajdie turcilor. Fiecare om casatorit


platea ca.te 12 taleri 0 6o bath. Daca avea copii, dela ro ani in sus, da
pentru fiecare copil Cate 12 taleri. La fiecare triminea (trimestru)
mai addoga o suta de bath la satul cu 6o-7o de familii, ceea ce facea
300 taleri. Fiecare om datora claca cu plugul ate 3 zile, iar cu trupul
Vara la 10 0 12 zile. De fiecare casa se platea primavara ate 3 taleri
sub numire ce concerit. Conceritul se trecea in seama arhiereului lo-
cului 1 Era o dare, de sigur, platita de populatia cretina din raia pen-
tru dreptul de a avea biserica. Martorii luati pentru fixarea hotarului
la 1831, au declarat cá biserica satului Sari Suleiman a fost facutà pe
pamântul Principatului alaturea cu hotarul, spre a scapa de plata
därilor pentru biserica. a.
Dupà trecerea tinutului raialei la Tara Româneasca, s'a randuit
prin porunca lui Palin catre Divan, ca locuitorii P. fie supti0 birului ca
0 strainii, adicä sa plateasca cate 36 lei de fiecare, cu incepere dela L
Septemvrie, avand in vedere cà in celelalte luni au suferit greutdtile
razboiului 3.
La punctul de hotar unde se impreuna o mo0e particulard cu mo-
0a vreunui turc, dacà satenii lucrau pe amandoua mo0i1e, dadeau
dijma la piatra de hotar 4 (Sili§tea Satului Nou era hotar intre raia §i
Principat. Movila Tampu, asemenea).

BRAILA CENTRU DE APROVIZIONARE SI DE EXPORT


PENTRU CONSTANTINOPOL

Braila in afarã de a fi o fortareata militara, servea ca centru de apro-


vizionare 0 export pentru Constantinopol. Prin Braila se exporta tot
ce era de trebuinta Portii. La Braila se strângeau corabiile dela Con-
stantinopole, pentru incarcare, sau cele din susul Dunarii care adu-
ceau mdrfurile, cerealele sau alte incarcaturi. Braila era un antrepozit
general de marfuri 5. In 1234 (an musulman), Pap. din Vidin transporta
la Braila, pentru Constantinopole, 500 contaie de turnuri, facute din
lemn de stejar 6. In 1233 se trimite la Braila pentru Constantinopol
10.000 chile tarigradene de grail 0 10.000 chile orz 7. Tot la Braila se
aduna 0 ovelzul din Odaia Vizirului S.

1 Arhivele Statului, dos. adm. vechi 1007, p. 6i.


2 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 2, p. 88.
3 Arhivele Statului, dos. adm. vechi 1007, p. 9.
4 Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 3, p. 95.
5 Bauer, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie, 1778.
6 Arhivele Statului, Catastih ardtdtor. . ., dos. I2, a. turcesc 1234.
2 Ibidem, dos. 31, all. turcesc 1233.
8 Ibidem, dos. 97.

www.dacoromanica.ro
324 RADII I. PERIAICII

Dela Br 'dila se incarcd. 80.000 chile orz in cordbii trimise dela Con-
stantinopol 1 S'a mai incArcat si. 5000 chile orz pentru grajdurile Sul-
tanului 2. Orzul se socotea cu chila brdileand. CAteodat'd se simtea lipsa
de fdind. Bechir Pasa al Brailei se ingrijeste sá fie pregatitä f aim atAt
pentru oaste, pentru locuitorii Ceatii, cat si pentru satele din raia.
Se intervine la Domn si la Isprdvnicatele de Buzdu, Focsani, RAmnic
Ialomita, cerAndu-se 30.000 oca de fainA. Se aratd cd brdilenii n'au mai
mAncat paine si CA se va vesti acest lucru si. Sultanului 4.
Din fdina adunatä s'a trimis 11.000 oca pentru Cazacii dela Baba-
dag. Fhina, ca s'i celelalte produse erau plätite cu bani masurati la va-
luta curentä. Pentru orice diferenta de curs se tinea socoteald. Cursul
monedei era fixat la BrAila prin firman, asa cum era in toatd. Valachia
si Moldova 5. Cu prilejul trimiterii fainei la Babadag s'a cerut si dife-
renta de lei 292 la cursul mahmudelelor 6. Nevoia de fdind este tot mai
simtita si se cere mereu 7.
Dela Braila cumpdrau si particularii sau se aproviziona si alte centre
turcesti din lungul Dunk-H. Ahmet, nepot de vizir, a trimis cloud cordbii
sá incarce zaherea, iar pasa dela Vidin cumpard 400 chile orz si 5oo
chile porumb dupa ruptoarea pretului 8 Pentru transportul a 50.000
chile grail cu cordbiile dela Calafat la &dila, reizii cer cote 75,75 parale
de child:. Dacä insd la intoarcere gasesc sà incarce sare dela Oltenita
sau Islaz, pot face transportul grhului si cu 6o parale de child 2.
In 1818 Oct. (luna Zilhige 1233) s'a dat ordin sd se cumpere si sa
se strAngd in hambarele Brailei io.000 chile orz, 2000 chile mei, 17.000
chile grail 1° Era nevoie in total de 100.000 chile de cereale 11.
In 1819 Nov. i (18 Muharrern 1235) vechilul din Balla, boerul Li-
gor (Gligore Cdainescu portar bap?) a primit 30.000 oca fäind 12. S'a
mai asezat in hambarele Brailei 10.000 chile grail roscat si tot atâta
orz din recolta anului 1819 (II Regeb 1234) 13.
In 1829 Oct. 29 (ro luna Muharremne-Haram 1235) s'au asezat in
hambarele BrAilei 83.000 chile diferite provizii si roo.000 chile grau.

1 Ibidem, dos. 361.


2 Ibidem, dos. 392.
1 Ibidem, dos. 540.
4 Ibidem, dos. 420.
5 Ibidem, dos. 717.
6 Ibidem, dos. 716.
7 Ibidem, dos. 725.
6 Ibidem, dos. 753.
' lbidem, dos. 802.
10 Ibidem, dos. 31.
11 Ibidem, dos. 27.
12 Ibidem, dos. 24.
13 Ibidem, dos. 21.

www.dacoromanica.ro
RAIA1JA BRAILEI 325

roscat, care au sosit rand pe rand din Valachia, multumità comandan-


tului dela granita1. Granele se strangeau in toate satele i judetele
Valahiei. In 1819 Aug. 4 locuitorii satelor din Buzau, plasa Campului,
posedau tescherele pentru 316 chile grau si 316 chile orz, care erau
randuite la hambarele Brailei 2. Tot din judetul Buzau s'au adus 436
chile orz 5i 35 chile grail, adunate prin satele: Luciu, ldaresti, Zmeeni,
Moisica, Padina, Caragelele, Sageata, Tabaresti, Ratunda. La fel s'a
procedat si in alte parti ale tarii 3. Din satul Nisipurile, locuitorul ste-
fan Babeanu a plecat la 1817 cu 20 chile orz in cinci care, insotite de
el si alt satean. Care le au fost conduse pada' la movila Boului 4. Raza
de strangere a produselor i inmagazinare la Braila era in too:a tara.
Cervisul se aducea dela Focsani 6.
Cantitatile de seu 5i cervis erau uneori insemnate. Se mentioneaza
ca s'au adus la Braila pentru Capanul Tarigradului 14.485 oca de seu,
79 oca cascaval, 2377 oca seu, 9 oca untura, 3706 oca cerevis, 6083 oca
cerevi fi 6406 oca cerevis 6. Mierea se aduna din toata Valahia.
Negutatorii, cari cumparau mierea, o vindeau la Capanlii, dui:a
pretul ce se tdia 7.
Dela Braila se incarca i cherestea pentru Constantinopol 8 Pentru
transportul cherestelei se foloseau corabii mari sau corabii mici, in care
se incarca. i zahereaua. Child s'a Inca:mat 1200 bucati cherestea, s'a
asezat jumatate in cordbii mari i jumatate in corabii mici de zaherele,
ate 3-4 bucati 9.
In 1819 Ellie 14 (21 Ramzan 1234) s'a cerut pentru schela Braila
spre a fi trimis la Constantinopole, 500 busteni de stejar, din care 300
pentru condacuri de tun si zoo pentru tunuri 10.
Pentru nevoile comertului era organizata la Braila o bresla a zara-
filor. S'a interzis acestei bresle sà cumpere sare din locurile oprite 5i
s'o \Tana'. cu pret scazut, pentru ca sa nu aduca paguba ocnelor Vala-
hiei. Sarea trebuia cumparata dela camara0e 0 nu dela Galati. Sarea
se vindea populatiei cu doi lei sub pretul fixat in Valahia. S'a cerut
ca si in Valahia sal se vanda tot cu acelas prec scazut 2l. Totusi negu-
tatorii nu cumparau dela Camara:0e, at-a...0.nd cà au tescherele dela unii
boeri i zabiti. Se vede cal in rosturile negotului, legile i râncluelile
Ibidem, dos. 17.
Arhivele Statului, dos. adm. vechi 2210 1, P. 1.
3 Ibidem, dos. 2186 a §i 2186 b, p. 3.
4 Ibidem, dos. 2186 a, p. 2.
5 Arhivele Statului, Catastih. . ., dos. 54, an. turcesc 1228.
Arhivele Statului, dos. adm. vechi 2150 c, p. 2, 3.
Arhivele Statului, Catastih ardtdire . ., dos. 535.
Ibidem, dos. 539.
9 Ibidem, dos. 913.
10 Ibidern, dos. 12.
11 Ibidem, dos. 1067.

www.dacoromanica.ro
326 RADU I. PERIANU

hotarite nu-0 aveau inddtinarea. Cand s'a ridicat pretul cerevi0ilui dela
32 parale ocaua, la 36 parale, sureccii nu s'au supus sa cumpere cu
acest pret 1
Dela Braila se exporta 0 mare cantitate de came care se prepar a
intr'o insula din fata Brdilei 2 (probabil Ghecetul).

FUNCTIONARI I INSTITUTII IN RAIA

Raiaua i satele din raia ii aveau organizatie proprie. IflStitUiile


ti functionarii se integrau in ierarhia organizatiei administrative tur-
ce§ti. Pentru raporturile cu Tara Romaneasca era un functionar deose-
bit un capuchehaia 3. Se mentioneaza un capuchehaiat desfiintat,
care era om al trebii i altadata, ca este om bun, fiind tarigradean 4.
In ierarhia functionarilor turce§ti din raia, primul loc ii ocupa Pap..
Este pomenit Ibrahim Pap.. Acesta multume$e pentru felicitärile
primite cu ocazia numirii 5 Se pare ca. lui Ibrahim nu-i prie$e clima
Brailei. Fiind bolnav, cere sa i se aduca medicamente i un medic. Tri-
mite un gramdtic, special pentru acest lucru 8. Medicul Filittis nepu-
-Land veni, a fost chemat Gheorghe Bap Atanasache. Nici acesta nu
s'a dus la Braila 7.
Un alt pap. este Bechir sin Abubechir 5 Probabil cd Ibrahim a fost
inlocuit, flind suferind. El apare din non ca pa$ la Braila. Adreseaza
multumiri la scrisoarea de felicitare, pentru numirea din non °. Numi-
rea din nou a liii Ibrahim a starnit mare bucurie. Prime$e o multime de
scrisori ceremonioase, pe§chepri i doi cai 1°. Este insä din nou bolnav.
Cere sà i se trimeata doctorul Filittis din Brapv. Venirea lui Filittis
nu se dovede$e, nici de data aceasta. Cert este ca Ibrahim i0 intrerupe
slujba din cauza boalei. A fost cautat de doctorul Rasti, care i-a reco-
mandat apa de Bodoc dela Brapv, flind foarte folositoare. S'a cerut
sà i se trimeatd, o lada 11

1 Ibidem, dos. 1146.


2 Bauer, op. cit.
3 Arhivele Statului, dos. adm. vechi nr. 1007, p. 67. Vasile Iconomu a dat
banii din socotelile satului Viziru, Clucerului Manolache Drinu, fost capu-
chehaia la BrAila i ispravnic la Odaia Vizirului.
Arhivele Statului, Catastih ariitator. ., dos. 1029 si 725.
5 Ibidem, dos. 271.
6 Ibidem, dos. 272.
7 Ibidem, dos. 274.
8 Ibidem, dos. 274.
9 Ibidem, dos. 766 si 768.
° Ibidem, dos. 768 si 769.
11 Ibidem, dos. 773.

www.dacoromanica.ro
RAIAIJA BRAILEI 327

Un clucer Ghica a fost Cogea bap. la Braila 1 Pentru paza caran-


tinei era un ba§be§li aga 2 Era 0 un vame§3. Functionarul vamal era
ghiurumcgiul. 0 recomandatie a vame§ului din Braila tine cà un Seit
aga sa fie numit iard§i be§liaga la vreun judet 4. Rezulta de aci ca turcii
aveau prin judete functionari de ai lor, insa numai pentru insarcinari ce
privesc pe turci. Mid era vorba de prinderea vinovatilor braileni sau
capanlailor, fugiti peste hotarul raialei, in Principat, se poruncea besli-
agalilor ca sa-i prinda i sa-i pedepseasa. Cateodata be§liagalii se faceau
vinovati. Doi dintre ei, Osman 0 Mustafa, prin0 in judetul Ilfov, sunt
pu§i la inchisoare 5.
Cadiu la Braila era in 1819 oct. 29, Essaid Elhagi Hasan Elhilmi 6
La 1550 Braila Ii avea begul ei 7.
Nazirul avea grija de pescarii i alte venituri 9. Un nazir purta nu-
mele de Nazir-Aga 9.
Un nazar-turcul, este pomenit stdpan in satul Sari Suleiman 10 Mai
sunt insemnati i alti functionari: capugiul, haracciu, zabitii, spenge 11,
colgiul12. Gealepii, turci sau cre§tini, care veneau i scriau oile dela oddi
perdele, ate se puteau vinde 13. In raia era 0 un zaraf. Acesta era
necesar pentru schimbul monedelor 14.
17n Dimitrie Zaraful este mutat la Braila prin ingrijirea lui Portar
Bap., care ii pune la dispozitie arute de Bra§ov 15.
Se citeaza un Grigore Calinescu ca portar ba§a. ". In alte acte gasim
si alti funcOonari : Voivoda ot Daeni 17 0 Suba§a ot odaia Chiorii 19.

1 Arhivele Statului, Diplomatice vechi, dos. 69/831 ros, pach. II, p. 8.


3 Arhivele Statului, Catastih ardldtor. . ., dos. 773.
.

3 Ibidem, dos. 1046.


4 Ibidem, dos. 1037. N. Iorga, Negoful si mestesugurile in trecutul roma-
nesc, p. Dar (Bucuresti, 1906).
3 Catastih . ., dos. 1144.
.

8 Ibidem, dos. 17.


9 N. Iorga, Negolul si mestesugurile . p. roz.
.

8 Ibidem, p. ha,
9 N. Iorga, Studii fi Documente, XXII, p. 137-138 Bucuresti, 1913.
10 Arhivele Statului, diplomatice, protocol II, p. 88. Satul Sari-Suleiman
trece dela Daslaman la Capugiu, apoi la turcul Nazaru.
11 Spenge = cel ce strange haraciul.
49 Colgiul = paznic de drumuri. N. Iorga, Studii si Documente, XXI, p.
36-38 (Bucuresti, 1911).
13 N. Iorga, Negoiul si mestesugurile . p. 104.
.

" Arhivele Statului, Catastihul ardtdlor. ..., dos. 717.


13 Ibidem, dos. 803.
18 Cartea velitilor boieri in ti A ctes publics relatifs aux limites des rayons . . .
p. 18. Arhivele Statului, Diplomatice. Grigore Calinescu stapanea s tul Fre-
catei peste Dunare.
17 Ibident, p. 18. Voevoda ot Daeni stapanea satul Stoenesti peste Dunare.
16 Ibident, p. 18.
www.dacoromanica.ro
328 RADU I. PERIANU

La hotar intre raia si Principat era asezat a. o capitanie 1


Odaia Vizirului este condusa de un ispravnic. Un Gogoa.§à era
ispravnic la Odaia Vizirului in 1775 2. Apoi un Manolache Drinu 3.

BISERICI, PREOTI SI CRUCI IN RAIA


Cu ocazia hotarniciei raialei, in urma tratatului dela Adrianopol,
datorita martorilor chemati pentru fixarea unor puncte de hotar pe
teren, s'au insemnat si unele biserici.
Biserica satului Sari Suleiman, cu hramul Sf. Mihail 0 Gavril,
era facuta alaturea cu hotarul, pe pamantul Tarii Romanesti, ca sa nu
plateasca locuitorii darea cuvenita administratiei raialei. La aceasta
biserica a slujit 15 ani preotul Dobre. In 1831 acest preot slujea la
biserica din satul Cosorul 4. In satul Cuptoarele era biserica cu hramul
« Sf. Nicolae *. Zidita de spätarul Mihai Cantacuzino ; la 18o6, aceasta
biserich a fost daramatà de turci, mai inainte de a intra ostile rusesti
in tara 5. $i biserica din satul Carabat a fost daramatel. Piatra de hotar
era chiar piatra prestolului. Aceasta piatra mai pastra, in vremea
hotarniciei raialei, locul in care fusese a§ezate sfintele moaste. S'au
gasit chiar si cuele ce au servit la fixarea sfintei mese.
Piatra fund cliiar pe linia hotarului, episcopul Costandin al Buzaului
a dat ordin sã se ridice 0 sä se aseze pe parnantul tarii, nu departe de
movila Baboiului 6. Era o biserich si la movila Gurgueti, numitä Dra-
gaica 7. Asernenea in satul Baldovinqti 8.
Dupä numarul preotilor citati ca martori la hotarnicia raialei,
rezultà cä in multe sate din raia erau biserici. Preoti aratati ca martori
sunt: Popa Radu ot Viziru, popa Gheorghe ot Viziru, popa Bratu ot
Pehlivan, popa Mihai ot Cuptoare, popa Constantin ot Tampu, popa
Vasile ot Valea Canepei, popa Dobre ot Cosorul 9, popa Nica ot VA-
deni, popa Ene sin Stoian ot Nazaru, popa Hristea Holbura (Herbere)
ot Gropeni, popa Ion Pentea ot Macuroaia, popa Iamandi ot TichilWi,
popa Ion ot Cliiscani 10 .

1 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 92, p. 17v. si 19. La Cuptoare a


fost cApitanie.
2 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 92, p. 23 V.
3 Vezi nota i (capitolul Institutii si functionari in raia).
' Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 2, p. 88.
5 Ibidem, protocol 3, p. 95.
Ibidem, protocol 2, p. 88.
7 Ibidem, dos. 92, p. 21 verso,
$ Ibidem, protocol I, p. 8r.
Ibidem, protocol 2, p. 88.
1 ° Ibidem, protocol 3, p. 95 si protocol 4, p. 114.

www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRAILEI 329

In 1831 aug. 28 erau 10 preoti in plasa Balta i 13 biserici de lemn 1


In plasa Vadeni erau 8 preoti i ii biserici de lemn 2. In Braila erau
8 preoti, o biserica de piatra i o biserica de lemn 3.
Cruci
Se pomeneste o cruce pus& de Ioana Iarca, in zilele lui Constantin
Voevod, la leat 7252 (1744), care piatra este scrisä cu cuvinte roma-
nesti. Fiind insa deteriorate, nu se pot citi cu inlesnire 4.

DRUMUL PCqrEI I ALTE DRUMURI


Datorità vietii comerciale centralizata la Braila si a razei intinse
de legatura economica peste hotarul raialei, hotarit cä drumurile in
raia erau destule si bine cunoscute. Totusi stirile care sa insemne aceste
drumuri sunt patine. Numirea podurilor si a punctelor de posta poate
fixa i linia drumurilor sau capetele de drumuri. Pe Calmatui era podul
Iarchi, intre Zavoaia i Satu Nou, pentru inlesnirea trecerii peste apa
.a drumului postei dela Urziceni la Braila 5.
Dousä puncte de posta erau la Gropeni i Vodostite pe drumul ce
duce dela *erbesti in Braila si de aci la Silistra 8. Pentru acest drum
era pod la *erbesti ($erbanesti) peste apa Zagnei 7. Alt pod 'era la *u-
testi, pe apa Buzaului. Ii fdcuse Stan Podarul din Vlasca 8 Tot el
facuse podul la Cilieni peste Olt. Drumul postei ce venea de peste Siret,
peste podul Zagnei ducea pe sub malul Dunarii pe la Rama 9. Se citeaza
un drum al Olacului pe la movila Miricäi 1°. Un drum mare ce vine dela
Martinesti 11. Drumul dela Nisipuri trece pe la movila Boului 12. Puncte
de posta erau la Boldul, Gradistea, Gurgueti i Maxineni 13.

ODAIA VIZIRULUI
ALIPIREA LA TARA ROMANEASCA. SLOBOZIA DOMNEASCA
Odaia Vizirului, desi alaturata raialei Brailei, a constituit in tot-
deauna o unitate din punct de vedere al proprietatii. Din hrisovul
1 Ibidem, dos. 1(36, p. 184.
2 Ibidem, dos. io6, p. 184.
3 Ibidem, ibidem.
4 protocol 3, p. 95.
5 Arhivele Statului, dos. adm. vechi nr. 1003, p. r.
Ibidem, dos. 2575, p. 27.
7 Ibidem, dos. 995, p. I, 2, 4, 31.
8 Ibidem, dos. 994, P. 2.
Arhivele Statului, Diplomatice, protocol 3, p. 95.
1° Arhivele Statului, dos. adm. vechi nr. 92, p. 22 V.
21 Ibidem, dos. 250, p. 150.
Ibidem, dos. 2286 a, p. 2.
13 Ibidem, 2432, p. 28.
www.dacoromanica.ro
330 RADU I. PERIANU

lui Scarlat Ghica (1758-1761) se dovedeOe ea Odaia Vizirului i cu


un teritoriu cuprins in anumite limite a fost proprietatea Sultanei
Sofie 0 a Sultanei Zahdea Hama., ficele lui Mustafa al III-lea. Abia
in zilele lui Scarlat Ghica, aceasta Odaie a trecut in stapanirea Tarii,
cu aprobarea lui Abdula aga, ce a fost vechil i chehaia Sultanei Sofie
si Sultanei Zahdea Hamca.
Odaia Vizirului a trecut la Tara Romaneasca cu cei 1.500 oameni
si cu tot venitul, cu conditia ca Vistieria sá dea pe fiecare an numitelor
Sultane 25.000 lei. Pana la data trecerii in stapanirea Tarii Romanesti
randuiala ce s'a stabilit intre Odaia Vizirului i Principat s'a pazit
multà vreme de amandoua partile, asa ca nici casla0i nu se intind eau
mai mult, nici ei nu erau suparati. Dela o vretne Insá, unii din oddia0
au trecut peste vechile hotare. Tot a.a se intampla ca i oamenii din
Principat sa tread in tinutul Odaei Vizirului, lucru ce nu era fara
pagubd Vistieriei.
Trecandu-se asupraTarii s'a pus sfar0t neintelegerilor ivite din prici-
nä ca nu se respectau obiceiurile vechi de a nu trece peste hotarul Tarii 1
Prin aceasta nouà a§ezare se fixau i indatoririle cuvenite pentru
odaia0: sà nu tread peste numarul de 1.500, sa dea dijma mo0i, oile
lor sa pascal pe mo0ile Tarii, dar sä nu fie mai mult de 1.000 de oi
&à nu fad cleat doug casarii.
Suma de lei 25.000 se platea iii trei rate anuale: la Sf. Dumitru,
a doua dupä patru luni 0 a treia dupä alte patru luni, adid cote ta-
leri 8.333.
Cei 1.500 odaia0 au trecut asupra Tarii Romane§ti cu dobitoacele
si vasele ce s'au aflat la Odaie, primindu-se dupä catastihul pecetluit
de Cadi Efendi al Giurgiului. La inventarierea averii gäsite la Odaie
s'au gasit i s'a luat pe seama Ttrik
20 chile de Braila grail, 64 boi 2, 36 cai, 2 macaturi, I cazan mic,
un cazan de lapte, 3 ibrice de cafea, 2 topoare, 2 pirostrii, 90 chile orz,
98 iepe, 2 corturi, unul vechi i unul nou, i tavd, i sinie, i ibric cu
lighian, 2 vii, ro chile malai, II vitei neintarcati, ii manji, 8 sahane,
4 linguri, I tipsie de cataif, 2 tasuri de ciorba, 2 sfe§nice, 8 pravalii.
De0 prin cartea lui Scarlat Ghica se stabilise anumite conditiuni,
atat in ce prive§te indatoririle pentru Vistierie, cat i pentru odaia0,
aceOia din urma nu au respectat obligatiile puse i au trecut peste
vechea limita, de au facut ca la 3.000 de case 0 s'au intins in cele trei

1 Arhivele Statului, Actes publics..., pach. XIII, nr. 28, doc. 5, p. 32, 33,
34 §i 34 verso; Diplomatice, dos. 4, pach. II, p. 5 ; Fr. Tunusli, Istoria politicd
si geograficd a Tdrii Romdnesti, traducere Gh. Sion, p. 103-104; Dionisie
Fotino, Istoria Daciei, tom. II, p. 162-163 ; C C. Giurescu, Istoria Ro-
rndnilor, vol. III i. p. 285, Bucure§ti, 1942.
9 Dup5. altä insemnare in dosarul 4, pach. II, Diplomatice, Arhivele Sta-
tului, sunt treculi 94 boi.
www.dacoromanica.ro
RkIAUA BRAILEI 331

judete, in Ramnic, Buzau i Ialomita, cale de 7 ceasuri.. Pastrandu-si


in s'a. i i casele dela Odaie, spre a se numi oameni de Odaia Vizirului,
nu se pot alege dintre pamanteni. Raspandirea aceasta a vizirenilor
a dat prilej velitilor boieri la 1764 sa cearà lui Mimis aga Turnagi Basa
ca odata cu innoirea hotarelor raialei sa traga i vechiul hotar al Odgei 1.
Mazilirea lui Stefan Racovità a impiedecat actiunea lui Mimis aga
Turnagi Basa.
Intinderea odaiasilor, inmultirea lor, nepazirea celor hotarite de
Scarlat Ghica, a determinat pe Alexandru Ipsilanti 2 ca sa revie asupra
unirii Odaei Vizirului cu Principatul i sa o fack slobozie domneasca,
cu obiceiurile ei deosebite. Cu acest prilej s'a ales din nou vechile hotare
ale Oddei Vizirului i s'a inscris vechile dari.
Dupä vechile dari, se lua haraci ate taleri 31A de fiecare odaias,
cate taleri 2 bani 22 de om salaian, cate taleri i de orn cusurul hara-
ciului i Cate un car de fan de tot omul j cate un car de lemne i vina-
riciul pe vinul lor, in plus dijmaritul i oieritul pe oi i pe miei. Cate
taleri doi de fata sau vaduva care se maritd i cate taleri 3 de butea
de yin ce se aduce spre vanzare. Pentru cel ce deceda, i se pretuia rama-
sul i i se lua zeciuiala.
Ipsilanti socoteste aceste dari urite obiceiuri si le desfiinteazä, hota-
rind sa dea fiecare om ate taleri 12 pe an la Vistierie, platiti in patru
rate. Pe lânga aceasta trebuia platit oieritul, dijmaritul i vinariciul,
iar pentru cele ce se vor vinde sau cumpara sä se plateasca obicinuita
vama. Din &dine vechi se mai platea usurul, pe seama Vistieriei, din
toate zaharelele.
Odaiasii aveau voie sa facä araturi pe moiile vecine, cu conditia
sã dea dijma acolo din aräturi a.
Dintr'o lista a socotelilor satului Viziru, se constata cà satul era
condus la 1828 de 3 parcalabi, un ispravnic, de un besliaga ; avea
logofeti, chioibasi i o intreaga gospodarie pentru besliaga, cu rândasi,
bucatar, toti cu simbrie 4.

HOTARUL ODAEI VIZIRULUI


Alexandru Ipsilanti odata cu numirea Odaei ca slobozie domneasca
la 1766, stabileste i hotarul vechi al Odaei. Hotarul incepea din drumul
parasit ce venea dela Cuptoarele, din dreptul Odaei Iazagiului si in
dreptul movilei Turcului ce este peste drum. Lungul Odaei spre miaza-
1 Athivele Statului, Actes publics . .pach. XIII, nr. 28, doc. 4, p. 18.
2 Arhivele Statului, Diplomatice trecute in secIia istoria doc. 59; Actes
publics. .., pach. XIII, doc. 5 1, p. 38 si dos. 4, pach. II C. C. Giurescu,
Istoria Romeinilor, vol. III I. p. 293 Bucuresti, 2942.
3 Arhivele Statului, Diplomatice, dos. 4, p. 7.
4 Arhivele Statului, adm. vechi, dos. 1007, p. 30.
www.dacoromanica.ro
332 RADII I. PERIANU

noapte mergea tot pe drumul dela Cuptoare, dela cinci movile pe la


crucea lui unchia§ Ivan Iarcai 0 continua pe drum inainte, pe langa,
mo§ia cea mare, pana in capul locului din aratura lui Grozea Traznitul
0 tot pe langa drum despre mo§ia mare panà aproape de movila Tam-
pului cu departare de 50 stj. de Odaia Iazigiului i pana in capul locului
Grozii Traznitul este lungul un ceas i jumatate. Din capul locului lui
Grozea Traznitul despre apus merge la rasa:fit la o ba§icuta 0 de acolo
din ba§icuta, ce-i zic i movila Tatarului, pleacà tot in dreptul locului
spre rasarit 0 merge la movila Catarului ce este asupra satului Ciucei
din raiaua Brai lei. Din capul locului lui Grozea Traznitul 0 pang in
movila Catarului este un ceas 0 din movila Catarului pleacá linia spre
amiaza-zi 0 merge pe langa. satul Dopetenul ce este in tinutul Brailei
zi pe lângà stana lui Tudor Spanac, merge pe un drum parasit 0 de acolo
trage in drumul Tufe§tilor la putul Tiganului, unde sunt douä gropi
de puturi 0 din movila Catarului 'Ana la putul Tiganului unde sunt
acele gropi este o jumatate ceas i un sfert, 0 dela gropi trage asupra
Tarei spre apus la Odaia Iazigiului in §antul viei unde se zice cá a fost
zi semnul damgaua imparateasca. 0 din §antul viei duce linia din susul
movilei Turcului ce este pe mo§ia mare in Tarä la un drum parasit
ce-i zic hotarul 'Ord 0 ad se incheie hotarul Odaei Vizirului. Dela putul
Tiganului la Odaia Vizirului, unde a fost semnul damgaua imparateasca
este o jumatate de ceas i un. sfert 1
Aceasta hotarnicie a Odaei Vizirului se gase§te trecuta 0 in ocolnica
raialei facuta. de Parvu Cantacuzino la 1767 2.
La 1830 (anti musulman 1235) Alexandru Sutu ia in arenda satul
Vizirul, cu lei 20.000, dela Sf. Dumitru i cu imputernicirea de a strange
veniturile pe un an intreg i sa nu aiba supagare dela nimeni 3.
Bucure§ti. RADU I. PERIANU

RESUM
L'auteur établit que c'est en 1540 que la ville de Braila est tombée
sous les Turcs ; en 1542 le territoire avoisinant est transformé en
<gala» ; cela resulte des documents soumis a la Commission chargée
Arhivele Statului, acte diplomatice trecute In sectia istorieä, doc. 59 ;
diplomatice, dos. 4, p. 7; Tunusli, Istoria politica a Terrii Romeinegti, trad.
Gh. Sion, p. roo.
2 Arhivele Statului, Actes pach. XIII nr. 28, doe. 6, p. 38. Vezi
si planul anexä.
Arhivele Statului, Catastih arcitcitor..., dos. 179.
www.dacoromanica.ro
BAIA ITA BRAILEI 333

d' examiner la question des terres rétrocedees par les Tures apres la
paix d'Andrinople (1829). Le plan de ringénieur Moritz von Ott
l'aide, a son tours, a préciser les limites du territoire occupé par les
Turcs en cours des siècles.
L'auteur établit les villages de la « raia » et du territoire occupé
et donne des precisions sur le nombre des habitants. La statistique,
complete et appuyée sur de nombreuses informations, composée en
1831 par J. Slatineanu accompagne le chapitre de la population.
L'étude comprend aussi des clonnées documentées sur I'« Odaia * du
Vizir, Braila Centre d'approvisionnement de Constantinople, les rela-
tions de la population de la « raia * et celle de la Principauté, et l'état
des églises et des routes.

www.dacoromanica.ro
CATASTIH STATISTICESC A HASULUI BRAILEI ANUL 1831 AUGUST 28 ZILE')
Departarea
000 0o0suo, Suma loco itorilor parte°. barbOteasea I .4. :15 Sumo. biserichor minastirilor Su na caselor Sumo morilor Povatue Grajdurile Soma vitelor peste tot
4
Sumo aratorilor in chile, socotindu-se ehila: 260 ocA de grau
2 1 et rgrat:t Pogoane vie Starers elimei
.I

iliii;11.,,,
.

