Honor� de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Fran?a � d. 18 august 1850, Paris, Fran?

a)
a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist ?i scriitor francez.

El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi �n domeniul
romanului realist, romanului psihologic ?i a romanului fantastic.

Apreciat de critica literar�, G�rard Gengembre,[18] G. Vannier,[19] c�t ?i de

filozofi sau esei?ti ca Alain[20], Albert B�guin[21] el a fost caracterizat drept
un autor vizionar de c�tre Albert B�guin [21].

�n cultura rom�n� a avut doi admiratori de valoare, G.C�linescu, cel care milita
pentru balzacianism �n articolele sale teoretice exemplific�nd tehnica acestuia �n
romanul Enigma Otiliei, ?i de Mircea Eliade, care, �n tinere?e ?i-a dorit s� scrie
o monografie consacrat� operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care
constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni S�raphita, Mircea Eliade a
dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegr�rii.[22]

Datorit� complexit�?ii operei sale, Balzac a fost greu de �ncadrat, at�t de critica
literar� din acea perioad�, c�t ?i de cea de ast�zi, ca apar?in�nd unei categori
deja existente, aparte.

El a creat un adev�rat monument, "Comedia uman�" (�n francez� Com�die humaine),

ciclu �n a c�rui componen?� intr� 95 de lucr�ri terminate (nuvele, romane ?i
eseuri) ?i 48 lucr�ri neterminate. Ideea continuit�?ii dintr-o lucrare �n alta, a
uninii, a ap�rut pentru prima dat� �n 1830, odat� cu gruparea romanelor Sarrasine,
Gobseck, sub titlul Scenes de la vie priv�e.

Cuprins
1 Constituirea familiei Balzac
1.1 Tat�l Bernard-Fran�ois Balsa
1.2 Mama Anne-Charlotte-Laure Sallambier
1.3 1797 Constituirea familiei
2 Biografie
2.1 Anii form�rii
2.2 Primii pa?i �n literatur�
2.3 Bazele Comediei Umane
3 Opera
4 Note
5 Vezi ?i
6 Leg�turi externe
Constituirea familiei Balzac
Tat�l Bernard-Fran�ois Balsa
�n anul 1746 se na?te Bernard-Fran�ois Balsa, scris uneori Balsac sau Balssa, tat�l
scriitorului, �n c�tunul Nougayri� (apar?in�nd parohiei Canezac, comuna Montirat -
Tarn).

�n ciuda preten?iilor sale de noble?e, se tr�gea dintr-o familie simpl� de ?�rani,

extrasul de botez clas�ndul ca "fiul p�lma?ului Balssa". Discordan?ele continu� �n
via?a sa, pretinsul regalist incoruptibil figur�nd in Almanahul na?ional pe 1793
printre ofi?erii comunali ?i membrii Consiliului general comunal, la sec?iunea
Drepturile omului.

Este privit ca fiind un om robust ?i inteligent, muncitor ?i ambi?ios, cam repezit,

vorb�re?, clocotind de idei. Dup� �nsu?irea unui nivel cultural satisf�c�tor �?i
p�r�se?te c�tunul natal devenind secretar al unui notar dintr-un t�rg apropiat.

Ambi?ia �i �ndreapt� pa?ii c�tre Paris, de unde are posibilitatea de a ocupa

anumite func?ii at�t �n capital� c�t ?i �n alte ora?e din provincie �n perioada lui
Ludovic al XVI-lea c�t ?i sub Revolu?ie.

Tradi?ia familiei �i acord� meritul de a fi fost suspectat de Robespierre pentru c�

ar fi �ncercat s�-i salveze pe c�?iva "fo?ti". Fapta �l pune �n pericolul de a
�nfrunta ghilotina, dar este salvat prin interven?ia unui prieten ?i trimis �n
Armata din Nord cu misiunea de a organiza serviciul aprovizion�rii.

Se c�s�tore?te cu fiica mai t�n�r� cu 32 de ani dec�t el a ?efului s�u, �n urma

c�s�toriei fiind numit administrator al Ospiciului general din Tours, unde �?i a?
az� o gospod�rie remarcabil�.

�n timpul vie?ii a avut o slab� activitate literar�, scriind bro?uri trat�nd

problemele sociale ale timpurilor sale.

