Sunteți pe pagina 1din 12

MARILENA LASCAR

LILIANA PAICU

VARIANTA

RAPIDA

de pregdtire

A ESEULUI

pentru Bacalaureat

Cuprins

Argument

CalendarulexamenuluideBacalaureat20l8

(ompetenfegeneralegispecificevizate.

:

.

Cum abordim (u succes subiectul al lll-lea

al probei scrise de limba;i literatura romSni.

il$€eret*xre r*ffi&Bt# Effi s*c*lt{t e$ Xf;H*E** *

i

$m**Put**E see*$e*Eu$ aE

i,c}

HX-l**

t

,Pasoptismul

.ri literaturii in perioada pagoptisti:

.':irocluctie ln ,,Dacia literard" - Mihail Kogdlniceanu e la istorici, romantici, paqoptist6:

--. )'Jegruzzi , Alexandru LapuEneanul . prtrticularitdlile nuaelei; Ii. construcfia

personajtrlui;

:rela{iadintredotrdpersonaje)

. Epoca marilorclasici

- - :---ismul junimist: Junimea, Titu Maiorescu .

--::a romantici:

l.lrirai Emine scu: Flosre albastrd $articularitdtile textului poetid

-r.r realistd, psihologici: Ioan Slavici, Maara cu rToroc

'.' u t i cttlsritdtile nuaelei; lL construc{ia personajului;

,datiqdintredoudpersonaje)

:-:lia: i.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd

'-',tr t i cttl aritdfile comediei; Il. construclia p er sonaj ului;

"dstisclintredoudpersanaje)

' --'-:. ctrlt: lon Creangd, Poaesteq luiHarap-Alb

'-'.;.r

t i uiaritdtile basmului cult; il.

construclin persanajultti;

,Llatiadintredoudpersonajd

"l:elungiri ale romantismului qi ale clasicismul.ui

----::.r'ianGoga,Rugdciune(particularitdliletextuluipoetic)

 

5

 

6

7

 

.

.

.

.

. g

 

15

 

.

.

.

15

77

 
 

.

.

32

.

.

32

.

.

37

 

42

 

58

 

.

.

.

.

.

'

73

86

E-&Bere*sr r"* re*'Bt& s3*'€rt sec** *c$ * $ HH-f *e

' r'. Perioada interbelici

- - :-

LrrltLrralelliterare in

perioada interbelicd:

-'-:--,:nismui,E.Lovines;

93

Poezia interbelicd (simbolism - modemism):

GeorgeBacovia,Plumb(particularitdliletextuluipoeticsimbolist)

TudorArghezi,Testsment(particularitdliletextubripoetic)

Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni q lumii {particularitdliletextuluipoeticmodernist) Ion Barbu, iiga Crypto qilaponaEnigel

(partiuilaritafile textului poetic modernist) ,

Poezia interbelicd (tradi(ionalismul):

Ion Pillat, Aci sosi pe aremuri

(pnrticularitdlile textultri poetic)

Romanrrl interbelic

Romanul psihologic, modern, subiectiv:

Camil Petrescu, Llltima noapte de dragoste, tntLianaapte de rdzboi

(1. particularitd{ile unui roman psihologic; Il. canstruc{in personajului;

Ill. rela{ia dintre doud personaje) .

Romanul experienfei: Mircea Eliade, Maitreyi

(1. particularitdlile

wti romsn al experienlei; IL constructiapersonajului;

1Il. retalia dintre doud personaje) .

Romanul realist de tip obiectiv cu tematicd rurali: Liviu Rebreanu, Ion

(1.

partiurlnritdlile

unui rofitan interbelic studiat; II. constructia personaiului;

lll.retaliadintredoudpersonaje),

.

.

Romanul realist-balzacian, citadin; G. CSlinescu, Enigma Otitiei

0. particularitdlile unui vornan realist-balzacitln; II. construclia personaiului;

lll. rela[ia dintre doud personaje) .

Romanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, B*ltagul

(1. partitularitdlile unui romdn interbelic realist-mitic; ll. construclia personaiultti;

.

lll. rela{ia dintre doud persancje} ,

Dramaturgia

**Drama:

0. particularitdlile unei drame;

Camil Petrescu, Suflete tari

ll. canstvuctia personajului;

lll.reluliadiutredoufrpersonaje).