Numele Pe SS P .3 -2 Ta sa

"
9 Numirea asel si a sau vale " Li g' .i e '5 v. albe cu comma Ce s.au senartnar Ce au rodit Ce a'au aeltuit Ce au /hulas

ftndit
2 21 v .9
i. satelor si a °daffier
443431cilor
eau g5rla
"9
,...a. ,2 .- .,:. 0 1 4S1 . i!1
stApani
i -:4.-A-,-2.-5,.1,g,,...-:.F,...,:§,..._:9' A, t
8
t a i - . lit

Pgont
se 2111 4
41
>1. 4 01 acrIA 'h',',1 40
1
i Z11 '21 2'1 "' 8
,F,,
''''' .2 ,,, .b. vg
14 1
:
_

4"" 4' ° i g j °.' g P °' 1, : " .' 2i 5' ,1 =:::" ' L' 4 i 4 4 A El A ,..' 4 4 P l''-`1 4l %.1 .g ...g lig :I 1 r g, , i i 1 f 04 ,7,1 1 g i 6 i ,g i. I 10 g i i i g i i 14
200900
,',
0%
4
2
14 AI. 2t 1 5 2 1 2

- - -
,

y Se ul Chitcani a Vistieriei po100lol Dullard 2 -


- - x 67
- 6
- - --- - -
- - --
3 77 75 73 0 55 25 65 12 070 92 TO 25 200 8 20 106 8 m I 2 go 85 35 100 22 35 03 335 18 52 2 25 Goo rzo
Tichilesti
2
3 Frunmsica . . .
2 3%
3
0

- 58
47
T

4
- --
3 65 72
47
65
47
1

- 28 60 22 18o 503 09 39 420 02 80 --


- - -- 150 8 35 0 3 21 120 853/2 =54 33 55 12 23 6 18 65 3 18 400 75

-- --
0 51
s
4 Gmpent . .
Rama
. 0

putin spre camp


3%
- - -- 007 4 102 132 302 0
- - -
14
26
30
45
05
00
136
136
55
030 - - 7
9
35
36
304
1050 5
3 37
302
70
052
5
4
15
34
1

3%
3 38
=3.
109
216 --
14% 97
315
18
07
41
103
13% 65
315
20
5
68
014 ---
1 33
13
400
400
75
70
-- --
°
: "9

- - - - -
6
-
5 28

--
25 23

- - - -- -
3 12 I-- I I
6 Cuptoarele
Ibigu Roan .
. . pe motor Ounarii 6
6 -- 0 00 19 34 39 0
37
5

-- -
7
=4
34
4
32
6
53
14
33 - 3
2
3.
210
I°2 5 90
1 80
100
7

2
10
ro ty,
6
6
74
72
89
123
g
4
28
38 -- 81
134
2
3
46
34 -- - 8
9
loo
mo
33
19
---
P
gs
9
5

.4. 8
7
Chiortu
.

aproape de Du-
nine pe camp
61/2 - 50
30
50
30
54
31
50
30 - 52
35 - 7
9
86
80
62
3= - 2
4
16
12
63
780 - 123
73 - 50
50
1
3
12
16 - 1,r,
0
05
5 84
121
.-
--
86
727 10
4 64
85 --
86
125
3
5
30
56 - 2
10.
200
14
75 - - a, 9
.7
as
PI 9
Marlins . . .
ye apa Canna-
turolui
6% - - - - 17 37 08 17 - - - 13 3 -3- 4 12 22 41 /5 2 5 340 5 3 - mo -.
a
2 7 1 1 9 59 061z 93 5 30 33 70 4 38 3% 36 100 18 -
Perivami . 5% - --
- - , 35 27 25 -- - - - -- - s-2
- - '
Pe 29307
'
10 4 0
-- -- 0
.. ..
3
_ _ vs 118
..

33 30 54 3 16 262 18 96 3 25 x 08 56 90 50
g
o
xr Viziru . . . . (0:09100 aVistie , apa Calmd-
rei si jumatate 2 tuiului
6
1 ' 38 068 5 204 237 214 2
05
330 3 _ _ m
5
go° 005 66o
15
290 85 =64 3035 7 149 3 2000 10 70
1

5 12 76 775 67 1175 40
7
178
13
76
70
866 38
68
603
3
13
32
315
200
3000
35
605 20 2500 0"

--.
0 ,-,
neghil Ipsilant
n ta T1078 a Vist oriel pe camp 5%
- - - -- - - - -
.33

13 Sat orou
Ostmmu '
5
- - -
8 --
44
00
45
/2
44
1/
3
0

- -
39
9
-
08
6
60
38
=5
30
141
34
80
14
-
7
3
65
10
1130
441
5
3
35

- 7
322
200
3%
1%
31
00
1%
--
3%
12
32
04
203
90 -
22% 203
49
9
7
55
33
32 325
30
m
7
128
57 -
8% 78
vl
380
100
56
07 - 0 s'
...,

-- -
14 2 4% .0
0 31 33 30 5
33 17 60 16 102 51 II 85 653 3 200 4 37 3 38 375 17 238 24 80 02 195 395 080 Ms. 59 2 g
Rmind _. -- 3 14 5
_
15 ...- ..
1 7
- - 8 9 8
- 6 20 m
- - '0

- -
8 460 6 zoo
06 0 Valea Canepei
Tufesti .
. . r 3% x 18 22 08 0
37 36 84 03
25
66
04
28
4
8
11
21 328 3 210
z
8
13
32
%
1

es
°
3
17
58
123
216
7%
34
79
179 22
9 53
56
5
00
69
84
8
36
71
160
3%
4
30
95
80
200
35
37 -
3%
- - -
r
17
- - 29
-
2

- - 30 33 30
1

Adunarea satelor £11141 BMW 00 ..- 57 14 719 3 00 17 83. 890 816


1

,-3
35
746 0
10 34 09 76 41 7 39 451
82008
3
66
45
962 6242
180 402
691, 34332
7'2 1% 32 171 23
48%
227 15 75 18 143 24 06 5 84 350 87
----
36' 857 393 3078 1069 084 870 3 35% 40% 464 3018 3487 240 1039 3.0 3703 324 1981 48% 856 691. 0341 20 2500

- --
-.22.

upt
- - - -- --
a
0

.
Satul Ciucea
. Varsatura .
a Vistieriei pe camp
ye malulDunatii
3 07 18 17
--
0 .
O.
0 04
- 8 =4 04 22 17 6 ro 90 2 -- 82
0 % 03 % 3 3 113 7 90 132 32 5 79 1% 83 0 0 00.5 26
- - male g
BnIdovinesti
0

ye camp
%
- - - - 0
6
- 28 32 28 7 T.

- 36
- 5 90 8 82 37 4 08 0.5 = 70
- 8 is 08 D 0I, 0% 73 057 8 017 35 35 60/, 325 47 116 0% 12 130 29 atoll 0

-
0
3
-
0 2
. .
23 35 23
4 0 Odaia Mosel a luiTeodorach pe lunca Sire- 2 14 -.
0
_ . v
33 40 30 8 5
_ 000 08 22 2 y, 024 176 29 128 82 71 33 48 42 105 6 80 80 33 resllosilsers g

tabloul este
. .
04 14 16 DI 3 12o 5 48 m 2 0 40 5 200 1% 2 12 V1 0 16 7 46 6% 5 6 32 z% 01 04 I.. 09 uturoarl °
-
Ghica 5,401 .., 1

5 2 thou! a Vistieriei pe malts! Sire- 2 3 31 24 33 34 0


0 30 4 06 00 67 40 8 [4 135 43 80 02 00 72 0 4% 82 7 82 1% 393 5% 65 3 43 1% 05 750 18

6 2 Pietroru] . a logoratului
tului
pe (0076) z - - - - 08 _ - 21 23 21 I -a 20 2 6 15 56 25 - - 2 4 033 3 3 70 10 8 12 x 4 85 6 85 1 lo 23 4 70 3% 62 2 15 60 05

o 7 r Vadeni . .
C. Cimpineanu
a VRtierici
Siretului
pe tnalul Sire-
tului sr band
2 - - - ° - rapt -- 66 _ 0 69 Gz 62 - 0 -a2
0

-a --- 85 19 76 35 200 100 - 10 34 482 3. '138 300 9 SS 1lz 212 73 295 37 345 33 020 21 3.5 50 175 6 140 260 68
I S. 11
... s 0 01124113 . I pe asp 2 -- - - 18 27 78
-
s,
-
A 3 3 51019190 a postelnicului , malul Hu-
anon Tecureanu zaulni
4 09 09 09
1
«
- 26
21
2
4
6
8
To
xo
78
66
36
30 - 5
3
26
07
335
137 --
fro
90
4
5
25
32
4
lz
200
1
3,0
37
295
359
7
8
225
87
32
12
35
m
5%
5
103
77
19%
25
162
228
1%
0
002
to
150
60
36
17 - corgi oh mill

m
ay.
30
00
Mole.
&ottani
din Moldova
a Vistieriei
a Episcopiei
pe camp
pe malul Bo
2%
5
- 0

- - -
72 73
61
73
63
73
60 - 0
-- - 48 ' 4
6
25
05
300
186
35
95
4 3 64 01 670 5 - 3 150
0
v
0: 3 5 - 33 20 - - 33 42 120 23 -- 3
-
050
' 5
57 3 20 56 430 5 450 o,a, 1.12. 8010 2 8 80 780 31 63. 25 18. 33 395 64 600 8 335 350 83
m

: 's Omerenin
Buzaului
a postelnicului
Taney Tecuceanu
zaului
0 5 - - 09 - - _ 02 00 19
1 4 7 56 30 6 12 05 3 /2 5. 2 05% 1, 112 183, 157 74 027 601 44 5 88 02 L13 2% 39 55 06 s
a.
13 Carabalul .
din Moldova
a 441154016, pe camp 3
4
- - - -- - 9 ,
I
. z - -
.
9 9 9 3 6 00 000
9 30 03 00 % 111 412 49 30 3 39 33 91 0% JO 55 LG
Muftiu ,g 2 12 17 4
14
05 Colorul
0

0
0

s
3
3 - 0
1

1
37
39 - -
I 09

004402
33 33
29
30 I -- 8
4
32 8 89
64
38
- - 7 24 24. 2 03 200 4% 32 12 272 gt 067 6% 218 39 56 2% 124 22 221 2 94 330 51
:
16
17
Silistrarul .
Iarlza Dolce
.

.
.
.
.
.
0
I
I
pe zooid Du- tg
3
- 1 08
14 - 04 07 14
,
33
03
35 - 8
4
06

14
o
7
30
35
68
43

36
30 - 6
4
3 13

13
9
95
365
33.
3
3
5
34

- -
35
320
342
300
3
6
6

14
12
%
%
12
3
0

1
09
45
43
173
333
0.9
61/2
5

7
373
97
93
15
05
8
35
38
z3
3%
4%
5%
135
89
75
4
30
34
138
103
86
1%

3%
2
38
8
38
200
zoo
90
43
43
37
- - Marone
0
sj,

18 Cazasu
nMir
P. .6.11" 0
- - - 07 z. .- _ _ -
...
TO

-
03
0
- -
0 17 07 3
e 4 9 49 08 8 88 3 1 70 132 3 12 % 33 16 7% 53 5 5 5 53 7 0% 60 47 s goo curali o
19 Esmin (Imitu) r 0 I% 2
,
-
. .
15 lo
17 17 17
- - 702 2071 151,
1 6 05 8 168 03
17 e 36 64 33 75 2 1 2 085 5 18 89 001/2 152 3 96 65 15 mall
Ad 11500 satelor P81lIndenilor 8
I
17 383 002 3 503 543 515 10 537 83 2.2 385 3439 670 6 5 -- 115 381 4461 57 304 - 3 2685 88 376 13% 33% 690 3327 39412 3848 390% 893 125% 0951 34% 3495 49 947 2520 591 29 2850

I Orator Braila

Oman P1111101 il a nraptill


pe pamantulVi- ye malul Du-
stieriei gi a or.,
aului
narii
8

8 7._ _
0

, _
8

6
-
74 34
260

13v3 - -
16

16
1026

"48
23

33
26

36 28
6 1378

2731
1390

2822
1378

3709
1

1 35
1

-
-
- 1378

2651 -
60

430 0587
328 569

0047
1493

5000
994

2733
09

35
8

13
8

8
536

835
490

3443
3951

08038
318

340
565

1851 - 13
7

-
500

9427
38

395% 740%
3° 3%

33% 77
3 335

0389
175

6513 482
39 383

6630 62000
90

3996
75 35

80%
160

4774
245

43
mo

4576 10114
4 125

1928
mo

.0000
37

m09
--

--
-
- -
55 5300

104 00650
turali wen Favria, de el
ylmidorie it
care se f as
si °lane aic
14 on.

. Atinvele Statolu2 Diplomatiee, dela 006,835, p. 030. ) Ion 9101602006, ( 1) loan Ho pole., Scone,

www.dacoromanica.ro
Orasul Braila Numfrea orasului

1
.a. case marl
t.3

(....
1,3 case ruici
ch
N
1-1
,o bordei

zidirile statului P'J


1-+
H

geamii si case
ut neisyodite
biserici
k,)

preoti
ay

c.
preotese
boeri caftanlii
H

sotiile lor
b)

Arhivele Statului, Diplomatice, dela 106/831 p.


c" or
-4 barbati G'
o) o
cn
femeile 8'
p...
v. lor
4
'9 argintari
t...)

aramari
ts)

croitori
?3tmit.11p9A

0,

,..1 dulgheri
(a,
tH
P.
f ierari
kJ, r0
zidari o
00
ci
-,
1-3
barbieri 0
4. 7 Pd
I-4
lumanarari 0
H

boiangii ..cn
C.rt
I
carutasi si P.
L. rotari
X '

H cismari tt
.rft 1

H .3
ii
trl
brutari
0
simigii 7:1
4.
mezelari
.p.

dogari
u..)

cojocari
4
TATISTIC

tinichigii
t,)
,
curelari
H

H blrbati o
n)
$a
femei ....
,o
(.4
Nr. muerilor si
www.dacoromanica.ro

oo
c) copii mesterilor
Tot felul de moara
o,
oo
w
Q.. Nr. stupilor
o tn
H oca miele
,..
0 ti
1--1
.6.
.
,..,
oca ciara
(..
c.n cai marl
c.4
cr%

.4.
40 iepe Ht

N
o., manji
o
care
cn
a
carute ../..

bivoli

bivolite
malaci

boi

vaci

vitei
berbeci

oi

carlani

capre

porci

magari

rabrici de verce

w 2.
g, 5
SAT L $1 ODAILE DIN RAIAUA BRAILEI
1., plant, lui Du, catartafia DUPh DIFERITE HOTARMICII ,

Dupe Teodor Palm%


Moritz von Ott lui ShAtincanu Demi( harp i Duple ArEvele Basarabiei
botarnM
Cartea veliplor boieri Parvu Cantacuzino TN.micia tumeasdiA

sate Oil. Sate 0011 Sate Oil. Harta Sate Oder Sate 1 0011 Sate Oil,
I
jr, Oder Sate 0111

dAdeni .. Vtdrr, Sarh. Ali Ce- Variant Mi- Veda.

S.
. Sarhos Ali Ce Sarhos Alter Odida bendu
lebi lebi lebi rile.. respi
'E.& . Bout SariSuleimat Sari Suleiman, Sari Suleiman Omar Ahmed Capital! NM-
Balvinc*P
Deka.. met '
Baldovinesti Baldovine- Harta Atm laldovinesti 0404. karma B aldovinesti Oda. .nei Baldovinesti Imam. Baldovine0i Baldovinesti-
tribal §t,6 ' triad olio din-Deal, din
Harta tip& Vale, si inij-
Ott la Milan loc
'retell!! . thOr Viziru Viziru Virrrl ' Grande Va daft. Viziru Oda. Viziru Oda. Vizir, Odaia Vizir. Caral, ,
lot alcchiaGillo Ni Ini lni lui
Idavia lit. Hagi Capita.
IadjiCtpitan Hadji CApi- Corbetta) Thant a
tan t '
Salami 'Hasa Ca...6 '
Ertibech.. Cambecszt 1
1min Mustan 0m0emin Mustufuszcz Hagi Moran Emir Aga ,
Eden& Estrin (Imin) am. Aga
Carrara.' Varsatura mina ' VAsslturile
VArsAtura 6 Ilrimni
Nucea hem corgi ' Ciuciu al lui
Suleiman
Aga
:him.. Mireard C.hitcani 6, Piscani IDE
zani
Suff. Maria Multiogiu MuftM '
3osorul . mut
lOchiIesti field/esti Tichile*D" Tichile1ti ai,
lui Osman
Ceans
.111,01,ica 10trinGica Brunmsicr linumtsica a
Silistmeru Silistrand
lui MM.,.
EM,tid Emir. 'Gun Emir Emir Emir... Os-
man
Osman Osman Osman Ce00 Man Aga
Cosor ,
Gr pent Gripe. Grope. t 1 Grope, II-
Omni si
Grope. al
lui Sugul 0,
pair... N
Gropeni .
lui Osman
Valea
Aga maut
Cane- iVa Cane- ValoscNnc2t Valea Cane
pei pr pet a lot
Maraud E
) fendi Alalbe
SatmAion Satu-Nor Sate-Nor pgIgimou ,
TAmpul Stn'it'le,j'P' ,,Inpvl lui inerprl
Osman
Tutu,. emu*
Tufesti Tufesti ai .
Asian Atria'
Rama . t utu
.
. Rama ama
ama a lu
i Bairac
ar
Cuptorrele nave, Cuptcarele 6 Chp4rele crpsrrnnrr Cuptogre, l' Mprousele-ri nproarele 3
sate) din Deal sl
Ibis Rom . Vale
. lbis Rom
lumineam .

Sgifti Scud Bout Boni


Silietea Balt
dovinesti
Silietea 1

Ho&
Omer Bulge. Hagi Omar
Silietea rano- Aga ??
ploaici

rain. in inennil 332 Arbil, Senn Chinni., an


5
Silistea Tara- Or Iii t "
clii T
'5
00.1.
d
Braila au set BrAila i l!!dill Braila Braila Braila trilila
tele) A
Piton Bradt. di
larba Dulce. NOG Duke
Sahli dc Cr- Id
tate -5

Toritorir fa-
salmi
:".
01 lh>rl Pietro.),
Pietmiul . Odaia Patti f,1,1.0),azn;),Desei 6 Waring A'
Maram Naze, lbalra Waste Husein Marini) ,
Aga Chiba
Molt Mola
e.g. Mola
4
Scoria,. CeEr Sc.. Scalar.* S
Palm. nil pelp., a
Pelican Pelilivanoglu
. Tait
R1Milt P.M. Parlita ' Parlita a In' 5

vasps Saki Husain Aga


Vadu SAME ' )51

Stan, .
garandeu Ma.
Guru Clam&
mu A,
Suleiman Ba-
tuinlui iractar 4:
'Mortal Engird Chian. 1
Chiort,lu
ME Aga
Gura lahrl4rl Pagoda
Stocnesti I albeit Fere Anuan
Stomeni
night Hu-
se. Aga
.;,...146 P.M, Tusloghiol
Beioglit
Mama-min Bostangiogh
Osman lEi-
motor
Altuna Tales
Sitilei cei Baca
Giraoglu
Magi Omer
Snip., Ciu,
tacit, -- trimiciGoi
s. . CM Realm Aga
,
Hasa. Aga
r Plato Mustafa
Petras Melt
med Aga
Snip, Ton Ttmel din Cri Taus. Ala s-Aga C.. Tamil '
silor din Cri Omer Pulga t sar deli Dfoli
oIl v1t '

t
z Ili Barba rosie 1

Ogren Meh
met Saiz
Aga

Silistea Nzi
Natal ...
Via lui Mimi
Ag
.
!

AleniE
1Berteeti '
Ondthmut 6 .
'mimi, 6 ,.
l.
Poor.;
Mimi.. Nein
Grope. Mei
Iimigini,
Time Mustafa
Ismail Aga '
zani
Soli mannirltd Papier Melt ?
Helm. Raise
met Aga
Cost., Saghid Aga Mtelmagit
Efendt '
ham Shratt ' etiabanoglu Tirezogln
Barbi mutt ' Ahmed Aga 1 I ec.,tstin. ,
Said Aga Ozotax A,
limn 5 , Sali Bairac- Curial Maa-
tar mut Aga,
Artzur ' Hocesti ai lui
Magi HusIM
Aga
iBirla t 1 Gummi de
Camp ai lui
Omar Aga
Tatar ' Ddezinoglu
Rai...Az 5 , Barba reel al
Nadir t ' Sarban

-
101
oglu

s
Vezi plan Vezi Cato Athivele Stec Arhiv. Stat Arldvele, Be-
ane,. bul anent. tului, diplo- diplomatice earabici An.
math, Acts moan. 28 I 3. P. go.
ChiMalu,
ract-,ii, _. Orate
Nr. 28, p. 18 aceste sate
0 urtn.; .8 aunt pe ho-
1,02, 4. 0 tarul Tarn,
lt... Susi nu ho-
tend din ve
chime . pi
at uncle eau
intim Turd!
dupil imam

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
HOTARUL RAIALEI BRAILA LA 1695
Pe intin'sul framantat al istoriei Sud-Estului european, valuri
naprasnice bateau neincetat la tarmul firav al pamantului romanesc.
Pentru paza unui hotar, apele Dunärii tremurau mereu sub greutatea
galerelor padisahului, care incercau sa faca tot atatea puncte de sprijin
pentru inaintarea ostilor pe malul stang al fluviului, ate cetati roma-
nesti cadeau sub vijelioase lovituri otomane.
Rand pe rand cazura, pe tarmul Moldoveil Cetatea-Alba, Chilia,
Tighina, Ismailul, Reni i Hotinul, iar pe eel al Taxii Romanesti, Giur-
giul, Turnu, Severinul si Braila. i aceasta pentru ca, infigand pe falnice
creneluri ale eetatilor voevodale de odinioara flamura verde a unei
noui i streine stapaniri, sà anunte lumii cre§tine dela Dunarea roma-
neasca ca existà un singur Allah, iar Mohamed e proorocul lui.
Odata cu aceste cetati, Turcii luara i un oarecare spatiu din hin-
terlandul lor, care, anexat cetatii 1i impreuna cu aceasta, era stapanit
direct de sultan, printr'un pasa, reprezentant al sau. In felul acesta se
ivirà la marginea tarilor noastre asa numitele raiale, carora le-am putea
spune niste permanente i jenante capete de pod pe pamantill nostru.
Braila fu luata de Turci in anul 1540 1 Dupa. anul 1544 s'a facut
cea dintai alegere a hotarului raialei 2 Nu cunoastem pe unde mergea
acest hotar. Din acea clipa insa pamantul acesta fu considerat tara
streina. Ne-o aratà un document in limba slava, din anul 1556, Noemvrie
y, dela Patrascu eel Bun, prin care domnul darueste episcopiei Buzaului
partea de mosie din Flocesti a lui Stoica, « pentruca a fost a Stoicai
sus scrisa ocina, veche i dreapta ocina i dupa. aceea Stoica a pierdut
sus scrisa ocind, pentruca a luat femeia lui Dumitru i a fugit in Braila,
in tail straina, ca un ham i facator de rele » 3.
N. Iorga, Gaud, cum fi de ce s'a luat Brdila de Turd, in Analele Brdilei,
V (1933), nr. r, p. 3. Const. C. Giurescu, Istoria Rom:'nilor, II, editia a patra,
Bucure*ti, 5943, p 529.
2 N. Iorga Istoria Rominilor Lii chipuri i icoane, II, p. rootor.
3 Biblioteca Academiei Romdne, Documente, CCXXIV-78.

www.dacoromanica.ro
336 ILIE CORFUS

Dar cel mai tare n'are niciodata hotar, iar cel slab cautd sa si-1 apere
De aceea, fata de continuele incalcari ale hotarului de Turcii din raiale,
domnii tarii cereau prin temeinice jalbe, dar nu mai putin si prin argu-
mente sunatoare, sa vina un om imparatesc pentru a se adeveri vechiul
hotar si a se da inapoi Orli locurile cotropite. Asa au facut, in ceea ce
priveste raiaua Brailei, Alexandru al II-lea, fiul lui Mircea (1568-1577)
si fiul sdu Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591) 1, asa a fa:cut
Antonie vodal din Popesti (1669-1672).
Atunci fu trimisa la Poarta in acest scop o delegatie de boeri, in,
frunte cu spatarul erban Cantacuzino, viitorul domn, care intorcandu-se
cu un ferman si aga imparatesc « au mers spune cronica pre
margine si cu Turcii margineni si cu cadii cálcând marginea tarii.. ,
si au pus semne si pietre, hotarind pre unde au fost semnele si hotarale
cele vechi si s'au asezat toate gAlcevile, cu multa cheltuialà a Orli *2.
Cronica insa nu arata care era acest hotar, restabilit pe vechile lui
semne, iar actul, care desigur s'a incheiat atunci, nu se cunoaste.
Dar cotropirile nu incetara la hotar. Nu trecu cleat vreun sfert de
veac si Constantin Brancoveanu trebui sä ceara din nou restabilirea lui.
Fu trimis din nou un aga turcesc, care impreuna cu marele spatar
Mihai Cantacuzino au ales din nou semnele, restabilind frontiera.
Fireste nemultumiti Turcii dela margine se pransera sultanului, care
trimite de astä data un inalt, dar « tartar si de minte usor » personagiu,
care fixa hotarul in defavorul tarii 3.
Era la inceputul anului 1695. Domnul trimise din nou jalba la Turci,
printr'o impozanta delegatie de boeri, cu. Alexandru mare vornic,
Cornea Brailoiul mare paharnic, Constantin CiorogArleanul mare sluger,
Radu Isvoranul mare pitar, Bunea Gradisteanul mare armas, Vergo
mare pitar si Oprea mare satrar. « Deci imparatia precizeaza cronica
iara au trimis pe un capegi-basa si un cadiu anume Muvela, ca sä vie
sa caute judecata acestora si. sa faca dreptate. 5i venind capegi-basa
cu cadiul, trimis'au domnul iarási pe Mihai Cantacuzino vel spatar
si pe Constantin CiorogArleanul vel clucer de au mers cu dansii acolo
impreuna la hotar... de le-au mutat si le-au pus pre unde fusese intal
mai inainte » 4.
Pe unde ducea acest hotar, care se pazea de atata vreme sa ramâna
pe locul lui dintai, cronica nu ne arata si ca &Ansa niciun alt izvor docu-
mentar, cunoscut pana acum.
* * *

1 N. Iorga, 1st. Rom. in chipuri fi icoane, II, p. xoozoi.


2 Radu vel logofAt Grecianu, Viala lui Costandin vodd Brdncoveanu, ed.
t. D. Grecianu, p. 61. Aceea*i cronicA, publicatii incomplet mai inainte, sub
titlul Istoria Tdrii Romdne§ti, de G. Ioanid, p. 234-236.
3 Radu Grecianu, op. cit., p. 61-62.
4 Idem, op. cit., p. 6o-62.
www.dacoromanica.ro
HOTARUI, RAIALEI BRAILA LA 1695 337

Intr'un manuscris din biblioteca Academiei Romane am gdsit recent


un preVios document, care cuprinde acest hotar. El se afla copiat in
ms. rom. 2756, care poarta pe foaia intaia titlul « Condecd da hrisoavele,
cagile i zapisele, ce se &irk d. mo0i1e raposatului pitar Alexi Necu-
lescu, care condeca s'au scris in vreme cand s'au aflat oastea chesari-
ceasca in pamantul Tarii RumanWi... de mine smeritul popa Gheor-
ghie Bojirovschi la veleatu dela intruparea Domnului Hs 1791,
Iulie 28 dni s.
Condica are 92 foi scrise 0 47 albe. Intre cele nescrise i anume
pe f. 95 0 96 se aflä copiate nu de popa Bojirovschi, ci de altul i firWe
dupà un izvod vechi, insemnarile privind hotarul raialei, restabilit
in anul 1695. Iata actul:
4 Veleatu 7203 (1695), Fevr<uarie> 2. Hotarul Brailii cu Tara Roma-
neasca. Sa<sa>§tie pa unde este, de s'au hotarat i s'au pus pietre si
movile, fiind Mihaia Cantacuzino vel spatar i Costandin Catichi vel
clucer, din porunca marii sale Joan Costandin Basarab vvd i cu un
capugiu 1 dela prea puternica inpärätie i cu doi caclii 2, unul din Giur-
giuv 3 **1 altul din Darstor 4 si cu nazarul5 din Braila i anume i cu cadiu
Brailii i cu toti. agii i Turcii Brailii, precum insemneazd 0 in jos,
anume:
In ma<lu> Sire du >lui este o movila facuta acum 6. La Balcivna
s'au pus piiatra. La Zadca 8, la Pod,<ul> Badii 9, s'au facut movilà.
Mai inainte de Podu Badii, pa angel cgada Turluiului 10 s'au facut mo-
yin... Pa drumul cel vechiu, in lunca, s'au pus o piatra. In muche, dina-
intea odaii lui Ali Cilibisar hov 11, despre ameazazi, s'au pus piiatra.
Pa drumul Baldovine§tilor din deal, despre rasaritu soarelui, in drum,
s'au pus o piatra. In locul bisericii din Baldovine§ti, intre doi stalpi
de piiatra, s'au pus din altà piiatra noua. Dela Baldovineti spre amea-

1 Slujba§ la curtea sultanului.


2 Judecdtor.
3 Giurgiu.
4 Silistra.
5 Comandantul ora§tilui.
o Poate: Pietroiul.
Neidentificat.
o Cred cá e vorba de Zagna, viroaga in lunca Siretului, cf. Diclionarul
geografic al judefului Braila, p. 247.
o Neidentificat.
10 Neidentificat.
11 Neidentificat. Poate: Odaia-Pa§ei, movilá in dreptul vadului lung, dintre
viile de pe muchia Baldovine§tilor, din coin. Naziru (cf. Diclionarul geografic
al jud. Brdila, p. 170). La fratii Tunusli, Istoria politica fi geograficd a Tdrii
Ronanegti, traducerea lui G. Sion, p. 86, localitatea poarta numele de Odaia
lui Sarhai-Ali-Celebi; iar la D. Potino, Istoria generald a Daciei, traducerea
G. Sion, III, p. 196, Odaia lui Sar-Hai-Ali-Celebi.

www.dacoromanica.ro
338 ILIE CORFUS

zdzi este o movila ; mai innainte santu trei movi1ie, i in varful uniia
s'au pus o piiatra. La movilele dela Geminile, intre movile in drum, este
o piiatra. La odaia lui Sara Suliman 1, in coastile saotmlui, este o piiatra
veche, inpotriva acei pietre este o movilä. La satul Ciutagii 2, la movila
unde sa ingroapa Turcii 3, este hotar vechiu. Inpotriva odai Suliman

Zagna
At-

iffun,e/74
(&rilowneli) ,`

6././2en6
( K? z
frl!? Cuba,
Cazas /
co 1/
7e.;.of:ir 1410%/77//1°

SW/yea/4 Z Scirc?
1.1'± Sapata/
//strati/

Sefba

L. Rotund )<

L. upolulu

agai 4 este o piatra veche i impotriva pietrii s'au facut movila. Inpo-
triva Odai lui IOCUZLI 5 este o movila i in varful movilii s'au pus piiatra,
1 Neidentificat.
2 Azi: Movila Ciutacii.
3 Neidentificat.
Neidentificat.
5 Neidentificat. La Tunusli, o. c., p. 87, localitatea este numita Odaia lone-
Odor; iar la Fotino, o. c., p. 396, Odaia Oene§ti.

www.dacoromanica.ro
HOTARUL RAIAtEI BRAILA LA 1695 339

I npotriva Tun01or 1 din crivatu 2 este o piiatra veche i laugh' dansa


s'au pus altà noua. In coasta Encii, despre mcXrila Dulceas, este o piiatd
veche ro0e i langa piiaträ s'au fa:cut movila. La Movila Sapata 4,
in coasta Encii, este o piiatra albä veche i langà piiatra este o movila.
Sili§tea lui Siriiam 5 este tot rumaneasca pa locul tarii. Inpotriva O&M
Imirului 6 este o movila, ce se cheama Le0natu17, 0 in varful movilii
s'au pus o piiatra. La Ivanelea 8 sant trei movilite 0 in una dintre
ele s'au pus o piiatra. In mijlocul Sa <tu Aui Nou 9, in drumul cel vechiu,
s'au pus o piiatr. Lo.nga mbvila Tampului s'au facut i altä movila.
La Odaia Vizirului, la Cinci Gorgane 10 sant toate pa locul tarii, i aceste
movile sant vechi hotara, i dintr'aceste cinci movile una este in mijlocul
curtii Odai Vizirului. La Movila Calului, in varful movilii, s'au pus o
piiatra i movila s'au taiatu drept in clooa 0 au ramas jumatate turceasca
5i jumatate a tarii. In mbvila din coasta satului Cuptoarale s'au pus
o piiatra. De aicea incolo sä cheama Nisipurile 11, unde sa cheam'a la
Ciulin 12 0 merge pe locul ce s. cheam6 al Racilor 13 0 de acolo merge
la un sat, ce se cheama Bou114 0 de acolo merge Vara in malul Dunarii.
Acest hotar, ce s'au insemnat, s'au scos dupa sureturile puternicii
inparatii, facute de cänd au hotarat Serban voda, spatar mare flind,
si dupa cum s'au fost hotarat atunci cu Brailenii, aa s'au aOzat si
acum ».
Din cuprinsul documentului constatam deci ca exista la Poartä
actul de hotarnicie a raialei, facuta in timpul lui Antonie voda din
Popeti de marele spatar Serban Cantacuzino. Iar acum, la 2 Februarie
1695, hotarul a fost restabilit, in primul rand, pe baza acestui act.

1 Neidentificat. Satul exista la anul 1808, cf. T. G. Bulat, Hotarul raialei


Brdilei in z8o8, in Arhivele Basarabiei, I (1929) nr. 3, p. 50-51.
2 Miazhnoapte.
a Neidentificat.
4 Neidentificat. Poate Emirul Osman aga, sat ce exista in 18o8 (cf. Bulat,
op. cit., p. 50-5 z).
5 Neidentificat.
6 lTidentificat. Poate Emirul Osman aga sat ce exists in 1808 (cf. Bulat,
0., c., p. 50-51).
7 Neidentificat.
8 Neidentificat. Satul exista la 1808 (cf. Bulat, op. Cit., p. 50-51).
Neidentificat.
Neidentificat.
Neidentifkat.
25 Azi: Ciulinii-Mari i -Mici, ezere, la Sud de ezerele Prumoasele, intre
Valciu i BAndoi (cf. Dicfionarul geografic al jud. Brdila, p. 86).
13 Racii = ezer, situat la Nord de Pestii Rominesti si -Turcesti, cu cate
comunia. prin Gdtul Racilor (cf. Dicf. jud. Brdila, p. 186).
14 Azi: Tdrla Boului (pe hartá). Bou= catun In coin. Viziru, jud. BrAila
(cf. Dictionarul statistic al Romdniei, II, p. Hoz).
www.dacoromanica.ro
340 ILIE CORPUS

Acesta este hotarul, care, sprijinindu-se pe acel restabilit cu un sfert


de veac mai inainte, credem cä reprezinta, in linii generale, hotarul
initial al raialei Braila. In tot cazul actul acesta este singura marturie
documentara, ce o cunoa§tem acum asupra hotarului, pand la ince-
putul secolului al XIX-lea.

