Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6
-:-::.·___:::__:� • i.ii1
-
• • •• „. •• •• •• „. ••
:�
�+�·;;i� �m• '<:§-;��� 11> �·
.� � � ri �nu � �1
Revistă 'Enciclopedică l!opulară
jip are în fie-care Duminică
IR
I .abonamentul în ţară pe an Lei 5
Pentru anuneluri
» » 6 luni
1 leu
»
linia.
3 ,
II
)\lllea
.
Abonamentul în străin. pe an Lei B
Un numer. . .
publieitate s bani
. . . . . 15 bani
euvîntul
11':
Manuseriptele nepublieate se ard.
��
I �'
�:-, 11
Comitetul de Redacţie:
: I ·
j). 9arbovicea17u
Ion Kalinderu
""II
Colonel j). V. JYăsturel � -,-�-:· I
I 1I�
q Coşbuc q. fidamescu
V. $. )Yfoga
I :J. Otescu
11
·
·�i' - :
Coq•f. a. ]'o ov;
u u °";u
·
.
I �I
ăsu
- e ,
. SUMARUL: N Aprilie. - Pet„a Răşcanu, O carte folosit6re. I6n E. !Jfi h e c Cui-
tura legumelor şi a pomilor fructiferi. Lanrenţia Gribincea, O pagină din trecut. -
s n
Ion Kalindent, Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel tiner. -
Epi copul Pimen, Un început fericit. -Th. D. Sp ra ţia , Bună cuviinţă.-Sp. Hare.t, Pre-
li
mii înveţătorilor şi preoţilor.-N. Rădut.scu-Niger, Teatru săte•c, (De pe urma beţiei). - -__
-_.:
O dorinţă. - Societăţi Economice la sate. - Informaţiunl. - ;Bibliografii. - Mulţumiri. -
Poşta administraţiei. - Stîrpirea ş6recilor de câmp.
Ilustraţiuni: M. s. Regina Elisabeta. M. S. Regele Carol I. - Bufet încărcat cu
vase. - Sclav purtând o tavă cu diferite lucruri de mâncare. - Sclav aducend o tavă cu
ridichi. -Cupă de lut cu inscripţia: bibe de meo, din care se ved literile ... eo bib . . ·
1:1 � � �� ss-- ! 1
f.-1 �
�
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Eucuresci
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d·lor agricultori m aşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel. s. e.: Locomobile, Treerăt6re,
Pluguri întregi de oţel, Batoze de po
rumb, cu abur şi m anuale, mori pe pos
tament de lemn şi fer, pietre fran ceze ori
ginale garantate de la „La Ferte sous Jou
arre, (Franţa )", etc. etc., din cele mai re
nu mite fabrici pe cari le represintă, şi în
condiţiuni cât se p6te de favorabile pen
tru d-nii cumperători.
La cas de necesi tate, a se cere oferte şi
ca talog ilustrat, care se trimete gratis şi
tul sait v o r am âna plata, acolo unde s' aJt trimis deja chi
revistei, tuturor celor ce vor n eglija a' ş?: achita a bonam en
24 APRILIE
Miercur'î, fiin d anivers area num elu1 M. S. Regine!, Capi
tala, ca şi ţara întregă, a s erb a t acestă Q.i, scumpă Românilor.
M. S. Regin a s'a n ă s cut prinţes ă de Wie d la 29 Decem
brie 18!3.
Castelul p ărinte sc, u n d e şi- a p e trecut pri m a tin ereţe, e si
tuat în a propiere de nisce i m e n s e p ă dur'î d e fag'f, printre
carl ven tul sufl ă cu putere şi de unde se p 6te a sculta mur
m urul etern al Rinulu1.