Convins c� va tr�i peste 100 de ani, c� va deveni milionar �njgheb�nd toutina

(drepturile b�ne?ti ale unei asocia?ii fondate de bancherul italian Tonti, sumele
depun�torilor deceda?i atribuindu-se supravie?uitorilor) el p�r�se?te aceast� lume
la 83 de ani "�ntr-un accident".

�n timpul vie?ii el a n�scocit povestea noble?ii neamului, pretinz�nd descinderea

din ni?te Balzac d'Entraignes, iar �nainte de Revolutie semn�nd cu particula
nobiliar�.

Mama Anne-Charlotte-Laure Sallambier

Imaginea lui Honore de Balzac pe o marc� po�tal� din Republica Moldova

�n s�nul familiei unui bogat negustor de postavuri, �n anul 1778, se na?te Anne-
Charlotte-Laure Sallambier viitoarea mam� a lui Honore de Balzac.

Femeie autoritar�, inteligent�, instruit�, frumoas� ea este preocupat� de

problemele timpului, de ?tiin?e ?i literatur� dar mai cu seama de ocultism. Cite?te
scrierile mistice, biblioteca sa con?in�nd operele teosofilor Jacob Boehme, Emanuel
Swedenborg, Saint-Martin ("filozoful necunoscut").

1797 Constituirea familiei

Odat� cu anul 1797 este format� familia Balzac, viitorul leag�n al scriitorului,
din Bernard-Fran�ois Balsa �n v�rst� de 51 de ani ?i Anne-Charlotte-Laure
Sallambier �n v�rst� de 19 ani.

Biografie
Anii form�rii
La 20 mai 1799 se na?te �n ora?ul Tours Honor� de Balzac fiind primul copil al
familiei. Acesta prime?te un singur prenume Honor�, fapt destul de rar pentru Fran?
a acelei perioade. Noul n�scut va fi �ncredin?at unei doici, �n satul Saint-Cyr de
l�ng� Tours, unde va r�m�ne p�n� la v�rsta de patru ani, dup� obiceiul timpului.

�n 1805 este luat de la doic� ?i dat la internatul Leguai din Tours. Dup� doar doi
ani este trecut la internatul unui colegiu din Vend�me. Via?a din internat este,
dup� cum va ap�rea mai apoi ilustrat� �n Louis Lambert, foarte sever� folosindu-se
pedepse ca b�taia cu vergi ?i �nchiderea la carcer�. �n contrast cu duritatea vie?
ii din internat �ns�, acesta i-a dat ocazia t�n�rului Balzac de a citi mult, �n
special lucr�ri de ?tiin?� ?i filozofie, scriind chiar un Trait� de la volont�
(Tratatul voin?ei), care a fost confiscat de c�tre un supraveghetor. �n afar� de
versurile pe care le compunea neobosit, Trait� de la volont� dovede?te preocup�rile
copilului, una dintre laturile firii sale.

Relevant� pentru acea perioad� a vie?ii scriitorului este o scrisoare prin care
directorul colegiului r�spundea �ntreb�rilor, �n ceea ce prive?te aspectul ?i
caracterul lui Honor�, unui editor �n 1855:
�Un copil gr�su?, dolofan ?i cu fa?a rumen�. Iarna plin de deger�turi la m�ini ?i
picioare. Din cauza acestui neajuns a trebuit s� fie cru?at adesea de b�taia cu
vergi, care pe atunci se mai folosea �ntruc�tva, iar pedeapsa �i era schimbat� �n ?
inere la arest. Mult� nep�sare, taciturn, deloc r�ut�cios, originalitate complet�.�

�n 1813, �n timpul celui de-al doilea trimestru ?colar, Balzac este luat acas� de
la colegiul din Vend�me, din cauz� c� �sl�bise, �ng�lbenise la chip ?i avea o
privire de somnambul�, dup� cum va m�rturisi mai t�rziu sora lui Laure. Se reface
repede ?i la �nceputul noului an ?colar �?i reia �nv�?�tura la liceul din Tours.

Spre sf�r?itul anului 1814, Balzac-tat�l este numit ?ef al aprovizion�rii diviziei
�nt�ia militare ?i se mut� la Paris cu �ntreaga familie, �n cartierul Marais, pe
strada Temple. Balzac este dat pe r�nd la dou� institu?ii din cartier.