* *

Dar povestea acestui hotar, ca de altfel acea a hotarelor tuturor raia-


lelor din cuprinsul àrii noastre, este i de aci inainte plina de necon-
tenite incalcari i restabiliri 1 Totu§i, cel putin pe hartie, hotarul ofi-
cial s'a menlinut pe vechea linie, restabilità de boerii lui Constantin
Brancoveanu i cuprinsa in documentul redat mai sus.
Acesta este hotarul raialei la sfarOtul veacului al XVIII-lea, cand
ii descrie utilizand, uneori corupt i incomplet, chiar textul docu-
mentuluiui nostru banul Mihai Cantacuzino, autorul Istoriei Tdrii
Romaneqii, publicati de Tunusli la i8o6 2, sau istoricul D. Fotino, la
1818 3. Cu inerente dar neinsernnate modificari, acesta este hotarul
care se gasWe atestat documentar pe aceea§i linie la anul 18o8 4 deci
cu vreo doua decenii inainte de desfiintarea raialei.

* * *

Until din boerii romani, care a facut parte din delegaAia ce a dus
la imparatie, la inceputul anului 1695, cererea pentru restabilirea hota-
rului, a fost dupä cum s'a arätat, Cornea Brailoiul, pe atunci mare
paharnic, mai apoi mare ban al Craiovei.

Radu Popescu, Cronica Tdrii Romdne0i, in Magazin, IV, p. ro7zo8.


§i literatura cu privire la acest subiect: N. A. Constantinescu, Intinderea raia-
lelor, in iinuar de geografie ci antropogeografie, II (x9roi9ri); R. Perianu,
Raiaua Brdilei, tot acolo; N. Iorga, Constantin Vodd Breincoveanu, Bucure§ti
1914; §. Ciuntu, Raiaua Brdilei, in Analele Brdilei, I (x929), nr. 2-3; M.
Popescu, Raiaua ci cetatea Brdilei, tot acolo, nr. 2-3 §1. 4-6; Gh. T. Mari-
nescu, Braila Veche, tot acolo, nr. 4-6.
Istoria politicd si geograficd a Tdrii Romdne§ti dela cea mai veche a sa
intemeiere pand hi anul 1774 (in grece§te), pub1icat5. de fratii Tunusli, Viena,
18o6; traducerea lui G. Sion, Bucureati, 1863, p. 86-87.
Istoria generald a Daciei sau a Transilvaniei, Tdrii Romdne§ti 0 a Mol-
dovei, Viena, 1818; traducerea lui G. Sion, III, Bucure§ti, 2859, p. 195-197.
Linii vagi asupra hotarului, la sfarsitul sec. XVIII, la M. de B<auer>, Me-
moires historigues et geographigues sur la Valachie, Francfort et Leipsic, 1778,
p. 188 §i F. J. Sulzer, Geschichte der transalpinischen Daciens, I, Viena, 1781,
p. 6 urm.
T. G. Bulat, Hotarul raialei Brdilei in x8o8, in Arhivele Basarabiei, I
1929), nr. 3, p. 50-5x.
www.dacoromanica.ro
HOTARUL RAIALRI BRXTLA LA 1695 341

Niste insemnari din anul 1705, scrise de un Tanasie dascal din Cra-
iova, aflate intr'alt manuscris al bibliotecii Academiei Romane 1, ne
dau informatiuni biografice pretioase asupra vestitului boer.
Dam mai jos aceste note:
a Insamnam ca sa <sa > stie de prestavirea 2 a bunului i blagoce-
stivului boiariu, dumnealui Cornea vel ban Brailoiul, carele in viata
sa cu multä slujba dreapta i cu mare osardie credincioasa au slujt
domnului ski Io Costandin Basarab voivoda si de mare ajutor au fos-
si tarai, flind trimis in multe randuri la Tarigrad si la Odrii 3 la impa-
ratie de au facut multä jalba pentru ticaloasa tara aciasta i pentru
saracii de crestini i pentru a sa nevointa. Cu multe bunch' >tati s'au
aratat i multe usurari tarii au facut si de multi vrajmasi bin<e>
tara au pazit si pre domnul sau, cat au fost in viiata 1M, bin <e> 1-au
odihnit 4.
Iar cand au fost intr'al 17 an dela domniia acestui blagocestiv si
de Hs bun credincios domnu Io Costandin voivod, fiind trimis la sca-
unul sau la Craiova, 1-au lovit obsteasca board a mortii i cunoscandu-si
cá va sa-i fie sfarsitul vietii sake>, chematu-s-au toti fii sal i featel<e>
sale, anume Barbul spat<ar >, Dumitrasco post <elnic > i Matei spat <ar >
i coconul Costandin i coconul Cornea i Vasilie monahul, Marica Arge- -
toianca, Neacsa cap <i >taneasa za darbanti. i asa fiind top adnnati
inprejurul lui, pe toti i-au invatat cu bune i dulci invat <a>tur <i>
-bin<e > casa s-au asazat i o au chivernisit.
$i cand au fost la Julie, in 13 dni, intr'o Veneri, la vream <ea > chindii,
sufletul in mana ingerulcui > lui Dumnezeu s-au dat. A doao zi, Sambata,
in tron trupul 1-au asázat i parintel<e> kir Athanasie, eg<umenul>
s <fin >tii ma <nas >tiri Tismeanii, inpreun <6 > cu cucearnicul intru
er<o >monah <i> kir Pahomie, carel<e> multe calatorii au facut cu
dumnealui la Tarigrad si la Odrii, avandu-1 rug <a >tor catra Dumnezeu:
si cu multime de egumenthIsi de preoti, la sf<an>ta ma <na >stire la
Tismana 1-au dus.
$i cand au fost Marti, la 8 ciasuri de zi, incepand pogrebaniia,5 asa
in vedearea tu <tu >ror, de-asupra trupului sau, in cer mare si luminata
stea s'au vazut i pa'n s'au facut slujba pogrebanii, toti la &Ansa an
privit i dup<a> ce in pamant s'au astrucat, steaoa nu s'au mai vazut.
In veaci sä fie pomenirea lui Cornea Brailoiul vel ban Cralevschii 6,.

1 MS. rom., 1817, f. 299.


2 moartea.
3 Adrianopol.
Pentru activitatea lui in interesul tArii, vezi Radu Grecianu, Viala lui
4

Costandin vodd Brdncoveanu, ed. t. D. Grecianu, p. 16-17, 42, 57, 60, 63,.
89, Iso, 116, 120, 125, 128 0 142.
5 inmormintarea
° de Craiova.
www.dacoromanica.ro 5*
342 ILIE CORPUS

carel <e > prea era vestit 0 de toti stint 0 laudat, iar acum zaci in pl.-
nifint 0 cu Walla inpresurat.
La let 7213 (1705). Pis<ah> 1 Tanasii dascalul ot 2 Craiova ».
Acestea sunt cateva noutati, amanunte 0 interpretari, care cred
cä pot aduce stropi de lumina noud in orizontul atat de intunecat uneori
al trecutului nostril.
Bucurgti. ILIE CORPUS

RESUME
L'auteur essaie de préciser les limites de la o raia » de Braila, en
utilisent un document inédit, date de 1695 et garde dans la bibliotheque
de l'Academie Roumaine. C'est le plus ancien document concernant la
frontiere de la 0 raia * de Braila que nous venons de connaitre. Les
limites de la o raia », fixées en 1695 sur la foi des anciennes bornes,
figurent les limites initiales, et n'ont pas été revisées jusqu'en 1829, date
de la disparition de celle-ci.
A la fin de son article, l'auteur présente une serie de donnees inédites
concernant le boiar Cornea Brailoiul, ban de Craiova et membre de la
delegation envoy& par le prince Constantin Brancoveanu, en 1695,
pres de la Sublime Porte en vue du retablissement des limites de la
0 raia ». Ces données ont eté redigees en 1705 a l'occasion de la mort
de ce boiar.

1 am scris.
2 dela.

www.dacoromanica.ro
IMITATH BARBARE DUPA MONETE
IMPERIALE ROMANE TARZII
Campania de sapaturi arheologice la cetatea Sucidava (Celei-
Romanati), din August 1942, a adus 0 descoperirea unui tezaur format
din 849 monete de bronz romane. Tezaurul s'a aflat pe latura de apus
a cetatii 0 contine un amalgam numismatic cu emisiuni ce pornesc
dela Constantin cel Mare (306-337) 0 se intind p5315. sub Teodosiu
al II-lea (408-450). Diferite indicii stratigrafice 0 topografice au
aratat cà acest depozit monetar fusese parasit sub dezastrul incen-
diului provocat de Hunii lui Attila, prin anii 442-447.1.
Examinarea atentà 0 catalogarea tezaurului au scos la lumina
douà mid monete de bronz, care prezinta un deosebit interes numis-
matic, prin faptul ca sunt necunoscute 0 nu fac parte din piesele
batute de zetariile imperiale. Avem de-a-face cu a§a zisele monde barbare.
Fig. A. Moneta de bronz, de o forma ovala, având diametrele
cele mai marl de 14 0 II milimetri, iar greutatea de 1,750 gr. Pe avers
gasim in profil spre dreapta, capul lunguet 0 descoperit al unui tomar
monarh, impodobit cu o dubla cununa de perle, ale caror capete
atarna la ceafa. Schitarea figurei e stangace 0 greoaie, chiar cu unele
lipsuri anatomice. In fata capului apare o imitatie iligibila 0 fara
sens a dnei scrieri cu semnele: Imp/A. Dei unele semne par a fi
litere ale alfabetului grec, nu au nici o legatura, cu acesta 0 au rezul-
tat astfel, numai din fantezia anonimului monetar analfabet.
Pe reversul monetei, se gasWe un alai-et in galop spre stânga,
aplecat peste animal 0 gata de a se prabu0 la pamânt. Mainile ii sunt
de ghicit in acele doua mici proeminente din fata bustului. Costumul
calaretului se compune dinteo specie de palarie, o hlamidä in Ant
0 o haina larga ce-i cade peste genunchi. Pigura animalului se rezum5.
la cea mai modesta reprezentare, naivä 0 caricaturalà. In urma 615.-

1 D. Tudor, Arderea cetdiii Sucidava, in Rev. 1st. Rom., XV (1945), P. /49..

www.dacoromanica.ro
344 D. TUDOR

retului se ridica amenintatoare o figura umang, care ridica un brat


spre a-I lovi. Sus, in stanga, sunt bine pastrate literele ELIX.
In general, moneta este destul de bine conservata incat, ceeace
se vede sculptural sau epigrafic sunt elemente sigure 0 complete.
Deci, nu putem invoca motivul unei deteriorari, *tersäturi sau impri-
maxi imperfecte, care sä fi schimbat aspectul actual al monetei fata
de acela pe care 1-ar fi avut in motnentul cand a ie§it de sub ciocanul
monetarului.
Judecata numai dupg avers, piesa nu ne poate spune decat, a fi
fost batuta in sec IV, ca o copie nereu§ità dupa un original roman.
In schimb, mai multa clarificare asupra originalului imitat, ne-o

arata reversul. Scena, de0 reprodusa cu stangacie, poate fi gasita in


numismatica sec. IV p. Chr. Monetarul barbar a copiat aci, un tablou
des intalnit al unui tip de monetá inaugurata de emisiunile lui Con-
stans I (333-350) 0 Constantin II (323-361) intalnit apoi sub Mag-
nentiu (350), Constantin Gal lul (351-354) 0 ultima data sub domnia
lui Iulian Apostatul (355-363).
Originalul reversului roman (cu mici variante dela imparat la
imparat sail diferite ateliere) poarta legenda FEL. TEMP. REPA-
RATIO din care s'a copiat pe moneta roman& literele ELIX. Un
soldat roman cu casca pe cap, stand in picioare cauta sà strapunga
cu o lance pe care o ridica furios, un calaret barbar. Du.,manul este
izbit 0 cu piciorul, alunecà de pe cal, ii cade scutul din mai* dar se
silqte a se mentine agatat de coama animalului. Cele mai numeroarse
0 caracteristice piese de acest gen s'au batut cu efigiile lui Constantin
Gallul 0 Julian Apostatul. Poate ea dupa una din piesele acestea a
fost imitatä moneta barbara.
Este de remarcat, totu0, o curozitate numismatica la aceasta mo-
netà. Cuvantul Felix, pe exemplarele romane, apare regulat abreviat
in forma FEL. Itnitatia barbara a cautat sa-1 reproduca in intregime,
omitand numai prima literal: ELIX. Rana a gasi o altà explicatie,
trebue sa ne gandim cà pentru copierea lui, monetarul barbar s'a fo-
losit de o altä piesà, in a carei legenda el aparea scris complet (de
expl. FELIX ADVENTUS AVG. N.). Mai este de remarcat faptul
ca atari monete emise de Constantin II au mai fost imitate in lumea
barbara. La acestea, copierea e mult mai reu0ta ca la exemplarul din

H . Cohen, Description historique des monnaies Irappies sous l'Empire


romain, Paris, 1888-1892, vol. VII, 2, p. 406, nr. 15-17; P. 447, nr. 44-50;
VIII, 2, p. ro, nr. 14, p. 32, nr. 7-18 si 44, nr. 9-22.
www.dacoromanica.ro
IhnTATII BARBARE DupA moNETE IMPERIALE TARZII 345

Sucidava, incat, imparatul poate fi upr identificat dupa profil, iar


reversul e foarte clar 1
Descoperirile monetare 15:cute la Celei in ultimii zece ani, au aratat
a in aceasta localitate, moneta romana descrisa mai sus este dintre
cele mai raspandlte a. Circulatia intensa la Sucidava a acestor monete
va fi determinat pe monetarii barbari din nord, la imitarea bor. Tot astfel
putem explica i pdtrunderea lor intr'un centru rom an, uncle se 0
tezaurizeaza. Acceptarea lor pentru schimb in lumea romana din
Sucidava, nu putea intampina dificultäti i puteau trece chiar neob-
servate, deoarece tehnica gravarii lor inapoiata, nu difera prea mult
de acelea ce s'au batut sub Constantiu Gallul 0 Julian Apostatul.
Fig. B. Moneta minuscula din bronz, cu margin ile neregulate.
Are diametrul de II milimetri i o greutate de 1,220 gr. E anepigrafa
inteo stare de conservare mai proasta ca cea precedenta. In ceeace
prive0e executia scenelor figurative, e mult mai modesta.
Pe avers, abia putem distinge capul unui barbat profilat spre
dreapta, ce pare a fi purtat coif 0 o barba bogata. Reversul ne infa-
ti§eazà douà personagii stand in picioare, de fata, cu cate o mâna ridi-
cata in \rant, iar cealalta lasata iii unghi spre pamant, ca i cfind ar
fi sprijinità pe ceva. Intre ele apare un obiect inform.
Reversul acestei monete poartá marca specificä a tehnicei mone-
tare barbare. Figurile sunt desemnate printr'o serie de linii simple,
uniforme ca grosime 0 se evitä redarea formei pline, expresive. Ta-
blourile nu apar modelate, i seal:liana a fi taiate in lemn 3.
Cu toate cà aceste personagii au fost private de haine, arme, legende
scrise etc., cred cà originalul poate fi gasit intr'o serie de monete emise
in epoca constantiniang. In timpul domniei primului imparat creOin
(366-337) 0 a fiilor sai (337-361), a circulat o monetä de bronz care
avea pe revers legenda GLORIA EXERCITVS, ata.p.tà unui tablou
cu doi osta0 romani inarmati cu coifuri, lanci, scuturi i un drapel
(signum) intre ei 4. Pozitia acestora corespunde exact cu felul in care

1 W Knechtel, Monete barbare din Romdnia, extr. din Bul. Soc. Numism.
Rom., 1913, p. 9 si pl. I, 8.
2 D. Tudor, Monete romane din Sucidava In colecfia Gh. Georgescu-Corabia,
extr. din Arh. Olt., 1941-1942, nr. 239, 254-259; acela§i, Dacia, VIIVIII,
(1937-1940), p. 394, nr. 13 i p. 398, III. II (in total: zoo exemplare).
Vezi exemplare publicate de Knechel, op. cit., pl. I, 10-19 §i Dr. Gh.
Severeanu, Le tnonnaies frappies par la population thraco-romaine de la Moesie
inferieure a l'epogue de Constantin le Grand, in Bul. Soc. Numism. Rom. XX
(1925), nr. 53-54, p. 12 sqq. si pl. 3.
4 Cohen, op. cit., VIII, 2, p. 257, nr. 244-258; p. 378, nr. 122-130; p.
422, nr. 46-77 si p. 455, nr. 92-206. i aceste monete se gAsesc in mare
numAr in ruinele dela Celei, cf. Tudor, Monete din Sucidava, nr. 192-193,
214-226, 228-232, 243 §1 245; acela§i, Dacia VIIVIII, p. 389, DX. 2, 4, 6,
p. 294, nr. 6-8 §i p. 398, nr. 6-8.

www.dacoromanica.ro
346 D. TUDOR

au fost schitate cele doua personagii de pe moneta barbara. In mai-


nile de catre stindard, ei tineau ate o lance inalta, iar pe cele din afari
le rezemau pe scuturi sprijinite pe pamânt. Monetarul barbar a des-
bracat i desarmat complet aceste figuri, dar i-a lasat cu bratele In
aer, intr'o atitudine neobi§nuitä. Cat prive0e insigna militara dintre
ei, s'a redus la o proeminenta abia vizibila.
Prezenta monetelor descrise mai sus, intr'un tezaur monetar roman
ne aduce pretioase elemente in ceeace prive0e circulatia acestor bani.
Este sigur ca imitatia lor a avut loc numai in epoca cand au fost
scoase din zetarii originalele romane. Prima piesà, batuta prin anii
337-361, ramane in circulatie mai bine ca un secol. Tot cam in
aceea0 epoca fu imitata 0 a doua piesa.
: Fig. C. A treia monetä bar-
bara, din bronz, cu diam. de 19 mil.
grea de 2,830 gr, a fost descoperita
la Sucidava, In campania de sapaturi
arheologice din August 1945. Ea fusese
scoasä dintr'un strat de pamant mai
adanc, prin sapaturile lui Tocilescu
aruncata in afara zidului cetatii. Conditiile de conservare ale acestei
monete sunt excelente.
Pe avers, inchis intr'un cerc de perle marginale, apare bustul spre
dreapta al unui monarh imberb. Are nasul in prelungirea fruntii, exa-
gerat ca marime, gura mica 0 ochiul viu ; elemente specifice numis-
maticei barbare. Artistul intentionase punä un coif pe cap dar
nu a executat decal viziera a.,sezatä pe frunte 9. Crista coif ului a fost
inlocuita cu un Or de perle simple, arcuite in jurul capului, apoi ter-
minate la ceafa cu alte doua perle, mai man i distantate. Doua linii
simple trase in jurul capului, pe deasupra urechii, par a indica o cu-
nuna. Alte doug Oruri de perle obi§nuite, desprinse dela tampla
capului, se arcuesc peste obraz 0 se termina sub barbie. Dad ar fi
sa luain in consideratie umárul plin i bombat al monarhului, bustul
sill era imbracat intr'o cuirasà. Inscriptia se rezuma la repetarea
simetrica, dar fara sens, a unor litere sau semne: 113VVDVVVDVV-
DVVVD. Neintelegerea acestei pseudoscrieri nu poate fi cleat opera
unor gravori barbari analfabeti.
Reversul micuhii bronz reprezinta o corona spicata care inchide
14 bobite neregulate, in relief. Este sigur ca aceasta fat5. s'a copiat
dupe: reversul unei monete ce purta legenda VOT inchisä
de o coroana de laur. Nepricepand sensul inscriptiei, mOnetarul barbar
a inlocuit literele prin mici proeminente, similare unor bobite perlate.
Nu este posibil a se determina cu certitudine monetele i numele
impäratului roman dupa care s'a copiat acest exemplar. Aspectul mone-
1 Knechtel, op. cit., pl. I, i r, uncle apare un coif asemturAtor.

www.dacoromanica.ro
IMITATH BARBARE DUPA. MONETE IMPERIALE TARZII 347

tei, podoabele i coiful par a indica o imitatie din prima jumatate a


sec. IV, executata probabil, dupl una din piesele lui Constantin Cel
Mare.
1.7n fapt important este ca, aceste piese de0 veneau din lumea
barbara aveau putere circulatorie pe piata romana, ceeace ni se indica
prin felul cum au fost descoperite in cetatuia militark a Sucidavei.
Vedem ca in aceasta epoca, nu numai monetele imperiului serveau
ca mijloc de schimb in Barbaria, dar i cele imitate se acceptau in
a4ezdrile romane dela granitele Romanilor. Acceptarea pieselor bar-
bare in lumea romana, ca i indelungata lor circulatie, pot avea douã
explicatii satisfacatoare. Suntem intr'o epoca (cca 364-450 p. Chr.),
când imperiul trece printr'o mare criz5. de numerar. Atelierele mone-
tare nu mai varsa pe piata, cantitati suficiente de moneta. De aceea,
vechile piese stint reprimite pentru schimb. Dovada acestei situatii
ne-o aratà insu0 inventarul tezaurului in care s'au gash primele doua
piese, unde, sunt tezaurizate monete de arama, dela irnparatii c au
domnit in rastimpul a un veac i jumatate. Mu lte stint deteriorate
sau terse ab antiquo, totu0, folosite pentru schimb 1.
0 altà imprejurare care favoriza patrunderea monetelor barbare
in imperiul roman tarziu, o constituia regresul la care se scoborise
tehnica monetarà romank Dupà constantin cel Mare, gravorii mone-
ari depun o slaba atentie in ceea ce privete greutatea, forma, desenul
epigrafia monetelor. Bucatele de bronz taiate diform i neegal se
imprima in grabá, cu fetele monetei deplasate spre exterior 0 foarte
adesea neclare. Este natural cd, intre executia acestor monete i imi-
tatiile nävalitorilor nu era prea mare deosebire, incat, se puteau tior
confunda de o populatie de granita putin pretentioasa 0 in continua
legatura economica cu vecinii sai barbari. Patrunderea acestor piese
neoficiale se facea de obicei, prin schimburile comerciale dela frontie-
rele imperiului, foarte active, mai ales pe Dunare, in timpul acelor
balciuri mixte, unde ii dau intalnire cei din Barbaria cu cei din Ro-
mania 0 despre care pomene,te Priscus din Panion, ambasadorul lui
Teodosiu II la curtile lui Attila 2. Din lantul acestor thrguri de fron-
tierà facea parte 0 Sucidava, ramasa cap de pod in stapanirea ro-
mana, dela Aurelian la Teodosiu II.
In afarä de aceste schimburi econornice, un alt factor care inlesnea
importul acestor piese la Sucidava, 11 formau contingentele de recruti

1 Fenomene de circulatie asemAnAtoare si in Dobrogea, cf. Severeanu,


loc. cit., care le atribue gresit unei populatii locale thraco-romane (p. 15), ce
putea folosi mai la indemAn1 moneta imperialA. Felul descoperirii celor 23
piese publicate de el, nu e destul de clar. Tot gresitA e pArerea sa, in ceea ce
priveste imitarea lor, numai dupA monete ale lui Constantin cel Mare. Unele
sunt anepigrafice si au efigii monetare care merg pimã in sec. V p. Chr.
2 'Excerpla de leg. Rom. ad gentes, ed. Bonn, 1829, p. 168.

www.dacoromanica.ro
348 D. TUDOR

barbari angajati pentru garnizoana de aci. Prezenta lor se poate con-


stata din diferite descoperiri arheologice ce s'au facut prin sapdturile
dela Celei.
Cat prive0e poporul caruia trebuesc atribuite aceste imitatii, cred
cà numai la Gqi ne putem gandi. Ei sunt stdpanii celei mai mari
parti din Dacia sudica, in sec. IV, iar venirea Hunilor ii prinde pe o
parte din ei, tot in aceste locuri,. Enclave gotice au ramas atat in
nordul cat 0 in sudul Dunarii, timp indelungat 1. Este deasemenea
stint ca regii lor au cautat sã bath' monetà de o forma 0 imitatie ce
a luat ca model piesele romane.
Am socotit aceste monete ca fiind produsul unor monetari barbari
din Dacia, luand in consideratie tehnica 0 epoca &and s'au bdtut.
La o emisiune datorita unor *efi militari sau adminsitrativi romani.
pentru plata trupelor locale, ap, cum se constata in Egipt (informatie
ce datordm d-lui Emil Condurachi), e mai greu a ne gandi. Imitarea
s'a facut intr'o epoca (306-364) de inflorire a monetarei romane 0
cand o criza de numerar, in centrele romane dela Dunärea inferioard,
nu se constatd. Daca ar fi o imitatie a oficialitatilor romane locale,
acceptarea lor pe piata ar fi intalnit serioase dificultati, caci, alaturea
de piesele bune, abuzul e prea mare in ceia ce prive0e greutatea,
forma 0 executia sculptural-epigrafica. Cat prive0e ultima moneta,
caracterul artei barbare in ceiace prive0e impodobirea capului mo-
narhului, este evident. De aceia, inclinam a le socoti ce produse ale
lumii barbare, pe care tarziu (finele sec. IV) regresul §i saracia de
numerar al banariilor romane, le-a ingaduit acceptarea pe piata impe-
riului, unde se 0. tezaurizeazà.
Bucure0i D. TUDOR

RESUME
On présente deux monnaies barbares de bronze (fig. A et B).
faisant partie d'un tresor monnetaire découvert a Sucidava (Celei
Romanati). Ce sont des imitations tres maladroites de monnaies ro-
maines du IV-e siecle. Une troisieme monnaie de bronze, du meme
fond de fouilles (fig. C) mais d'uri travail supérieur, s'eloigne
trop du modele pour en pouvoir préciser l'époque.

1 I. Nestor si N. Plopsor, in Germania, 1938, p. 33 si 11/111. si 1933, p. 272


si unn. Mai vezi I. Welkow, in Germania, 1935, p. 150 si G. Bersu, in Antiquity,
XII, p. 39.
www.dacoromanica.ro
IMITAIU BARBARE DUPA MONETE IndasERIALE TARzu 349

La presence des monnaies barbares dans un tresor monnetaire ro-


main, prouve que ces imitations ont été acceptees comme moyens
d'echanges dans les centres romains aux frontières de l'empire. On
l'explique par la crise de numeraire qui sévissait sur le marché romain
apres Constantin-le-Grand. La decadence technique des ateliers ro-
mains incapables de frapper des monnaies veritablement superieures
aux monnaies barbares y est aussi pour quelque chose. Les grands
marches du Danube, les marchands et les mercenaires qui venaient
de la Barbaria en Romania ont facilité aussi la penetration des mon-
naies barbares sur le marché romain.
Si l'on considere la situation politique de la Dacie Trajane aux
IV-e et V-e siècle, les auteurs de ces imitations de monnaies ne peu-
vent etre cherché que parmi les Goths.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A FOST UN SPATAR COMAN?
Problema relatiilor politice ale Moldovei cu Po Ionia a fost desba-
tufa. in numeroase studii speciale 1 si opere e sinteza 2, orientarea
Moldovei spre Polonia explicându-se de diferiti autori in felurite chipuri.
Cert este ca. vasalitatea Moldovei dateaza din 1387, child domnul Petru
Mupt presta juramânt de credinta regelui polon Vladislav Iagello la
Liov. Conform uzantei feudale, vasalul datora suzeranului shtv credinta,
sfat i ajutor. Problema aceasta a suzeranitatii poloneze a fost reluata
si complectata explicarea ei din punct de vedere juridic de d-1 Racovitä,
care i-a inchinat un documentat studiu 3. Aci vom gasi pe larg detalii
in ceea ce prive0e raporturile ce-au fost intre doninii moldoveni
regii poloni dela 1387-1432. Cele trei obligatii ce datorau domnii
moldoveni, in calitate de vasali, sunt explicate 0 exemplificate acolo
unde informatia bibliograficä Ii permite. In ceea ce prive0e obligatia
ajutorului in bani, asa cum prevedea dreptul feudal, vedem cal Petru
Mupt raspunde cat se poate de prompt. La trecerea de abia un an
(1388) domnul moldovean imprumuta pe Vladislav Iagello cu 3.000
de ruble, pentru care lucru i se amaneteaza Pocutia, Care nu e un fief
acordat vasalului asa cum s'a crezut 4 0 de aceea s'a gre0t cautându-se
originea vasalitatii moldovene in aceasta de observat apoi cà acest
lucru se intampla posterior prestarii de juramânt.
Iar a doua latura a obligatiei ajutorului contingente de osta0
dad. primii domnitori Petru 0 Roman stipuleaza in conditiile lor de
1 I. Ursu, Relaliile Moldovei cu Polonia pdnd la tnoartea lui Stefan cel Mare,
P.-Neamt, 1900; Condurachi, Suzeranitatea ungaro-polond §i efectele ei asupra
suzeranitdfil principatelor romdne pdnd la 1500, Cernauti, 1923; P. P. Panai-
tescu, La route comerciale de Pologne a la Mer Noire au moyen dge, in Rev. Isl.
Rom., III (1932), p. 172-193; C. Racovit5., Inceputurile suzeranitdfii polone
asupra Moldovei, in Rev. Ist. Rom., X (1940, p. 237-332.
2 A. D. Xenopol, Istoria Romdnilor, III, ed. III, p. 131; Coast. C.
Giurescu, Istoria Romdnilor, I, ed. IV, p. 504.
3 C. Racovita., studiul citat, p. 287.
N. Iorga, Polonais et Roumains, Bucarest, 1921, p. 79.

www.dacoromanica.ro
352 FI,. D. STANCULESCII

inchinare clauza ca * in teritoriile Lituaniei, Prusiei 0 tinuturile de


dincolo de Cracovia, unde din cauza departarii ostenii moldoveni nu
vor merge » 1, Stefan Musat nevoit ffind in 1395 sa ceara ajutor dela
suzeranul sau impotriva lui Sigismund al Ungariei, primeste conditii
umilitoare: o fägadueste ea nu va mai pomeni nici odata de Pocutia,
desi banii imprumutati nu fuseserà inapoiati, ca. ()stile moldovenesti
vor fi trimise sa lupte in ajutorul Poloniei chiar in tdri departate dincolo
de Cracovia, in Prusia cu cavalerii Teutoni » 2.
Aceasta obligatie luata. de Stefan Musat va trebui reinoitä de
Alexandru cel Bun, in timpul domniei caruia constatam ajutorul cu
forte militare date regelui Vladislav Iagello. <4 Alexandru cel Bun
spune C. Racovita a ajutat de mai multe ori pe Poloni in razboaiele
lor » 3. In 1410, in 1414 si in 1422, in legaturä cu acest din urma ajutor
avand relatii multiple si amanunte in cronicele polone.
Episodul acesta retinand atentia cronicarilor poloni, a fost relevat
0 povestit pe larg in toate studiile si operele de sinteza ce s'au ocupat
cu domnia lui Alexandru cel Bun. Ceeace e de remarcat si asupra acestui
lucru voi insista subiectul impunandu-mi aceasta, cd de0 toti
cercetatorii au pornit, cel putin asa arata bibliografia folositä, dela
acela§ unic izvor si nu in interpretare au gresit cum s'ar fi putut
intampla, ci au adaugat dela ei lucruri ce astazi nu se pot admite.
Dealtfel unul a fost cel care a introdus o persoana legendara in
acest razboi si ceilalti au primit fara ca sa controleze izvoarele polone,
fiindca dela acestea a intrat si in cele rotuane, lasand astfel sá se inra-
dicineze o pal-ere care astazi de toti e cunoscutd. E vorba de spatarul
Coman, care incepand chiar din clasele primare si secundare, pe peretii
acestor scoli atatarnand, a§a cum am vdzut aproape tori, Inca un tablou
ce reprezinta pe acest presupus conducator imbarbatandu-si ostasii la
Marienburg si pana. la Universitate se stie cà a existat un astfel de
viteaz dregator cu numele amintit.
Dintre cercetatorii acestei chestiuni, cei cari au adaugat persoana
spatarului Coman sunt: Picot si Bengescu 4, I. Ursu 5, A. D. Xenopol 6,
Ilie Minea 7 *1 d. Connstantin C. Giurescu 8.