r�11�,-l!j �
'=
'; e voluţiune a din 1848 nu a isbutit în Princip ate, cum
�
nu a i sbutit nicăirea. Dar fap tul că, în Mol dova, a fos t
' în frun tea mi şcării cei ma'i îns e m n a ţI bărbaţI din acel
timp; că în Tran silvania, Românii s'au luptat cu un
c eroism fără m argine pentru e sistenţa lor n a ţion a l ă ;
t6te aceste fapte au in teres at p e Europ a, au d eschis ochii
dip lomaţilor şi i-au făcut să înţelegă că la Dun ărea de jos
este un popor d e viţă lat ină, care vrea s ă tră i a scă d e s i n e
stat din 2/14 Maiu 1864. Adu n a r e a a fost împr ă ş tiată şi s'a
s upus la aprobar e a pop orului Statutul fundamental, prin care
se lărgia dreptul d e alegetor, se înfiinţa un Sen a t şi se în-
792 ALRTN A
acelaş loc doI ori mal mulţ! ani , c u m d e pi ldă sunt: leo şt en u l ,
lm�nul, m ăcri şul , pă tr unjelul, sparan gh elu l , anghinarea, fragii, etc.
A vencl acestă îm părţire tăcută, schimbăm cultura fie-căreI le
g ume în fie-care an de pe o tarla pe a lt a , aşa ca o l egumă să.
n 'o ajungă rînd u l a fi semănată în acel aş l oc decâ t după trei1
ani, lucru ce de alt-fel ne înlesnesce de a nu îng ră ş a de-odată
tote tarlalele, ci pe fi e -c are an numaI câte una. L egum ele cari·
apar ţin de cl asa IV-a, după trei sau mai mulţi ani (potriv it cu,
felul lor) se schimbă şi ele semănându„se, ori plantându-se pe
nu pot suferi recela din primel e c;lile ale primăv ereI , se semănă
mai î n tâiu într'un loc an u me pregătit, numit resadniţă, de unde
micele pl ant e se scot când au ajuns la măr i m ea de a avea 3-4..
foi; atuncI t imp ul fiind cald se resădesc pe re z 6 rele destinate lor.
aşezată cu 6re- c are regulă d e- asu pra u neI gropi , c are gr6pă se
Resadni ţa se compune dintr'o cutie dreptunghi ulara, f ăr ă fund,
tuşi românul n'a pierit, căci nu piere aşa de uşor nemul lati
nilor de pe malul Dunării, acel pumn de ţărînă sfîntă pe care
s ăv îr şi r e .
D e d u pă con v e n ţiu nea de la A dria n o po l e s'au deschis largi
porţi l e comer ci u l u i n ostru cu a p u s u l. Insă comerci u l cu apusul
aju n s acolo, ochi! se painji n esc, omul nu mal sci e ce face, umblă pe
doue cărărI, prăpădesce tot ce are, şi 'şi-ar da şi sufletu l de ar pu
tea, numai să tot capete de Mut. Şi, dacă păcatul acesta l'a1: lovi
pre om odată n u mai în vieţa Iul, tot ar fi cum ar fi, însă lu crurile
nu merg aşa. Ferescă sfînt u l să se prindă de sutletul românului
boia asta, că nu mar pote să trecă pe lângă vre-o crâşmă până n'o.
intra acolo; iar dacă n'are banr ca să bea, duce, oue, paserI, făi n ă.
ba chiar haina de pe trup e în stare s'o sc6ţă şi s'o dee jupânuluI
pentru o cinzecă de otravă.
S'a len evit femeia de la ţară ş i a găsit că n u mal are n evoie
să mal ţesă şi să mar cosă, îndată a ş i prin s darul beţiei, şi băr·
hatul ve4e nd că acasă nu mal găsesce o b ucăţ ică bun ă de mân
cat, că gospodina nu mar e gospodină, cum a au4it şi e l că tre
bue să fie temeia, se duce la crâşmă să-şI înece amarul.
Şi nu s c i e că acolo î n l o c să şI î n ece amarul, el sermanul îş}
sc urteză �lilele, otrăvindu-şI s u fletul.