V. Perioada postbelici

.

95

,100

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

105

. 109

.114

.

. 118

134

150

.

.

.

.

.

.

. 165

. 181

197 ,

Romanul postbelic (1960*1980): Marin Preda, Moromelii

(L particularitdlile unui roman postbelic;

ll. construclia persanaiului;

Ill.reta{iadintredoudpersonaje).

210

**Romanul postbelic (dupi 198O la alegere, un roman):

Mircea Nedelciu, Zmeuri de chmpie (1935)

{L particularitdlile uruti roman pastbelic, suis dupd L980; ll. relalia dintre doud persanaie) 229

Filip Florian, Toate bufnilele {2072)

(1. partiularitd{ile unui Tlmn1l postbelic, suis dupd L980; II. relalin dintre doui personaje} 237

Poezia postbelicS. Neomodernismul:

Nichita

(pnrtiailaritd[ile textului poetic]

StXnescu, Leaaied tfrndrd, iubirea

Teatrul postbelic: Marin SoresctL Iona

( L partiurlaritd[ile unui text dramatic postbelic; lI: construc[ia personajului)

.

.248

.252

Literatura romini i n s e c o l u l a l X I

Literatura romini

in secolul al XIX-lea - inceputul

secolului al XX-lea

t.

PASOPTISMUL

,

Eseu despre Pagoptism.,,Docio literard"

Pasoptismul este un curent ideologic care exprimi viziunea, principiile ;: starea de spirit a participanfilor la Revolu]ia de la 1,848. S-a configurat in

-rioada

::st

1830 - 1860, cu premise in migcarea de innoire de dupd 1.821, qi a

animat de principiile iluministe preluate de la $coala Ardelean[, al cirei

:obil esenlial fusese conqtiinfa nafionali.

Programul pagoptismubti vizeazd.dou[ coordonate: politicd gi culturali. in

:a,lrul vieqii culturale are loc intemeierea invilimAntului nafional, a teatrului

;: a presei, iar literatura incepe sd se diferentieze treptat de celelalte dome-

::r. Afirmarea unei generalii de scriitori, gazetari, istorici 9i oameni politici,

:"rmitd de posteritate generalia paqoptistS, determin[ inceputul modernitilii

:.-.astre culturale. Scriitorii paqoptiqti au vocafia inceputurilor qi, poate de

:.eea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe :ruri de scriiturh. Polimorfismul preocupdrilor individuale se explicdin con- :rr.tul epocii.

Scriitorii sunt nevoifi ,,si ardi etapele" care se desfiguraser5 succesiv -:-. literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol 9i jumitate.

*-;rentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism

,:cipient) sunt asimilate simultan. Principala trdsdturd a literaturii pagoptiste ::':lsta in coexistenla curentelor literare, nu numai in opera aceluiagi scriitor,

: ;hiar in aceeaqi creafie.

Ca fenomen literar, pagoptismul este una dintre ipostazele romantismului ::::ranesc, caracterizat[ prin spirit social qi nafionaf militantism gi mesianism,

j::

care nu exclude insd tematica vie{ii intime, contemplalia gi cultivarea

l -:t-rreSCulUi.

cas.l-Cn-

naf".{e

lxa4$Ni/r-

ntL&il

au,&n;zt$Jt

$fauo.tt*

t,gm,antirlnu!"

Un rol esenlialin stabilirea unei direcfii unitare in dezvoltarea literaturii

-'.-rne unor reviste importante ale epocit, promovate de Mihail Kogdlniceanu:

.l.;.in literard" (considerat[ promotoarea ,,direc]iei nafionale"), ,,Propdqirea"

;i

.Ronfinis literard" .

Constituirea deplind a romantismului paqoptist a fost marcati de pro-

i::i:nul teoretic ,,Introducfie" apdrttin,,Dacialiterard", redactat de Mihail

r:gilniceanu. La inceputul articolului axat pe evidenfierea necesitdlii unei *:eraturi originale gi nafionale, Kogdlniceanu aratd c[ revista inauajeazd

s:::itorii romAni de pretutindeni s[ publice scrieri originale: ,,Aqadar foaia

tn--c:irri tn fi un repertoriu general al literaturei romfrnegti".