1 M. CostAchescu, Documente moldovene§ti inainte de 'telan cel Mare, vol. II,


Iasi, 1932, p. 6o7-6o8; cf. P. P. Panaitescu, Mircea cel Bdtrdn, Bucuresti
(1944), P. 234.
2 M. CostAchescu, op. cit., p. 611-615.
3 C. Racovitil, stud. citat, p. 287.
4 E. Picot, G. Bengescu, Alexandre le Bon, Vienne, 1882.
6 I. Ursu, stud. citat,
' A. D. Xenopol, op. cit.
7 I. Minea, Principatele Romdne §i politica orientald a impdratului Sigis-
niund, Bucuresti, 1919.
8 Const. C. Giurescu, op. cit.

www.dacoromanica.ro
A FOST UN SPATAR CONAN? 353

Dintre cei cari au relatat acest rázboi nepomenind de spatarul


Coman dar n'au infirmat Parerea celor mai sus amintiti sunt: d. P. P.
Panaitescu 1, N. Iorga 2 Si C. Racovit5. 3, singur Nicolae Iorga incer-
cand intr'o notà minuscula se: inUture persoana sp6tarului Coman
dar nedocumentând, face ca parerea lui sã fie gratuita,.
Iatá acum in ordine cronologicà cum a intrat in istoriografia româng
aceastà persoand inexistentà. Cel dint51 care a introdus-o 0 a f Acut sä
aparä in lucrArile urmaloare ce s'au ocupat cu domnia lui Alexandru
cel Bun, sau pärti din domnie lucru ce pentru prima oarä se relev6
este Gh. Asachi, cunoscut de altfel ca pläsmuitor de legende a§a
cum bine spune biograful sdu R. Lovinescu 4.
Lucrarea lui « Lupta moldovenilor cu cavalerii cruceri la anul1423»(!)
Iaqi 1845, cum 0 tabloul luptei, pentru ea' tot el e autorul, dupá indi-
catfile lui pictându-se, le voiu analiza pe larg, dupä ce voiu pomeni
toate studiile i operele de sintezä in care a intrat aceastã legena.
Dup5. Gh. Asachi, D. Bolintineanu, fãrà sà pomeneasc5. de Coman,
face o poezie in 1859 chiar .cu acest titlu: <Lupta Moldovenilor
dela Marienburg » 5, adgogAnd in note cá folosWe pe Miron
logofátul (?).
Cel care amplific6 legenda lui Gh. Asachi e George Missail, care in
« Bdtaia dela Marienburg a 6, spune pomenind de ajutorul armat al
Moldovenilor : « in numär de zioo c5.15.ri ale0 sub comanda spatarului
Coman, o§tean barân, cdruntit in ràzboaie », iar mai departe adaog5.:
« pe langa spatarul Coman, Alexandru Vodä a ata4at o misiune de juni
curteni », referindu-se la legendarul Butu, pe care tot Asachi 1-a introdus.
Dela Gh. Missail, legenda trece la Picot 0 Bengescu cafi in lucrarea
lor Alexandre le Bon spun: « Alexandre avait envoye au secours
des Polonais, quatre cents hommes sous la conduite du späthar Comane.
Istoricii de dup5. Picot 0 Bengescu, de0 mentioneaza persoana spa-
tarului Coman, totu0 nu citeazA deal cronici, din care nu se vede
ins5, a fi un astfel de conducnor, cum voiu ardta mai pe urm5. 0 nu
citeazá pe acWi doi autori pentru a dela ei sá poti merge pe urmele
plAsmuitei legende. Aa de pild5. A. D. Xenopol in 1st. Rom. vol. III
spune: « Alexandru trimite fostului säu cumnat 400 de cálàreti sub
conducerea spatariului Coman * (sub. aut.), continuand cu detaliul
cunoscut al luptei (pag. 131). In notà aratä cá folosWe pe Dlugosz
Cromer 0 Ureche, indicatiile necorespunzand decat pentru Dlugosz.

1 P. P. Panaitescu, stud. cit., §i ace1a0, Alexandru cel Bun, Bucuresti, 1932.


2 W. Iorga, Istoria Romdnilor, IV, p. 7 i nota 4.
' C. Racovitä, stud. cit.
4 E. Lovinescu, Gheorghe Asachi. Viola fi opera. Bucuresti, 1921.

5 D. Bolintineanu, Bdtdliile Romdnilor, Bucuresti, 1859.


6 G. Missail in revista Traian, I, nr. 83 din 1869.
7 Picot si Bengescu, op. cit., p. 21.

www.dacoromanica.ro
354 FL. D. STANCDLESCU

Nimic de Picot si Bengescu, nimic de Missail si nimic de Asachi, lu-


cräri pe care desigur Xenopol le-a cunoscut.
Care sa fie cauza ea Xenopol nu le .pomeneste ? Sa fi avut si el oare
vreo indoiala asupra spätarului Coman si asupra verosimilitatii acestor
lucrari antecedente?
Dece atunci pastreaza persoana spatarului, care nici in cronica lui
Ureche nici a lui Dlugosz, pe care cel putin il citeaza bine deci se
pare cA 1-a folosit nici in a lui Cromer nu se spune nimic de Coman?
Mult mai probabil ca el a folosit pe Picot si Bengescu, dar pe care nu-i
citeaza, oprind din bibliografie numai cronicarii poloni, pentru ca
sa dea girul informatiei sale.
I. TJrsu, care consacrà in studiile de tinerete o lucrare speciala
asUpra relatiilor polono-moldovene, adoga si el pe spatarul Coman
citând pe Dlugosz pe care probabil nici nu I-a väzut ca si Xenopol
(studiul amintit).
De asemenea I. Minea in lucrarea sa « Principatele Rozndne si politica
orientald a impliratului Sigisnzund » Buc. 1919, folosind pe Ursu mentine
si el pe spatarul Coman. Desi mai tarziu ca profesor la Universitatea
din Iasi interpreteaza cronica lui Dlugosz pastrand data gresità din
cronica 1423 (editia veche) si putând sä constate lipsa lui Coman,
nu revine asupra celor ce spusese in lucrarea precedenta, lAs'and astfel
sà se creada mai departe in inexistentul conducator 1.
Mind destui inainte, cari n'au inlaturat aceastal legenda, studiile
lor cunoscute ca serioase si precise in51 refer in special la meticulosul
Minea 1-a facut si pe d-1 Constantin C. Giurescu sa admità pe spätarul
Coman 2 si astfel sa r am'ana ca un f apt cunoscut de aproape toti ca
ad evarat .
Din opera lui Xenopol a fost foarte usor sä treaca, asa cum spimeam
la inceput, in manualele de liceu si chiar in scolile primare.
La istoricii cari nu amintesc persoana spatarului si cari dupa cum
am vazut la inceputul comunicarii sunt putini, am putea sa adaogam
pe acei streini: Engel 3, Caro 5 si Golebiowski 5, Caro incercand sa res-
pinga acest episod asemeinAtor dupg el unei legende celtice.
Sa revenim acum la analiza lucfarii lui Asachi, en care ocazie voiu
canta sa arat si originea tabloului existent. Asachi, desi foloseste pe
Dlugosz al cdrui pasagiu il da in pomenita sa lucrare scrisä pe cloud
colothe in româna si franceza, adauga doua persoane legendare: pe

1 I. Minea, Informaliile rometne§ti ale cronicei lui Ion Dlugosz, Ia0, 1926,
p. 16.
2 Const. C. Giurescu, op. cit., p. 504.
2 I. C. Engel, Geschichte der Moldau und Walachey, I. Theil, Halle, 1864.
p. 118. Engel pastreaz& data greqita 1423.
' I. Caro, Geschichte Polens, III, Gotha, 1869. p. 544.
5 L. Golebiowski, Panowanie Wladislawa Iagiello, Warszawa, 1846, p. 297.

www.dacoromanica.ro
A POST UN SPATAR COMAN? 355

spätarul Coman 0 pe Butu, logodnicul Anei, fiica lui Alexandru cel


Bun. Persoana lui Butu ii retine mult atentia 0 pe langa adapgarea
ca participant la lupta dela Marienburg, ii folosqte drept motiv de
inspiratie in drama: « Turnul Butului » luata dupa legenda cu acelas
nume, pe care ne-o da in lucrarea mai sus amintita. Arnandoua acestea:
legenda 0 de aci drama ca 0 povestea cu spatarul Coman nu sunt
cleat plasmuiri de ale lui Asachi, crezand el ca este nevoie ca cetei de
Moldoveni dela Marienburg, care a starnit elogiile cronicarilor poloni
sa-i gaseasca tin conducator 0 acesta sa fie chiar spatar.
Unicul exemplar al lucrarii lui dela Academia Romana are lipsa
pag. dela 2-7 unde povestqte lupta, luata 0 amplificata dupa. Dlu-
gosz, iar in partea dela urma explicand tabloul arata : « Acest tablou
ecsecutat dupre proectul meu (sub. mea) s'au compus 0 s'au desinat
de polonul D. Lesler artist insemnat, iar de ghibaciul nostru compatriot
D. Baltazar Panaiteanu, elevul Academiei Mihailene s'au litografiat
cu o nemerire care märturisWe talentul 0 zelul sdu. Dinainte se vede
Coman congiurat de osta0i sad urmat de tanalrul Butu 0 avand la stanga
pe bravul sau pavezar. Dupg ce au rasturnat la pamant pe du§mani,
acest batran capitan se vede ridicand securea amenintatoare asupra
unei cete de cavaleri, ce cu barbatie se apara din toata vartutea. De
pe varful copaciului se vede un moldovan incordând ale sale sageti
omoratoare. Spre dreapta la pamant zace comturul (sic) incruntat sub
paza unui batran arma§. Pe la mijloc mai in fund se \rad curand (sic)
Moldovenii in minutul cand dau busta asupra cailor 0 Teutonilor, iar
in departare tabloul infatoeaza cetatea Marienburg 0 un vas plutitor
pe raul. *
In broura Alexandru cel Bun, lucrare publicata sub ingrijirea lui
Petre V. Hane§ in biblioteca Cdminul nu mai pomene§te de Coman ci
doar ca. « la anul 1423 (tot cu data gre0tà din cronica) un corpus de
Moldoveni a mers in contra cavalerilor Teutoni panã la tarmul marii
Baltice 0 se ilustreaza prin barbatia 0 prin maniera lor particulara
de a resbela » (pag. 13).
Dupa cum se vede tot el este initiatorul 0 dupa ale lui indicatii
s'a facut tabloul care desigur este acela ce in copii posterioare raspan-
dite de Casa 5coalelor il cunoastem 0 noi.
In legatura cu acest tablou cunoastem douà scrisori ale lui Asachi,
din care se vede interesul ce-1 avea pentru acesta 0 lamuririle ce da.
In scrisoarea din 12 Martie 1843 ii scrie lui Panaiteanu la München:
« ca. nu se poate un steag polonez intre cele moldovene, ca numai
Moldovenii au c4tigat aceastä biruintà dupa autorul polonez Cromer».
In alta scrisoare din 17 Dec. 1843 revine asupra tabloului 04 spune

1 Gh. Asachi, Lupla Moldovenilor cu cavalerii Crucieri la anul £423 (sic),


Iasi, 1845.

www.dacoromanica.ro 6
356 FL. D. STANCITLESCU

cum sa fie si inscrisul: o Lupta eroica a Moldovenilor cu cavalerii crucieri


dupa ideea lui Gh. Asachi, compus de Les ler, litografiat de Panaiteanu *1.
Ma' dar cum Gh. Asachi este plastnuitorul legendei 0 iatä ca. tot
lui se datoreste tabloul, care a rdmas pana in zilele noastre.
Si acum sa trecem la izvoare, din care se va vedea inexistenta acestui
spatar. Dlugosz cel dintai din cronicarii poloni povesteste acest eve-
niment 0 dela el va trece la ceilalti cronicarii poloni si romani. Pasa-
giul din Dlugosz este urmatorul :
o Valachi Wladislao Regi in auxilium missi, silivis tecti, Pruthenos
caedunt, fugantque.
[14221 Sub tempore eodem, woyevodae Moldaviae Alxandri gentes,
Valachi, in solatium (auxilium cod. Rosz) Wladislao Poloniae Regi
transmisae, quadricentorum militum numerum explentes, usque prope
Marienburg predatum, pabulatumque descenderant, praedasque age-
bant. Contra quos Cruciferi in forti militum qui in praesidio castri
Marienburgensis narabantur, exercitu erumpentes, illos invadunt. Qui
cum hostium numerum et vires suamque exiguitatem metirentur, in
desperationem versi rem fortunae committunt. Sumpsitque tune, post-
quarn suberesset, arma formido et, nemus proximum ingressi, equis
desiliunt, facilius, ut est natura et mos gentis, tecti fronde et ligno
pedestres certaturi. Cruciferi rati Valachos certam non simulatam
fugam capessisse et in Valachorum, existimantes (existimantiu cod.
Calv.) rem nullins negotii fore, armantur, cum et plures (complures
c. R.) eorum ex equis desiliisent, capturam. Verum Valachi vibrando
in hostes tela, tuti ipsi a telis, non secus quarn imberm mittunt, et tam
hominibus quam equis, frequenti proiections telorum vulneratis, plures,
etiam ex illis conficiunt, adeoque in Cruciferos invehuntur, ut primis
eorum ordinibus aut occisis aut captis, reliquos in fugam verterent. Sic-
que miro modo Valachi cum parva gentium suarum caterva, grandi hosti-
urn exercitu conflicto (profligato c.R.), ad stationes exercitus regii, oncesti
praeda in genti victores revertuntur in signum quoque victoriae, plures
notabiles captivos. Cruciferos videlicet de ordine item militares (milites
c. R.) stipendiareos et cives adductos Wladislao Regi praesentaret * 2.
Nimic la el de un spatar Coman, asa cum nimic nu va fi la Cromer 3,
Stryjkowski 4 siBielski 5; dela acesta la Gr. Ureche a, ale caror pasagii
1 I. Atanasiu, Corespondenfa lui Asachi, in Arta Romdnd, III (rgro), nr. 2,
110, P. 35-37-
2 I Dlugosz, Opera ornnia, ed. Przezdiecki, tom. XIII, p. 301-302.

3 M. Cromeri, De origine et rebus gestis Polonum, libri XXX, Basiliae, p. 719.


4 Stryjkowski, Kronika polska, Litewska, 1582, p. 554.
5 I. Bielski, Cronica polska, trad. de G. I. Nastase, in Cercet. 1st., I, p. 117 ;
cf. P. P. Panaitescu, Influenia polona in opera gi personalitatea cronicarilot Grigore
Ureche ,si Miron Costin, in Anal. Acad. Rom., Mem. Seq. Ist., serfs III, to m. IV.
3 Gr. Ureche- S. Dascfilul, Letopiselul idrii Moldovei, ed. C. Giurescu, Bu-
curesti, 1916, p. 26-27.
www.dacoromanica.ro
A FOST UN SPATAR CONAN? 357

nu le mai citez pentrucA sunt aproape identice, astfel ea se poate dovedi


dupa cum vedem inexistenta presupusului conducator.
Daca lasam la o parte izvoarele narative, a caror obiectivitate e
pusa uneori la indoiala i trecem la documente, care nu pot fi suspecte,
ele inregistrand o situatie prezenta i neavand de scop informarea
posteritatii a§a cum s'a intamplat en cronicele, vom constata acela0
lucru. Din anul 1422, anul luptei, avem trei documente interne dela
Alexandru cel Bun. Unul din 12 Martie, altul din 20 August 0 ultimul
din 25 Decemvriel,in care nu se gase§te niciun boier cu numele de Coman,
nici in lista boierilor fara titlu nici in lista celor en dregatorii.
In al doilea rand 0 cel mai puternic argument este ca demnitatea
de spatar nu e cunoscuta in Moldova cleat incepand cu anul 1434
Aprilie 24, cand apare pentru prima oara Dieni§ spatarul 2. In docu-
mentele urmatoare spatarul apare cu intermitentä, printre ei fiind
child Dieni§, cand Vlasin, Alexandru sau Petru aceasta probabil din
cauza ea era o functie nouä, care tindea sa mph' ceva din atributiile
militare stranse in maim vornicului.
In anul 1422 vornic in Moldova lui Alexandru cel Bun era Oana
ce detinea i functia de portar de Suceava. Mentiuni de Coman in do-
cumente inainte 0 in timpul lui Alexandru cel Bun, nu apar decal
foarte vag, de ii1dä satul lui Coman, sau unde a fost Coman, prof.
Costacheseu, editorul documentelor, considerand ca intemeietor al
satului Comane§ti jud. Bacau, pe acest Coman 8, .In 1428, Lille 8, apare
in document un Coman, cneaz de tigani 4.
In concluzie rezulta din cele mai sus aratate cal nu a existat un
spatar cu numele de Coman in lupta dela Marienburg. Deocamdata
pe baza izvoarelor cunoscute nu putem §ti cine a fost conducatorul
cetei de Moldoveni, care in lupta contra cavalerilor Teutoni au dat
dovada de o vitejie fail seaman, folosindu-se de obiceiul lor de a se
lupta, caracteristic Romanilor, vitejie remarcata i elogiata de croni-
carii poloni. Desigur un conducdtor trebue sà fi avut, aceastä impor-
tanta misiune neputand fi incredintata oricui, dar din nefericire nu
ne-a fost specificata a§a cum se va intampla mai tarziu cu persoanele
care vor conduce actiuni militare. S fi fost oare vornicul Oana, portar
de Suceava, atributiile militare fiind in mana lui? Ipoteza aceasta nu
o putem primi deoarece in acest an 1422 el apare ca martor in doe.
Dad.' ar fi fost conducator al cetei de Moldoveni trebuie sä lipseasca
din marturifie doe. lucru care nu se intamplä. In stadiul actual al cer-

1 M. Costachescu, Doc ..... I, Irt§i, 1931, p. 47-153.


2 Idem, ibidem, p. 382-388; cf. Const. C. Giurescu, Contribulii la studiul
marilor dregdtori in sec. XIVXV, Válenii-de-Munte, 1926, p. 126-127.
3 M. Cost'achescu, Doc... ., I, p. 64-68.
Idem, ibidem, p- 394-

www.dacoromanica.ro 6
358 FL. D. STAIsicuLESCU

cetärilor nu putem sà afirmam nimic. tin lucru insa ramane pe deplin


castigat : inlaturarea spdtarului Co man din istoriografia romana dovezile
infatisate ffind concludente.
Bucuresti. FL. D. STANCULESCU

RESUME
Nous sommes redevables a George Asachi d'une fiction grace a
laquelle des specialistes, des etudes de synthise aussi continuent de
mentionner le « spathar » Coman, commandant les contingents de trou-
pes envoyées par Alexandre le Bon a Marienbourg, en 1422, a l'aide
du roi Vladislav Iagello attaqué par les chevaliers teutons.
Les chroniques polonaises et roumaines ne mentionnent aucunement
ce personnage. Il en est également des sources contemporaines. L'ar-
gument péremptoire nous est fourni toutefois par le fait que la fonction
de o spathar » n'a eté introduite, en Moldavie, qu'en 1434, douze ans
apres la bataille de Marienbourg.

www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
NEAMUL LUI COLTEA DOICESCU, UN CTITOR
AL BISERICII COLTEA

Pentru cetitorul care s'ar intreba cui se datoresc inceputurile aezä-


mintelor dela spitalul Coltea se poate infat4a numele boierului muntean
din a doua jumatate a secolului XVII-lea, clucerul Coltea Doicescu.
Deoarece acest personagiu'a jucat un rol important in frAmânt'arile po-
litice ale vremii lui, cred el nu apare zadarnica i lipsità de sens o expu-
nere sumard asupra neamului acestui boier ialomitean, care 0-a legat nu-
mele de o splendidà oper5. bucuretean5. de caracter religios i filantropic.
Familia lui Coltea Doicescu este originara din satul DoicWi (Ia lo-
mita), a4ezare omeneascA dispgrutà sau existent6 asta'zi sub nume
schimbat. nrerea cã
1 acest sat al Doicetilor ar fi tot una cu DoicWi
din Dâmbovita este falsà, deoarece documente 2 din secolul XVII menti-
oneaa. satul Doice§ti ca fiind in hotar cu Bora 0 Ciulnita (Ialomita).
Apoi descendenti din Coltea clucerul Doicescu se gdsesc i ast6zi in Igo-
mita. Au avut DoicWii in acest judet de step i un schit, numit Cui-
bun 8 toponimie dispärutà, pe care Stana Doiceasca 1-a inchinat in anul
1726 4 (nu 1626, cum gre0t s'a spus) 5 mAnastirii Slobozi a lui Ianache.
Exprimatä de G. Nandri5 in Documente romdnegi in limba sleuth', din
nuindstirile muntelui Athos (1372-1658), Bucuresti, 1937, P. 84, x18.
2 Gr. Nandris, op. cit., p. 85-117. Interesantà apare prezenta in aceste
acte din anii 1613-1615 a onomasticului Bdrdgan.
3 Sat atestat docutnentar in anii 1620-1626, in vecinalatea satelor:
Doicesti, Ciulnita si Bora din Ialomi/a (cf. Nandris, op. cit., p. 116-139).
4 La x Febr. 1726, Stana Doiceasca, vdduva lui Dumitrasco log. Doicescu, cii
fiii ei:Radu pah. i Constandin,si cu: Dumitrasco, Chiiitá i Mihai,fiii lui Ranete,
nepo/ii lui Udrea pitarul, inchinau egumenului Paisie dela Slobozia lui Ianache
schitul lor Cuiburi, cu padurea pa.n5. in Ialomi/a i cu niste vii de l'angá Doicesti
(v. Arhiv. Stat., Mdndstirea Slobozia lui Ianache, condica 171, f. 81 v).
8 Gr. Nandris, op. cit., p. 118. S'a afirmat cá liii Coltea Doicescu i se spu-
nea t ot Viezuresti # (I. C. Filitti, ArItiva Cantacuzino, p. XXXI, nota t), dar

www.dacoromanica.ro
36o MISCELLANEA

Onomasticul Coltea 11 intampin documentar in i6og, and mosneanul


Co ltea din Popeni (Ialomita), fiul lui Coltea, vinde o sutà stânjeni de
movie altor mosneni, fiind fata la aldamas i Dandul din Doicesti 1.
Dupa zece ani, Danciu are titulatura de postelnic mic i iscaleste
un act alaturi de fratele sau Radu 2 In 1620, Danciu este aratat cu
dregatoria de vataf 3 ; la fel in anii 1623 i 1626 5. Alex. Voda. Ilias
(1627-1629) Ii acorda demnitatea de clucer, dupa cum marturiseste
un hrisov din 1628, dat lui Papa biv vel vornic Grecianu, in care Danciu
clucerul Doicescu este amintit aläturi de fratele sau, Radu, acum pos-
telnic mic41. Documente din 1634 7, 1636 8, 1639 9 0 I64I 10 arata pe
Danciu in aceeasi situatie de clucer, luand parte la felurite judecati
si alegeri de pamant. Pupa 1644 se pierde urma din acte a primului
inaintas de seamä din familia boierilor o ot Doicesti ». Pe Radu nu-1
mai intampin Inca din 1630 12.
Copiii lui Danciu sunt: Udrea i Collea. In 1630, cel dintaiu era
casätorit cu Neaga, fata lui Patru post. din Patarlage 13. Dupa noua
ani, sotii faceau o danie manastirii Bradu (Buzau) 14. Udrea se impo-
dobea in 1639 cu titlul de postelnic, iar in 1647 schimba cu acela
de sluger 15. In 1650 toti II stiau de clucer vi-1 gasim insotit de frate-sau

faptul nu este exact, caci s'a interpretat gresit un zapis din 1682, prin care
Danciu capitan Doicescu vinde mosie in Bucul lui §erban Voda Cantacuzino
(Gen. P. V. Nasturel, Genealogia Ncisturelilor, in Rev. pt. ist. etc., XIII, p. 79).
Danciu tinea in casatorie pe Ancuta din neamul boierilor Viezuresti (cf. G.
M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, Bucuresti, 1902, p. 52).
1 Nandris op. cit., p. 82. Danciu avea in 1630 un nepot, Milos logofatul (v.
Gen. P. V. Nast urel, Genealogia Ndsturelilor, in Rev. pt. ist., arh. §i. fil., XI, 1910,
13- 45), care ar putea fi identic cu Milos capitanul din 1664. Intr'un zapis dat
de Coltea Doicescu in 1650, iscaleste martor i Coltea sin Stan Popescul »
(v. Arhiv. Stat., M-rea Stobozia lui I anache, condica 171, f. 130 r.).
° §t. D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boeregi, vol.
Bucuresti, 1916, p. 6.
o Gr. Nandris, op. cit., p. 117.
° §t. D. Grecianu, op. cit., p. 214.
6 Gr. Nandri§, op. cit., p. 127-131.
o Gen. P. V. Nasturel, art. cit., in Rev. pt. ist., arh. §si filologie, XII, p. 19.
7 Arhiv. Stat., Episcopia Buzdu, condica 104, f. 28.
o Gr. liandris, op. cit., p. 562.
o Acad. Rom., ms. 4985, 1. 54-55-
" §t. D. Grecianu, op. cit., p. 434.
u La I Aug. 1644 hotarniceste mosia Mostistea-Ilfov (cf. I. C. Filitti, Arhiva
G. Gr. Cantacuzino, Bucuresti, 1959, p. I2).
12 Gen. P. V. Nfisturel, art. citat, in Rev. 0. istorie, XI, p. 45.
13 §t. D. Grecianu, Genealogiile doc., t. I, p. 259.
14 Al. V. Vasilescu, M-rea Bradu de pe Ni,scov, in rev. Biserica Ort. Rom.
LV (1937), p. 78.
1° 0. G. Lecca, Familiite boere§ti romdne, Bucuresti, 1899, p. 552.

www.dacoromanica.ro
NEAMUL LUI COI,TEA DOICESCU, UN CTITOR AZ, BISERICII COLTEA 361

Coltea vornicull, pe cand in 1651 iscalea fare: dregatorie: Udrea Doi-


cescu 2 In sangeroasa rascoala a Seimenilor i Dorobantilor, petrecuta.
la 17 Fevruarie 1655, cazu ucis i Udrea slugerul, alaturi de vistierul
Gheorghe Carida, banul Ghiorma Alexeanu, Draghici din Greci, Papa
Brancoveanu tatal viitorului Constantin Voda, pi alti multi boieri
nevinovati 3.
Collea, fratele Udrei, a avut o carierg mai stralucita deal sarmanul
sluger asasinat. In 1644 era postelnic 4, iar in 165o vornic 5, pentru ca
in 1655 sá salte la demnitatea de mare pitar 6, in clivanul lui Const.
Voda. Serban, pe care o pastreaza si in anul urmator 7. Nu stiu daca
el este acel boier Coltea, care prin 1659 se gasea printre pribegii ce inso-
teau pe Constantin Serban in Transilvania 9. Dar un lucru e sigur: in
1659, Coltea Doicescu facea parte din solia trimisg de Mihnea III Radu
la Poartg, pentru a afunda la turci pe batranul postelnic Constantin
Cantacuzino, solie netinuta in seama insa, deoarece trimiii fantasti-
eului voievod <furä scosi din divan cu mare rusine s 9.
Alungarea lui Mihnea din scaunul muntean i trecerea lui Gheorghe
Ghica din Moldova in Tara Româneasca au impus vornicului Coltea o
adaptare la imprejurgri, caci chiar din primele luni de domnie ale
norocosuhn albanez, el apare in sfatul acestuia ca mare comis i se
mentine pang la capätul acestei efemere domnii (Septemvrie 1661) 10 In
divanele respective, omul de candva al Mihnei, vrajmasul postelnicului
Cantacuzino, stà alaturi de baietii mai maH ai cinstitului boier, Dräghici
si Serban, care ocupa dregatoriile de mare paharnic i vtori logofát.
Cand locul nevolnicului Gheorghe Ghica fu ocupat de fiul sau,
Grigore, lucrurile se mai schimbara. Printre cei ce nu primira caftan
nou de boierie dela proaspatul domn se gasi i Coltea, desi cei doi Can-

1 Gr. Nandris, op. oit., p. 219-220; Arhiv. Stat., M-rea Slobozia lui lanache
cond. 171, f. 130 r.
Eforia Spitalelor Civile, arhiva contencios, carton negru 53, doc. ro.
a Letopiseful Tcirii Rumdne§ti, ed. St. Nicolaescu, in Rev. pt. 1st. arh. ,si filo-
logie, XI (2920), p. 156.
4 G. D. Plorescu, Din vechiul Bucure§ti, ed. 1935, p. 61.
6 Gr. Nandris, op. cit., p. 220.
6 Arhiv. Stat., M-rea Cotmeana, pach. 11/2.
7 Arhiv. Stat., Episcopia Buzdu, condica 104, p. 242-244.
8 N..Iorga, Studii i documente, IV, p. 57.
o Pentru toate acestea, cf. Letopiseful Tarii Rumdne0i, ed. Stoics Nico-
laescu, p. 164.
1° Cf. Divane din: 21 Ian. i66o (Magazin istoric, V, p. 350-352) ; 8 si 23
Martie (N. Iorga, Documentele Cantacuzinilor, Bucuresti, 2902, p. ; Acad.

Rom., ms. 3526, f. 6o); 17 Aprilie (N. M. VlAdescu, Din trecutul boierimii romd-
ne,sti, in Rev. Arhivelor, vol. I, Bucuresti, 1926, p. 234-235, nota 3, unde e
citat Pavel Colfea vl comis *); i i 8 August (Nr Iorga, op. cit., p. 242; Gen.
P. V. Nasturel, studiul citat in Rev. pt. ist., etc., XII, p. 23).

www.dacoromanica.ro
3 62 MISCELLANEA

tacuzini i§i pastrau demnitatile 1. Dar dupal o a§teptare de numai


cateva luni, Coltea reu§i sä ca§tige simpatia tanarului voievod i o
dregatorie mai ravnità, cluceria 2, pe care o detinuse Ghetea, fostul
negutátor de abale din Nicopole, a carui fiica, Maria, lua in casatorie
pe Serban Cantacuzino. Coltea se afla iar5.0 alaturi de Cantacuzini
0 de marii demnitari: Preda Buc§anu vel ban, Stroe Leurdeanu vel
vornic, Chirca Rudeanu vel logofat, Pana Filipescu vet spatar 0 Mare§
Bajescu vel vistier 3. Dar compania e efemera, caci la i Octomvrie 1661
hrisoavele pomenesc pe Badea vel clucer, i trec sub tacere pe Coltea 5
Faptul cà vlastarele postelnicului Cantacuzino se vad netulburate din
locurile lor, pare a marturisi ea' boierul Coltea platea acestora vechea
gre§ala de a fi parit pe tatäl lor la vizir. Tocmai in 1664, spre iarna
si pentru scurta vreme, el i§i reia locul in divan, avand aceea0 demni-
tate de clucer 5. E vremea cumplitei vrajma§ii dintre urma§ii postel-
nicului Cantacuzino, sugrumat la Snagov, i Grigora§cu Voda Ghica.
Clucerul Coltea apare sprijinind pe domn, in timp ce Postelnice§tii sunt
nevoiti sä apuce in graba drumul pribegiei B. Dar stapanirea lui Ghica ,
trädatorul turcilor in batalia dela Leva, nu mai putea continua, de aceea
domnul i§i lu sotia i fugi la Imperiali 7. Tara Romaneasca primi un
voievod nou, Radu Leon (1664-1669), in a cdrui domnie, favorizata
pada la o vreme de Cantacuzini, Coltea Doicescu este tinut de o parte.
Dad: boierul Coltea ar fi ajuns sa revada pe Grigore Ghica in a doua
domnie munteana (1672-1674), de buna seama cã acesta i-ar fi oferit
un caftan de invidiat, dar pe timpul cand Ghica revenea ameriintator
in scaun, Coltea nu mai traia. Ultimul document, care il arata in viata,
este din Octomvrie 1668 5. Probabil sa fi murit in anul urmator, caci

Divanul din: 4 si 26 Februarie 1661 (G. GhibAnescu, Sure1eti izvoade, VI, p.


85-86 ; Acad. Rom, ms..7.45.r, f. 23 ; Eforia Spit. Civ., arh. cont., cart. negru 120).
2 Primul document ce cunosc, in care Coltea figureath ca mare clucer, este
din ri Iunie 1661 (Arhiv. Stat., M-rea Radu Vodd, pach. XIX3/7).
Cf. divanele din 5 Aug. i 6 Sept. 1661 (Acad. Rom., ms. 2080, f. 90;
Arhiv. Stat., M-rea Radu Void, pach. XVIII/27).
Arhiv. Stat., M-rea Cotmeana, condica veche nr. 25, f. 12e r.
5 Hrisov din 4 Noemvrie (cf. Acad. Rom., ins. 3683, f. 154). In 1662, Coltea
iscAlea intr'un zapis al m-rii Tutana-Arges (Arhiv. Stat., M-rea Radu Vodd
pach. XIX bislio), iar in 2663 intArea cu prezenta lui un act dat de Radu
NAsturel (v. Arhiv. Stat., M-rea Cozia, netrehnice, pac. 11/39).
2 N. Iorga, Despre Cantacuzini, Bucuresti, 1902, p. LXXXLXXXI.