Odat� cu anul 1815, Balzac termin�ndu-?i studiile, se �nscrie la Facultatea de

Drept �n urma unui compromis �ntre el ?i tat�l s�u care l-ar fi dorit �n ?coala
politehnic�. Pentru ini?iere �n jurispruden?�, face practic� mai �nt�i la
Guillonnet-Marville (notar al c�rui ucenic a fost ?i dramaturgul Eugene Scribe),
urm�nd ca dup� un an ?i jum�tate s� treac� pentru �nc� optsprezece luni sub
maestrul Passez. Munca aceasta �l pasiona, viitorul romancier acumul�nd observa?ii
asupra oamenilor ?i a dramelor sociale pe care func?ia �i d� prilejul s� le
cunoasc�.

Pe de alt� parte, �ns�, Facultatea de Drept nu �l atr�gea. Prefera �n schimbul

cursurilor facult�?ii sale pe cele de literatur� de la Sorbonna, pe cele de
filozofie ?inute de spiritualistul eclectic Victor Cousin, sau expunerile
naturalistului Geoffroy Saint.

�n 1819, odat� cu �mplinirea v�rstei de 20 de ani, familia t�n�rului Honor�

deschide o discu?ie asupra viitorului s�u. C�nd acesta �?i expune hot�r�rea ferm�
de a se consacra literaturii, tat�l �l apostrofeaz�: ��n literatur� trebuie s� fii
rege, ca s� nu fii ordonan?� !�. T�n�rul Balzac, cu lacrimi �n ochi r�spunde: �Eu
voi fi rege !�, dup� cum va m�rturisi mai t�rziu Laurei Surville, sora lui
preferat�, ?i, de departe, una dintre cele mai apropiate persoane pe �ntreg
parcursul vie?ii scriitorului.

La cei 73 de ani ai s�i, Balzac-tatal, dup� ce se consult� cu so?ia lui, �i oferi

t�n�rului Balzac un r�gaz de doi ani �n care s�-?i demonstreze talentele literare.
Pentru aceasta, Balzac urma s� tr�iasc� dintr-o rent� de 1500 de franci, r�m�n�nd
la Paris, cu toate c� familia sa se retr�gea �ntr-o cas� nou achizi?ionat� la
Villeparisis �n Saine-et-Marne, nu departe de Paris.

Primii pa?i �n literatur�

Datorit� insuficien?ei banilor, t�n�rul Balzac s-a v�zut �n ipostaza de a se ab?ine
de la multele pl�ceri ale tinere?ii. Cu toate acestea, tr�ind �ntr-o mansard�
�nchiriat�, duc�ndu-?i traiul de pe o zi pe alta, a gusta pl�cerile �nceputurilor
meseriei sale. �ntr-o scrisoare adresat� surorii sale Laure, el spunea: �Focul s-a
aprins pe strada Lesdiguieres nr. 9, �n capul unui biet fl�c�u, iar pompierii nu l-
au putut stinge. A fost pus de o femeie pe care el n-o cunoa?te: se zice c� locuie?
te la Patru Na?iuni, la cap�tul podului Artelor; se nume?te Gloria.�

Aici are ?ansa de a citi ?i admira �romanele populare� ale unor scriitori ca
Pigault-Lebrun, Ducray-Duminil, Pix�r�court, ajung�nd totodat� s� le invidieze
autorii pentru c�?tigurile aduse de acestea. Balzac era �ntr-o perioad� de
acumulare; la finalul celor doi ani de proba nu reu?e?te s� termine dec�t o oper�
Cromwell, o tragedie �n cinci acte, �n versuri. Alte opere Cromwell vor mai da la
lumin� ?i M�rim�e ?i Victor Hugo, dar, dup� el.
Se �ntoarce la Villeparisis, �n casa p�rinteasc� unde cite?te opera sa. Efectele
lectur�rii au fost dramatice, familia consider�nd c� t�n�rul Balzac nu are talent.
Un fost profesor al ?colii politehnice, prieten de familie, prezent �n acea sear�
�l dojene?te: �F� orice, numai literatur� nu!�

Familia �i interzice �ntoarcerea la Paris, datorit� sl�biciunii lui, efectele vie?

ii austere, a mizeriei ?i a s�r�ciei �?i spun cuv�ntul. T�n�rul Balzac se reface
rapid �n confortabila cas� p�rinteasc� ?i nu mai are dec�t un singur g�nd: s�
devin� independent.

�n perioada petrecut� la Villeparisis se �ndr�goste?te de Laure de Berny, o femeie

la 45 de ani, venit� �mpreun� cu so?ul ?i cei nou� copii la Villeparisis pe
�ntreaga durat� a verii. De?i situa?ia doamnei de Berny o constr�nge, t�n�rul
Balzac ajunge prin perseveren?a declara?iilor s� ?i-o fac� amant�.