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

o Intemeierea spiritului critic in literatura romAnd pe principiul estetic:

.Criticn noastrd zsa fi nepdrtinitoare; oom critica cartea, iar nu persoana".

15

o

r

Afirmarea idealului de realizare a unitefi hmbii si a literaturii romAne:

,,!dlul nostru este realizarea dorinlii ca romAnii sd aibd o limbd si o literaturd

comund pentru toli".

Combaterea imitafiilor qi a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a

fdcut la noi o manie primejdioasd, pentru cd omoard tn noi duhul national.

,,9G,ciai

tile)wAn"

o

Traducliile insd

nu fac o literaturd".

Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspi-

rafie in conformitate cu specificul nafional gi cu estetica romanticd:

,,lstoria noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre tdri sunt destul

de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoregti gi de poetice pentru ca sd

putem gdsi gi la noi sujeturi de suis, fdrd sd aoem pentru aceasta trebuintd sd ne tmprumutdm de la alte na[ii" .

Aceastd manie este mai ales corsArqitoare in literaturd. 1

)

Prin precizarea surselor de inspiraliela temelor literare, dar qi prin diver-

sele trimiteri spre trds[turile romantismului (aspirafia spre originalitate,

refugiul in trecutul istorig aprecierea valorilor nafionale gi a folclorului, imbo- gifirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul

,,lntr o duclie" devine un manifest liter ar1 al romantismului romAnesc.

1 Manifest literar - text cu valoare de document, esenfial pentru instituirea unei migcdri

literare/a unui curent literar, prin care se afirmi o noui conceplie literarS, de obicei in mod

polemic fald de miqcarea anterioari.

16

Nuvela istorici, romanticS, pagoptisti:

,,Alexandru Lapuyeonttl" de C. Negruzzi

l. Particularitilile unei nuvele studiate

- *f*xt

Prima nuveli istorici din literatura romind, ,,Alexandru Lnpugneanul" de Costache \egruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioada pa;optistd, in primul :rumbr al revistei ,,Dacin literara" (1840).

r

r

r

r

r

".r'idertqeer*e e d*ui tr;is*E,e

de;

a*e ntav*Ee!, Pr*asnF sffi tes$qsE det

Curent literar: nuveli romantici - argumente: tema de inspiralie istorich, construclia liniar5, personaje excepfionale in situalii exceplionale, antiteza blAndefe - cruzime, culoarea epocii.

Doud **e*ple, o replicd memorabild (,,Dacd uoi ntt md ore[i, ett ud oreLt in capitolul

l1 9i o situa[ie exceplionali (scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al lll-lea).

Specia IiterarS: nuvelS istoricS. Raportul realitate - licIiune. Surse de inspira(ie:

,,Letopiseful ldrii Moldouei" de Grigore Ureche qi cel al lui Miron Costin.

,",

{:i -,{Bf#etd? q#h,eu:tt Ftuc" prEc: r"*p*feu ."t* {# E+rre

Tema istoricS: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Ldpuqneanul

(7564 - 1569), inMoldova seiolului al XVI-lea.

Echilibrul compozi{ional: Nuvela cuprinde patru capitole, care hxeazS, momentele

subiectului, fiecare cu cate un mofto cu rol rezumativ: capitolul I (expozitiunea si

intriga) * ,,Dncd aoi nu md ore{i, eu ad urert

,";

capitolul al lllea (desfigurarea acliunii)

-,,Ai sn dni snnta, dontrrrti!") capitolul al ltl-lea (punctul culminant) -,,Capul lui Moloc

r

r

r

r

;i err

"

":

.

ca pitolu I al lV-lea (deznodamAntu l) - ,, Dc ma uoi scula, pre mtrl!i nm si popesc

Timpul

Capitolul I * expozifiunea (intoarcerea lui Alexandru LdpuEneanul

la tronul Moldovei, iitSO+, siintSlnirea cu solia boierilor) qi intriga (hotirArea domni-

torului de a-Ei relua tronul). Capitolul a1 II-Iea - desflqurarea acfiunii (deciziile luate

de domnitor in a doua domnie, urmate de discufia cu doamna Ruxanda). Capitolul

al III-lea - punctul culminant (discursul domnitorului Ia mitropolie, ospdlul de Ia

iralat, uciderea celor 47 de boieri, a lui Mofoc, ,,leacul de fricd"). Capitoiul al IV-lea -

Actiunea nuvelei.