7 Stoica Ludescu, in Magazin istoric, IV, p. 364-365.


Arhiv. Stat., M-rea Radu Vodd, pach. XIX ter/18. In 2665, el semna
tin zapis alAturi de viitorul Antonie Vodá;figura mArturie in acte din 1666
(Iorga, op. cit., p. 69; Arhiv. Stat., M-rea Radu Vodd, pach. XIX. ter/13);
i§i lua hotarnici pentru mosia StAnesti-Ilfov in 2667 (cf. Acad. Rom., pach.
CLXXXIII/20) i iscAlea un act de vilnzare dat de Vlad post. Cocorascu lui
Mihalcea paharnic ot CislAu (v. Eforia Spit. Civ., carton nr. 5011).

www.dacoromanica.ro
NEAMUL LUI COLTEA DOICESCU, UN CTITOR AL SISERICII COLTEA 363

actul patriarhului Dositei al Ierusalimului, dat in Martie 167o 1, prin


care se confirma ca religiosul clucer a inchinat Mitropoliei, in zilele
lui Radu Voda Leon, bisericuta din Bucuresti fundata de frate-sau
Udrea slugerul, lasa sã se inteleaga ca acum el era asezat in rândurile
dreptilor.
Din casatoria cu Rada, fiica lui Calota banul Bozianu 2, Coltea
a avut pe: Danciu, Radu, Dumitrasco, Udrea, Necula i Anghelina.
a. Danciu era insurat in 168o cu Ancuta Viezureasca 3. In 1682
iscalea capitan 4, iar un zapis din 1685 il aratà ea disparut din viata 5.
A läsat in urm5.-i o fata, Ancuta 6.
b. Radu a avut de sotie pe Ilinca, fata lui Radu spätarul din Curti-
soara 7. N'au lasat urmasi. A purtat incepand din 1685 titlul de
spa-tar mic, cu care il intAmpin ultima data in 1703 2. Nu mai traia
in I7o6 9.
c. Dumitraqco apare documentar in 1672 fãrä titlu de boierie 10, asa
cum il gasesc si in anii urtnatori. In 1685 iscaleste ca logofat 11, cum va
continua sa faca toata viata, care s'a curmat dup5. 1708 12. A avut de
sotie pe Stana, iar copii pe Radu, Constantin si Ilinca Radu era pahar-
nic in 1719 si 1731 14, phrcalab in 1734 15. A avut fiu pe Dumitrasco.
Constantin n'a purtat titlu de boierie si a murit in 1752 fara urmasi 16.
d. Udrea clucerul semneaza in 168o un zapis prin care Serban Voda
Cantacuzino cumpard movie la Fäurei 17. In 1683 este citat logofat 15, in
1696 capitan 19, iar in 1705 pitar. Impreun5. cu frate-sau, Dumitrasco,

1 Cf. I. Ionascu, Documente bucureptene, Buc. 1941, p. 25-27


= I C. Filitti, Arhiva Cantacuzino, p. 31 nota; G. D. Florescu, Din vechiul
Bucurefti, p. 6r, n. 309.
3 G. M. Ionescu, Istoria Cotrocenilor, Bucuresti, 1902, p. 52.
4 Gen. P. V. Msturel, Genealogia Ndsturelilor, in Rev. pi. istorie, arh. si
filologie, XIII, p. 79.
5 Acad. Rom., pach. 'CXXXIX/131.
6 Idem, Ibidem.
7 I. C. Filitti, op. cit., p. 31 nota.
Acad. Rom., pach.
° Acad. Rom., tns. grecesc ix.
10 D. Furtung, Documentele moiei Ceptura din Prahova, Bucuresti, 1934,
P. 27-
11 Acad. Rom., pach. CXXXIX/131.
12 Arhiv. Stat., copie doc. particular din 19.1.1708.
13 Arhiv. Stat., M-rea Slobozia lui Ianache, condica nr. 171, f. 8o r.-8i V.
14 Idem, ibidem, f. 176 r. Cf. si copie doc. partic. din 5 Iulie 173r.
15 Idem, copie doc. partic. din 26 Mai 1734.
IS Idem, copie doc. partic. din 23 Oct. 1752.
17 Idem, M-rea Cotroceni, condica nr. 157, f. 122.
15 Idem, M-rea Cotroceni, pach. XXXIV/9.
19 Revista istoricd, IX (1923), p. 48-51.

www.dacoromanica.ro
364 MISCELLANEA

aruese m-rii Slobozia lui Ianache in Ianuare 1708 un codru de loc,


ea s'à se poatä abate apa Ialomitei « sà izbaveaseä m-rea de nanc5.tura
apei n 1. Este ultima data cand el se aratá ca fund in viata.
Udrea a avut un fiu, Ranete, care pare sá fi murit de tang". Acesta,
cAsg.torit cu Ilinca, a avut descendenti pe Dumitrasco, Chirita i Mihai.
La x Fevruarie 1726, Stana Doiceasca i fiii ei, Radu 0 Constantin,
in intelegere cu Dumitrasco, Chirit5. i Mihai, feciorii lui Ranete, nepotii
lui Udrea pitarul, inchina m-rii Slobozia lui Ianache i egumenului
Paisie, schitul lor Cuiburile, eu pàdurea pAn5. in Ialomita i cu o mosie
Slavica de 400 stânjeni 2.
In lune 1731 3, feciorii lui Dumitrasco Doicescu, Radu pah. si Con-
stantin, impart averea ramasä dela Radu spátarul Doicescu cu nepotii
lui Udrea pitarul, Dumitrasco, Chirita i Mihai. Se citeazá mosiile:
Doicesti, Latcoiu,4Ivknesti,9 adraboru,9 Maia,7 B5.tranii la munte,9 Lar-
ga sau Hamzul,9 Ciulnita, Goláseni, Slavica i7 pogoane de vie la Gorgan.
Se preeizeaza Ca locul din Bucuresti a ce e alaturea cu mAnastirea Col-
tea », s'a vândut manastirii cu zoo taleri. Acest act de impartea1ã este
semnat de erban starostea 10, Gheorghe al lui Vasile, Hagi Oprea,
Constantin logofatul si altii.

1 Arhiv. Stat., M-rea lui Ianache, condica nr. 171, f. 91-92 r.


' Arhiv. Stat., M-rea lui Ianache, condica nr. 171, f. 81 v.
3 Idern, copie doc. partic. din 5 Iulie 1731.
4 In Dicjianarul geogralic al jud. Ialomila, de I. Provian, Due. 1897, p.
179, gasesc mosia i phdurea Lascoi, in satele Perieti si Pribegi.
6 Cf. Diction/1m1 cit., p. 172.
' Poate Harapu, sat in comuna Bora (cf. Dig. e11, p. 156).
7 Probabil Mau; din Illov (cf D. Frunzescu. .Diclionar topografic p. 276).
Gasesc satul Batrilnii in Prahova, plaiul Teleajen (cf. Frunzescu, Dicf.
cit., p. 42).
Ar putea fi satul Amza, dependent de Ciulnita (cf. Die/. geografic al jud.
Ialomifa, p. 22.)
10 Acest Serban starostea este fiul lui Grozea, probabil cunoscutul cojocar
bucurestean care murise la 12.IV. 1702. In 1705 a murit i moasa lui Serban,
Marica, fiind ingropata in biserica Grecilor (astazi daramata, se afla intre Str.
Lipscani i biserica Stavropoleos). In Iunie 1707, Serban s'a logodit cu Sanda,
fata lui lane Kifala, iar la 8.11.1708 s'a insurat, fiind cununat de Serban Can-
tacuzino vel vornic. Acest boier de seam& muri la 3o.VIII.17o9. Cupetul Ser-
ban a avut o sofa, Maria, care s'a maritat cu Alexandru pah. la 28.11.1709.
Acesta muri la Albesti-Prahova in acelasi an i fu ingropat in biserica Ver-
gului. In Oct. 1709 muri si mama lui Serban, Stanca, de oftica, fiind inmor-
mintata la Sf. Gheorghe-Nou. Iar in Ian. 1713 muri i sotia lui, Sands. La
1 Sept. 1715, se recasatori la Brasov cu Maria, fiica lui Neacsu vornicul, cu
care a convietuit 2 ani i jumatate. Dintr'o insemnare a unui frate al sau,
aflain ca Serban starostea de negutatori a murit la 11.IX.1736 si a fost ingro-
pat in biserica Dintrozi, lhngä sotia lui Maria (cf. Acad. Rom., ms. 1320, ff.
ixo).
www.dacoromanica.ro
DIN TIPARITURILE ORIENTALE LA BUCURZ5TI 365

Neamul Doicetilor se prelungete prin fiii lui Ranete, Dunntra-,sco


0 Chirità, ca'ci Mihai a murit inainte de 1743 far& descendentä.
In Septemvrie 1746 1, DumitraFo 0 Chiritä paharnicul se plang
la divan in contra varului lor, DumitraFo logofatul de vistierie pentru
un petec de mo0e. Duntitrafco Ranete nu mai traia in 1752 2, pe cand
fratele acestuia, Chirita pah., are o viata mai lunga ce se intinde pane:
in 1779 8. Chirild pah. s'a insurat cu Anita 0 au avut o fiica anume
Calita, märitata cu Dan Brawveanu 4. AceOia au mai multi copii, cari
i0 zic Doicescu, dupa neamul mamei bor.
e. Necula Doicescu, mentionat postelnic mic in 1685 5, logoat in
1691 6, dispare fara urma0 dupà 1695 7.
f. Anghelina, sotia lui PatraFo Bucp.nu-Urziceanu, a avut urma..1
pe Barbu comisul. Ea traia in 1696 8.
In secolul XVIII au fost 0 alti Doice§ti ialomiteni, intrati in randul
oamenilor de tara. Pentru ca toti sà fie sco0 la iveala 0 identificati
este imposibil. Am urmarit, in träsaturi sumare, doar viata urma0lor
clucerului Coltea. Doice0ii actuali, dintre cari unii locuesc in Bucu-
re0i, au datoria sa cerceteze toate hartiile de familie 0 sä prezinte o
filiatiune documentata a neamului lor, care a dat in trecut cateva vlas-
tare viguroase 0 vrednice.
I. Iona.ycu

DIN TIPARITURILE ORIENTALE LA BUCURF4TI, IN


SECOLUL AL XVIII-lea.

Printre cartile cumparate in ultima vreme la Istanbul, am avut


norocul sa dam 0 peste un alt exemplar al treilea cunoscut din
Ceaslovul grecesc qi ardbesc, tiparit de Antim Ivireanul, cu cheltuiala
lui Constantin Brancoveanu, la Bucure0i, in anul 1702 °.
Exemplarul nostru, legat intre clonal solide scandurici imbracate
apoi in marochin cafeniu avand desene geometrice imprimate pe
piele pe prima coperta, in sensul lecturii arabe, adeca deschizand

1 Arhiv. Stat., copie doc. partic. din 17 Sept.


2 Idem, doc. partic. din 23 Oct. 1752.
3 Idem, doc. partic. din 23 Mai /779.
' Idem, M-rea Slobozia lui Ianache, nr. 171, f. 299 V.
5 Acad. Rom., pach. CXXXIX/131.
6 G. D. Florescu, op. cit., p. 62, nota 320 b.
7 Arhiv. Stat., copie doc, particular din 20 Martie 1695.
3 L Ionascu, Mdndstirea Tdrgfor, Bucuresti, 1938, pp. 42 **1 44, nota I.
' Vezi I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romdneascd veche, 1508-1830,
fasc. IV si V (1691-1716), Bucuresti, 1902, p. 442-447.

www.dacoromanica.ro
366 MISCELLANEA

(5' 3 '):TL,11/11itiki
Covi 11 L-41..a.11
* a*fL,iL ctvL.1 *LILY
cjt t_t 4v12,J
L!-cia j)1

JLL...
4,15eta-n7z-,, ecZeSt-MT-2;;ZS,Yee

.c.)\11

S!a.
JL1U
k1S55t25LriaMH

ivq!.31:oevsbla LA/J15. LbYSLil,


c:),1 t<all lAte,

, I if) ic.41 ..:44.424 Jp cjik'


14. 441-
LtLrn
(A)

Ceaslovul grecesc §i arabesc Bucuresti, 1702, p,

www.dacoromanica.ro
DIN TIPARITURILE ORIENTALE LA BUCURWI 367

aawx-xs.brytwans%;%awp.ba! RsA,
usb ay:'--T L.
13,1 'La ift LI [11 9 -.ILI 0 .a.S 1,0
.12.1;d1 L.:14 A"0L 1/4?-cyc(i)--
. -bJ)
,,'3111.- o (c,i.; .1!

34LL--a 041 Lj\isi * Lihi:4, L.74.;


LLY:4 Letx 0 ,_) 4131
e Al; _; ett01
tjtAii * Lio
AL_jS4i L5:Xnt..;.I,4
A
c4141 itzr, 4.Zit;
r.

croc.L.%ii)ve.=-a-:11 r4 .4).5.11 L),z-,D, jest*


Lpv .

L.J- et.,l4z,(,, LiJ 1

4411 t")IrP4176;1 0
.

* 41tRJ ' 4:!

ANI

F'h.f -..*

Ceaslovul grecesc i arabesc Bucuresti, 1702, P. 73z, coutinfind datarea tipäririi.

www.dacoromanica.ro
368 MISCELLANEA

cartea dinspre dreapta, se alla icoana Mântuitorului, din care insa


numai nimbul mai poate fi desluOt este in stare buna.
Poseda trei ex-libris:
a) In al-11)We, trasat de o mo.n5. care se vede ca nu era experta,
in a scrie acest alfabet: Kitab al-fakir Djabrd'il ibn Farhat al-Halabi-
(Cartea sarmanului Gabriel, fiul lui Ferhat din Aleppo)i.
b) In schimb, un Tare din Istanbul, Ahmed Hamdi el-Konstanti-
nevi, ibn-i Halil Efendi, care se numWe el-kadi, adeca o cadiul », in-,
semnand i anul in care a intrat in posesiunea « Ceaslovului » 1177 J2F.4`-
= 1763 /1764 A. D. Werne un scris talik foarte frumos 0, cu cer-
neala rosie i neagra, copiaza pe primele foi netiparite i ateva ca-
trene filosofice-religioase, tot in turce0e.
c) Pe ultima paginä goala, netiparita, e semnatura in grece0e:
KUptXXo; 'EXicp Oco5 'Apx.tercicrxorcoq Kova-ravs-tvourcasco; Mc;
' Pd.) plc lad Obtoulievtxk wr pc& px/c. 2
Exemplarul nostru este defect la inceput. Ii lipsesc 3 din cele
ii foi nenumerotate, care contin cele dou'l scrisori in grece0e i ara-
be0e ale fostuluitratriarh al Antiochiei, Atanasie, al car-or text gre-
cesc este reprodus 0 in Bibliografia romeineasca veche, impreunä cu tra-
ducerea româneasca 3. Ii lipsWe i foaia de titlu, prin urmare, care
lipsWe 0 din exemplarul Academiei Romane.
Pe ultima pagina a o Ceaslovului », 732, e urmatoarea exhortatie
numai in arabe0e, pe care o mai traducem odata aici, deoarece tra-
ducerea data de Bianu Hodos,p. 447 (de sigur dupà traducerea franceza.
a lui Picot, Anthime, p. 541, no. 21) nu este intru toate exacta:
o 0, cinstiti frati, care yeti ceti in aceasta carte binecuvântata I
Va rog i vä implor, eu, sarmanul truditor la aceasta tiparire, sa-mi
iertati toate cele ce sunt in ea gre0te ci nepotrivite, fiindca limba ara-
beasca imi este straina i fiindca stint, ca om, pacaltos i plin de
greseli. Caci nu este nimeni desavarcit, cleat singur Dumnezeu.
Primiti, aca dar, bunavointa mea i scuzele (in text gre0t: 'add, in
loc de 'Ian) mele, precum a primit Domnul Nostru cei doi bath ai
vaduvei. Caci daca Dumnezeu ne va ingadui o altä data sä tiparim

1 Cf. asupra celebrului Farhat Djarmanus (Germanos), Ign. Kratschkowsky,

in Enzyklopaedie des Islom, ErgAnzungsband, Lieferung 2, Leiden-Leipzig,


1936, p. 79-sq. Ferhat, episcop maromit crestin la Aleppo, a trAit intre anii
1670 si 1732 si a fost un precursor al renasterii moderne literare in lumea arabA.
A lAsat o sumedenie de scrieri clogmatice, polemice, teologice i istorice; insA
faima lui e mai mult de ordin literar si filologic.
SArmanul Gabriel * se pare cA nu s'a distins in mAsura in care s'a distins
tatal sAu.
2 Patriarhul aril a pistorit in prima jumAtate a secolului al XVIII-lea.
8 Aceleasi lipsuri le prezintii si exemplarul Academiei.

www.dacoromanica.ro
IMN TIPARITURILE ORIENTALE LA BUCURE,511 369

o alta carte, ne vom stradui sá punem mai multa grije i paza, dupi
masura in care ne va ajuta Domnul Nostru, a caruia slava sa fie
vecinica.
iertarea i mila lui sa fie pururea cu voi. Amin.
Tiparità in BucurWii cei bine pkiti (fi Bukarest al-muktmiyya)
din tara Ungrovlahia de catre Antimos ieromonahul, 4orgian de ori-
gine (al-Gurdji al-aft), in anul dela Christos 1702, in luna-Miiran cea
binecuvAntata 1
SfAr0tu-s'a cartea cu ajutorul Domnului robilor n.

* * *

Deoarece 0 in traducerea textelor turce§ti ale Inveildturei creqti-


nqti, tiparità in turcete i grece§te la BucurWi, in anul 1768 (Bianu-
Hodo 2, Bibliogralia, tomul II, pp. 184-188), s'au strecurat unele
inadvertente, dam aici inca odata traducerea intreprinsa in legatura
cu studiul d4ui profesor-Constantin C. Giurescu, Livres imprimis en turc
a Bucarest (1701 et 1768), care apare in numarul de fata al Revistei
IstoriceRomeine.
1. Foaia de titlu (Bianu Hodo p. 185):
« InvaNtura Creftineascd. Aici se gAsesc cartile care sunt trebuin-
cioase credincio0lor credinfei noastre ortodoxe, acelea a caror cunoa-
tere e obligatorie pentru mAntuirea orickui cre§tin. i in deosebi das-
cailii trebue sa le predea, prin intrebki i raspunsuri, copiilor cre-
tini. In vremea fericitului, inaltatului i preaputernicului, din mila
lui Dumnezeu cel Preamdrit Ioan Alexandru Scarlat Ghica Voevod, a
milostivuhii Domn al nostru, care stapAne§te intreaga Tara Româneasca 2
0 in noua tiparnita a neamului ortodox3, infiintatä sub milostiva
sa domnie; i pe timpul sfintiei sale Mitropolitului Ungrovlahiei, cin-
stitul Grigorie; 0 a fost tiparitä la Bucure§ti de care invatatul Gheorghe
fiu lui Constantin. 1768. Acum intAia oara fiind talmdcita 4, din limba
proastä greceasca pe limba turceasca 5, 0 a fost indreptata cu multä

1 Haziran este numele sirian, apoi turcesc, al lunii yunie.


2 Text: 1q)(3Acix lah.
3 Ortodoksos milletin, 4 a neamului ortodox *. Textul grecesc are: roil 'Op4o-
86k,ou rivou; Toiv `Pcoutdcov. Se stie cA, dui:4 ocuparea Istambulului de cAtre
Turd, Rum milleti, neamul grecesc * era condus i reprezentat de care Tatriar-
hul ecumenic din Panar.
tefsir insemneaz5. exegezA *, a comentariu 5 (al Coranului), deci tál-
macire *.
5 yaban romca dilinden, I din limba proasta greceascA *. Prin urmare, a proa-
stA nu era apanajul numai al limbii românesti in raport cu limbile a sfinte *.
Raportul, In cazul acesta, insi, era dela slug& la stApAn. Yaban insemneath
salbatic, incult, desert, prost *.

www.dacoromanica.ro
370 MISCELLANEA

luare aminte §i a fost pusa pe cele doua limbi spre folosul crWinilor
de catre ieromonahul Partenie Metaxopulos din comunitatea marei
mandstiri imparateti a Preasfintei (Fecioare) Sumela 1 ».
2. (Bianu-Hodo, p. 185-186):
Versurile
« Doamne, Dumnezeule, privWe din ceruri !
PrimWe rugaciunea poporului tau credincios !
DaruWe din mila ta putere trincipilor !
Fii cu grije fatà de cei afurisiti i biruie-i !
Da-le ani de-a randul tronul glorios !
fa-i sá ajungd la imparatie in divanul tau !
« Bucura-te, Maria Ta, fericit §i nobil,
Principe al meu, mai milostiv 0 mai vestit decat
Dumnezeu !
Preaslavitul Dumnezeu sa và tina pururea
Puternic 0 tare, prin porunca sa, pe tron,
Spre lauda i bucuria crestinilor
spre vecinicul be4ug al religiei islamului !
3. Prelala (Bianu-Hodo§, p. 186-187):
« Salutare cu iubire tuturor crWinilor ortodoc0, dela ieromonahul
Partenie !
Dorind de multa vreme sà arat fratilor mei cre§tini din pärtile
Anatoliei iubirea mea din adancurile mete inflacarate, pe cale duhov-
niceasca, nu mi-am putut ajunge scopul, decat acum (cand), prin mila
umand a Preaputernicului Dumnezeu, a fost infiintata de catre milos-
tivul Principe, inältatul i puternicul Joan Alexandru Scarlat Ghica
Voevod, stäpanitor al intregei Tarii Romane§ti, din marea lui dill--
nicie, tiparnità neamului cre§tin aceea pe care a adus-o aici Ioan
cu prisoselnica sarguinta i oboseala i marea cheltuiala a preainvata-
tului Gheorghe al lui Constantin, ca sa tipareasca felurite carti spre
indestularea crWinilor ortodoc0 iar eu, vazand aceastà slujba cu
chip dumnezeesc, am ldsat la o parte orice altà treaba 0 am intrat
in tiparnita, ca sa-i indestulez pe fratii mei dupa putintele mele. Si
§tiind eu Ca voi, din pricina ea nu pricepeti limba greceasca, nu cunoa-
teti cum se cuvine lucrurile trebuincioase ale credintei, de aceea tal-
macind eu aceasta carte numita « Hristianiki Didaskalia », adeca # In-
vatatura Cretineasca *, am dat-o la tipar in cele doua limbi, ca in
felul acesta orice cre§tin sá fie in stare sà invete cele mai de seama
canoane ale Sinodului 2 din religia noastra ortodoxa, pentru mantuirea

I Ultima frath: Acuntl intAia oath...* nu existA, bine inteles, in textul


grecesc, care nu se adresa Vrecilor de limb& turceasc& din regiunea Trapezun-
tului. Asupra acestei chestiuni cf. articolul d4tii profrsorC. C. Giurescu.
2 Text: aviap granit5, hotar *, fArA niciun sens (turc. sinir).

www.dacoromanica.ro
UN A$EZAMANT MONAHAL PENTRU MAN:STIREA SLATINA 371

sa, adeck credinta, speranta, iubirea i faptele bune i cele §apte taine
ale sfintei noastre biserici i ma.rile praznice, precum i celelalte obli-
gatiuni.
Deci sã titi ca nu voi pregeta deloc de a talmáci 0 a da la tipar
diferite carti. Iar dacà limba mea e cumva slaba i cu greeli, va cer
iertare tuturora, cad numai Dumnezeu Preamaritul nu grete.
iara0 va rog ca aceastä carte duhovniceasca oferita voua din aceasta
iubire a mea adanca, de0 e mica prin intindere, sà o cereti ti s o pri-
miti ca pe una mare prin cuprins i sal o cetiti mereu intre voi i sa
o predati copiilor vWri, incat ei sá devina persoane folositoare lui
Dumnezeu Preamaritul i oamenilor.
Iar istoria infiintarii marei manastiri a Preasfintei Fecioare dela
Sumela ce se afla la Trapezunt, imparateasca i patriarhiceasca a Dom-
nului Stapanitor, aa cum am aratat-o la sfar0tu1 acestei carti, i-o
inchin ei. i cetindu-i necontenit marea « efchiel » cu credinta, s'o gà-
sim pe ea aici sprijinitoare i ajutatoare, iar in ziva judecatii de apoi
sá gasim satuitor cuvantul Domnului Dumnezeu cel Preamarit, cu
rugamintea fierbinte (ca sä ne pima) de-a dreapta insu0 iubitorului
Fiu al lui Dumnezeu. Amin ».
Istarithul, Noemvrie 1945.
Aurel Decei

UN ASEZAMANT MONAHAL PENTRU MANASTIREA SLATINA

La 15 Noemvrie 1794 se stingea in manästirea Neamtului, fericitul


Paisie Velicicovschi 2, cel ce deOeptase la o noua viata monahismul
nostru romanesc. Ucenici de ai sal ajunsera curand in multe din mána-
stirile tarilor romaneti 3, ducand cu ei duhul eel nou de vieata calu-
gareasca, in care practica neintreruptä a « Rugaciunii lui Iisus » ocupa
primul loc.
Spiritul eel nou cucerise chiar pe unii dintre domnitorii notri. Ast-
fel in Tara Romaneasca, Alexandru Voda Ipsilante (1774-1782), in
Mai 1776, deci chiar in vremea cand Paisie era Inca in vieata, hotari
ca in « obitejitii * sa nu intre decal cei « ispititi cu cercarea cuviincioasd,
de vin adeca cu gand de spasenie », oameni intregi la minte, fara. « in-
curcatura ali§veri§urilor », neravnind altà mancare decat « cea proasta
lesne ca§tigata, a obOii », nici alte vestminte cleat « cele saracWi

1 Text ; Elincnvi) rugAciuneac


2 Protoiereul Serghie Cetfericov, Paisie stareiul Mdndstirii Neainfului din
Moldova, trad. de Nicodim Patriarhul RomAniei, ed. II, 1943. P. 345; N. Iorga,
Istoria bisericii romdnefti, vol. II, ed. II, Bucure§ti, 1932, p. 178.
3 Pentru inriurirea lui Paisie asupra monahismului, v. S. Cetfericov, op.
cit., tabela dela sfar§it.
www.dacoromanica.ro 7
372 IHISCULLANEA

lesne cumparate *, neparasind manastirea i neprimind la ei pe ni-


meni cu s cantece lume*ti sau necuviincioase fapte 1.
Nu numai domni insä iau asemenea masuri, ci ii unii din ierarhii
tarilor noastre. A§a mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei ( t 18
Dec. 1846), cel prins in mrejele paisianismului, la 29 Mai 1813, intoc-
me*te un astfel de a.,sezamant pentru manästirea Slatina, ctitoria lui
Alexandra Lapuvieanu.
Acest wzamant, care trebuia sa se pazeasca in manastire a in toata
vremea fag stramutare*, cuprinde 7 4 ponturi * 0 se gase*te intr'o
Condica de ie0ri a Mitropoliei Moldovei * dela anul 1803 inainte s pa-
strata azi in biblioteca Sf. Patriarhii.
In a pontul intai se indeamna toti « care se aflä petrecand * in
manastire sa urmeze o intocmai vietii ca1ugare0i a, a4a cum invatase
fericitul Paisie. Se opresc monahii sä facä adunari in chilli, ca sa nu
se dea la a multe vorbe netrebnice i vatámatoare de suflet a 0 sä alba
mancare i bautura osabite *, caci sunt « precenuitoare stricaciunii si
nepotrivite la vieata calugareasca a. Dupa moda paisiana se cere pa-
rintilor a merge la beseareca in toata vremea rugaciunii », scutin-
du-se doar in cazul cand s'ar intampla sa patimeasca de vreo boala »;
sa sävareasca « cu dragoste I cu toatà sarguinta pos1uaniiIe, ce le vor
fi incredintate *, iar in vremea liberä sa §ada in chilii, cetind carti o fo-
ositoare de suflet *, lucrand cu mainile i sfatuindu-se cu duhovnicull lor.
a Pontul* al doilea prive§te masa calugarilor din manastire, care
se cade sa fie la a trapeza deop§tie *. Nu se admit mese deosebite, « pe
la chilli a, decal in cazul cand un parinte este bolnav i atunci numai
cu incuviintarea staretului.
In 4 pontul urmator se vorbWe despre bucate. Ele trebue sa se
faca 4 de opOie a. In zilele de praznice impäräte§ti din a ca§legi a sa se
dea trei feluri ; Lunea, Miercurea i Vinerea douà feluri de a bucate
nscate a ; iar in celelalte zile de peste saptamana « frupt alb * de douà
ori cite doua feluri. In timpul postului, la praznice imparate§ti, sá se
manance tot trei feluri de bucate ; la sarbatorile cu deslegare de vin si
untdelemn cate douà feluri a a cu oloiu ; iar Miercurea i Vinerea mo-
nahii sä manance o singura data.
Al patrulea a pont a arata cä painea monahului trebue sä se facà
de gram a in doug cu secara a, sau a o parte gran i o parte papu§oi a.
Se oprWe a se face paine d n gran curat pentru trapeza de oNtie.
Prin al cincilea a pont a, a§ezamantul oprete a se mai primi cineva
in manastire peste numarul parintilor vietuitori i fail a randuire »
de sus. Fara aceasta randuire sa nu se primeasca nimeni. De va vrea
cineva sá ramana in manastire a mai mult cleat doua-trei zile, sä nu se
ingaduiasca. a.

N. Iorga, Studii i Documente, V, Bucnre§ti, 1903, p. 551-555, nr. 4 ;


acela§i, Istoria bisencil romdttelti, II, p. i80.
www.dacoromanica.ro
DOUA TOPOARE DE MATRA DIN JUD. GORJ W ARGER 373

Al §aselea pont * opre$e pe monahi a tine la chiliile lor copii « supt


niciun nume*.
Ultimul «pont * al §aptelea cere parintilor sa nu supere ma-,
nastirea, in ceea ce privWe intretinerea §i imbracamintea, cad li s'au
randuit lefi « cat s'au socotit sal le fie indestul pentru un an*.
In sfar§it, in partea finala se cere ca acest a§ezamant sä se urmeze
intocmai de fratii din manastire. Cei ce-1 vor pazi, vor avea rasplata
dela « milostivul Dunmezeu*; cei ce nu se vor impaca cu prevederile
lui, sunt slobozi 4 a merge unde Dumnezeu ii va indemna *1.
Nicolae I. erbdnescu

DOUA TOPOARE DE PIATRA NEO-ENEOLITICE DIN JUDETELE


GORJ *I ARGE,5
TOPORUL DIN GORJ 2
In colectiile muzeului caminului cultural N Murmurul Jalewlui *
din satul Campofeni, jud. Gorj, am pastrat din 1937-39 un topor de
piatra, care mi-a fost dat de sateanul Constantin Niculescu.

Relativ la conditiile de descoperire ale acestui obiect, Constantin


Niculescu mi-a spus ca 1-a gasit in timp celi sapa prunii din dealul zis
1 Biblioteca Sf. Patriarhii, ms. nr. 31 (nepag.).
1 Ambele obiecte le-am donat Muzeului National de AnichitAti din
Buciireqti, In luna Mai 1945 (Reg. inv. 186/945)
7*

www.dacoromanica.ro
374 MISCELLANEA

t Curaturi * ce se afla in partea de vest a satului Campofeni, la o depar-


tare de circa I % km. Timp de 3 ani a pisat sare cu el in piulitä. Locul
unde 1-a gasit e o livada de pruni.
In anu119391-am prezentat d-lor prof. Const. C. Giurescu si. dr. C. S.
Nicolgescu-Plopsor 1. Iram prezentat dui:a aceea regretatului profesor
Ion Andriesescu, care 1-a pastrat in colectiile Seminarului de Preistorie
si. Arheologie dela Pacultatea de Litere si. Filosofie din Bucuresti,
unde ?risk din nefericire, in urma bombardamentului aerian din Aprilie
1944, a suferit o ardere, impreunä cu o parte din colectii.
Roca din care e compus acest topor pare a fi gresie si poate sal fie
din muntii Gorjului, sau din pietrile vreunui rau din Gorj.
Dimensiunile toporului sunt urmätoarele: lungimea = 21,2 cm;
fata superioara plana = 19,7 cm; fetele laterale drepte = 5,9 cm ;
5,2 cm; fata superioara Ian: de = 6,5 cm; fata inferioara lath' de = 6,1
cm; partea superioara a cefei = 5,8 cm ; partea inferioara a cefei = 4,8
cm; lungimea taisului pe coarda = 7 cm ; lungimea taisului pe arc
= 6,2 cm; diametrul maxim al gaurii cozii (partea ventrala) = 2,9
cm; diametrul maxim al gaurii cozii (partea dorsala) = 2,4 cm; greu-
tatea = 1.700 kg.
Obiectul are ceafa plata rectangulara, putin asimetrica. Mai latal
la partea superioara (5,8 cm) si mai ingusta la cea inferioara (4,8 cm)
(vezi fig. 1 c).
Taisul usor convex; fata superioard plana (19,7 cm) ; cea inferioara
usor concava (vezi fig. 1 b).
Fetele laterale sunt drepte (5-9 cm ; 5,2 cm) ; fata superioara ceva
mai lata cleat cea inferioara.
Gaura transversala, mai latä la fata superioara si mai ingustä la
cea inferioara. Prezinta urme de slefuire pe tais 0 pe ambele fete late-
rale.
Pe restul fetelor e sgronturos, afara de cateva portiuni de pe fetele
laterale dinspre ceafa care sunt netezite. Prezinta stirbituri pe o parte
din lungimea taisului 0 cateva sparturi pe fata inferioarä la intersectia
cu una din fetele laterale pe o portiune de langa tais. Peretii ambelor
fete superioara si inferioara sunt mai mult sau mai putin drepti.
Suferind o ardere secundarä din cauza bombardamentului, prezinta
urme de arsuri care se observa, chiar la o spartura de pe fata superioara
Unà gaura transversala si Orli inegrite (vezi fig. I a). Tot din acest
motiv actualmente 'este foarte friabil, rupându-se chiar dela mijlocul
gaurii pana la ceafä. Cele doua fragmente au fost intregite la Muzeul
National de Antichitati din Bucuresti.

1 D-1 N. Plopsor e de pkere, a acest obiect ar fi din muntele Gornitelu


de lfingl Schela-Gorj, unde "in epoca neo-eneoliticd, era un adevdrat atelier
de topoare de piatrd.

www.dacoromanica.ro
DOIJA TOPOARE DR PIATRA DIN JIM. GORJ 5I ARGES 375

E probabil ea acest topor sa fi fost folosit ca fier de plug. Exemplare,


mai mult sau mai putin inrudite cu tipul nostru se intalnesc in Basa-
rabia de Nord 0 in nordul Europei. Citam de ex: unul gäsit la Bredow
(Stettin-Pomerania) 0 altul in Treptow-Pomerania 1.
In timpurile preistorice la plugurile de lemn se intrebuintau pentru
lucratul pamantului ca R fier de plug » aceste topoare.
Toporul prezentat in randurile de fata dateaza din epoca neo-eneo-
Erica.
Asemanator toporului din Campofeni-Gorj, d. N. Moro§an a prezen-
tat in 4 Bul. Muzeului National de Istorie Nationala din ChiOnau »,
Nr. 7, 1936, un # topor ciocan * de piatra Omit (grezie) gasit la Za-
stanca in valea Bechir langal Soroca. D-sa a4eaza acest topor in catego-
ria vechilor, « fiare de plug » 2.