Doamna de Berny a fost, poate, singura femeie ce l-a iubit cu adev�rat. Balzac a
avut �ncredere �n ea, iar ea, i-a c�l�uzit pa?ii spre lumea ?i gloria c�tre care
aspira. P�n� la ruperea rela?iei, odat� cu �mplinirea v�rstei de 55 de ani a
doameni Berny, ea a avut rolul de a �i ghida munca, citea manuscrisele ?i adnota
simplu: �prost� sau �fraz� de ref�cut�.

Balzac �?i creeaz� rela?ii printre tinerii scriitori ai Parisului: Le Poitevin de

l�Egreville, Horace Raison, �tienne Arago; este presupus� lansarea unor �romane
populare� �n colaborare cu ace?tia sub pseudonim. �n 1823 Balzac publica romane
comerciale, cu pseudonimul Horace de Saint-Aubin, cum ar fi: Ultima z�n� sau Noua
lamp� fermecat�.

�n 1824 publica � semnat cu acela?i pseudonim Horace de Saint-Aubin � Anette ?i

criminalul, ?i o nou� edi?ie din Vicarul din Ardeni, un nou roman Wan-Chlore al
c�rui subiect, rivalitatea dintre o mam� despotic� ?i fiica sa, va deveni substan?a
multora dintre �scenele� sale. Dup� cum va afirma mai t�rziu sora lui, Balzac scrie
�n acei ani de �nceput peste patruzeci de lucr�ri, care �ns�, nu aduc c�?tigurile
mult visate.

Avid de bani, Balzac se lanseaz� �n afaceri. Planurile sale nu sunt rele, un

realist put�nd face avere specul�nd ideile respective: o editur� menit� s�
tip�reasc� �n condi?ii excep?ionale, folosind toate inova?iile moderne din tehnica
grafic�, operele marilor clasici francezi. �n asociere cu librarul Urbain Canel
tip�re?te o edi?ie complet� din opera lui Moliere ?i una din cea a lui La Fontaine,
edi?ii ce l-au costat aproximativ 10 000 de franci, dar din care nu se v�nd, �ntr-
un an, din pricina sabotajului ini?iat de concuren?� dec�t dou�zeci de exemplare.
Pentru a-?i zdrobi concuren?a Balzac cump�r� o imprimerie pe str. Maris-Saint-
Germain (azi str. Visconti) nr. 17, ?i �l angajeaz� pe Barbier, fost maistru
tipograf s� se ocupe de partea tehnic�.

Activul �ntreprinderii lui Balzac marcheaz� 67 000 de franci, iar pasivul 113 000.
Nu se descurajeaz�, ia un alt asociat, Laurent, ?i mai cump�r� ?i o turn�torie de
litere. Dar, comenzile n�d�jduite nu sosesc, clien?ii existen?i pl�tesc greu,
creditul �nceteaz� ?i falimentul e iminent. Datoriile lui Balzac ating �n acel
moment suma de 90 000 de fraci, suma, acoperit� par?ial de mama lui, care �i ofer�
45 000 de franci, -s�r�cind pentru tot restul vie?ii, fiind nevoit� la b�tr�ne?e s�
se �ntre?in� din pensia acordat� de nora sa de 3000 de franci - , restul de 45 000
de franci urm�nd a fi acoperit de doamna de Berny, care pentru a face rost de bani
�?i gireaz� aproape toate bunurile.

Astfel Balzac datora acum suma de 90 000 de franci, la care trebuia s� se pl�teasc�
o dob�nd� anual� de 6000, f�r� a pune �n calcul cei 3000 de franci necesari
strictei sale existen?e.
Dup� ruinarea viselor de afaceri, singura solu?ie care-i r�m�ne lui Balzac este
scrisul. Pleac� �n Bretania la un vechi prieten de familie, generalul baron de
Pommereul. �n casa c�lduroasei gazde el scrie prima carte semnat� H. Balzac: Le
dernier chouan ou la Bretagne en 1800, carte ce va ap�rea mai apoi �n patru volume
un an mai t�rziu �n 1828.