;i

spaliul ac[iunii:

a doua domnie a lui Ldpuqneanul, in Moldova.

.leznoddmantul 1o[rivirea ti ranului).

:'.:==Eglr.?Fi#i't* ## stflL*{:tl$r'*i gi ** H$mhei *$* *"r*ew*aeE

Principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; conflictul secundar,

Jirrtrqclomnitor qi traclStorul IVlo.toc, ilustreazh dorin[a de rizbunare.

Personajele sunt romantice: personaje exceplionale (au calitili gi de{ecte ieqite din

.rrmun) in situa[ii excepfionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc

:ePllcr memoraDile.

.-

-:

--

-

--

-,--

-- !:

l^i

t ^

r Modalitilile de caracterizare a personajeior: directe;i indirecte. r Personajul principal: Alexandru L5pugneanul este personaj romantic, ce intruchi-

:'eazi

tipul domnitorului sAngeros, tiran qi crud.

I Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antitezi cu Lhpugneanul: blAndele

- .ruzime, caracter slab - caracter tare. Boierut Mo[oc reprezinl.6 tipul boierului tri-

ditor, viclean, lag, intrigant.

e&q

aS

e&

-- q*

!k5

G,,

w ft

**q

Q
dd

rtt Fr

ft

r

Ef&

ft

* Personajele episodice: Spancioc gi Stroici sunt tineri boieri patriofi cu rol justiliar, in

antitezS cu boierul triddtor.

s Personajul colectiv, reprezentat de mullimea revoltati de tArgoveli, apare pentru

prima datd in literatura noastrd.

* Tehnica narativi: inl6n1uirea. Perspectiva narativi: obiectiv5.

ffi Stilul narativ se remarcS prin sobrietate, concizie. Registrele stilistice arhaic qi regional

contribuie la culoarea local6. Limbajul personajelor este un miiloc de caracterizare

indirect5, mai ales prin replici memorabile, ,,Daid uoi nu md areli, eu 7)d ur€l.t", ,,Ptoqti,

dar mulli!" etc.

il*nrla*aie

Prima noastrd nuveli istoricd este o capodoperd, potrivit criticului G. CXlinescu: ,,NLfiie-

lc istaricd uAlexandru Ldpuqneunul" ar fi deaenit o scriere celebrd ca si "Hamlet" dacd lite'

rotura romdni ar fi naut in ajutor prestigiul unei limbi uniaersale" .

.t \
B

ir \ rl

G,

vl

(u

\r *

ia F *

s

tr 8.

l. Eseu despre particularit5file

unei nuvele studiate

Context

Prima nuveld istoricd din literatura rom6nd, ,,AlexandruLdpugneanul" de Costache Negruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioada pqrcptisti, in primul numdr al revistei ,,Dacia literard" (1840). Este inspiratd

din istoria nafionalS, potrivit recomandlrilor formulate de Mihail Kogdlni- oeanu in manifestul literar al romantismului romAnesc, articolul-program ittihrlat,,Introduclie" .

I. Evidenlierea a doui trisituri ale nuvelei, prezente in textul dat

,,Alexandru Ldpugneanul" este o nuveli deoarece este o construc{ie

1[uroas[, epicd, in proz6,, cu un fir narativ central 9i

conflict concentrat. Se

,.

.

deerve.o.,ii,iuintrigii,tendin!adeobiectivareaperSp".ti""i"u.uti""jia"ffi

sigurare a verosimilitetii faptelor prezentate. Personajele relativ pu{ine 9i

Grracterizate succint pun in lumind trdsdturile personajului principal.

Este o nuveli romantici prin tema de inspirafie istoric[, personaje

aceptionale in situafii excepfionale, construite in antitezd (blAndelea doam-

rei Si cruzimea domnitorului), prin culoarea epocii redati in descrieri cu

reloare documentard

]lea vestimentalia lui Lipugneanul in biserici, masa domneasci), gesturi

(de exemplu: portretul hzic al doamnei in capitolul

al

W1buL

n*nantltm,

ryectaculoase

gi replici devenite celebre.