TOPORUL DIN ARGE4

Al doilea obiect preistoric a fost gasit de locuitorul Ion Marinescu-


Valsan pe malul garlei Valea Butii, afluent al Valsanului, in satul Ma-
lureni jud. Arge

Odata cu acest topor-ciocan, au fost gasite Inca douà topoare la fel


0 cioburi de vase pe care « nu le mai gasWe ». Acest topor e un tip comun

1 Otto Kunkel, Pommersche Urgeschichte in Bildern, Stettin, 1931, Tafel-


theil, pl. ir, fig. ro si pl. 20, p. 34 jos.
2 I. Nestor, Rev. 1st. Romdnd, 1940, p. 418.

www.dacoromanica.ro

t
376 MISCELLANEA

0efuit din neo-eneolitic i e format eventual din grezie de Kliva, ma-


terial de pe valea Teleajenului i eltre Est, urmand bratul Carpatic.
Panà In prezent o analiza petrografica a acestor douà topoare nu s'a
facut.
Dimensiuni: lungimea linii de mijloc = 15,3 cm; fata. superioara --
14 cm; fata inferioara = 13 cm; latimea tairlui in coard61 = 5,5 cm ;
latimea tairlui in arc = 5,9 cm; grosimea buzei tiultii = 3 mm;

\
latimea la fata superioara in dreptul gaurii = 4,4 cm; latimea la fata
inferioara in dreptul gaurii = 4 cm; latimea la fata lateralä superioara
= 4,6 cm; latimea la fata laterall inferioara = 4,3 cm; diametrul
gaurii partea superioara = 2,3 cm; diametrul gaurii partea inferioara
= 2 cm; muchea arcuita MAI de i cm; greutatea = 600 gr.
Sectiunea rectangulara. Fetele laterale sunt ascutite. Ceafa foarte
ingusta i neascutita, urr convexa i oblica.
Prezinta urme de 0efuire cu sgarieturi i mici sparturi pe fetele
laterale. Stirbituri pe o mare parte din lungimea tàiu1ui. Gaura trans-
versalä este indoitä (vezi sectiunea fig. 2).
Vasile Ciirdb4

NOTE GENEALOGICE

In istoriografia romana constatam publicati doi arbori genealogici


ai familiei Merirnu, primul ii gasim in lucrarea d-lui Octav G. Lecca
4 Genealogia a Ioo de case din Tara Romaneasca 0 Moldova* (Buc.,
1911), iar cel de al doilea in opera d-lui I. C. Filitti « Arhiva Gh. Gr.
Cantacuzino (Buc., 1919).
Pe baza unui document inedit putem face urmatoarele completari
0 rectificari in ceea ce privWe penultima i ultima generatie a acestei
familii, azi stinsa.
D-1 I. C. Filitti a stabilit ca Staico Merirnu, paharnic intre 1674
0 1679, care a sfax0t spanzurat din ordinul lui Constantin Voda Bran-
coveanu, a avut trei fii, pe Freda, pe Badea i pe Constantin.
www.dacoromanica.ro
NOTE GENEALOGICE 377

D-1 Filitti inseamna ca Preda a fost logofat 0 cä a murit in 1720,


iar ca Badea a fost capitan de Ro0orii de Vede in x721, in timp ce pe
Constantin il qtie casatorit cu Ilinca.
Documentul inedit din 8 Martie 1720 prin care Stanca Meri§anu
darue0e nepotului ei Tudor a patra parte din mo0a sotului ei din Me-
ripni, ne desvalue cateva informatii interesante. Asftel constatam ca
aceasti Stanca Meri§anca a fost sopa lui e Badea capitan Meripni *,
care era mort la 8 Martie 1720, ea flind vaduva ; aa cä nu vedem cum
Badea Merisanu mai putea fi capitan de Ro0ori de Vede in 1721. La
sfar0tu1 documentului Stanca Meri§anca da in grija nepotului ei Tudor,
care dupà cum inseamnä 0 d-1 Octav G. Lecca in arborele s5.u, este
fiul fratelui lui Badea, Constantin, biserica in care se aflau ingropati
sotul ei 0 cei opt copii ai sai.
Putem conclude pe baza acestui act ea Badea a luat de sotie pe
Stanca 0 ca a avut opt copii, care ea 0 el ,erau morti la 8 Martie 1720.
Actul ne mai da informatia c5. Iordache Mer4anu, nepotul Badei
Meri§anu, cum constala 0 d-1 Filitti, iar nu fratele lui Constantin cum
gre0t inseamna d-1 Octav G. Lecca, deoarece in document gasim cu-
vintele e fäposatul nepot Iordache Meri§anu*, era mort 0 el la 8 Martie
1720.
Intr'un alt document pe care 1-am cercetat 0 care se afla ea 0 pri-
mul intre actele mo0ei Doagele (jud. Teleorman), gasim informatii
noi asupra filiatiei familiei Berindei. Singurul arbore genealogic al ace-
stei familii a fost publicat in lucrarea hii Stefan D. Greceanu, I( Genea-
logiile documentate ale familiilor boere0i *. In acest arbore St. D.
Greceanu nu inseamna legatura dintre cei doi copii ai lui Badea Be-
rindei, lane 0 Ilinca, cu Matei Postelnicul Berindei, dela care insá au-
torul constatai filiatia pana in secolul al XX-lea. Adiata din 28 Iulie
1782, pe care am cercetat-o, prin care lane Berindei lasa mo§tenire
nepotului sau « de frate bun * Matei mo0i1e sale parinte§ti 0 cele mo-
stenite dela sora sa Ilinca, sotia lui Constantin Meri§anu, ne desvalue
faptul ca Matei Postelnicul Berindei era fiul unui frate bun al lui Iane
0 al Ilincai, fiu ca 0 ei al lui Badea Berindei.
Dan Al. Berindei

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RECENZII
Diann Ion si Simonesen Dan, Bibliografia romdneascd veche 1508-7830,
t. IV Addogiri i indreptdti, Bucuresti, 1944, XVI + 376 p. in 40, f. p.
Cu acest al patrulea volum, urmand celui de al treilea, aparut in 1936, d. Dan
Simonescu duce la bun sfarsit, In conditii remarcabile, opera inceputá acum o
jumatate de veac de Ion Bianu. E una din putinele publicatii ale Academiei Ro-
mane care a avut norocul sà fie terminata. Catalogul manuscriselor romanesti,
de primordiala insemnatate, va mai astepta, probabil, Inca decenii; cat despre
Dictionarul limbii romane, judecand dupá viteza de pana acum, poate ca, peste
o slag de ani, stranepotii sa-i vaza ultima fascicold. Cu privire la acesta din urma
se adevereste odata mai mult proverbul francez: e le mieux, l'ennemi du bien ).
Volumul IV al Bibliografiei cuprinde 491 de tiparituri noi, care nu figureaza
in volumele precedente, I 1496 de tiparituri vechi, la care se fac indreptari sau
se dau lamuriri. Unele din tipariturile noi au o insemnátate deosebita; in afara
de cele relevate de d. Simonescu in e Lämuririle * introductive, semnalez Pro-
schinitarul * tiparit la Bucuresti, in 1701, care e cea dintdi carte din hone tipciritd
in limba turcd. Inteadevar se considera pana acum drept cea dintai, Dictionarul
lui Vankulu,limprimat la Stambul in 1729 de Ibrahim Miiteferrika (Vezi Const
C. Giurescu, Livres turcs imprimds a Bucarest (I701 et 1768) in acest numar).
Tiparul romanesc poate revendica deci cinstea de a fi imprimat cea dintai carte
turceasca, dupa cum tot la noi s'a imprimat i cea dintai carte bulgareasca (Chi-
riacodromionul din 1806, la R.-Valcea).
Cu privire la tipariturile noi, trebue sa se adaoge, la o eventualá noud editie
a volumului IV, si harta Moldovei, de Dimitrie Cantemir, imprimata in Olanda,
la Amsterdam, In 1737, si descoperita de Gheorghe Vâlsan in depozitul de hárti
al Bibliotecii Nationale din Paris, dupa primul rázboi mondial (un alt exemplar,"
complet, se ail& la British Museum; asupra lui pregatesc un studiu). Cred de
asemenea cA ar trebui adliogata i harta aromanului Rhigas infatisand, in ca-
drul sudestului european, Muntenia si Moldova. Cu privire la harta Stolnicului
Constantin Cantacuzino (p. 27, nr. 33), tiparita. la Padova, in 1700, observ cä ea
cuprinde nu numai rauri, munti, dealuri, localitati i manastiri, dar i paduri,
minerale, poduri i fantani; indica de asemenea asezarile boieresti, fiind mai
bogata decal harta lui Dimitrie Cantemir.
In legatura cu hrisovul lui Stefan Cantacuzino (p. 42, nr. 52), privind scu-
tirea de dad a preotilor, cifra de 8o (optzeci) de ughi anual reprezentand poclonul
care Mitropolit sau Episcopi este, incontestabil, o eroare facuta, fie la lectura

www.dacoromanica.ro
380 RF,CENZIL

hrisovului (mai probabil 1), fie la imprimarea volumului IV. Un asemenea poclon
anual, de cap de preot, ar fi insenmat o dare strivitoare; ea nu concordá cu cele-
lalte qtiri pe care le avem asupra indatoririlor fiscale ale clerului. Observ dealtfel
cA inteo copie ce posed de pe amintitul hrisov al lui Stefan Cantacuzino, poclonul
e fixat la numai r (un) ughiu de preot anual. Iatit pasagiul respectiv: sA fie
slobozi de acum inainte toti preotii i diaconii tarn de toate dajdiile ce au avut
ruptoare cu hrisoave de la alti domni mai dinainte sl n'aibä a plAti de acuna
nainte nimic, ci numai s aibA a da, In toti anii, poclonul cel obi§nuit prea sf in-
titulni Mitropolit §*1 celor doi iubitori de Dutnnezeu episcopi... pe an po ug. s
de preot, lard nu mai mull BAnuesc cit prima Merl a particulei slave po (cite!)
a fost luatA drept cifrA §i cum n = 8o, s'a ajuns la aceastit sumA exorbitantA de
8o nghi sau galbeni.
In reproducerea Prefetei Psaltirei tipAritii de Chesarie episcopul de Rtonnic
in 5779, (p. 257; nr. 423), s'a strecurat o gre*a1ä de tipar: in loc de s plantele
ceriului trebue, evident, planitele ceriului *; pentru forma planitd, trimit la
Bibliograjia romdneascd veche, vol. II, p. 234.
Aceste observatii de detaliu precum i altele peste care trec, nu pot atinge
insA valoarea generalA a volumului, care rAmine considerabilA: acest volum
este indispensabil oriciirui cercetAtor al istoriei culturii romine§ti, mai mult
chiar, oricarui cercetAtor al culturii Europei sud-estice. Prin ducerea la bun srar,
§it a sBibliografiei romilne*ti vechi*, d. Simonescu ui-a asigurat un titlu de
recuno§tintl din partea tuturor iubitorilor de culturii, iar Academia RomânA
§i-a implinit una din obligatiile ei.
Constantin C. Giurescu

Ionesen Gr., Byzance et l'architecture religieuse en Roumanie, in Bakania,


VI (5943). P. 307-332.
Arhitectura unei tAri, precizeazA autorul, nu se na§te spontan §i indepen-
dent de arhitectura tarilor vecine. Romanii au fost atra§i i ei de arhitectura
altor popoare i au asimilat in realizArile lor artistice elemente strAine.
Un alt fapt relevat de autor este aparitia tarzie a unei arhitecturi in Moldova
§i Muntenia. Un al treilea fapt caracteristic este lipsa de legAturA dintre arhi-
tectura tarilor romane§ti §i arta greceasa I cea romanA. Constituirea tarzie
de state romine§ti independente l mina in decursul vremii a tuturor con-
structiilor grece§ti i romane explicit amfindouit fenomenele.
D-1 Gr. Ionescu area mai departe cl arhitectura tArilor rominesti, de
ordine bisericeascä in majoritatea cazurilor, nu poate fi consideratA drept o
ramuret a artei bizantine. Orientul de o parte, Occidentul, pe de alta, au influentat
puternic traditia bizantinA §i. au transformat-o in chip fundamental.
Arhitectura bisericilor din Transilvania formeazA cel dintAi capitol al stu-
diului. D-1 Gr. Ionescu observA cu drept cuvAnt cA cele mai multe monumente
din aceastA regiune nu datoresc nimic Bizantului. In privinta vechimii lor,
vom releva noi in*ine faptul el mai toate bisericile Transilvaniei datate din
veacul al XIV-lea sunt, in chip evident, monumente restaurate in veacul al
XIV-lea. Ele dateazA prin urmare din epoce anterioare. Faptul acesta este ate-
stat de inscriptii, iar alteori de materialele §"t modul de constructie.
Intruciit prive§te Muntenia §i Moldova, autorul observA, cu drept cuvânt,
el cele dintai biserici domne§ti au fost zidite dupà modele romanice apusene,
cu amestec de elemente gotice. Influenta Bizantului este ulterioarl. Cel dintAi

www.dacoromanica.ro
IONESCU GR., VARCHITECTURE RELIGIEuse EN ROUMANIE 38!

-monument de inspiratie bizantin& din Muntenia este biserica San-Nicoara din


Curtea-de-Arge§. Noi adAugam cit trebue %hint seam& §i de cea dintai bisericà
domneasca (biserica Sf. Nicolae Domnesc) care este anterioar& secolul al XIV-
lea, dupa cat se pare §i, mai ales, dupa cum dovedesc substructiile descoperite
in vremea din urma. Biserica Sf. Nicolae Domnesc de astAzi reproduce un
model bizantin constantinopolitan. Monumente din veacul al XIV-lea se leagA,
in Muntenia, de Serbia. Biserica cea mare a manastirii Cozia este o adevarata
biserica sarbeasca.
Muntenia, precizeaza d-1 Gr. Ionescu, prime§te in arhitecturit, fie direct
-din Constantinopol, fie prin mijlocirea me§terilor constructori bulgari ori sarbi,
-cateva din principiile fundamentale bizantine. Dupl secolul al XIV-lea §i al
XV-lea insl, Muntenia a ramas in contact strans §i direct cu organizatiile bise-
ricii ortodoxe orientale din Muntele Athos, Asia Mica l Siria. Bisericile mun-
tene§ti, totu§i, cu exceptia Snagovului, vAdesc o originalitate netagaduita.
Exemplele de searnA sunt biserica manastirii Dealului §i biserica episcopal&
a lui Neagoe dela Arge§. Ele prezinta modificari importante aduse proto-
tipului bizantin §i anume impuse de nevoia de a organiza biserici man-
solee. Mai fiecare voevod roman a voit, de altfel, sa-§i cladeasca o biserica-
necropola.
Autorul studiului, pe care-1 prezentam, face o nouA constatare foarte inte-
resantA : i Dintre toate monumentele construite in Muntenia, pan& in prima
jumatate a secolului al XVI-lea, au servit de model arhitectilor locali de mai
tarziu, tocmai acelea al caror plan §i decoratie nu reproduceau exact modelele
straine cunoscute, ci rezultau din remanierea artelor straine, transformate §i
ref acute prin gandirea §i simtirea constructorilor autochtoni ». Exemple de
.seama sunt Valea din Mu§cel (1537), Cobia (1572), BucovAtul (1570), Tutana
(1589), Marcuta (1588-1592). Fiecare din aceste biserici inseamna un pro-
res incontestabil asupra trecutului a, din punct de vedere al arhitecturii exte-
rioare. Perfectia este atins& de biserica Mihai-Voda din Bucure§ti.
Moldova nu a avut relatii directe §i stranse cu Bizantul. a In trasAturi gene-
rale, edificiile religioase moldovene§ti, acelea din epoca lui tefan cel Mare §*1
acelea din epocile posterioare, sunt construite pe plan triconc cu mai multe
variante a. Sistemul boltirii se deosebe§te in multe puncte de vedere de modelele
bizantine obicinuite. Atentiunea constructorilor moldoveni, s'a concentrat cu
-deosebire asupra infati§arii exterioare a edificiilor. Evolutia decorului se poste
urmari, dela PatrAuti (1484), la Precista din Baal; Sf. Gheorghe din Harlan,
.cel mai important monument din epoca lui $tef an cel Mare. a Dela soclu pita
deasupra ferestrelor, fatadele sunt de piatrA. Partea superioara este in intre-
gime din cArAmicla. Arcadele absidelor se terming( fiecare printr'un arc rezemat,
la centru, pe o consola. Cele dotia serii de firizi mici care impodobese biserica,
jur imprejur, sunt incununate de o friza stralucitoare de faianta, formatA
din trei randuri de discuri smAltuite de colori diferite §i impodobite cu figuri
in relief. Cupola, foarte eleganta §i bine proportionatä, se inalta deasupra bol-
tilor naosului prin mijlocirea a dou5. baze stelate suprapuse *.
* Arhitectii moderni au imprumutat din arta gotica tendinta vertical& a

(dificiului, care este in opozitie cu proportiile §i concentrarea bisericii bizan-


tine. Tot din arta goticA, au luat ei contraforturile exterioare... precum §i
me§te§ugul sculpturii in piatra, profilul soclurilor §i contraforturilor, corni-
-§elor, nervurilor boltilor §i cadrelor de u§i §i ferestre a.
www.dacoromanica.ro
382 RECENZII

Concluzia studiului este deosebit de importantn si de noun : * Arta roma-


neascA nu este o arta de import, ci un produs al fuziunii unui numar mare de
elemente diferite ca naturn i origine Aceasta nu este nici hibridn, nici con-
fuzA, ci dinpotriva originaln si bine gfindit& : # o art& noun, un produs local,
o arhitecturA romAneascA s.
Studiul d-lui Gr. Ionescu, deosebit de limpede si de nou, meritn o atentie
deosebita. TJn numnr de observnri se impun. Este vorba si de o problem& de
ordin istoric. Cu analiza acesteia ne vom ocupa intr'un viitor apropiat.
I. D. 5tefdnescu

Popoviel D., La Littérature Roumaine a l'Epoque des Lumières, Sibiu, Biblio-


theca Rerum Transsylvaniae, 1945, VII + 516 p. in 80.
Tinta urmAritA de profesorul clujan In remarcabilul volum, apArut in cursul
acestui an la Sibiu, este sn arate a que la renaissance roumaine du XVIII
siecle este avant tout un des phenomenes determines par le rayonnement des
idées frangaises du siècle des Lumieres. Regues directement ou par des inter-
médiaires, celui de la Grece en Moldavie et en Valachie celui de l'Italie et
surtout de l'Autriche de Joseph II en Transylvanie, ces idées allaient creer
une base unitaire aux manifestations culturelles des Roumains de toutes les
provinces et imprimer a ces manifestations un essor dont l'histoire de la culture
afre peu d'exemples (p. 8).
Autorul ii dA, dela inceput, seama a atribuind i renasterea ardelean&
dela sf Arsitul veacului al XVIII-lea 1 inceputul celui urmAtor, aceleasi influente
a iluminismului francez ca I renasterea din cele douà principate, merge pe un
drum nou, opus s aux affirmations qui ont generalement cours dans la science
rouniaine s, care, stiintA, leaga renasterea ardeleana de unirea unei parti a
Romanilor de aci cu catolicismul. AceastA unire a deschis tinerilor romani
portile marilor scoale din Apus" 0, in special, ale marilor scoale din Roma.
Aci au luat contact cu cultura latinn si au dobfindit posibilitatea de a # déchif-
frer les pages du lointain passé de leur race s. Les vastes perspectives
continua autorul qui s'ouvraient ainsi a eux, la découverte du monde ro-
main dont les richesses spirituelles servent de fondement a toute la culture
moderne et auquel ils se sentent plus étroitement ratachés que d'autres, tout
cela étant de nature A stimuler leur enthousiasme, cette nourriture indispen-
sable aux apôtres des grandes idées s.
Precizandu-0, dela inceput, punctul de vedere i %luta spre care tinde, care
este de a grisi in influenta iluminismului francez elementul de unitate a mani-
festArilor culturale ale Românilor de pretutindeni, d-1 Popovici, ne dà o vast&
istorie a literaturii romAnesti dela sftarsitul veacului al XVIII-lea i pann. In
primele decenii ale veacului al XIX-lea. Este o opera intemeiatA pe o excep-
tionall bogatie de informatiuni abia am observat cateva lipsuri biblio-
grafice utilizate metodic, cu infinitl rabdare i cu o logien impecabila, la
care se adaogA i stilul lirnpede, de o elegantA tinuta. Toate aceste calitati fac
ca lucrarea sn se citeascA nu numai cu cel mai mare folos ci cu cea mai mare
plAcere.
MArturisesc cn, personal, expunerea atnt de eruditA i ain't de Insufletit&
a distinsului profesor, privitoare la influenta iluminismului francez asupra
marilor figuri ale renasterii ardelene, nu m's putut convinge. ArAtarea moti-
velor, care mA fac sA contest caracterul hotAritor al acelei influente m'a deter-

www.dacoromanica.ro
POPOVICI D., LA LITTERATURE ROUMAINE 83

minat sA scriu aceste randuri. Evident, paxerea mea, deosebitá de a d-sale


nu poate scadea cu nimic valoarea ciirtii 9i nici meritul de a o fi scris, al auto-
rului ei.
Pentru a reda cat mai fidel párerile d-lui Popovici, reproduc propria sa argu-
mentatie. a Dans ses grandes lignes, l'activité des écrivains de la Renaissance
transylvaine est nourrie par les idées revolutionaires du sidcle, elle souligne
de façon energique et permanente certaines notions empruntées au droit des
gens et a la loi naturelle * (p. 9). 4 L'union avec l'Eglise romaine peut certes
expliquer plusieurs des caracteres du mouvement transylvaine, mais elle laisse
dans l'ombre certains de ses traits specifiques, ceux qui font la profonde unite
de la litterature roumaine a cette époque en Transylvanie et dans des Prin-
cipautes. Ce que prdchait l'Eglise catholique, c'dtait non le drat des gens mais
bien le droit des souverains, ce n'était pas la loi naturelle, mais la loi divine *,
(sublinierile sunt ale mele). (p. 1 o).
Ca dovadà a influentei pe care spiritul revolutionar al iluminismului francez
a avut-o asupra frunta9ilor culturii romane9ti ardelene, d-1 Popovici citeazA
dou& fapte concludente : t Au cours d'une même armee, en 1784, ces idées
devaient se traduire par deux gestes également révolutionnaires : d'une part le
soulévement d'Horia, qui allait affirmer par les .armes les droits du peuple
roumain a la liberté et, de l'autre, l'abandon de leur ordre religieux par les
grands écrivains de la Renaissance transylvaine, qui ont voulu conquerir de
la sorte la liberté spirituelle * (p. 93). In ordinea spiritual& spiritul nou al ilu-
minismului s'a manifestat mai pronuntat in Procanon-ul lui Petru Maior scris
la Blaj in 1783.
Elementele, pe care i9i construe9te autorul teoria sa privitoare la influenta
iluminismului francez asupra rena9terii ardelene ar fi deci : z. referirea, in
cursul luptelor de emancipate ale frunta9ilor romani ai vremii la dreptul natural
(lex naturals); 2. revolutia lui Horia ; 3. ie9irea din manastire a lui Gh. incai,
Petru Major 9i incercarea neisbutitä de a e9i a lui Samuil Micu 4 pour con-
querir la liberté spirituelle * 9i 4. Procanon-ul lui Petru Major. SA le analizarn
pe rand.
La lex naturalis s'a referit intaia oará in luptele lui politice Ion Inochentie
Micu Klein. ArAtand cl Romanii formeaza majoritatea populatiei Ardealului,
ca., formfind majoritatea, poartii. 9i cea mai mare parte a sarcinilor publice,
accentua a lex naturalis 0 justitia distributiva poruncesc ca qui sentit onus,
sentiat et commodum, adicá cine trage ponosul sa traga. 9i folosul. Ori, este absolut
cert, c5. Inochentie Micu Klein n'a avut nicio leglituril, de niciun fel, cu ilumi-
nismul francez, fiindcá nu putea avea astfel de leg&turi 9i nici cu Josephinismul
care a venit cu mult mai tarziu. Preceptele legii naturale le-a invatat in semi-
narul teologic iezuit din Tarnavia, fiindcl in etica profesatà de catolici lex
naturalis ocupa o parte esentialä Inca din evul mediu. Toma de Aquino o
definia ca participatio legis aeternae in rationah creatura, 0 ca o impressio luminis
divini in nobis, quo discernimus quid sit bonum et quid malum *.
Mai mult chiar : legea natural& trebue sá stea la temelia tuturor legilor
positive, cAci legea natural& este eterná 9i imutabilà. Prin urmare invocarea
legii naturale sau a dreptului firii nu doyedefte o influent& a ihiminismului
francez, fiindc& aceasta lege era, permaner40 unul d* materiile esentiale ale
invatamantului teologic catolic 9i unul din subiectele de predilectie ale filoso-
fiei scolastice.

www.dacoromanica.ro
384 RECENZI 1

Tot attit de sigur este, cA nici revolutia lui Horia n'a avutnpnicio legAtur5.
cu ideile revolutionare ale iluminismului francez. Documentele descoperite
publicate in ultimul timp dovedesc, in afar& de ofice indoia15, acest lucru
op lAmuresc, In acelasi timp, si cauzele rAscoalei. Este adevArat el ea a fost urinA-
oP ritA cu atentiune de anumite cercuri liberale din Occident, si cA a preocupat
opinia publicA de acolo, dar a preocupat-o ca un fenomen, care justifica teoriile
ei privitoare la necesitatea schimbArii ordinei sociale 1 politice, iar nu ca un
e[ rezultat al acestor teorii. Nici unul din invatatii timpului, despre care s'ar putea
P555 bAnui cA erau in curent cu miscArile spirituale din Pranta, n'a avut legAturi
eaaaond
cu miscarea lui Horia. Singurul care face amintire de ea, osdndind6-o, este Samuil
sa Micu, vorbind de s nifte oameni bldstdmafi . . . cari voiau sâ strice nenzefugul ».
no as:no Icsirea din manastire a lui Gh. incal i Petru Maior i incercarea de a iesi
a lui Samuil Micu, dovedeste chiar contrarul tezei ndistinsului profesor clujan.
e Ultimii episcopi ai Blajului, Grigorie Major, Atanasiu Rednic 0 P. Pavel Aron
au fost calugAri. Dup& plecarea fortatA din Scaun a lui Grigorie Maior, câtiva
os preoti cari Ii fAcuserA studiile in Viena i erau cAlAuziti de spiritul antimo-
olsa nahal, care stApanea acolo, au initiat miscarea asezArii in fruntea episcopiei
blAjene, a unui episcop din cicrul de mir. Asta o spune Ion Bob insusi in auto-
'le biografia sa : hoc etiam notandum venit scrie Bob ye quod Stephanus
Szaltsvai ephemerius in Seminario a s. Barbara videns occasionens nunc posse
esse episcopum ex clero laboravit pro me tamquam persona de clero, quum
-50 alii duo (adicA contracandidatii) essent tnonachii (T. Cipariu, Acte fi fragment ,
Blaj 1855, p. 29-30). Ori incai, P. Major i Samuil Klein sustineau vlAdicia
ccilugdrului Ignatie Darabant, cArula i-au rAmas devotati toatI viata. incai
.5 ii numeste pArintele i crescAtorul meu cel prea dulce iar Samuil Micu in
Dedicaiia la Teologia moraliceascd, Ii aduce cAlduroase laude si multumiri. Petru
n Maior 11 acuzA Pe Bob cA ayes o urci afd de cdlugdri, cA se poart& cu asprime
fatA de aceia pe can if simfea cd au plecare a se face cdlugdri *, i cA nu se sf a-
tuia cu Ignatie Darabant, despre lucrurile clerului *. zo sun400si4o us.
man4 Iesirea lor din manAstire era un protest impotriva curentului antimonahal,
care a izbutit sit aseze in fruntea episcopiei un preot de mir, fArA cultura
Uri pregAtirea i fArA meritele cAlugArilor, iar nu efectul iluminismului.
In ceea ce priveste Procanon-ul lui Petru Major lucrurile stau altfel. Ce este
acest Procanon7 Ne-o spune titlul insusi al lucrArii : Procanon, ce cuprinde in
sine cele ce sunt de lipsd spre infelesul cel deplin i desdvdtlit al canoanelor 0 a
toatA toemeala bisericeascd. PArerile lui Petru Maior din aceastA operA, care a
rAmas neterminatA si a fost tipAritA la cAteva zeci de ani dupA moartea auto-
rului, nu au nicio legAturA cu iluminismul francez, ci ele vin din alte surse cu
'o mult mai indepirtate l cu altele rosturi decAt acelea ale iluminismului. Ele
sunt ultimul ecou al marei lupte ce s'a dat in Occident in legAturA cu puterea
papall. Lupta a 1nceput in Pranta in urma scrierilor lui Edmond Richer si mai
ales In urma operei sale De ecclesiastica et politica potestate apArut' in r6r r la
on Paris. Lupta a culminat in faimoasele articole gdlicane ale adunArii clerului
parisian care a durat dela i Octomvrie 1681 pAnA la z Iulie 1682. Articolele
redactate de Bossuet insusi spun cA puterea lumeascA este independenta de
bisericA, sinoadele ecumenice isi primesc puterea direct dela Christos i astfel ele
stau de asupra papei, a cArei putere este tArmurit& de canoane i cl definitiile
p lpei in materie de credintA devin infailibile numai daci sunt acceptate si
aprobate da bisericA. 101 nlinPooz PP, 15. 'Pea .Pgp op pp xoa,

112/4g.ra tgE
www.dacoromanica.ro
DEER JOZSEF-GALDI LASZLO, MAGYAROK AS ROMANOK 385

Din Franta miscarea a trecut in Germania, uncle cel mai insemnat repre-
zentant al ei a fost prelatul von Hontheim, cu opera sa De statu ecclesiae deyue
legitima potestate romani pontificis, publicatA in 1768 sub pseudonimul In-
stinus Febronius. De aceea in Germania miscarea s'a nuinit Febronianism.
Ideile lui au avut o largA rispandire in Austria, unde Iosif II a incercat sA le
Rung, in practica, (land nastere Josefinismului. Aceste idei erau rAspfindite si
comentate in manualele de drept canonic de canonistii Eybel, Rieger, Rau-
tenstrauch i altii, cari au fost profesorii lui Petru Maior in anul scolar x771)
1780, and dupA terminarea studiilor teologice si filosofice la Roma, s'a oprit
pentru un an la Viena Ca sl se specializeze in dreptul canonic.
La aceste lupte literare din Franta si Germania, iar nu la reprezentantii
iluminismului francez, face aluzie Petru Maior insusi in Procanon scriind:
* de n'ar fi sculat Dumnezeu bArbati intelepti i deprinsi in invAtAturile sfin-
tilor PArinti si cu frica lui Dumnezen precum pururea au fost Galii td. acum
sunt mai ales German.ii, acum tocmai comedie ar fi din biserica lui Dumnezeeu.
(Editia Erbiceanu, p. 5!).
In afarii insA de aceste fapte, nici scrierile i nici putinele documente rAmase
dela cei trei fruntasi intemeietori ai Renasterii ardelene nu traideazA nici cea
mai vagA legAtura cu scrierile 1 cu activitatea reprezentantilor iluminismului
francez i ideile acestora nu se giisesc niairi in operele lor. Activitatea lor
literath s'a mArginit la filologie, istorie, ciirti religioase si la satisfacerea unor
nevoi didactice. Dintre dânsii a petrecut cel mai mult la Viena Samuil Mien.
Ori nimic din opera lui nu trAdeazA preocupAri similare cu ale iluministilor
francezi. Scrisese i tipArise acolo Cartea de rugdciuni pentru evlavia omului
cre§tin (1770), Elementa linguae daco-rornanae sive valachicae (1780), Disertalio
canonica de matrimonio justa disctplinam graecae orientalis ecclesiae (178r) ai
Disertatio de jejuniis graecae orientalis ecclesiae (1782), cafi nu au nicio legtx-
tura cu ideologia iluminismului francez.
Z. Pdclifanu