La 18 iunie 1829 moare b�tr�nul Balzac. �n vila de la Bouleauniere a doameni de

Berny, Honore scrie La paix du m�nage (Pacea c�sniciei). �n octombrie, �n satul, ?i
poate ?i la castelul Maffliers al unei noi sus?in�toare ducesa d�Abrantes, scrie
povestirea Gloire et malheur (Glorie ?i nefericire). Se �ntoarce la Paris unde
scrie Le bal de Sceaux ou Le Pair de France, al c�rui subtitlu a fost suprimat mai
t�rziu. Publica Physiologie du mariage ou M�ditation de philosophie �clectique sur
le bonheur et le malheur conjual. Gloria �ncepe s� se schi?eze, de?i, pe ultimele
sale lucr�ri nu �ncasase dec�t 1000 de franci.

Bazele Comediei Umane

Monumentul funerar al lui Honor� de Balzac �n Cimitirul Pere-Lachaise din Paris

Succesul ob?inut cu ?uanii ?i cu Fiziologia c�s�toriei schimb� substan?ial pozi?ia
social� ?i perspectivele de viitor ale lui Balzac, care �?i g�se?te acum prieteni
mai peste tot �n pres�. La 7 ianuarie 1830 devine colaborator la revista La
Silhouette, �i sunt solicitate colabor�ri la revista La Mode, invita?ie f�cut� de
redactorul ?ef din acea vreme Emile de Girardin; pentru fiecare 16 pagini primind
c�te 50 de franci.

La 3 martie devine colaborator al Feuilleton des journaux politiques, revist� la a

c�rei fondare particip� ?i unde i se rezerv� rubrica de cronic� extern�. Din p�cate
revista va c�dea dup� unsprezece numere. La 5 martie devine colaborator la Le
Voleur, la 4 noiembrie la La Caricature unde timp de doi ani va semna cu diverse
pseudonime precum: Alex. De B..., Henri B..., Alfred Coudreaux, Eugene Morisseau.

1830 a fost primul an de glorie din via?a lui. U?ile lumii mondene �i sunt larg
deschise, astfel, ajunge �n cele mai str�lucite saloane ale epocii: la poeta
Marceline Desbordes-Valmore, la baronul Gerard, la contesa Merlin, la George Sand,
la ducesa Bratiano, la Sophie Gay, la Delphine de Girardin, la celebra doamna
Recamier, la doamna Ancelot, la doamna contesa d�Agoult.

Chipul jovial, fruntea larg�, ochii de foc, costumul elegant �l fac s� fie
binevenit pretutindeni. �?i mobileaz� cu gust apartamentul de pe str. Cassini ?i
duce o via?� �mbel?ugat�. Ducea o activitate bulevardist� ?i monden� intens�.

�n ceea ce prive?te munca sa, Balzac spunea: �M� scol la miezul nop?ii ?i lucrez ?
aisprezece ore �n ?ir�. E greu de imaginat cum a putut s� dea publicit�?ii numai �n
cursul acelui an peste o sut� de lucr�ri. �n ianuarie a scris La Vendetta (O
frumoas� poveste de dragoste ce se ive?te �ntre doi tineri apar?in�nd unor familii
vr�?ma?e. La o prim� vedere asem�n�rile cu Romeo ?i Julieta de William Shakespeare,
rivalitatea dintre familii, o dragoste interzis�, c�s�toria imposibil�, diminu�ndu-
i valoarea. �ns� Balzac merge mai departe, prezent�nd realitatea, urcu?urile ?i
cobor�?urile unei c�snicii tolerate, mizeria ?i disperarea, tinz�nd spre
distrugere. Realmente o dram� de familie puternic marcat� de orgoliile impuse de
spiritul corsican), �n februarie La Femme vertueuse (mai t�rziu intitulat� Une
Double famille) ?i Les Dangers de l�inconduite (redenumit� Gobseck).

�n dou� volume intitulate Scene de la vie privee, titlul reflect�nd pentru �nt�ia
oar� ideea grup�rii operelor sale �n �Scene�, public� aproape toate nuvelele pe
care le scrisese p�n� atunci: La Maison du Chat qui pelote, Le bal de Sceaux, La
Vendetta, Une Double famille, Gobseck, etc. � �n mare parte drame de familie, �n
care tinerele fete m�nate de himere doresc s� se ridice prin c�s�torie deasupra
condi?iei lor sociale.
1831: Balzac �?i continu� munca �n acela?i ritm, public�nd �n cursul anului peste
nou�zeci de titluri. Apar primele iluzii ale posibilit�?ii de a parveni printr-o
lansare �n politic�. Balzac se hot�r�?te s� candideze �n alegerile apropiate,
planul s�u era s�-?i deschid� �prin lovituri de tun, u?a la Academie, prin Academie
s� devin� pair, prin titlul de pair ministru, ?i s� ajung� la putere prin puterea
�ns�?i�.

