UNIVERSITATEA ’’OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA: KINETOTERAPIE, RECUPERARE, REEDUCARE

MOTRICĂ

RECUPERAREA HEMIPLEGIEI IN
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Absolvent:

Darabă Nicoleta Diana

 Hemiplegia reprezintă pierderea motilității voluntare cu alterarea tonusului motor la
o parte a corpului. Debutul este brusc,de cele mai multe ori,iar paralizia este pentru început
flască ulterior evoluând spre spasticitate,care determină apariția unor posturi caracteristice
bolnavului cu AVC. Pentru membrul superior-brațul va fi in adducție , rotație internă,
flexie(umăr-braț),mâna semiflexie,degetele flectate,policele în adducție. Pentru membrul
inferior-genunchiul în extensie,piciorul în flexie plantară cu inversie,ceea ce determină
apariția mersului caracteristic- mersul cosit.

Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul

hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la
membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii,
hipersalivatie si disfazie.

Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele:

a) Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient, membrele ridicate pasiv si lasate sa

cada, cad inert si mai brusc pe partea hemiplegica. Hemifata paralizata este atona,
aparand semne de paralizie: comisura bucala de partea paralizata coborata, santul
naso-labial sters; reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exista o
deviatie conjugata a capului si ochilor. Semnul Babinski este prezent. Apar modificari
de tonus muscular si reflexe osteo-tendinoare.
b) Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala, iar la nivelul
membrelor inferior si superior afectate forta musculara este abolita, reflexe osteo-
tendinoase abolite, semnul Babinski prezent.
c) Hemiplegia spasmodica: apare dupa perioada de hemiplegie flasca. Se caracterizeaza
prin forta musculara, de obicei, diminuata mult, contractura si reflexe exagerate,
semnul Babinski prezent, apar sinkinezii.

Prevenirea hemiplegiei:
– controlul tensiunii arteriale;

– combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombembolice;

– decelarea precoce a compresiunilor cerebrale – investigaţia cu tomograful sau RMN

imediat ce apar semne ale bolii (dureri de cap, greţuri, ameţeli etc.). O înlăturare precoce a
formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu şi mai eficace.

– prevenirea traumatismelor cerebrale – hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot

fi evitate dacă vom lua unele măsuri de protecţie
Odată hemiplegia instalata, pacientul va intra în sfera de activitate a echipei de recuperare,
care este formată din medici de diverse specialităţi, kinetoterapeuţi, ergoterapeuţi, logopezi,
asistente medicale şi infirmiere.

Obiective generale privind recuperarea hemiplegicului:

– refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare;

– cresterea si adaptarea capacitatii de efort;

– ameliorarea functiei de coordonare, control si echilibru a corpului;

– formarea capacitatii de relaxare;

– corectarea posturii si aliniamentului corpului;

– cresterea mobilitatii articulare; reeducarea respiratorie; reeducarea sensibilitatii.

Recuperarea va începe cu o posturare a pacientului în pat pentru evitarea apariţiei poziţiilor

vicioase, a durerilor şi a escarelor.

Se vor face apoi mobilizări pasive, exerciţii de reluare a poziţiei şezând şi a ortostatismului şi
mersului.De asemenea o atenţie deosebită trebuie acordată membrului superior.

În timpul recuperării pot fi folosite diferite materiale de asistenţă: fotoliul rulant, bastoane tri
sau tetrapod, cârje canadiene sau orteze.

Dacă prima parte a tratamentului se va desfăşura în instituţii specializate, partea a doua şi mai
lungă se va desfăşura acasă. În această perioadă sprijinul familiei este de o importanţă
capitală. Astfel, familia trebuie să îl ajute pe pacient să se reintegreze în societate şi
profesional.

I. TRATAREA PRIN POZITIE

a) Pozitia pe spate

Capul pe perna, gatul flectat, umerii se sustin cu perna. Mana paretica se aranjeaza pe perna
la distanta de la corp, indreptata in articulatia cotului si mainii, degetele intinse. Coapsa
paretica este in extensie si pusa pe perna.

b) Pozitia pe partea paretica

Capul se stabilizeaza in pozitia comoda, trunchiul putin intors si se mentine din spate si
picioare cu perne. Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie, articulatia genunchiului
in flexie usoara. Mana paretica sa intinde pe perna. Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau
pe corp. Piciorul sanatos - pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si
coxofemorala.
 c) Pozitie pe partea sanatoasa

Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul, trunchiul usor flectat anterior. Mana paretica se
aranjeaza pe perna, flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90 grade si intinsa.
Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului, gamba si
planta sunt plasate pe perna. Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. Piciorul sanatos se
aranjeaza in extensia articulatiei genunchiului si articulatia coxofemurala. La tratarea prin
pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrului paretic sa se afle la acelasi
nivel pentru a evita extensia capsulei articulare - ce apare destul de frecvent si este insotita de
aparitia durerilor

II. MISCARILE PASIVE

Amelioreaza circulatia in membrele paretice, contribuie la scaderea tonusului muscular,
precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce
apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate.

Miscarile pasive se fac atat pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent
(tempo-ul rapid mareste tonusul muscular). Pentru acasta metodistul cu o mana apuca
extremitatea mai sus de articulatie, cu alta mai jos, facand apoi miscari in aceasta articulatie.

III. MISCARILE ACTIVE

Se disting exercitii cu caracter static, in care are loc contractia tonica a muschilor si
exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor). In pareze severe gimnastica activa se
incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. Aceste exercitii, constau in
mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut).

Exercitiile cu caracter dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror tonus
deobicei nu se mareste: m. abductori ai umarului, supinatori, extensorii bratului, mainii,
degetelor, m. abductori ai coapsei, flexorii gambei si plantei.

IV. MASAJUL
Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic, incepand
cu durata de 10 min. si treptat se mareste durata pana la 20 min. Masajul muschilor poate
influenta starea tonusului muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce
la cresterea spasticitatii.

Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masajul trebuie sa fie tot selectiv.

La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si

vibratia neintrerupta. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si
vibratia intrerupta.
Bibliografie:

https://www.medicinasportiva.ro/FKT/articole/Hemiplegia%20elemente%20de%20ki
netoterapie.html

https://ioanadeea.wordpress.com/2010/05/05/recuperarea-medicala-a-hemiplegicului/

https://gigimarta.ro/kinetoterapia-in-recuperarea-afectiunilor-neurologice-dupa-
accidentul-vascular-cerebral-a-v-c-hemiplegia/