Se scie că lumina sciinţeI alu n gă întunerecul din minte fă·
cend pe om să înţelegă deosebirea di ntre bi n e şi reu .
acolo înveţătorI, preoţi, medic!, carI toţi n'au altă m e n ire decât
să îndrepte re ul, decât să caute a·I desrobi pre aceşti incon s c i
enţ'( din negra robie a întu n eric ului, revărsând asupra lor lu
mi na b i n e-făcetore a cunoscinţei de si ne.
Remâ n e numai ca aceşti apostoll să fie c on ştienţi de sfînta
lor chemare, de n obila l or m enire.
La oraşe, di n pri c i n ă că toţI cer ce au în veţat a seri şi ceti
n'au avut altă ţintă decât slujbele, s'a creeat o serie de ne
norociţi c e n'au putut încăpea pe n i căerI şi care'şI tîrăsc v ieţa
de aqI pe m âine cu slaba nădejde că pote mâi n e, pote poimâin e.
vor căpeta un ciolănel de ros. Numeru l acestora s'a mărit aq.'i
uimitor d i n pricina economiilor ce s'a făcut în budget.
Ve4end nevoia au recunoscut reul şi în capul fie-căruia a pă
tru n s ideia săn ăt6să că fără cale a fost de n e-am îmbulzit cu
toţii n umai s pre un fel de m u n că şi că neapărat treb u e să î n
dreptăm puterea nostră <le a l u cra şi î n spre alte ramurl de
a ctivitate. Dacă î n că nu suntem p uşi pe calea n o ue ce ni se
deschide, totuşi un î ncep u t nu lipsesce şi să n ădăjduim că şco
lile de m eserii, de agricultură, com erciale, apoI pepinieri l e, re·
vistel e populare şi zelul u n eI întregi pleiade de 6menI ce şi-au
îndreptat activitatea numai î n acestă direcţ i u n e, vor desăvîrşi şi
acest' fericit î n ceput.
Românul, care în decurs de atâtea vecurl a suferit durerl ce
s u n t scris� cu litere de sân ge în i storia patrie! şi totuşi a eşit.
Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel tîner ( 1 ). •
Sclav purtând o tavă c u difer ite lucruri de mâncare. Sclcw a d u c e n cl o tavă cu r i d i chi.
acel prânz scan d alos, Q.ice c ă era o masă de preo ţi, cee a-ce
ar explica tot.
D upă Varro, max i m a Romanilor a fost mult ti mp că nu
merul comesenilor s ă n u fie mai mic decât al gra ţiilor, ad Pcă
tref, nic'i mai m ar e d e cât al Muzelor, a ci e c ă n ouă. Acestă re
gulă se pi edi1 sub imperiu. Se pomenesc u n ii împe raţ'i'. car'i'.
au adunat l a masa lor p e ste 600 de in vita ţi. Mesele aveau
u n cerem onial com pli cat, con sacrat de tr adiţiune, descris în cărţi
In cartea ast- fel l ăudată, şi care s'a pi erdut ca cele mai m ulte
din scrierile lui Varro, se tratau r e gulele mes eJ.
Gqm sosia invitatul, sclavii se ocupau cu îmbrăcămintea
Iul. II scoteau încălţăminte a, îi parfumau pici6rele şi-l îm
brăcau cu tunică special ă, vestes ca ena toria e sau syntesis.
U n în c e p u t fe ri c it.
P . S . Sa P ă r i n t e l e Episcop Pimen al Dun ării d e j o s , a adre s a t cucernic i l o r ProtoereI a l
-eparhiei S a l e , circulara de tnaI j o s , d i n e a se v e cl s e n ti m e ntele patriotice a l e înaltului p r e
] at ş i a m f i feri riţl s ă vedem s faturil e a t ât de b i n e-făcet6re c e d ă , a s c u l t a t e ş i urmate de
preoţii din întrcga ţară.
buni creştini.
Desvol tarea a cestor daruri, revine de drept preo tu lu!î şi înve
ţă torului, cari prin anumita lor pregătire în acestă direcţiune
.şi prin a tingerea apropiată, în care se găsesc cu poporul, au cea
mai m are înlesnire, pentru împlinirea acestei datorii. Şi apoi
chemarea lor, c a luminători ai poporulu1, le impune datoria de
n combate întunere cul cu tote ale lui rele urmări.