Doud exemple pentru romantism sunt replica memorabili rostitX de

la intAlnirea lui cu solia

, in capitolul I, replic[ preluatd din cronica lui Ureche, 9i situa{ia

lipugneanul ,,Dacd aoi nu md ureli, eu ad areu

"

kativd

[5, precum

scena uciderii celor 47

de boieri, in capitolul aI III-lea

pentru cruzimea tiranului medieval.

Nuvela istorici este o specie literard cultivatX de romantici, care se inspird trecutul istoric (Evut Mediu) in ceea ce privegte tema, subiectuf persona- $l culoarea epocii (mentalitdqi, comportamente, relalii sociale, obiceiuri,

i{e

*stimenta{ie, limbaj).

Raportul realitate - ficfiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume

scriitorului pagoptist, care se inspir[ din ,,Letopise{ul

lui Grigore Ureche gi din cel al lui Miron Costin.

ldtii Moldopei"

Din cronica lui Ure- acnfifafa

C. Negruzzi preia imaginea personalitd{ii domnitorului Alexandru unele fapte (uciderea boierilor) gi replici (mottoul capitolelor

i al lV-lea), dar modifici ficfional realitatea istoric[, potrivit esteticii roman-

gi ideologiei pagoptiste. Degi istoria atestX faptul c[, la revenirea lui Ale- ndru Lipugneanul, Moloc fuge in Poloni4 unde este decapitat, Negruzzi

;Estreazd

ca personaj, ca sd il poatd caracteriza mai bine pe domnitor. In

uciderii lui Mofoc, Negruzzi se inspird din cronica lui Miron Costin.

+i #r"ti*,,

crea$e a autorului este boierul Stroici, neatestat documentar gi care, prin

19

atitudinea ireverenfioasd fafi de domnitor,reprezirrtd idealurile democratice ale pagoptigtilor.

2. Prezentarea subiectului nuvelei, prin raportare Ia tema acesteia

Nuvela istoricd are ca temi evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan-

tefi.e

wrpu

eeAil;l,aal

fit*wl

rtomenlzlx,

talie.ehilui

dru Ldpugneanul (1564-1569). Lupta pentru impunerea autorit[fii domnegti gi consecinfele definerii puterii de cltre un domnitor crud se raporteazd la

realitifile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea.

Echilibrul compozifional, clasic, este realizat prin otganizarea textului

narativ in patru capitole, care fixeazd momentele subiecfului. Capitolele poar- t[ cAte un motto cu rol rezurnativ, ce con(in cAte o replicd importantd: capito-

lul I (expoziliunea gi intriga) - ,,Dacd aoi nu md ateli, eu ad oreu

. " (rXspunsul

dat de L[pugneanul soliei de boieri); capitolul al ll-lea (desfiqurarea acfiunii)

- ,,Ai sd dai samd, doamnd!" (avertismenful adresat de vdduva unui boier deca-

pitat doamnei Ruxanda, pentru ci nu opregte crimele sofului sdu); capitolul

al III-lea (punctul culminant) - ,,Capul lui Moloc arem

revoltat); capitolul al IV-lea (deznoddmAntul) - ,,De md rsoi scula, pre mul[i am

" (ameninfarea impotriva tuturor rostit5 de Ldpugneanul care,

bolnau fusese cdlugdrit qi pierduse astfel puterea domneasc[).

Acliunea nuvelei este pus[ Pe seama unor personaje ale ciror caractere

puternice se dezvdluie in evolulia gradati a conflictului. Timpul gi spafiul acfiunii sunt precizate gi conferd verosimilitate narafiunii. Nuvela incepe

sd popesc qi eu

" (cererea norodului

cu intoarcerea lui L[pugneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie;

acliunea se desf[goar[ apoi la curtea domneasc[ 9i la mitropolie. Ultimul capitol red[ moartea domnitorului, patru ani mai tdrziu, in cetatea Hotinului.