Deer bud-Wadi Liszlb, Magyarok és Romdnoh, vol. II, Budapesta, 1944,


584 p. In 8°.
In ultimii ani trecutul romanesc pare a se gAsi in centrul preocupArilor
tinerei generatii istorice maghiare. Acest trecut este cercetat i studiat sub
toate aspectele lui : sociale, culturale, economice, diplomatice, politice etc.
Rezultatul preocupfirilor ei este seria de publicatiuni, care apar una dupA alta,
cu o regularitate netulburatk cleat de marile transformari din lunile din unnA.
Mare parte din tinerii cercetAtori maghiari au fost elevii universitatii noastre
din Cluj si astfel pe lfinga cunoasterea deplinA a limbii. dânii dovedesc i o
remarcabilA cunoastere a intrege literaturi istorice romfinesti.
Pe noi interesul deosebit pe care ni-1 aratä vecinii de dincolo de Tisa ne-ar
mAguli fiindcA cunosand trecutul nostru de grele suferinti i de nobile, stator-
nice si darze n'azuinti de a ie§i din toate imensele primejdii nenumArate
care ne-au amenintat in cursul sbuciumatei noastre itorii i eforturilc eroice
f acute pentru a ne pAstra fib* nationalà si a ne croi un loc de cinste in rândul
popoarelor civilizate, ne-ar intelege i scAderile i ne-ar sti pretui marile insusiri
etnicc .
Urmilrirea atentA a operelor pe care ni le inchinA cu atâta zel noua generatie
a istoricilor maghiari, ne lasd insl impresiunea, cá activitatea ei nu este lipsità

www.dacoromanica.ro
386 RECENzIr

de anume tendinte, care apar si mai evident in lucritrile tiparite despre noi
$i rosturile noastre in cateva limbi de mai vast& circulatie europeana, decat
limbs lor materna, maghiara. Tendinta generala a acestei activitati a vecinilor
nostri este de a se arata si lumii straine si compatriotilor cà natiunea noastra
romaneasca a fost in trecutul ei o natiune minora si o natiune satelita, ca
si folosirn un termen atat de obicinuit azi, care s'a desvoltat pana in pragul
vremilor noi in umbra natiunii maghiare. In tot ce suntem, in tot ce avem,
in tot ce am izbutit sa realithm, suntem tributarii natiunii lor. Aceasta con-
vingere trebue sa le dea compatriotilor o constiinta de indreptatita mandrie
si un sentiment de orgolioath superioritate, iar noth nu numai constiinta unei
distante inferioritati ci si sentimentul de perpetua recunostiintä, cu tot ce
implicit ea atat in lumea ideilor cat si in aceea a faptelor.
Lucrarile tiparite in alte limbi urmaresc si un scop politic, care este mar-
turisit cu mai multa franchetit si anume ca singurul element de ordine si de
cultura si, mai ales, factorul de occidentalizare a Sudestului semi sau chiar
barbar a fost, incepand cu Indepartatul ev mediu, natiunea maghiara. De aci
urmeath cä aceastä natiune avand acumulatá de veacuri experienta pedago-
gica a educatiei celor ram* in urm g. si avand, in acelasi timp, si experienta
mentinerii ordinei inteo lume neobisnuita inth cu regulile unei discipline crea-
toare, trebue sa-si mentina si In viitor mult timp stapanirea asupra a ceea ce
a stapanit panii eri, si rolul de pacificator si coordonator.
Evident aceasta tendinta a noii scoli istorice maghiare nu se manifesta in in-
tregime cu fiecare din operele ei, precum nu toate raurile se varth direct in mare,ci
prin intermedierea raurilor mai mari si, in fine, a fluviilor. Fiecare lucrare speciala
isi are tendinta ei concreta imediata. Un exemplu cu totul adecvat pentru ilus-
trarea celor de mai sus ne ofera volumul, al anti titlu se gaseste in fruntea
acestor randuri. Volumul cuprinde, intre altele, si urmatoarele treistudii: For-
tnarea naiionalismului romdnesc ardelean (Az erdélyi roman nacionalizmus
kialakulasa) scris de Toth I. Zoltan, Ideologia clasei culte romdnesti din Ardeal
in veacul al XI X-lea (Az erdeleji roman értelmiség eszmevilága a XIX szá-
zadban) scris de Biret Sandor si Legdturile politice ale Ronuiniei cu monarchia
austro-ungard ptind la 1914 (Romania politikai kapcsolatai az Osztrák-magyar
Monarchiáva 1914-ig) scris de Lukinich Imre. Toate trei studiile sunt, sigur,
interesante si mai ales acelea ale lui Toth I. Zoltan si Biró Sandor, intemeiate
pe cercetarea unui vast material informativ Toth Zoltan intrebuinteath
chiar si material inedit , si ici colo aduc si puncte de vedere noi. Toate trei
urmaresc ?nth un scop final care e CU totul strain de stabilirea adevarului
istoric.
Ceea ce trebue s& rezulte din prezentarea unui important fragment din
trecutul romanesc este : Romanii ardeleni au ajuns la constiinta nationala,
intemeiata pe cunoasterea originei romane si a autohtoniei lor, pe pamantul
vechei Dacii, sub influenta culturii unguresti. Aceasta constiinta la care s'a
adaugat numarul covarsitor al lor pe acest pamant si, ca urmare, prestarea
in masurd mai mare a sarcinilor publice (impozite, soldati, etc.) a format teme-
iurile politicei si, in general, temeiurile luptelor pentru emanciparea lor natio-
nala. Dovedirea acestui lucru este rostul studiului lui Toth I. Zoltan. Romardi
ardeleni au urmarit si un ideal iredentist, adica desfacerea Transilvaniei de
sub stapanirea Habsburgilor si unirea ei cu Romania. Acest ideal nu s'a nascut
insa in mijlocul lor ci le-a venit de gall, din cele doua principate iar mai tarziu,
www.dacoromanica.ro
DERR JOZSEF-GALDI LA SZLO, IdAGYAROX ES ROMANO% 387

dupa. unirea lor, din tanarul stat Romania. Sarcina dovedirii acestui adevar a
luat-o asupra sa Biró. Dar nici Romanii din Principate, respectiv din Romania,
nu au lucrat de capul lor, ci ridicand pretentiuni iredentiste asupra monar-
chief austro-ungare i, in general, ocupandu-se de soarta Romanilor din amin-
tita Monarchie, au facut jocul Rusiei si al Prantei. Dovedirea acestui lucru a
fost lasata pe seama lui Lukinics Imre.
Din finalitatea aceasta provin toate greselile studiilor celor trei autori,
toate reticentele i toate exagerárile lor.
Toth Zoltan isi intemeaza teoria originii maghiare a constiintei nationale
romanesti pe faptul, cã propovadaitorii acestei constiinte i, in special, propo-
vaduitorii constiintei originei noastre romane si-au fAcut studiile secundare,
on o parte din ele, iar unii din dansii ca Ion Micu si Gheronte Cotore si pe
cele superioare (teologia !) in scoli unguresti. In aceste scoli au invatat lati-
neste i astfel au putut citi operele care vorbesc de originea noastra roman?" ;
in randul intaiu pe Bonfiniu. Argumentul nu dovedeste nimic. Pentru ca scoala
maghiará sä fi putut influenta sau, mai mult, sa fi putut da nastere in sufletul
qi mintea elevilor ei romani unei constiinte nationaliste rominesti, intemeiata
pe originea lor romana, ar fi trebuit ca problema sit fi preocupat aceasta smelt.
Ori, nimic nu era mai strain de ea decat problema originei Romanilor si a con-
secintelor care deriva din aceasta constiinta. Elevii romani au invatat, este
adevarat, latineste in scolile ungare, dar latineste ar fi invatat in scoala oricarui
stat occidental fiinda limba latina era nu numai o iznportanta materie in pro-
gramele scolare, ci in Transilvania in scoalele calugaresti, o serie de materii
sepredau in aceasta limba. Apoi nici Bonfiniu nici Toppeltin pe care-i citeaza
tinerii cercetatori maghiari ca inspiratorii daco-romanismului romfinesc nu erau
maghiari si in cartile lor nu fac altceva dealt reproduc vederile generale ale
vreinii lor despre originea poporuIui roman. Ajungerea lui Alexandri sub influ-
enta romantis mului francez nu poate fi atribuitá guvernantei care 1-a invatat
frantuzeste, nici librarului dela care poetul a cumparat operele lui Victor Hugo. . .
Importanta constiintei originei noastre romane si a continuitätii pe pa-
mantul Daciei, nu sta in cunostinta Iflsài, cid aceasta. cunostinta o aveau
si cronicarii moldoveni, ci sta in transformarea ei in arra. de lupta. politica si
in mandria care a dominat inceputurile renasterii noastre nationale.
Este cert ca nimic nu a fost mai strain de scoala maghiara si de condu-
catorii vietii publice maghiare decal gandul de a destepta noi idealuri de lupta
nationalista si mandria care 1-a facut pe Samuil Micu sA exclame : mare lucru
este a fi nascut roman
Idealul restaurarii Daciei vechi in forma romaneasca prin unirea Transil-
vhniei, Moldovei i Munteniei, a *nit logic si fatal din conceptia originii co-
mune, a limbei, comune si a fiinlei comune romanesti. l in constiinta lui Petru
Major si in constiinta lui Sincai i Samuil Micu natia romaneasca era una,
impartita sub mai multe stiipaniri impuse de imprejurarile vreniii. Cronica
Romdnilor a lui Gh. Sincai nu este cronica Romanilor ardeleni ci Cronica tuturor
Roranilor §i in ea se desfasoara vista intregului neam ca un maret fluviu,
care porneste din acelasi izvor, i curge pe aceeasi albie spre gloriosul d estin.
Petru Maior nu face Istoria bisericeascd a Romanilor ardeleni ci a tuturor Ro-
manilor. Constiinta unitatii nationale, pe care o aveau si Ardelenii i Moldo-
venii i Muntenii i-a dus fatal pe toti in epoca aceea a renasterilor nationale
1 a idealul unitatii politice. Agentul polon Woronicz, pe care-I citeaza Biró-

www.dacoromanica.ro 8
388 RECENZII

SAndor, constatg in 1838, cg idealul unirii tuturor Romanilor domineazg min-


tile tuturor claselor sociale roingnesti din Valachia i cg cette idle est puissa-
ment entretenue par les Valaques de Transylvanie.
Teoria lui Lukinics ni se pare atgt de bizarg si este atgt de singularg ?neat
socotim de prisos a stgrui.
Tree And peste studiul lui Mik6 Imre, Maghiarimea din Transilvania dupd
rdzboiul mondial (Erdelyi magyarsag a világhAboru utan), care este un pam-
flet politic, atragem atentiunea in mod cu totul special asupra studiului lui
Juligsz Istvan Ndzuinfi misionare occidentale la Romdni * (Nyugati misszios
torekvések a romanoknAl). Partea intgia a acestui studiu a apgrut in A nuarul
pe 1912 at Institutului de stiinfd ardeleand si de ea ne-am ocupat intr'un numgr
anterior al R vistei Istorice Romdne. Ea constitue partea cea mai slabg a
lucrgrii. Autorul si-a fgcut insg o specialitate din studiul relatiilor noastre cu
reforma i astfel contributia pe care o aduce aci asupra acestor relatiuni, infor-
matia bogatg i atgtea lAmuriri noi, este cea mai bung din tot ce s'a scris pang.
azi asupra acestui subiect.
Volumul mai cuprinde lucrgri ale lui Elekes Lajos, Benda KAlmán, TamAs
Lajos, indispensabilul Galdi Laszlo (Izvoarele maghiare ale vietii stiintifice
romgnesti i rgsunetul poesiei maghiare in poezia romang), Gerda Bela (Influenta
maghiarg in cultura poporalg romang), Balogh Ilona (Stares actualg a cerce-
tarilor privitoare la bisericile de lemn din Transilvania) si Varga Lajos (Legg-
turf romano-maghiare in poezia poporalg).
Cum vedem, este un vast volum, care dovedeste multg munc i multh
strAduintg. Nadajduim cg tinerii autori vor pArgsi cu timpul toate considera-
tiunile lAturalnice i astfel vor izbuti sg ne dea ceea ce trebue sg dea stiinta :
adevgrul, intreg adevgrul i numai adevgrul. Din el va profita i natia lor
natia noastrg.
Z. Pdcli§anu

Ghidioneseu Vladimir, L'Enseignement Rournain en Transylvanie, Sibiu,


1945, 71 P. 111 8°.
Centrul de studii i cercetdri privitoare la Transilvania a fgcut greseala de
a tipgri in cunoscuta sa Bibliotheca rerum Transsilvaniae, algturi de atgtea lu-
crgri de incontestabilg valoare, brosura d-lui Vladimir Ghidionescu, L'enseig-
nement roumain en Transylvanie. Emeritul pedagog dupg o viatg intreagg
inchinatg specialitAtii sale, Pedagogia, se avgntg pe un nou teren, la o vgrstg
and salturile sunt de obiceiu primejdioase. Cea mai mare parte a lurcgrii au-
torului se ocupg de istoria invAtamantului romgnesc transilvgnean. Este o
incercare, care balbgie de greseli atgt de supgrgtoare, incgt cititorul nu stie
ce sg regrete mai mult: naivitatea autorului ofi inadvertenta editurii, care
tipgrind-o i-a fgcut i dgnsului i siesi cel mai ran serviciu.
Pentru d. Ghidionescu centrul calvinismului ardelean, era in veacurile
17-18 Budapesta, Atanasie Anghel a f deut unirea cu Roma in anul 1770 (p.
26 si 28), biserica reformat A si calving sunt doug biserici deosebite (p. 27: les
deux autres eglises tant la relormee que la calviniste), Ion Inochentie Klein
*fut excommunid s, eg acelas vlAdicg a deschis (il ouvrit) In Blaj o small pen-
tru popor i o scoalä latineascg, desi aceste scoli s'au deschis la zece ani dupg
ce Klein pargsise Blajul, ca Supplex Libellus din 1791, a fost prezentat Curtii
din Viena de Ion Bob, el Samuil Micu a fost nepotul acestuia, al lui Bob, cg.

www.dacoromanica.ro
BURICESCU F. ION, SUPLETUI, ROMANESC 389

din cauza lui Bob, Sincai, P. Maior i Samuil Micu durent rennoncer a leur
pritrise *, desiincai n'a fost preot i desi nici Petru Major n'a parAsit preotia
ci cdlugdria, fiinda dupd iesirea din manastire a ajuns protopop la Reghin,
iar Micu n'a parkit nici calugAria nici preotia, cá Viena 1-a inlAturat pe via-
dica Lemenyi din episcopia Blajului, fiindcA a protestat contra unei legi de ma
ghiarizare a Budapestei !), prin care se introduces limba maghiarA in
administratie, in bisericA, small $ mai ales fiinda a prezidat, alaturi de Saguna
adunarea de pe Campia Libertatii dela Blaj ; ca loan Vancea a fost urmasul
lui Leményi, co. la Beius exista o episcopie romfineascá unitA care a infiintat
acolo un liceu (dans d'autres évechés... comme celui de Beius, p. 32), cA Pere
Michel Pavel de Peteritye, duiosul, modestul i jertfitorul vlAdica Mihail Pavel
era administrateur ( I 2) du diocese de Beius; cà tipografia dinainte de Unire
dela Alba Iulia 4 était un instrument indispensable pour les écoles roumaines
jusqu'a l'avenement de l'Union e (p. 36), el Raspunsul Mitropolitului Varlaam
la cathechisinul calvinesc a aparut in 1647 in loc de 1645 (p. 36), ca Transil-
vania a fost unitA cu Ungaria in urma pactului dualist (p. 38).
Donmia sa ne mai vorbeste apoi de o lege electoralA maghiara din 1931
(2 I), afirmA el ministrul ungar Trefort a impus invatatura istoriei in *collie
secundare in limba maghiara (p. 39), ca imparatul a refuzat primirea Memo-
randului in Mai 1892 la interventia primului ministru Banfy Dezsei, desi atunci
prim ministru era contele Szapary Gyula, dupA care a urmat Wekerle i abia
in 1895 Banfy, cand autorii Memorandului Ii faceau puscaria la Vat si Se-
ghedin.
Centrul de studii i cercetari privitoare la Transilvania ar trebui in pro-
priul sau interes sá fie mai vigilent si mai sever in examinarea lucrarilor pe
care le tipareste, fiindcA publicatii ca Bibliogralia rdscoalei lui Horia i L'en-
seignement rountain en Transylvanie, pot arunca o lumina cu totul nefavo-
vorabilA asupra prestigiului pe care si 1-a castigat prin cea mai mare parte a
publicatiilor sale.
Z. Pacliganu

Buricescu F. Ion, Sulletul Ronninesc, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1944,


479 pagini.
IzvoritA dintr'o preocupare pedagogicA, lucrarea urmareste, cum chiar
autorul mkturiseste, s. aseze bazele necesare alcatuirii unei pedagogii ro-
mane§ti, cu ajutorul cunoasterii sufletului romanesc.
Asa dar e vorba de o psihologie etnicA romaneascA.
Lucrarea a cerut multä staruinta, perseverentA asupra subiectului ince-
puturile preocupkilor putand fi urmArite pang in vremea activitatii semina-
riale a vetii de student a autorului.
Din aceastä muncá grea si de multa rabdare s'a inchegat opera * Su/tetra
Romdnesc *, al careia cuprins este consemnat in capitolele
i. Ce spun streinii. 2. Ce spun Romanii. 3. Rasa si sufletul romanesc. 4. Pa-
mantul. 5. Desvoltarea istorica. 6. Credinta religioasa. 7. Ritmul muncii.
In capitolul prim si al doilea sunt rezumate diferite aprecieri sau concluzii
ale mnitor autori streini i romani in legatura cu sufletul romanesc.
Dupa acesti autori insusirile caracteristice ale sufletului romfinesc ar fi:
respectul traditiei, puterea de rezistentA, ospitalitatea, excesul de tolerantfi,
manifestarea sentimentului religios in forme exterioare, lenea, iubirea naturei,

www.dacoromanica.ro 8*
390 RECENZII

sentimentul de libertate, inclinArile artistice. Pe langA acestea, urmeaza si


alte multe insusiri descoperite de feluriti observatori sau cercetatori ai sufle-
tului romAnesc, dupl timp i dup5. loc.
Sunt prezentate in aceste capitole parerile autorilor streini i romani in
rezumat, fArA ordine, sistematizare sau subordonare. Sunt primite conclu-
7111e unora, ale altora sunt discutate.
gicaminarea este uneori prea dcsvoltatk amplificatA cu citate lungi.
Aceste dou5, capitole pot fi socotite un bogat indice bibliografic.
Capitolul, Rasa si suiletul ronufnese, este confuz. Materialul este expus
fArá nici o legAturii logicA si de multe ori de prisos. Cu cat ajutA problema, des-
voltarea la inceputul capitolului a chestiunei raselor, care ocupA peste zo
pagine ?
Capitolul, Pdmdntul, nu se aseazä in compunerea lui, clup5. criterii strict
stiintifice. Autorul nu se poate tine in latura pur geograficA sau antropo-
geograficii l ca atare sA evidentieze insusiri sufletesti ale Romanului, avand
in vedere influents plmantului pe care stArue de veacuri.
Nu aunt cunoscute multe din lucrurile strict legate de acest capitol.
Capitolul, Desvollarea istoria, este un simplu rezumat dupl lucrArile lui
A. D. Xenopol, C. C. Giurescu i Seton Watson.
Nu mai aunt si alte lucrAri de sintezA ?
In capitolul, Credina religioasd, sunt cuprinse constatAri de ordin istoric.
Multe citate, in legAturA cu religia crestinA ortodoxa a Romiinului, ceea ce im-
pinge pe autor in domenial altor insusiri sufletesti: ospitalitatea i toleranta.
Nu lipsesc digresiunile i preocupAri streine de subiect. Care e rostul explicArii
de ordin semantic a cuvantului a oaspete »?
In capitolul, Ritmul muncii, care incheie lucrarea, se inlAturA afirmarea
el romfinul e lenes si se inzistA asupra fatalismului sAu.
DacA in introducere autorul a justificat preocuparea care a dus la alcAtui-
rea operei, in incheiere autorul prezintä firul rosu care strAbate paginile :
constatarea caracterelor sufletului romanesc, fAr a cAuta origina sau
evolutia lor. A inceput cu un gand, sA facA o lucrare de etnopsichologie roma.
neascA, ca temei al unei pedagogii romanesti, far la farsit si.a dat seama cá
a fAcut in deosebi o lucrare cu caracter didactic.
Lucrarea in totalitatea capitolelor este un rezumat destul de desvoltat
din lucrArile care au desbAtut subiectul sub diferite preocupdri i multe dife-
rite denumiri sau insAilAri de titluri. Este si acesta un serviciu.
Cum rilmane ins& cu afirmarea cA subiectul a stApanit indelung in mintea
autorului si a fost frAmantat cu perseverentA ?
Inaintea acestei lucrAri au fost multe cercetAri, i incA unele din cele mai
serioase, asupra sufletului romanesc. DacA Buricescu a fost frAmantat de in.
suficienta lor, trebuia sA-si fixeze linia de urmat i spatiul de strAbAtut, prin
care si in care avea sA desvolte constatarile sale. Lucrarea trebuia sA rAmana o
cercetare de etnopsihologie. Dar pentru aceasta trebuia fixatA linia de urmat :

origina i devoltarea stArilor sufletoti.


Nu ceeace este trecAtor, singular, ci cecace este permanent, ca i viata,
ca i legAturile Romanului cu viata istoricA pe care a mostenit-o si a f Aurit-o,
trebnia sA cerceteze autorul. DacA ar fi pAtruns adanc in desvoltarea istoricA
a neamului romanesc o simplA citanie i rezumarea unei opere istorice, nu ilk'
puteri de adancire ar fi aflat cA ceeace defineste psihologic desvoltarea

www.dacoromanica.ro
DAN MIHAIL P., CHHL SLOVACI SI ROMANI 391

istoricil a neamului romanesc, este suferinia. Aceasta suferinta a dat energia


morala, care implicit si imperios trebuia cercetata i descoperita pentru a in-
telege sufletul romanesc.
Nu resemnarea, cum spune Buricescu, indreptateste multe din aspectele
vietei noastre istorice. Pimantul pe care ne sprijinim i aerul pe care 11 respi-
ram si in care ne miscam, ne-au dat rabdarea i indurarea.
Suntem intr'o zona neasezata, respiram in vazduhurile ce se bat necurmat
intre ele i pämantul ne este la drumul mare. Din suferinta care ne-a educat,
am has simtul istoric si politic. Autorul 11 recunoaste, 11 opune norocului,
fiindca nu-i afla origina. Ii lasa tot pe seama norocului.
N'a vazut autorul, n'a recunoscut desi prilejul de a fi aläturi de multime
in toiul luptelor la care a luat parte n'a lipsit, n'a recunoscut ca exista
un rut let romlinesc, care se defineste prints'un sentiment mai puternic de cat
grija de sine insusi a Romanului, un sentiment care cuprinde colectivitatea
imediata, trece la Patrie i ajunge la Umanitatea insasi.
Religiozitatea de forme exterioare nu insumeaz i nici nu infatiseaza,
cum pare la prima vedere, credinta adevarata a Romanului.
Autorul citeaza cateva momente de inaltare sufleteasca, inaintea ceasului
de asezare in linia intai de foe a luptei. Ceeace era in acel moment, era ridica-
rea Romanului pana. la Dumnezeu. Pare ca. autorul intrezareste acest lucru,
dar nu-I fixeaza. Romanul se simte legati mai intai cu Dumnezeu, in orice
clipa, apoi 11 recunoaste pe Dunmezeu in el, nu in afará de el, si In urma prin
aceste convingeri se ridica la o credinta a dreptatei ca temelie statornica a
lumei.
Acesta este adevarul, nu privit sub aspectul formelor exterioare si al no-
rocului, asupra religiositfitil Roinanului.
Orice manifestare religioasa. este o recunoastere a lui Dunmezeu in orn.
Pentru intelegerea acestui lucru trebue mers Msg. departe, align; la religia
stramosilor si la mostenirea ce ni s'a transmis.
Lipseste cercetarea i adancirea starilor de spirit in viata poporului roman.
Traditia nu este explicata prin acele stari de spirit mostenite. In traditie
se cuprinde legatura indisolubill cu pamantul, constiinta legei si a iubirei de
dansa, constiinta de dreptate.
Sentimentul de solidaritate umanä izvorat dintr'o omenie fat& de alte
natii n'a fost cercetat sau a fost lasat in seama insusirei de toleranfd sau ospi-
talitate. Este ceva mai mult in aceasta solidaritate romaneasca.
Dupa aceste cateva linji, macar atat daca s'ar fi desfasurat lucrarea, am
fi avut o opera care ar fi insemnat un pas in cercetaxile de etnopsihologie s:
ar fi statornicit evolutiv aspectele sufletului romanesc. Pentru aceasta nu ar
fi fost nevoie de suprafata acelor 479 pagine.
Radu I. Peria-nu

Dan Mihail P., Cehi, Slovaci i Romeini in veacurile XIIIXVI, Sibiu,


1944, 477 P.
Se urniaresc In amanuntime relaiile politice, economice i spirituale dintre
Cehi, Slovaci si Romani in secolul al XIIIXVI-lea.
0 lucrare foarte bogata in date, facand pe deasupra dovada unei desavar-
site informatii a autorului, care nu s'a indurat insa sä lase la o parte nici lucru-
rile fail legatura cu subiectul.

www.dacoromanica.ro
392 RECENZII

Domnia-sa a intentionat sä dea o lucrare de sintesa pe baza izvoarelor si a


studiilor publicate ping aci, dar in acelasi timp a simtit nevoia sä participe cu
discutii l pareri noi la o multime de probleme de aminunt. Lucrul acesta din
urma, insa, nu-1 putea face cleat in note si de aceea, notele au intindere uneori
exagerata de pagini intregi.
Din cauza acestei tentative si nevoi, se poate spune c lucrarea se
resimte.
Citind-o, ai impresia nu a unui studiu de sintesa cu materialul 4 filtrat *
inchegat organic, ci a unei alaturari de studii speciale, a unei 5 ingramadiri *
de studii de amanunt, intre care evident nu s'a putut face fuziunea.
Pe deasupra, 1 planul lucrarii a contribuit la aceasta desegregate a celor
expuse. In locul farimitaril expunerii In capitole pe secole i jumatati de se-
cole, cu Intreruperile necesare infatisaril pe rand a relatiunilor politice, econo-
mice si spirituale, iar din acest motiv cu reluari si repetiri de fapte, poate Ca
studiul s'ar fi putut organiza mai bine pa trei mari impartiri una a relatiunilor
politice, urmiirite I ele bineinteles pe epoce sau fapte desfasurate lung in
timp, alta a relatiunilor economice si a treia a relatiunilor spirituale, cite
au fost. Pentru a evidentia avantajul acestui plan, dam un singur exemplu.
Miscarea husita s'a resimtit la noi pe o intindere de aproape doul secole. In
studiul de mai sus ea nu e urmaritä grupat, ci se gaseste despicata sau
destramatii, de citeva ori, de evenimente i relatiuni de alta natura pe care
autorul s'a simtit obligat sa le insereze printre celelalte, dupá planul conceput,
intr'o anumita perioada de timp, considerata ca sector din intregul lucrarii.
Fixarea capitolelor, dupa acelea din istoria lui Kamil Krofta (Male dejiny cJs-
koslovenshé), suprapuse peste impartirea data de raposatul N. Iorga in Isloria
Romilnilor, nu 'se potriveste deci prea bine materialului prezentat.
Uneori autorului i-au scapat din vedere studii importante, dintre care unele
absolut indispensabile pentru intelegerea i rezolvarea justa a problemelor des-
batute. Dacä nefolosirea studiului serios al diaconului Gh. I. Moisescu, cu pri-
vire la introducerea catolicismului in Moldova (Calolicismul in Moldova, Bucu-
Testi, 1942), a putut fi compensata de alte studii de amanunt, in schimb lucrarea
lui Jan Dabrowski, Wladyslaw I Jagiell6nczyk na Wegrzech (144o-4444), Var-
sovia, 1922, in legatura cu expeditlile din 1443 si 1444 contra Turcilor, era
singura in masura sa dea justa desfasurare a faptelor, aprofundate de invatatul
istoric polon cu o desavarsita competenta.
Sunt si unele note bibliografice prea desvoltate, # incarcand s lucrarea fara
sa se simti. nevoia. Asa de pilda, in legatura cu mercenarii cehi cari au atacat
la Colomeia in 1485 tabara lui Stefan cel Mare, se insist& prea nmq (p. 181
283, nota 57) asupra unei pareri invechite a lui Picot, combatutá la timp de altii
si asupra alteia gresite a lui Mactirek, revizuita just, chiar de invatatul ceh,
ceva mai tirziu.
Alta insistentá de prisos o constitue incercarea de a dovedi cu documente
ca. in Po Ionia numele de Jan se intilneste destul de des, alaturi de forma obis-
nuita Janusz (p. 163, uota 27). Din contra Janusz este o forma rara, maghiari-
zanta chiar (de pilda Janusz Pajewski, cercetatorul polon citat de autor pentru
legaturi polono-ungare), pe cind Jan e forma poloni. curenta, de circulatia lui
Ion* din romineste.
De asemenea, cazul hnsitului Constantin Anglicus, a carui identificare, ac-
tivitate i calatorie spre Constantinopol se discuta pe trei pagine de nota (p.
www.dacoromanica.ro
DAN MIHAIL P., SLOVACI, CEIII 5I ROMANI 393

190, nota 82) este excesiv de desvoltat, mai ales ca nu se stie sigur, ci numai
se presupune ca a trecut spre Sud peste pámantul romfinesc. Numai intr'o
lucrare de amanunt staruintele acestea ar fi fost bine venite.
Poate ca. se merge prea departe, and se introduce intre legaturile cehoslo-
vaco-romane vechi faptul ch nobili ardeleni sasi (nu romani) au trimis daruri
in valori de arta, in tarile cehe (p. 223-224).
In ordinea parerilor discutate, observ a nu Po Ionia a constituit o amenin-
tare pentru Ordinul Cavalerilor Teutoni (p. 134), ci acestia pentru statul polon.
Cea dintai misiune de crestinare a Prusilor in secolul al XIII-lea le revine Po-
lonilor, prin duhovnicii lor, intre care se remarch Chrystian, consacrat de papa
episcop al Prusiei in 1215. Teutonii au fost chemati mai tarziu de principele
Konrad de Mazovia, ca sa formeze un dig de aparare contra acestor Prusi, de-
veniti periculosi. Ulterior, misiunea Teutonilor a devenit mai mult politica.
(lucrhri accesibile dar partinitoare si incomplete : Erich Maschke, Polen und die
Beruffing des Deutschen Ordens nach Preussen, Danzig, 1934, 84 p. ; Hans-Gerd
von Runstedt. Die Hanse und der Deutsche Orden in Preussen bis sUr Schlacht
bei Tannenberg, 1420, Weimar, 1937, XII + 127 13.).
Prin aláturarea la actiunea lui Awidrygiello (p. 139-140), Alexandru cel
Bun nu se ridica atat contra lui Vladislav Iagello, cat contra lui Sigismund de
Luxemburg, incursiunile tim Polonia fiind mai mult indeplinirea unor obligaii
fata de alianta cu cneazul lituan. Sigismund e cel care a uneltit contra I Mol-
dovei, Podoliei, i Rusiei Rosii », incheind un tratat secret cu seful Cavalerilor
Teutoni, Ulryk von Jungingen in 1409 si promitandu-si ajutor reciproc pentru
cuceriri (in tratat era vizata i Polonia). Tot Sigismund a propus la congresul
dela Luck (1429) Impartirea Moldovei, dar Polonia, mai cu seama prin Zbig-
niew Olegnichi, nu s'a 15-sat thrill de politica si planurile regelui ungur. De
aceea, vinovatul pentru cele petrecute la Luck nu e Vladislav Iagello (p. 139).
In legatura cu aceste evenimente, trebue inteles cd nici toleranta husitilor In
Moldova nu e indreptata contra lui Vladislav Iagello, contra Poloniei (p. 140),
ci contra aceluiasi Sigismund, care incerca serioase dificultati cu husitii din Boe-
mia i cerea mereu interventia papalitatii pe rang& Polonia pentru ajutor in
lupta contra * ereticilor*. De altfel, Vladislav Iagello a simpatizat tnult pe
husiti i numai nevoi de stat 1-au slit sA intervind, asa cum s'a intfimplat si
cu respectivul caz din-Moldova, de unde se cere extradarea unui husit, ceea ce
Alexandru cel Bun n'a facut.
In legatur& cu expeditiile din 1443 si 1444, ni se pare el Jan DAbrowski,
care a stdruit cu deosebita luare aminte asupra acestui lucru (op cit., p. 102 si
nota 4) are dreptate sa identifice cele cloud localitati in care loan Huniade a
luptat cu Mezid In 5442 cu : Santimbru, inexistent azi, existent in evul mediu
la varsarea Streiului in Mures (pentru ciocnirea din 18.111.1442), iar a doua
localitate cu Poriile de Fier (Vaskapu) dela izvoarele Bistrei (pentru lupta din
20.111.1442). Argumentarea invatatului istoric polon e temeinica i inlatura
celelalte identificdri. In mice caz e greu de admis, dacd se tine seama de itine-
rariul incursiunii, cd a doua lupta a avut loc la Sibiu (p. 120).
In expeditia din 1443, nu la 6 Noemvrie ajunsesera ()stile crestine la Sofia
(p. 122), ci de abia la 3-4 Decemvrie.
In ce priveste dispozitivul ostilor crestine la Varna in 1444, cu toata combs-
terea autorului, Ilie Minea (Vtad Dracul i vremea sa, p. 187) 0. E. Diaconescu
(Cercet. I storice, I, 34) soot mai aproape de adevar cleat domnia-sa (p. 127).

www.dacoromanica.ro
394 RECENZII

Printr'o manevra abil5., Turcii 4 au intors frontul cre§tinilor. Huniade se gfi-


sea in aripa stangi, nu dreapta. Dimpotriva, Muntenii se gaseau in aripa dreapta,
nu stanga. Dispozitivul e studiat §i intocmit cu atentie de acela§i Jan D4browski
de aceea, 11 citam la inceput (op. cit., p. 182 §i harts cu s lupta dela Varna *).
DEibrowski aduce o corectare diva izvoare i pentru lupta cu Sehab-ed-din de
pe vales Ialomitei, in sensul ca o fixeaza (p. 104) la 6 Septemvrie 1442, nu 2
Septemvrie (M. P. Dan, p. 120).
Relativ la scrisoarea lui Stefan cel Mare trirnisa regelui polon, Cazimir, dupa
lupta dela Baia cu Matei Corvin, greOt se afirma (p. 175, nota 48) ca a fost pu-
blicata de An. Prochaska dupa originalul * din Biblioteca Narodowa dela
Var§ovia. Prochaska a cunoscut ins (care e o copie), pe &and acesta se afla, cu fon-
dul bibliotecii Zahiski in Rusia §i n'a dat din el dealt cateva extrase in tradu-
cere polonä (in Przeglgel historyczny, XVII, 129-132). Pentru prima data seri-
soarea a fost publicati In extenso de P. P. Panaitescu (Contribulii la isloria lid
5tef an cel Mare) dupa ins readus din Rusia In Polonia §i descoperit de istoricul
roman le Biblioteca Narodowa. De altfel, autorul citeaza pe Prochaska, se
pare, dup5. Panaitescu, ceea ce ar rezulta din faptul ca. o aceea§i gre§ala ode ti-
par s apare la amandoi.
In aceea§i chestiune, In forma coruptli Henridyk * se ascunde, ni se pare,
tot Gheorghe de Podiebrad, cum au opinat Prochaska §i Panaitescu §i nu fiul
lui, Henri; (p. 175-177, nota), fiindca din text se vede ca Stefan cel Mare
vorbe§te de un *prieten *, de un egal §i nu de un intermediar. De ce sa trimita
Stefan cel Mare la fiul lui Gheorghe de Podiebrad, dupà informatii secrete §i nu
la regele insu§i ? Afara de cazul cà nu e vorba de cu totul altcineva §i alt colt
de tara, ceea ce s'ar putea intampla.
Este insa prematur O. se afirme ca expeditia polonä din 1497 a fost indrep-
tat& exclusiv contra lui Stefan cel Mare §i di la congresul dela Levoëa din 1494
s'a discutat mai mult In legatura cu acest lucru (p. 185). Problema aceasta nu
§i-a gisit rezolvarea justa pang scum, nici .in istoriografia polona, nici In cea
roman& E nevoie de o reluare. Se poate spune insa din carul locului ca o expe-
ditie contra Turcilor n'a fost pentru Iagelloni o 4 masca *, ci o realitate prezenta,
mai ales dupa dezastrul dela Varna (1444)
Notam §*1 o gre§eall de tipar : juritmantul lui Stefan cel Mare la Colomeia
in 1485 a avut loc la 15 Septemvrie (Volumina legum, ed. I, t. I, 237), nu la
12 Septemvrie (p. 181).
Dupa toate probele, se pare ca Grigore Tamblac n'a fost insarcinat sa re-
prezinte biserica Moldovei In chip special (p. 83,nota) la soborul dela Constanta.
Se considera reprezentant al bisericii ortodoxe, dar fusese trimis ca sa serveasca
interesele lui Vitold al Lituaniei.
Cele cinci tiparituri de texte religioase cu caractere cirilice, scoase de Szwej-
polt Piol (sau Sweybold Weyl), in x49r la Cracovia, nu sunt un reflex al mi§carii
husite (nici 3111 s'ar fi putut tipari) (p. 150), ci unul al introducerii tiparului in
Polonia. De altfel, Szwejpolt era catolic.
In legaturá cu expresia I a legat tabara * din cronica lui Grigore Ureche, nu
e vorba de a lega intre ele carele de lupta, cum se interpreteaza, (p. 215, nota 125),
ci de t a regrupa o§tile *, sdruncinate serios de duman, pentru o noua actiune :
§i legand tabara, s'au dus inapoi §i s'au tras la un sat, la Ro§cani, de s'au
ingropat * (Editie Ccnst. C. Giurescu, p. 161). Mai limpede se distinge sensul la N.
Costin (Kogalniceanu, I, p. 464). Si aid se remarca o insistenta prea mare asu-

www.dacoromanica.ro
IORDAN IORGIL STILISTICA LIMBII ROMANE 395

pra organizArii apArArii prin legarea carelor de luptA, desi sistemul nu e pur ceh
si nou& nici nu ne-a venit sigur dela Cehi.
Vorbindu-se de catolicismul din Moldova, se spune cA trebuia sii se intereseze
de el, « in afarA de episcopul de Cracovia, Gciezno si Breslau, acea Wratislawa
slava, Wroclawul polonez din pArtile Sileziei, i arhiepiscopul de Praga* (p.
75). Wroclaw insA nu e decal forma polonA pentru Breslau. Deci e una i aceeasi
localitate.
Dac5. se adoptA forma originala a numelor, atunci se va scrie Boles lav
Chrobry (forma polona) si nu Chrabry forma cella (p. 36). De asemenea.
Archiwum glowne i nu Archiv Glowny (p. 226, 227 etc). Nu credem cA e potrivit
sA i se spun& lui Matei Corvin mereu Matia Corvinul (indicele). De ce se adopt&
forma slavonA Gruzinia (p. 205) si nu cea cunoscuta la noi Georgia?
Sunt i termeni cari puteau fi inlocuiti : cognurnele (p. 125) ; ornamentica
(p. 134) : defenestrafia (p. 205) etc.
Observatiile de pan& aei nu scad cu nintic din valoarea deosebitA a lucrArii
nici nu au acest scop. LegAturile vechi cehoslovaco-romane sunt urmArite cu
competinta i studiul bogat in date va fi de mare folos.
Ion Consl. Chilirnia

Iordau Iorgu, Stilistica lirnbii romkne, Bucuresti, 1944, 402 p.