Pe aceste consideraţiun1, preotul şi î nveţătorul în tote timpu
rile şi la tote poporele, au fost recunoscuţi ca cei mai buni şi
mai proprii îndrumă tori ai o meniriî către lumină, prin care în
timp, s ' a u închegat şi consolidat a cele naţiun'f, ce fac astă\ll'. fala
lumii.
De alt-fel şi în ţara nostră , lucrul acesta tot aşa a fost apre
ciat şi ca prob ă , toţi bărbaţii noştri de stat, m ari patrioţ1, s ' a u
convins de rolul acestor d o i factori aşa de importanţi în mijlo
cul poporului nostru şi p e cât mijlocele şi împrej urările le-au
permis, s ' au îngrijit de sorta lor. Prin legi a numite, le-au asi
gurat o p osiţiune materială şi i-au ridicat din acea stare de ne
. siguranţă şi umilire, în care se găseau, - m ai ales preotul, -
până mai deună<;li.
Pentru preot cu deosebire, în timpul din urmă, s ' a făcut mult
şi avem nădejdea că treptat, treptat, se v a face şi mai m ult, dacă
. şi el, preotul, va că ută să respundă la chemarea ce o are în
m ijlocul poporului cu mai multă pricepere şi hărnicie.
Inveţăto1·ul, are datoria de a pune în m â n a copilului cartea,
. şi a-l face să cunoscă nevoia de lumină şi modul cum să o pGtă
dobândi. Odată cu acesta, el este obligat de a pregăti pe copil
către cunoscinţe din ce în ce mai largi, înveţându-1, dragostea
către Dumne<;leu, către apropele, către sine şi către p atria şi ne
mul seu. E l îi deschide ochii şi-i lumineză mintea, c a să cunoscă
·ce este bine şi ce este rei.i, ce este ade ver şi ce este minciună ;
- c e este drept şi ce este ned rept. E l îi face cunoscut datoriile
dintre o m eni şi îl învaţă respectul către Dumne <;lei.i şi către cei
.mai mari decât dîn s ul.
804 ALBINA
=
I>--
„ -
=
....
00
=
E-1
:...
=
.._
�
,Q
E-1�
�
�
-
�
+-
=
:...
....
s
-
....
o
....
808 ALBINA
B u n ă C u v i i n ţ ă.
'
teiturile nu mai înceteză.
V orbesc acest lucru d espre bisericile din Bucuresci . Dar
pilda rea se lăţesce repede şi pescele de la cap se strică.
Obiceiul de a sta de vorbă în biseri c ă l'am vec;lut şi pe la
ţară practicat de târgoveţi ori p a n t alonari .
Rîvnesc la respectul şi buna cu viinţă ce se păzesce în
bisericile streine.
In bisericile streine nici capul nu-l va înt6rce nimenea
809'
P re m i i înveţăto r i l o r şi p re o ţi l o r.
D-l S piru Haret, m inistrul I n s trucţiunii publice şi al C u ltelor, în do
ri n ţa d e a se respândl cât m a i mul t cultura cartofului , acestă plantă
atât d e folosi t6re, a instituit de o cam dată premiile din decisiunea ce
p u h licăm .
D - sa a intervenit către Minis terul Domeniilor şi către d-nii prefecţi ,
Premiul I.
, . .�
.�!;; II � )i::
Pre m iul II. Premiu
„ ·.: :.. �
�;]
c� ·;;..� ;;.: >�� �„
" ... . �
....
i::., >Q.)
� 5 ,....
i:: o .... s::: ._ C':i � 0 ,..-1
,
::s O
� "
I �� �� § �
= fp.
�
li
� .E c:s ::s > s::: Q,)
,� c_. ,:1 � ,.s. � w (s >:1 a "' '�
" o "
::s ;:.. S::: Q.J
Q r> i:i.
;.., ci:1 SC:S r.n " > "'
·= � ...... Ic:! ''"" >;::3 p.
