Sunteți pe pagina 1din 4

BARBARISME

post - s. mesaj; v. a afișa


poster - (de pus pe perete) afiș; (persoană care a afișat un mesaj) afiș(at)or, expeditor
ban - s. interdicție; v. a interzice accesul

Și barbarisme nelegate de forumuri:

mouse (că tot s-a vorbit de el) - națiunile mîndre folosesc șoarece
joystick - manșă (așa îi zice și ăleia de avion)
rroming - itineranță, hoinăreală
dealer - distribuitor, concesionar (asta folosesc francezii)
bold - aldin

Barbarisme din programare:


formal parameters - parametri declarativi
actual parameters - parametri de apel/apelanți
Netraducerea lui formal și actual, deși frecventă, e totuși aberantă semantic.

OPINII

- Sunt de acord cu eliminarea multor neologisme, cu o singura condiție, sa existe un înlocuitor


adecvat, adică, eu nu caut un "șofer" pentru imprimanta mea HP ci caut un driver (la care i se
poate zice inițiator)

- Una e neologism şi alta e barbarism. Neologismul este un cuvânt care nu are echivalent în
fondul lexical existent. În acest caz fenomenul apariţiei noilor cuvinte este cât se poate de
normal.
Barbarismul este un cuvânt care înlocuieşte un cuvânt deja existent (de exemplu trend -
>tendinţă, target ->ţintă, etc.). În această situaţie avem de-a face cu un fenomen cel puţin
discutabil.

- Ele totuși îmbogățesc limba prin diversitate semantica. La urma urmei, una-i jobul si alta-i
serviciul. Unde mai punem ca multe sunt si din latina!

- Poate că tu nu cauţi un "şofer", însă americanul caută un şofer care să-i conducă piesa de
calculator şi asta nu-l deranjează deloc, din moment ce el a dat acest nume softului în cauză.
Problema în România este nedezvoltarea unei terminologii pragmatice şi simbolice (chiar
poetice) în acelaşi timp, aşa cum au americanii. Începând cu reromanizarea din secolul 19 s-a
promovat preţiozitatea terminologică şi s-au favorizat importurile străine în defavoarea
cuvintelor româneşti. Din cauza asta acum românul strâmbă din nas la "şofer", pe când
americanul acceptă "driver" ("şofer" în engleză) fără nici cea mai mică problemă. Într-o limbă
normală, terminologia pune pe primul loc semnificaţia clară (noţiunea să fie înţeleasă cît mai
uşor direct din cuvânt) şi pragmatismul (uşurinţa de scriere şi vorbire). Într-o limbă
exhibiţionistă, aşa cum e româna de după secolul 19, se pune pe primul plan etalarea
ostentativă a originii cuvintelor, pentru a arăta ce frumos a fost împopoţonată limba cu cuvinte
străine, începând cu cele latineşti ("sunt") şi terminând cu cele englezeşti ("driver"). Într-o
limbă normală, "driver" s-ar fi putut traduce cu "dregător", care are sensul general de
conducător. Termenul "dregător" ar duce cu gândul şi la faptul că "drege" (repară)
funcţionarea piesei de calculator, adică exact ceea ce face un "driver" care este actualizat
pentru a remedia nişte probleme (de ex. la o placă video care nu merge bine cu un joc nou).

- Propaganda asta agresivă pro-neologisme a îndepărtat limba de populaţie şi aproape că a


distrus-o. Foarte multe cuvinte româneşti de azi nu pot fi înţelese intuitiv, pentru că provin din
limbi străine, iar dacă nu ştii cel puţin franceza şi engleza eşti în pom dacă vrei să înţelegi din
prima la ce se referă un cuvânt necunoscut.

Româna s-a „diversificat semantic” atât de mult, încât lumea a început să se gândească
la abandonarea ei şi la preluarea englezei, aşa de mult îşi iubesc românii de azi limba. În loc
ca româna să-şi păstreze coerenţa (adică să se unifice), s-a insistat pe „diversificare” extremă
luându-se cuvinte de peste tot, chiar dacă nu era nevoie de ele. Cred că oricine poate observa
azi că politica de îndesare cu toptanul a neologismelor în limba română a dus la o populaţie
„drogată” cu neologisme, care caută cu disperare "plăcerea" lingvistică obţinută prin folosirea
cuvintelor de origine străină. Şi la fel ca în cazul drogaţilor din lumea reală, populaţia română
vrea o doză din ce în ce mai mare de neologisme pentru a-şi păstra plăcerea „lingvisţionistă”
la un nivel ridicat. Evident că în felul acesta rezultatul nu poate fi decât unul singur, anume
de-românizarea limbii române, ca o primă etapă înainte dispariţiei ei totale. Şi de fapt asta se
doreşte, pentru că în acest fel românii vor putea prelua o limbă complet neologistică, aşa ca
engleza, de o puritate extremă din punct de vedere al plăcerii exhibiţioniste lingvistice. Dar
evident că în acel moment nu vor mai exista români, ci „ameriâni”.

- Tu chiar nu înţelegi că latina şi-a trăit traiul şi şi-a mâncat mălaiul în România? Populaţia
română de azi are cele mai reduse cunoştinţe de latină (mai ales de când studiul ei în şcoală a
devenit opţional) şi cel mai mic interes pentru istoria şi civilizaţia romană. Limba engleză şi
civilizaţia americană s-au instalat în locul rezervat până acum pentru latină şi romani. Şi s-a
făcut asta sub oblăduirea autorităţilor culturale, care nu au făcut nimic serios pentru a
promova latinitatea, ci au lăsat americanitatea să se lăţească nestingherită peste ce a mai
rămas din cultura română. Peste vreo zece ani când o să fie întrebat un român despre limba
latină, o să răspundă "Latină, who?".
BARBARISME ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ

CLASIFICĂRI ÎMPRUMUTURI

1. NEOLOGISM
2. BARBARISM
3. XENISM

NEOLOGISMUL = un împrumut necesar


neos = nou
logos = cuvânt
Neologism = cuvânt nou apărut într-o limbă oarecare,
indiferent dacă este un împrumut sau
reprezintă o creație internă a limbii
respective, prin derivare, compunere.
exemple → laser
toner
xerox
mouse

BARBARISM = NEOLOGISM ?
Barbarismos = expresie greșită
Barbarism = cuvânt introdus dintr-o limbă străină fără a fi
nevoie de el (cuvânt de jargon) sau cuvânt
rezultat din stâlcirea altui cuvânt din aceeași
limbă.
exemple → demoazelă (domnișoară –fr.)
anima (suflet, duh – it.)
a flata (a măguli)
tur (ocol, traseu)

XENISM = aloglote, străinisme/perigrinisme, cuvinte


străine
xenismele = împrumuturi care sunt păstrate intenționat cu
forma și sensul din limbile împrumutătoare.
exemple → ciao
Bye-bye
amore
FALSE FRIENDS = Falși prieteni
= grupuri de cuvinte sau expresii din două limbi
diferite ce sună ș i au aspect similar, dar au
înțeles cu totul diferit.
exemple → library bibliotecă
magazine revistă
jar covor
carpet covor

ACRONIMUL = Prescurtare a unei expresii lexicale (a unui


așa-numit multicuvânt) la care se folosesc
inițialele cuvintelor componente.
xenismele = Un cuvânt inventat prin simplificare extremă
(de obicei o abreviere), ușor de pronunțat,
monosilabic, disilabic, silabe ce conțin de
obicei atât o vocală, cât și o consoană.
exemple → ș.a.m.d.
et.al et.alii