�n luna aprilie publica bro?ura Ancheta asupra politicii celor dou� ministere,
semnat�: �Dl. De Balzac, elector eligibil� � folosind pentru �nt�ia oar� particula
nobiliar� inventat� de tat�l s�u. De aici �nainte va semna pe �ntregul parcurs al
vie?ii ca �de Balzac�.

Pentru a avea o ?ans� �n alegerile din 5 iunie, Balzac e dispus s� se c�s�toreasc�

cu fiica unui legitimist ce luptase �n armata lui Condee, cu care se �mprietenise
la Villeparisis: Eleonore de Trumilly. Dar dl. de Trumilly se opune, g�sind
opiniile scriitorului prea liberale, repro?�ndu-i faptul c� aprecia monarhia
constitu?ional� ?i nu regretase c�derea autocratului Carol al X-lea.

�n luna august public� romanul La Peau de chagrin (Pielea de sagri), interesant�

poveste fantastic� �n jurul c�reia se oglinde?te �ntreaga via?� a Parisului.
Succesul ob?inut de prima carte literar� semnat� Honore de Balzac este enorm,
situ�ndu-l pe autor printre cei mai mari scriitori ai vremii. �n septembrie �i
apar, grupate �n trei volume, o serie de povestiri intitulate Romans et contes
philosophiques cuprinz�nd: La Peau de chagrin, Sarrasine (trat�nd vicii �mpotriva
naturii), La Com�die du diable, J�sus-Christ en Flandre, Les Proscrits (con?ine un
excep?ional portret f�cut lui Dante exilat �n Fran?a), Le Chef-d�oeuvre inconnue,
El Verdugo, L��lixir de longue vie, Les Marana.

La 5 octombrie prime?te o scrisoare anonim� de la o cititoare care �i analiza

scrierile. Descoper�, nu dup� mult timp c� autoarea scrisorii era marchiza de
Castries, care �l va invita �n cur�nd la ea. Are ocazia de a face cuno?tin?a cu
ducele de Fitz-Jammes, unchiul marchizei, astfel devenind fondator al ziarului
legitimist Le R�novateur. Spre sf�r?itul anului apare prima parte din Femeia de
treizeci de ani, al c�rei subiect �i este inspirat, f�r� �ndoial�, de via?a doamnei
de Berny.

�n 1832 dup� moartea la 7 aprilie a Dl. de Trumilly de holer�, Balzac, �n ciuda

sfaturilor doamnei de Berny ?i ale doamnei de Castries, cere m�n� domni?oarei de
Trumilly - d�nsa reprezent�nd singura modalitate de a poseda o avere suficient�
pentru candidatur� - dar este refuzat. V�z�ndu-?i iluziile politice spulberate,
Balzac se rezerv� doamnei de Castries ?i literaturii.

�n mai public� o nou� edi?ie din Scene de la vie privee, sporit� cu nuvele ca: Le
Cure de Tours, Gr�dina cu rodii, Femeia p�r�sit�, Colonelul Chabert etc. Tot �n
mai, mai public� ?i primele zece povestiri din Les Cent contes drolatiques colligez
ez abbayes de Tourayne par le sieur de Balzac pour l�esbattement des
pantagruelistes et non aultres (Cele o sut� de pove?ti znovoase adunate ?i r�nduite
din Tourayne de jup�nul de Balzac spre hlizirea pantagrueli?tilor ?i nu a altora).

�n toamna aceluia?i an pleac� �mpreun� cu capricioasa doamn� de Castries spre

Italia. Se opresc mai �nt�i la Aix-les-Bains, apoi �n octombrie la Geneva. �n
Geneva speran?ele amoroase ale lui Balzac sunt spulberate, se �ntoarce �n Fran?a
unde, �?i expune �n scris starea de spirit: �dezolat, blestem�nd tot, afurisind
femeia�. Spre lini?tea lui sufleteasc�, la 12 noiembrie prime?te o scrisoare din
Ucraina, semnat� L��tranger (Str�ina), plin� de cuvinte elogioase ce-l consoleaz�
de e?ecul suferit cu marchiza de Castries.