Cu acest studiu, invatatul roman si-a Mat definitiv sector aparte in cerce-
tArile lingvisticei noastre. Preocuparea domniei-sale de cApetenie, in lucrAri de
largA sintezA, rAmane graiul viu actual, cu toate aspectele pe care le prezintA.
In urma unei lecturi atente si complete a studiului de mai sus, se poate ob-
serva cà distinctia, pe care autorul o face la inceput, intre stilistica lingvisticA
si cea esteticA, e un lucru dovedit, cu toate obiect,ile care s'au ridicat si care
s'au bazat, se pare, mai mult pe lectura introducerii s.
Graiul romanesc apare mult mai limpezit acuni. Nu bAnuiam, de pildii, cA
in alte regiuni nu se stia ce trecut exprima perfectul simplu In graiul oltean,
folosit fiind alaturi de perfectul compus. (Primul pentru actiunea petrecuta in
cursul aceleiasi zile, al doilea trecut pentru actiuni din zile sau din timpuri pre-
cedente). B o dovadA mai mult, cA fiecare fenomen de limbA isi are ratiunea lui
toate Cate le contine graiul romanesc vor fi luminate progresiv prin noi con-
tributiun i .
Dintre multele elemente discutate, care ii gasesc corespondent deosebit
in alte regiuni, notAm deocamdata cateva.
De pildà, in Mehedinti, expresia elipticä ltpit pd»dintului (p. 280-281) se
aude numai in forma de originA e sdrac lipit pd»antutui sau sant sdraci lipiti
pantantului.
Pentru forma ducd-se opt 0 cu-a branzei noult (p. 300), inregistratA probabil
in Moldova, in Mehedinti se aude regulat : ducti-se Dona si cu-a branzei zece,
ceea ce aratA mai mult vieata multiplä a graiului. Nu stiu, dacA in Lila regiune
nu va fi altä alternanta, dat fiind faptul cA durata caslegilor diferA. De fapt,
nu caslegile si-au spus aci cuvantul, ci regiunea, care a grefat pe formula pri-
mordialA fapte concrete.
De asemenea, pentru expresia a-si tune in card cu cineva (p. 300), se aude in-
Mehedinti foarte des a-si baga in car cu cineva (* nu-mi bag in car cu el »; *e
un om asezat, nu-si bagA in car cu nimeni *). Termenul car de aci, cu sensul de
« ceart& », e acelasi din expresii ca : « s'a tinut de cdru' lui pan& 1-a dat gata »

www.dacoromanica.ro
396 ascENZII

sau 41 el car, ci mar, a trebuit s'o lase moale * ; 4 ce mai car-mar, trebue al te
duci, nu' ti-am spus? *. Nu e, prin urmare, o disparitie a sunetului d din cdrd,
ci un termen aparte. Bxpresiile comparate sunt deosebite, intelesul lor e acela9i.
A face broage in pdntece se adreseaza In Mehedinti numai copiilor ( it nu
bea apä multi, c'ai sa faci broaste 'n burta*), ceea ce intireste presupunerea
autorului.
In legatura cu ce-are a face scrips cu iepurele (p. 301), in Mehedinti se aude
Ge-are a face griva cu iepurele (§i departe griva de iepure), exprimand diferenta
de valoare dintre doul lucruri, farä vreo aluzie ironicà la adresa cuiva.
In ce priveste : de auzea cdinii in Giurgiu din cauza Mail (p. 303), Ili se
pare cà explicatia data de d. Al. Graur e mai aproape de adevar. In Mehedinti,
expresia e foarte curenta : fii dau o palmd, de-auzi cdinii 'n Giurgius. Intelesul
pentru cel care se exprima asa, e si el limpede : lovitura 11 zapaceste pe cel batut,
li Wipe urechile si in cap ii latra cainii. In expresie ins& cainii au ramas concre-
tizati in cei din Giurgiu, pe care un nefericit, de prin apropiere probabil, ran
palmuit i s'a parut ca. li aude latrand.
Bxemplele de paralelism s'ar putea urmari inca mult, fiind destul de dese.
ron Const. Chifimia

www.dacoromanica.ro
NOTITE BIBLIOGRAFICE

J. BIBLIOGRAFIE

x. Klattenegger IC., Ungarisches Zeitschriftenwesen von heute, in rev. Archiv


f. Landes und VoMslorschung, VI (1942), caiet 4, p. 666-695. Nu este numai o In.
bliografie analitia a revistelor ungare, ci consideratiuni critice asupra legaurii
lor cu desvoltarea spiritualli a Ungariei in sec. r9. Constat/i c. atiit inainte
eat si dup5. Trianon in Ungaria au aparut relativ prea multe reviste. Po-
meneste i principalele studii privitoare la istoriografie printre care si al lui
Elekes L., Die .Krise der rumdnischen Geschichtsschreibung, in care acesta IM
exprima speranta unei mai marl oblectiviati din partea tinerilor istorici
romfini faf 5. de problema Transilvaniei, impotriva scoalei lui Iorga, prea
intransigentà, numai in vederea unei intelegeri i apropieri ?titre popoarele
vecine. C. Jiga
2. ,, * * Biblioteca Academiei Romdne, Cresterea Colecliunilor, Bucuresti,
1942, in 40, P. 347 + ir + ro -I- 8z + 32 -I- 8 planse. Volumul reprezint5.
nr. XLVIII din Cresterea Colectiunilor Academiei Romane pe anul 1937 si
noteaz 5. intrarea tipciriturilor : arti, brosuri, periodice etc., a stampelor : atlase,
albume, fotografii, vederi etc., a manuscriptelor foste in colectia Moses Gaster,
a documentelor in copii fotografice dintre care unele s'au mai rezumat in Crefteri,
dar far5. cote si a monetelor foste in colectia M. S. Ascher. E de regretat faptul
c5, in acelasi volum se folosesc cinci paginatii prin nimic justificate, In loc de
una. C. Grecescu
3. . Biblioteca A cademiei Ron:tine, Cresterea Colectiunilor in anii
1938-1942, Bucuresti, 1944, in 40, 241 + 125. p. Volumul constitue nr.
XLIXLIII din Cresterea Colecliunilor Academiei Romane i inregistreazI
imbogAtirea acestor colectii cu un insemnat numár de stampe: picturi i desene,
gravuri, litografii, fotografii, zincografii, carti cu ilustratiuni originale, albume,
planuri c.a., de atlase i hdrii, de manuscripte, de documente din colectiile Artur
Gorovei, Aurel Sava, El. Sculi, Rosetti-Solescu, farnilia Varlaam, C. Iordlchescu
(Botosani) si de monete grecesti, romane i bizantine gasite in deosebi in Do-
brogea, Moldova, Basarabia i Oltenia. Ar fi fost de dorit ca in acelasi volum
sa fie o singurà paginatie, nu data. C. Grecescu

www.dacoromanica.ro
398 NOTITE BIBLIOGRAFICE

II. PREISTORIE
4. Berclu Ion, Les nouvelles fouilles archeologique en Transylvanie, in Revue,
de Transylvanie, X (1944), nr. 1-2, p. 131-136. -- Dare de seama sumara
despre sfipaturile arheologice din Transilvania in ultimii doi ani, dirijate de
Institutul de Studii Clasice al Univ. Cluj-Sibiu, sub conducerea prof. C. Dai-
covici, in colaborare cu celelalte Universitati, cu Muzeul National de Anti-
chitati din Bucuresti si cu alte muzee si institutii.
Rezultatul sapaturilor : Confirmarea unitatii culturale a teritoriului roma-
nese si aprofundarea stralucitei vieti spirituale dacice, prin * probe vii 4.
A. P. Toder

III. ISTORIA ANTICA


5. Luchian Oct. ing., lmitatie barbarti a unui dinar dela Traia n, in Cron.
Numism. fi arh., XIX (1945), nr. 133-134, 1). 5-6. E descrisa o moneta
barbara, imitatá dupa un dinar roman. Pe avers se vede un cap masiv de mo-
narh, cu legenda ANTONINIWT PIVPPTS, iar pe revers o columna si inscr.
PMTR XIII MPIICOSI. Dad capul princepelui are un asp ect masiv si imberb,
foarte asemanator cu profilul imparatului Traian, nu e un criteriu absolut
sigur pentru idEntificarea lui cu al cuceritorului Daciei. Nici columna schitatà
pe revers nu ofera destule analogii pentra a ne pronunta cu certitudine pentru
cea traiana sau antoniniana. Capul plin, imberb si puternic e un specific al
acestor imitatii, care cauta a simplifica la maximum repertoriul figurativ si
epigrafic al monetelor romane. De aceea, singura posibilitate pentru iden-
tificarea originalului itnitat il ofera numai inscriptia, care desi ram copiata,
e sigur ca aminteste pe Antonin Piul. Trebue sä ne inchipuim ca. monetarul
barbar a copiat in imitatia sa numai o piesit romaná si nu a imprumutat
elernente dela mai multi dinari. D. Tudor
6. Moisil Const., Cu privire la numismatica orcqelor noastre pontice in Cron.
numism. si arh., XIX (1945), nr. 132-134, p. 16-20. Acest articol cuprinde
o interesanta sinteza asupra problemelor ce s'au desbatut cu privire la mone-
tele pontice. Interesul asupra lor incepe inca din sec. al XVII-lea si monetele
oraselor grecesti din Pontul Stang au gasit o larga primire in publicatiile cla-
sice de numismatica ce s'au tiparit in Occident. Gratie lui M. C. Sutu, care a
colectionat si popularizat in chip deosebit monetele autonome din Tomi, Cal-
latis, Histria, Tyras, Dionisopolis, etc., si-a facut loc in lumea stiintifica o noua
ramurá a numismaticei antice : numismatica Pontului Stang. Inteadevar, se
constata in ultimii ani o micsorare a interesului de odinioará pentru eclectic-
narea si studierea lor. Nu trebue sa uitiim cà acest fenomen se datoreste si
razboiului inceput la 1939. Cu informatia bogata si precisä care-I caracteri-
zeaza, autorul trece inteo succinta revista toate publicatiile in legatura cu
aceste monete. In manunchiul acestora noi adaogam si pe ale d-lui M. si asteptam
dela aceasta mana. acel pretios Corpus numorum Ponti Euxini Occidentalis.
D. Tudor
7. Nicoresou P., 0 inscriptie a impdratului Traian gdsitd la Cetatea Albd,
in An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist., Ser. III, t. XXVI, if), Bucuresti, 1944, 13-
502-510. Säpaturile, cercetárile topografice s'i studiile d-lui N. asupra ase-

www.dacoromanica.ro
ISTORIA ANTIC/.
399

zarilor greco-romane dela Cetatea Alba (vechiul Tyras), initiate in 1919, au


precizat multe aspecte economice i militare in legaturA cu viata acestui im-
portant centru urban si colonial. 0 descoperire epocalA pentru stApanirea mi-
litara roman& la Tyras este si o inscriptie fragmentara gasita acum cativa ani.
Piatra pomeneste un important detasament al legiunei V MacedonicA, trimis
la Tyras sub comanda centurionului M. Ennius Illadianus, unde executa. din
ordinul guvernatorului Moesiei inferioare D. Pompeius Falco, o importantA
lucrare strategicA. Monumentul fu ridicat sub Traian §.1 in ultimul an de domnie
al imparatului (117 p. Chr.). Autorul analizeaz 5. importanta acestei inscriptii
in cadrul tuturor stirilor ce le avem panA azi, in legAturA cu sistemul defensiv
roman organizat in sudul Moldovei 0 al Basarabiei. Din aceasta rezultA cA,
garnizoana dela Tyras forma una dintre cele mai trainice verigi militare, fiindcA,
in afarA de siguranta pe care trebuia sa o aducA la gurile Nistrului, mai ayes
misiunea de a face legatura i cu alte garnizoane romane raspAndite in coloniile
grecisti din nordul Marii Negre. D. Tudor
8. Papahagi P., Un tezaur de monete romane imperiale geisit kz Silistra, in
Cron. numism. gi arh. XVIII (1944) nr. 129, p. 270-220. Inainte de moarte
(1943) regretatul cercetator regional a trimis spre publicare o dare de se amA
asupra unui tezaur monetar, tAinuit intr'o oala cu alte obiecte de aur sau
argint i gasit intamplAtor la Silistra in 1933. S'au salvat 200 piese din 300
de bronz argintat, a caror emisiune se intinde dela Aurelian la Diocletian. Inter-
pretarea istorica i arheologicA a acestui tezaur rAmane a se face de un spe-
cialist i va fi destul de interesantA, mai ales ca prezintA o mare varietate nu-
mismaticA i monetele unor imparati prea efemeri (Florian, Nigrinian, Mogna
Urbica, etc.). Nici data ingropArii lui nu poate fi anul 303 p. Chr., fiindcA Dio-
cletian i Maximin Hercule sunt reprezentati printr'un numAr redus de piese.
De asemenea, lipsa monetelor celor doi Cezari, Constantin I si Galeriu (adoptati
in 293) arata ca datarea nu poate fi impinsa peste anul 293, p. Chr. Rana la o
analiza serioasti asupra cronologii ultimelor piese, trebue sA admitem ca epoca
de tainuire a tezaurului, anii 286-293 p. Chr. D. Tudor
9. Samarian Gh. P. Dr., Note despre inceputurile Muzeului Naiional de
Antichittili din Bucuregti, in Cron. numism. §i arh., XVIII (1944), nr. 131-132,
p. 284-288. RAzboiul a fAcut sti treacA neobservata o irnportantA aniversare
Muz. Nat. de Antichitati din Bucuresti a implinit anul trecut 8o
ani dela infiintare. In sanul lui au lucrat cei mai straluciti arheologi romani,
ca Al. I. Odobescu, Gr. Tocilescu, Vasile Parvan, I. Andriesescu, iar azi, toatA
miscarea arheologica dela noi se grupeaza in jurul acestei institutii. De aceea
documentele inedite, ca i unele culegeri din publicistica veacului trecut, ref e-
ritoare la inceputurile acestui muzeu sunt bine venite. Desi a luat fiinta ofi-
cialA printr'un decret al lui Cuza, din 1864, originea acestui muzeu ii are radA-
cini panA in epoca lui Kisselef. Primii animatori au fost N. Mavros, Vornicul
Mihalache Ghica, Petrache Poenaru, VI. de Blaremberg, domnitorul Alex.
Ghica i alii. Prin staruinta acestora a luat fiinta un muzeu atasat colegiului
Si. Sava, Inca din anul 1834. Obiectele depozitate la Sf. Sava s'au contopit
la 1864 cu colectiile donate de Mavros i Vornicul Ghica. Cu acestea s'au pus
bazele Muzelui National de Antichitati, considerabil mArit de Tocilescu
Yaryan, azi ingrAmadit in st-. Victor Emanual III, Nr. ii, inteun local impro-
priu i nespatios. D. Tudor

www.dacoromanica.ro
400 NOTITE BIBIJOGRAPICE

to. <Seeiseanu C.>, Descoperiri monetare recente. Trei bronsuri imPeriale


grecelli, in Cronica numism. §i arh., XVIII (z944), nr. 130, p. 249-251.
Articolul nu poartà semnfitura autorului, dar, din continut pare a fi scris de
d-1 C. Secci§eanu. Sunt descrise i prezentate in cliseu, trei piese monetare
autonome grecesti. Date le &supra descoperirii lor, locul actual de pastrare, pre-
zentari bibliografice etc. elemente extrem de necesare in numismatica, sunt
insuficiente sau omise. Toata literatura bibliograficA se reduce la citarea nnui
modest articolas ! De aceea nu e de mirare ca articolul abund& prin greseli
supar&toare. Se vorbeste de municipii grecesti (1?), de Androniu (in loc de
Antonin), Comodus (sic), Septimiu Sever domneste dela 193-11r d. Chr. (11),
Hecate (sic) e zeita inorii, Iulia Doamna (in loc de Domna), Apamea (1), mi-
tropolis, etc.!! Cum autorul nu foloseste nicio trimitere bibliografica pentru
identificare sau analogii, iar fotografiile nu sunt chiar asa de bine reusite,
ne indoim i in ceea ce priveste exactitatea transcrierii legendelor epigrafice.
In niciun caz nu poate fi Pan acel Uttar zeu, f ArA picioare de capra, dar
purtand o toll* o coroana, imbrAcaminte orientalA i intovArAsit de un caine.
Cetatea Tars nu onora pe Bacchus, fiincica era 4 un (was vesel s, ci datorit5.
bogAtiei agneste ; fapt specificat intr'un pasagiu extras din Vergiliu (care
opera?), pe care autorul il reproduce aidorna dar din cauza necunoastern limbei
latine Ii ramane inaccesibil. D. Tudor

IV. ISTORIA ROMANILOR PANA LA


iNTEMEIEREA PRINCIPATELOR

or. Britianu G. I., Nouvelles contributions a l'histoire de la Dobroudja au


moyen-dge, in Revue last. du sud-est européen, XXI, (1944), P. 70-81 + r pl.
Contribupile de fatA sunt mai mult puneri la punct provocate de ultitnul
studiu al lui P. MutaMiev, insotit de un alt studiu al lui H. Duda, ambele pri-
vitoare la imigrarea Turcilor selgiukizi in Dobrogea in sec. 13. Cum Mutaf6iev
a sustinut ca. Dobrogea a fost totdeauna i trebue sA fie bulgAreasca, o colo-
nizare turceascii in sec. 13 lb tulbura socotelile. De aceea a cautat sA scoata in
evidentä lipsa de orice documenta re a acestei colonizAri. A supus deci textele
cronicelor bizantine i turcesti unei critice severe. R ezultatul acestei critice
a fost ca nici cronicarii bizantini Pachimeres si Gregoras, nici versiunea mai
veche a cronicei turcesti Oghuz-name, re dactata in sec. 15, nu amintesc nimic
in legatura cu emigrarea Turcilor din Asia Mica. spre Dobrogea in sec. 13. De
emigrarea in cauzA vorbeste numai o redactie a suszisei cronice turcesti cu
un secol mai tarziu decal Oghuz-name.
Deci imigrarea Turcilor in Dobrogea in sec. 13 e raportatA de o traditie
istoricA cu trei secole aproape posterioarA faptului. In acest caz lipsind temeitil
documentar contemporan, faptul poate fi contestat. Si Mutaf&ev il contest&
din rfisputeri. Totusi studiile turcologului polon Kowalski asupra limbei Tur-
cilor din Dobrogea si Bulgaria nord-estica disting trei straturi de limba: primul
strat i cel mai vechi ii constitue urmele de limbA ale un ei populatii turcesti
nordice : Pecenegi sau Cumani ; al doilea strat denotA un aport sudic anterior
cuceririi otomane si al treilea strat e datorit influentei turcesti dupa cucerirea
dela sf. sec. r4. Al doilea strat ar putea fi al colonizatorilor Selgiukizi. Muta-

www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR DUPA INTRAMIEREA I'llINCIPATELOR 401

Miev contestfind totul are prilejul s5. se lege de o multime de chestiuni pe care
le expediazá. cu spirit 9ovin. Observatii intemeiate ale d-lui Brettianu stabilesc
ceea ce se poate retine ca definitiv c4tigat pentru istorie din studiul istoricului
bulgar. C. Grecescu
12. Iliescu Oct. Octavian, 0 mdrturie numismaticd din indepdrtatul ev mediu
romdnesc, in Buletinul Societdiii Numismatice Romdne, XXXVII (1943), P.
39-62. E vorba de un tezaur Osit in imprejurimile Craiovei, cuprinzfind
aproape 60 de monete medievale de argint, majoritatea pfenigi de Friesach.
Autorul fixeaz5. intre 1147-1246 data la care a fost ingropat acest tezaur,
fAca.nd feeding cu marea invazie atarä 1ntamplat5. in anul 1241. 0 not& carac-
teristic g. a acestui tezaur este prezenta a 3 esterlini engleze§ti cu chipul regelui
Henric II Plantagenetul. De altfel astfel de monete circulau pints in Polonia.
Aurora Hies
13. retroviel Emil, La population de la Transylvanie au XI-e siicle, in
Revue de Transylvanie, X, (1944), nr. p. 71-98 + r hart& Plecand
dela studiul Kniezsa I, Ungarns Volkerschaften im XI Jahrhundert, B-Pest,
1938, prof. Emil P.2trovici, analizAr.d topcnimicele române§ti de o igina El tvii
(Lucecavita, Glâmboaca, Lindina, Glâmboceni, Glâmboca, Amponi, Imports,
Trampoiele, Iudol etc.). dovede§te prezenta Romanilor in Transilvania in sec.
XI §i c5. toponomia maghiar a. nu dovede§te totdeauna l prezenta in nurntir
mare a Maghiarilor inteo regiune, aceastii toponimie fiind de origin& feudalet.
A. P. Todor

V. ISTORIA ROMANILOR DUPA iNTEMEIEREA


PRINCIPATELOR
r. DISCIPLINE AUXILIARE
14. Mihäilescu VintiI, Considercgii asupra Geografiei ca tiinld, Bucure*ti,
1945, 77 p. (Biblioteca Institutului de Cercetäri Geografice al României; Seria
A, Nr. r).Foarte la timp venal bro§urá pentru a lämuri Geografia i do-
meniul ei de cercetare, elaborarea geografic i raporturile intre Geografia
didactica i Geografia §tiintifica. Scrisá metodic i clar, este folositoare yi
cercetAtorilor din disciplinele inrudite cu Geografia. A. P. Todor

2. BIO GRAPII
15. Bunts Emanoil, Abatele Zavoral, in Revista Funda(iilor Regale, XII
(1945), nr. 6, p. 68o-683. Amintiri i aprecieri calde pentru marele filo-
romin ceh Abatele Zavoral cu prilejul mortii sale. Nestor Camariano
16. Florescu G. D., Ceva despre cdteva neamuri boerqti oltenests, inrudite
fntre ele in veacul al XVII-Iea, in Arhiva Romlineascd, IX, p irt. II (1944), P. 337
371. Se publick cu Un istoric, §apte documente oltene, inedite, privind stl-
pfinirile incepatorilor familiei Obedenilor §i a inrudirilor acestora cu boieri
Brade§ti i Albe9ti-Crete§ti. Ilie Corfus
17. Gnsti Dimitrie, Cdteva amintiri despre Caragiale, in Revista Funda-
tutor Regale, XII (5945), nr. 4, P. 7-18. Amintirile pe care le public& d. prof.

www.dacoromanica.ro
402 NOME BIBLIOGRAFICE

D. Gusti despre Caragiale sunt foarte interesante i pretioase pentru cunoas-


terea vietii pe care a dus-o, de nevoie, marele scriitor dramatic in capitala
Germaniei, in ultimii sal ani. Nestor Camariano

3. ISTORIA POLITICA ,$1 DIPLOMATICA


z 8. Bilainkin 0., Diary of a diplomatic Correspondent, Londra,
1942, 272 p. + 26 fotografii. Convorbiri i interesante observatii
asupra politicei externe privite de principalii reprezentanti ai tarilor euro-
pene dela Londra in primul an de rázboi. Multe amanunte asupra legatiei
noastre. Ministrul titular, V. V. Tika, infitisat ca gentil i atent observator,
interesat a §ti intai reactiile guvernului britanic fata de evenimentele din
Romania. Vorbind de garantia engleza dela 13 Aprilie 1939, o numeste r drama
garantiilor r. La z Julie 1940, noteazá: r Romania pierzand aproape 20.000
rade pätrate i o populatie de patru milioane, a renuntat astazi la garantiile
anglo-franceze r.
Multe observatii juste privitoare la e Armistitiul dela Viena *.
C. figa
59. Dragomir Silviu, La politique minoritaire de la Roumanie entre lq18
et r94o, in Revue de Transylvanie, VII-IX (1941-1943), p. 279-290. Scurt
articol prin care se combat afirtnatiile gresite referitoare la raporturile intre
Romani i celelalte nationalitati din Romania. Clar i documentat.
A. P. Todor
20. Dragomir Silviu, Vingt-cinq ans apres la reunion de la Transylvanie
a la Roumanie, in Revue de Transylvanie, VII-IX (1941-1943), P. 3-36.--
Dui:A titlu s'ar parea un simplu articol comemorativ. In realitate este un
studiu substantial asupra evenimentului unirii Transilvaniei cu Romania, in
1918 si a unei serii de probleme ce s'au pus atunci si a solutionarii lor juste
Suntem alaturi de autor, regretand cä Inca nu s'au publicat documente
suficiente referitoare la pregatirea si realizarea unirii din 1918, fail de care
cunoasterea multor amanunte este imposibilfi. Totusi liinile mari, ferm tra-
sate de d. Silviu Dragomir, aratä clar evolutia evenimentelor si pun in lumina
contributia diferitelor persoane cu raspundere politica la actul unirii.
A. P. Todor
21. Ionapu Aurelian, L'aspect juridique des revendications et des procla-
mations nationales formulees au cours d'histoire par la nation roumaine de Tran-
sylvanie, in Revue de Transylvanie, VII-XI (1941-1943), P. 76-112.
Autorul studiaza din punct de vedere juridic principalele revendicari
proclamatiuni nationale romane din Transilvania, dela memorandul Episco-
pului I. Inocentiu Micu-Klein din 1735 pang. in 1918, cand s'a realizat actul
de justite istorica. Din analiza manifestarilor romanesti, se ajunge la con-
cluzia ca. Romanii transilváneni au avut totdeauna o conceptie inalta de firept
justitie, ceeace it indreptateste sá dirijeze destinele Transilvaniei. Studiul
e scris clar i convingator. A. P. Todor
22. Jinga Victor, Notre espace et l'esPace des autres, in Revue de Transyl-
vanie, X (1944), nr, 1-2, p. 14-43. - Articol in care se combat párerile

www.dacoromanica.ro
ISTORIA POLITICA 5I DIPLOMATICA 403

geografilor si a altor scriitori i oameni politici maghiari referitoare la cadrul


geografic unitar si ideal al Ungariei zis milenare. Informatie bogata.
A. P. Todor
23. Lades H., Die Nationalitatenfrage im Karpathenraum, Wien, 1941, in
8 ,221 p. Incearc a. sa dea o privire generall asupra chestiunii nationali-
tatilor mai ales in prima faza de desvoltare. Interesante consideratiuni asupra
imprejurarilor din 1848-49 din Transilvania. Face aprecieri i asupra religiet
ortodoxe romine i rolului jucat pentru sustinerea romanismului. Cateva
constatári asupra Romanilor in lupta cu celelalte nationalitati. Nu este sufi-
cient de amanuntit i clar cand vrea sà infatiseze epoca dualismului si statue
nationalitatilor, totusi cartea cuprinde o utild dare de searna asupra proble-
mei si timpului ei. C. Jiga
Maneinlea St., Legdturzle Blayului cu Franla in anii 187o-71, in Transit-
vania, 76 (1945), nr. 1-2, p. 50-58. Autorul arata cum in timpul razboiului
franco-german din 1870-71, Romanii din Blaj au luat hothrirea alcatuirii
unui comitet de ajutorare a Francezilor. Sumele stranse au fost trinnse lui E.
Picot, care se gasea la acea data la Timisoara, ca vice-consul francez.
D. Manciulea publica cateva scrisori de multumire din partea lui Picot
chtre comitet, prin care vice-consulul exprima « recunostinta compatriotilor
sai asupra bineficientei Romanilor )>.
Studiul de fata, dupe: cunt ne spune autorul, face parte dintr'o lucrare
ampla, pe care d-sa promite s'o tipàreasc s atunci cand se va potoli furtuna
vremilor de astazi Aceasta lucrare se intituleaza s Legaturile Transilvaniei
cu Franta in a 2-a jumatate a veacului XIX s, i priveste raporturile politice
At culturale dintre aceste doug popoare. Aurora llie
25. Olteanu Alexandru, Le comic Etienne Tisza et la question roumaine,
in Revue de Transylvanie, VII-IX (1941-1943), p. 251-278.--Combaterea
documentatä a pretinsei romanofilii a contelui Stefan Tisza, accentuate: de
o seama de scriitori politici i istorici maghiari.
A. P. Todor
26. Rebreann Romulus, Austria i problema orientald (1683r867), Bra-
*ov, 1944, 100 Bazat pe o bibliografie suficienta, autorul cauta sa fixeze
conduita oscilatoare a Austriei 1 i atitudinea Rusiei, inceparal dela 1683, fatil
de Imperiul otoman, trecut la defensiva fata de Puterile europene. Situatia
Principatelor Romane este relevata alaturi de al celorlalte taxi invecinate.
Nu aduce material nou este o Mina prezentare a chestiunei pe baza
izvoarelor tiparite cunoscute. A. P. Todor
27. Vlad Aurel, Adevdratul loan Mihu, in Solia Dreptokii, Orästie, XXII
(i944) nr. xi, XXIII (1945), nr. z.
Replica la scrierea : Dr. Than Mihu, Spicuiri din gdndurile mele. Polstice,
culturale, economice. Publicate cu un studiu biografic de Prof. Silviu Dragomii,
Sibiu, 1938, XLVII4-498 p. +to planse.
Replica, scrisa cu condei de luptator politic, aparandu propria cauza
ri activitate politica, are multe, prea multe elemente subiective. Nu este o
expunere tiintifica. Totusi aduce elemente noi pentru cunoasterea luptelor
politice romanesti din Ardeal in ultimele decenii de stapanirea maghlara, care,
cu prudenta, pot fi utilizate cu folos. A. P. Todor

www.dacoromanica.ro 9
404 NOTITE BIBLIOGRAFICE

4. ISTORIA SOCIALA
28. Bildiceanu Valeriu D., .5.telan Zeletin doctrinar al burgheziei romdnefli,
Bucuresti, 1941 136 p. Autorul imparte cartea in doual : Viata si Opera
lui 5tef an Zeletin. Prima parte cuprinde trei capitole. In cap. I e vorba de
nasterea, tineretea, studiile universitare din tail i stralinatate, razboaiele etc.
Cap. II, trateazii activitatea politica a lui St. Zeletin, iar cap. III boala si
moartea lui, precum i durerea ce a produs sfarsitul lui neasteptat mai ales
in rilndurile Partidului Poporului, in care activa. In partea II-a sunt deaseme-
nea trei capitole : cap. I, Introducere in opera lui ,5tefan Zeletin cap. II
Opera sociologica si economical i cap. III Aportul i locul lui Zeletin In gan-
direa economicg i sociologica romaneasca.
La sfarsit cititorul gaseste bibliografia operelor lui Zeletin.
Nestor Camciriano
29. Porutiu Petre, Les pr ncipes d' l'expropriation dans la reforme agraire
legiferee par le Grand Conseil National de Transylvanie... par le décret-loi no.
3911 de 1919, in Revue