Capitolul I cuprinde expoziliunea (intoarcerea lui Alexandru L5pugneanul la tronul Moldovei, in \564, in fruntea unei armate turceqti si intAlnirea cu

solia format[ din cei patru boieri trimigi de domnitorul Tomga: VeverilX,

Mo{oc, Spancioc, Stroici) gi intriga (hot5rArea domnitorului de a-gi relua tro- nul gi dorinfa sa de rizbunare fafi de boierii triditori).

Capitolul al Il-lea corespunde,

acliunii gi cuprinde intAmplXri

ca moment al subiectului, desfdgurdrii

declangate de revenirea la tron a lui

Alexandruldpugneanul: fuga lui Tomqa in Muntenia, incendierea cetifilor

Moldovei, desfiinlarea armatei pdm6ntene, confiscarea averilor boieregti, uci-

derea unor boieri, fapte urmate de intervenfia doamnei Ruxanda pe lAngd domnitor pentru a pune capdt omorurilor qi de promisiunea pe care i-o face

acesta.

Capitolul al III-lea (punctul culminant) confine mai multe scene foman-

tice, prin caracterul exceplional: discursul domnitorului la slujba religioasH

de la mitropolie, ospdful de la palat gi uciderea celor 47 de boieri, omorArea

lui Moloc de cdtre mullimea revoltatd qi,,leacul de fricd" pentru doamna

Ruxanda. tn capitolul al IV-lea este inf5flgat deznoddmAntul, moartea tiranului prin otrdvire. Dupd patru ani de la cumplitele evenimente, Lipuqneanul se retrage

in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este c[lugdrit dupi obi-

ceiul vremii. Deoarecg cAnd iqi revine, ameninld sX-i ucidi Pe toti (inclusiv

20

pe propriul fiu, urmagul la tron), doamna Ruxanda accept[ sfatul boierilor de a-l otrdvi.

3" Analiza, !a alegere, a dou5 coff*ponente de structur& gi de limbaj

ale nuvelei

Conflictul nuvelei pune in lumini personajul principal. Conflictul prin- cipal, politic, relevi lupta pentru putere intre domnitor gi boieri. Conflictul rdzbunarea domnitorului impotriva vomicului Moloc (boierul care

'ecundar, trddase in prima domnie), se declangeazdin primul capitol si se incheie

il

in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri gi popor, este limitat la revolta mul(imii din capitolul al III-lea.

Contrastul dintre Ldpuqneanul gi doamna Ruxanda, evidenliat in capito-

lul al Il-lea, plaseazd personajele intr-o relafie de antitez[ (inger - demon), ;pecific romanticd.

Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje

ercepfionale (au calitef qi defecte iegite din comun) in situalii excepfionale,

consiruite in antitezS, liniare psihologic. in funclie de rolul lor in acfiune, ele

sunt puternic individualizate, construite cu minuliozitate (detalii biografice,

nediu, relalii motivate psihologic) sau portretizate succint. Modalitilile de caracterizare a personajelor sunt directe (de citre nara-

:or, de alte personaje, prin autocaracterizare) qi indirecte (prin fapte,limbaj,

:omportament, relalii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentafie).

Titlul evidenliazd personalitatea puternici a personajului principal,

erceplional (ieqit din comun) prin hotdrArea qi cruzimea sa, dar gi o caracte- istic[ a nuvelei ca specie narativ5, fapful cd interesul cade asupra construcliei

personajelor.

Alexandru L[pugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj

:omantic, excep{ional, care aclioneazX in situalii excepfionale (de exemplu:

scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Mofoc, scena morlii domnitorului

rtrdvit). intruchipeazh,tiptidomnitorului sAngeros, tiran gi crud. El este con-

struit din contraste, avAnd cahtefi qi defecte puternice. AvAnd ,,capacitatea de a

':e surprinde, intr-un mod conrsingdtor" ,Ldpugneanul

spre deosebire de celelalte personaje din nuvelS,

'.'nei singure idei sau calitdti" (E.M. Forster). Echilibrul dintre convenfia romanticd qi realitatea individuluisercalizeazd

prin subordonarea tuturo trdsdturilor uneia principale qi voinla de putere,

;are ii c5lduzeqte acfiunile. Crud, hothrAt, vicleary disimulat inteligent, bun

.-unoscitor al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic indivi-

lualizat. Prin forla sa excepfional5, domin[ in rela(iile :are sunf in generaf manipulate de cdtre domnitor.