A �
" '°' o
A S A
_, ,... oi
A S
c.:i ,.... e::s
1 Con c u re n t
1009001 5005 �
2.0001 2.200 1.250 051
2 Colabora tori
1 .000 2501 250
H 9 0 00
1 . 40 800 400
4
g
4 5
)) 1 .600 1.!! 0 0 800, 35
4
62 11
5
1 . 80
5
1 . 100
47 5 1
»
)) 2. 500 1 .000 0 5
I I 5 I
Premiile se vor da în fie-care an la 1 Decemvrie, începend
11
de la 1 Decemvrie 1 9 04.
Va l6rea lor se va p lăti de Cas a Şc6lelor, din fon durile
P E CT S 6 N E L E :
M o ş Glu m ici
Pârvu B ercea
Grigore, fiu . seu.
Inveţă torul.
Doctorul .
Neagu Lupu.
Catrina, nevasta lui .
Voichiţa f m
f " 1 or.
Li xandru ) " "
Copii de ş colă.
A C T U L I.
In dre pta, casa, cu ferestre mari şi acop erită cu tablă, se întinde p â n ă.
la gardul din fund.
l n stînga; în faţă, un u mbrar. Alăturea un hambar deschis, în care
se vede plugul, şi pe stîlpi ca ş i pe păretele din fund, rînduite bine u
n elte de tâmplărie. Un car p e j u metate făcut, dă a înţelege că se l u creză
încă la el.
De la hambar, p ână în fundul scenei, gard de ostreţe, cu portiţă. ln
acestă parte se închipue a fi ş o s eaua.
In fundu l scenei, alt gard, după care se ved pomii din grădină.
( La ridicarea cortinei Catrina, Neagu, Voi chiţa şi Lixandru şed la
S C E N A I.
masă sub um brar) .
S C E N A I I.
-cu rost . . .
A ce e a şi . MOŞ GLUJVIIC'i.
G L u M I c I. (la portiJă) B u c u r o ş i d e os p e ţi ?
C A T R I N Al M G
NE A Gu J
oş- l UIDICI
" " ?.
N E A G u. Bme-ai v e n i t . . .
G L u M I c r . (intrând) B i n e v'am gă si t , şi . . . b ună masă . . .
N E A G u. Poftim la d în s a . . .
G L u M I c I . (dând mâna cu toJ'i, şi şeij,end). De la strachină la gură m a'i'.
repede e trebă ! . . Şi zeu că n u d ai greş să d u cI l a urechi ! -
He -he ! da ce ? orI a v eţi p raz n i c a�i . . . Uite ce m âncări !
N R A G u. Ca în �i de s tî n tă D u m i n e că, M o ş - Gl u m i cL . . C a s n i c a
n ostră n e unge l a l i n g u rică c u câte ce-va m a i de semă . . .
C A T R 1 N A. El, par' că l a d u m neta acasă n u fac e măt u ş a câte-o
m â n cări c ă b u n ă, hai '?
G L u M 1 c r. Rar, fata m e a , rar . . că pe la n or p r i n sat n u-1 r o i \1
d e l e g u m e ca pe l a d - v o s tră . . . La nor român u -I greu l a m â n ă,
n e v oi e m are . . . şi m ar g r e u la m i n te . . . N u -I i ntră l ui'. în cap
-c ă dac'a mâ n ca p â i n e , în l o c de m ă m ă l igă , ş i fiert ură de l eg u m e
î n l o c de c e p ă c r u dă, a r e să f i e mai s ă n ă t o s ş i m ai c u spor l a
G L uM I c
G 1 c 1. Vînt de c u s c r i e , Neag u l e . . .
N E A G u. C u m sa n u sciu dacă mi-I s p u n e ?
L u l\l
N B A G u. Ia t a c i !
G L o M 1 c 1. Ve <J. i c ă s ' a p ro p i e tomna . . . Privighetorile c o d rilor
s e fac păreche, prim ă v ara ; p r i v igheto rile c u graiu omenesc, d u pă
c ul e s u l v i ilor . . .