Naratorul omniscient il

:aracterizeazd direct prin epitetele care precizeazd ipostazele personajului:

este un personaj ,,rotltnd" , ,,plate", ,,construite tn jurul

cu celelalte personaje,

.:'odd", ,,domnLrl",

-:i areli, eu od oreu

,,tiranul", ,,bolnauLil" . Replicile sale memorabile ,,Dacd ooi nu ,,Proqti, dar mulli!" gi faptele sAngeroase, exceptionale

",

u)aW

,1tlin*i,pa!-,

ul@d

4Eunndb

mbdafil$i

da catacte-

4Lgaae

Lonlrliwire

tilfuIai

ti/ttuhi de

,lrilttu]na,b

:rin cruzime (piramida de capete), contribuie la caracterizarea indirecti a

iranului medieval, potrivit esteticii romantice.

21

Lqtunku.i'

m*$'e

Doamna Ruxanda este un Pelsonaj

secundar, de tip romantic, construitin

cruzime, caracter slab - caractel tare. Ea

antitezl,cu Lipugneanul:blAndele -

nu actioneazd, din vointe ProPde

omorurile, nici cAnd il otrdvegte. personajului principal.

nici cAnd ii cere sofului s[u sd inceteze cu

Astfel, prin contrast, pune in lumini voinla

Boierul Moloc leprezinte tipul

boierului tr[dXtor, viclean, 1a9, intrigant.

Nu urmdregte decAt propriile

interese. De aceea il tridase pe Ldpugneanul in

prima domnie, iar Ia intoarcelea acestuia, dtpl,refuzul de a lenunla la trorL

it lingugegt e ,psemenea

lag in fala primejdiei,

cilinelui care tn loc sd muqce, linge milna care-l bate" . Este

comportAndu-se grotesc cAnd incearci sd-l determine

pe domn sd nu-l dea mullimii.

in antitezd cu boierul tridXtor sunt personajele episodice Spancioc gi Stro-

ici, cu rol justiliat, teprezerrtAnd boierimea tAnir[. Ei sunt ,,buni patrio{i", capabili s[ anticipeze migcdrile adversarului. Personajul colectiV mullimea revoltatd de tArgovefi, apare pentru prima dat[ in literatura noastrd. Psihologia mulfimii este surprins[ cu finele, gradat, in mod realist: strAngerea norodului nemulgumit la porlile curfii domnegti din cavzaunor vegti neldmurite, gdsirea unui vinovat pentru toate suferinfele:

crLlxnfijt

tohnirn

ru,tuatfun

nanalbn.

,.ul

ttolrdtitL

,,Capul

gi de dominare a gloatei. El orienteazd migcarea haotici a mullimii spre expri-

lui Moloc z)remt" . Se observd capacitatea domnitorului de manipulare

marea unei singure dorinfe, in acelagi timp rdzbunAndu-se pentru tridarea

de odinioar[ a vornicului Moloc.

Tehnica narativi este simpld: narafiunea romanticd se desfdgoar[ linear,

cronologic,

prin inldnfuirea secvenfelor narative 9i a episoadelor.

Perspectiva narativi este obiectivd, iar naraliunea la persoana a III-a (vizi- unea,,dinddrdt") amintegte, prin concizie, de relatarea cronicarilor.

Stilul narativ se remarci prin sobrietate gi concizie. Registrele stilistice

arhaic gi regional conferl culoarea locald (trdsdturi romanticd), prin expresii

populare, regionalisme (,,we{', ,,pdnd"), arhaisme (,,spahii", ,,z)ornic", ,,armas").

Concluzie

Prima noastri nuveld istoricX este o capodoperd a speciei, potrivit criti-

cului G. Cdlinescu: ,,Nuaela istoricd <<Alexandru Ldpuqneanul" ar fi deztenit o

scriere celebrd ca gi

<<Hamlet, dacd literatura romilnd ar fi aout in ajutor prestigiul unei limbi unizter-

sale". Nuvela lui C. Negruzzi ilustreazi principiile ideologiei pagoptiste gi ale romantismului romAnesc, dar elementele romantice preponderente coexistd cu elemente clasice. De asemenea, scriitorul deschide drumul observafiei

realiste.

22