N E A G u. C u m a l ăsat D u mn edeu . . .
G L U M 1 c 1 . Ş i d u mneta, Ne a g � l e , ai o pr i v i g he t o re , de-I merge
N E A G u.
v e stea . . .
M o ş - G l u m i ci tot m o ş - G l u m i c L . . c u vorb e
(cu rîs pe buze).
N E A G u. (rî<j,end). Că h i n e <J.icl . . .
în risipă . . . Ci n e-I c u inimă de e p ure, n u-I om c a toţI o m en i!. . .
SC ENA III
GLUlVIICÎ, N E AGU ap o'f C ATRIN A.
N E A G u. E ac a, fă- I vad c u vîntulul. . .
să-I ii în m u g u r it i n i m a ?
N E A G u. N u mI-ar fi d e m i rare . . . Moş-G l u m icl'.. . . La şepte-
spre- <J. e c e ani . . .
G L u M r c 1. Vremea s'o dai la casa el, N e a gu l e .
N E A G u. FlăcăU de i s pra v ă să fie , că n u <J.ic ba.
G L u M r c 1. A p o! că s ' au cam d u s vre m u r i l e când te p u n eai
la grij ă s'alegl. . . A c u m a rar flăcău să nu fie d e i spra v ă . . .
N E A G u. Vorba dumitale . . Ei, da ia c ă ş i Catrina . . . Fă-te în
coce m ar de grabă, n evastă, că m o ş - G l u m i c 1 ne v i n e în peţit . . .
.
C A T R 1 N A. Vine l a n oi, a c u m v re - o do ue l u n i, d u pă u n că u ş
c u făi n ă, c u î m p r u mut, chip până s ă macine. . . E l , badeo, s'a
d u s d r e p t la c râ ş m ă , a dat pe be utură ş i făi n a şi că u ş u l . . . A pol
să nu te cru cesc! de·aşa a p u c ăt u r i ?
G L u M 1 c 1. G re l e şi r u şi n 6s e s u n t păcatel e b eţiei, feţil mel
aşa-I. N o r oc că n u sem e n ă l ui tat' su . . . f l ăcă u l .
„
v e fie t e m ă . . .
C A T R 1 N A. Da c u r dă pace, b e ţ i v u l , când îl a b ate a bea ?
G L u M 1 c 1. Mă r e, tPmelia casei R o m ân u l u i este h ă r n i ci a ş i
ci n stea, iar p od ob a vie ţ i I e dragostea. V e fie în c u get şi asta :
G l igoriţă şi Vofohiţa d-vostră se î n ţ el e g de m i n u n e u n u l c u
altul.
C A T R 1 N A . A u Q.I, codan a ! Şi m i e n u mi-a s p u s. . . L as'c'am
s ă -I Q.ic eu, dou e . . .
N E A G u. B i ne , Catri no, d u m n eta se c ădea să scil ce g ândes c e
fata . . .
G L u M 1 c 1 . N'o m a l ţin eţi de r M, feţii m el. . . In i ma Voichiţei
a g h i c it c e i nimă b u n ă are fl ăcă u l . . . l;)iceţY mai degrabă a m i n ,
( Va urma ) .
O d o r i n. ţ ă..
lucrări m a n u a l e .
Jn com u n a Corod, j u deţul Tecuci , prin stăru i n ţele d-luI Revisor şcolar
l . Teodoru, a d-lor V. Stegariu şi I. Jalbă înveţătorI, a d-lor C . Fulger,
Sa ulea Fu l ger etc., a preoţilor Bordea, I s a c şi alţii, s'au p u s basele unei
s o cietă ţi economice cu n umele • Albin a » . Urăm propăşire noueI so cietăţi .
I N F O R M AT I U N l
A m i cul şi cola boratorul n o stru I. N. Ciocan, revi sor şcolar al j u de-
'
orele 3 p . m.
Intrega societate Bu cure scenă, a ţinut să conducă la ultimul locaş pe
acel ce a făcut fală ţării prin s ciinţa şi p o siţia sa . _
BIBLIO GRAFII
Cultura arborilor
*
* *
C
* *
M ULŢU M I R I
- D-l I . Păunescu, înveţ, dirig. a l s c6lei Dobrotesci j ud. Romanaţi, a
dat gratui t, casele sale, com p u s e din patru camere, spre a servi de local
şc6lei din comuna D o brote sci, î n cursul anului şcolar curent 1 90 1 - 1 902.
Dorim ca exemplul acesta să fie imitat d e toţi cei ce doresc propă
şireş nem ului românesc.
FOŞTA ADMil�USTRAŢIEI
I . Popescu, Urzicenl . -Sunteţi a chitat p e anul al V-lea cu chit . 4.254
Maior D. Constantin e s c u, Tîrgovişte. - I d e m cu chit. No. 4 . 1 7 1 .
.
D . A . Alexandrescu, înveţ. Pipirig. -Idem cu chit. 4.2 1 6.
�Iihail S ecinreann, Polovragi .-Idem cu chit. 4. 092. Când vom ave date
preci s e vom publica, acum n u scim nimic. .
C ă]Jitan G1·inţesc11, Piatra N. - Idem cu chit . No. 6.017, iar pe a n ul tre
cut a l IV-lea cu chit. 4.026.
Radu C ostache , Popescii-Vasilaţi . - Căutaţi lista p ublicată în • M o nitorul
O ţicial � c e-1 gă siţi la Primărie şi v e con vingeţi. Despre cea-Ialtă nu
_
S C ! m 11l m ! C .
S T E A U A
---
- -.
111114.
S o c i e t a t e a Steaua ar e de s c o p a l u cr a p e n tru
- � î n ti n derea înveţă turei în popor, p r i n t i p ă r ir e a ş i
;:!li! e p â n dir e a de s c r i e r i şi pu blicaţii o a l e p a
)
�?>·· r s m r ,
V . S . Moga.
D e vînQ.are l a e ditor. Preţul 3 lel.
A apărut « M edaliile şi decoraţiile r o m â n e » , de d-l Colonel P. V. N ă s
turel Preţul 1 leu. De vîn Q.are l a autor, 1 1 2 Calea Văcăre s ei sau la Ti
pografia C a rol Giibl, str. D6mnei 1 6, Bucure s c i .
2) Moşia Gogo şarii Vechi din j udeţul Vlaşca comuna Gogo şarii. Lici
Garanţie pentru a d m itere la licitaţie e ste d e lei 28.800.
S i ng u r u l c a re v i nde i efti n !
G a l oşi verita b i li Rusesci
Pentru b ărb aţi L ei 4,95, 5,95. Pentru dame L e i 2,95, 3,95.
GHE TE d e c h e vre a u x pentru d a m e L ei 10,95, 1 1 ,95, 1 2,95.
GHETE d e vax fin pe n tru b ă rb aţi , cu elastic ş i şireturi,
Lei 1 1 ,95, 1 2,95, 1 3 , 9 5 , 1 4,95.
CĂMĂ ŞI b ărbătesci d e Q.i şi d e n6pte, î n c e p e n d d e la Lei
2,95 în sus.
De as e m e n e a şi pe n tr u dame, î n c ep e n d cu acelaşi preţ.
Flanele ş i Ciorapi
p e n tr u dame şi b ărb aţi cu pre ţuri fabulos d e ieftine.
B l uz e de Catifea şi de P o stav
L ei 8 , 9, 1 0 , 1 2 , 1 4.
M ă n uşi g i a c e fi n e Ler 2, 5 0 p e r e chia.
In cas ru p â n du - se la încercare se dă alt ă p ereche.
I
li
I I
S O/o
Magazinul „La tote Sezonele"
Calea Victoriei, Buc urescl. I Cupon de �
Cititorii revistei vor ave un scă<jemînt d
- -
�
re ucţie pentru cititoriT Albinei.
L ·
cuponul.