Noţiuni elementare de calcul vectorial

CUPRINS

Obiective
4.1 Algoritmul de rezolvare a problemelor privind reducerea sistemelor de forţe
4.2 Aplicaţii pe corpuri geometrice simple
4.3. Aplicaţii pe corpuri specifice domeniului ingineriei mecanice
Lucrare de verificare
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie selectivă

1
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

OBIECTIVE

Principalele obiective ale temei NOŢIUNI ELEMENTARE DE CALCUL VECTORIAL -

APLICAŢII sunt:
~ prezentarea algoritmului de calcul pentru rezolvarea problemelor de
reducere a sistemelor de forţe;
~ prezentarea unor aplicaţii rezolvate, pentru corpuri geometrice simple;
~ prezentarea unor aplicaţii rezolvate, specifice domeniului ingineriei
mecanice;

4.1 Algoritmul de rezolvare a problemelor privind reducerea sistemelor de forţe

Aplicaţia 1
Pentru cubul din Fig.4.1, având latura de lungime , solicitat de forţele F1  F2  F3  P ,
se cere să se reducă sistemul de forţe în raport cu originea sistemului de axe de coordonate.
a
E D

F1
F G

F2

F3

O C

A B

Fig. 4.1
Algoritm de rezolvare
Pentru rezolvarea problemei se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
Pasul 1: se ataşază figurii un sistem cartezian de axe de coordonate (dacă acesta nu este
impus) şi se proiectează fiecare forţă pe axele sistemului de coordonate;
Pasul 2: în raport cu sistemul cartezian de axe de coordonate, se scrie fiecare forţă, în forma
vectorială F  Fx  i  Fy  j  Fz  k ;
Pasul 3: se reprezintă vectorii de poziţie caracteristici punctelor de aplicaţie ale forţelor;
Pasul 4: în raport cu sistemul cartezian de axe de coordonate, se scrie fiecare vector de
poziţie, în forma vectorială r  rx  i  ry  j  rz  k ;
Pasul 5: se calculează rezultanta forţelor cu relaţia
R  F1  F2  F3  F1x  F2 x  F3 x i  F1 y  F2 y  F3 y  j  F1z  F2 z  F3 z k
Pasul 6: se calculează momentul rezultant cu relaţia
i j k i j k i j k
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z
2
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Rezolvare:
Pasul 1: se ataşază figurii un sistem cartezian de axe de coordonate (dacă acesta nu este
impus) şi se proiectează fiecare forţă pe axele sistemului de coordonate;

E D
F2 x

F1
F G

4 F2 z

F2
F3
F3 z

O C y


F3 xy
 F3 x
4

x A F3 y B

Fig. 4.1.a
Din analiza Fig. 4.1.a, se observă:
 geometria cubului (latura are dimensiunea a , diagonala oricăreia dintre feţe a 2 ,
diagonala cubului a 3 );
 forţa F1 este unidimensională, are o singură proiecţie, pe o direcţie paralelă cu axa Oy ;
 forţa F2 este bidimensională, are două proiecţii, pe direcţii paralele cu axele Ox şi Oz ,
fiind conţinută într-un plan paralel cu planul xOz ;
 forţa F3 este tridimensională, are trei proiecţii, pe direcţii paralele cu axele Ox , Oy şi
Oz
Pasul 2: în raport cu sistemul cartezian de axe de coordonate, se scrie fiecare forţă, în forma
vectorială F  Fx  i  Fy  j  Fz  k
 Forţa F1 :
F1  0i  Pj  0k
 Forţa F2 :
Forţa F2 este aplicată în punctul , pe direcţia DB , fiind conţinută într-un plan paralel cu
planul xOz ; în consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe axele Ox respectiv Oz .
  2
 F2 x  F2 sin  P


4 2
 2y
F  0

 F  F cos    P 2


2z 2
4 2

3
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţia forţei pe axa Ox este pozitivă iar
proiecţia forţei pe axa Oz este negativă.
În concluzie, forma vectorială a forţei F2 este:
2 2
F2  P i 0jP k
2 2
 Forţa F3 :
Forţa F3 este aplicată în punctul , pe direcţia diagonalei cubului, BE ; în consecinţă,
această forţă va avea proiecţii pe toate axele sistemului de coordonate:
 a P
 F3 z  F3 sin   P a 3  3


 F  F cos   P a 2  P 2
 3 xy 3
a 3 3
Observaţie: pentru scrierea funcţiilor trigonometrice ale unghiului  se foloseşte
asemănarea triunghiului dreptunghic EOB cu triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuză forţa F3
iar una dintre catete proiecţia acestei forţe pe planul xOy

  2 2 P
F3 y  F3 xy cos  P  
 4 3 2 3

F  F sin   P 2

2

P
 3x 3 xy
 4 3 2 3
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţiile forţei pe axele Ox şi Oy sunt
negativeiar proiecţia pe axa Oz este pozitivă.
În concluzie, forma vectorială a forţei F3 este:
P P P
F3   i j k
3 3 3
Pasul 3: se reprezintă vectorii de poziţie ai punctelor de aplicaţie ale forţelor;

4
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

E D

F G
F1
r2
r1z F2

r2 z
r1

F3
r2 y C y
r3 y
r1x O
r3 x r3

x A B

Fig. 3.1.b
Din analiza Fig. 4.1.b, se observă că vectorii de poziţie sunt:
r1  OF ; r2  OD; r3  OB
Pasul 4: în raport cu sistemul cartezian de axe de coordonate, se scrie fiecare vector de
poziţie, în forma vectorială r  rx  i  ry  j  rz  k ;
Din analiza desenului se constată că proiecţiile pe axele sistemului de coordonate ale celor
trei vectori de poziţie au, toate, aceeaşi mărime: egală cu latura cubului, a. prin urmare, forma
vectorială a vectorilor de poziţie, este r1  ai  0 j  ak ; r2  0i  aj  ak ; r3  ai  aj  0k
Pasul 5: se calculează rezultanta cu relaţia
R  F1  F2  F3  F1x  F2 x  F3 x i  F1 y  F2 y  F3 y  j  F1z  F2 z  F3 z k
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe, F1  0i  Pj  0k ;
2 2 P P P
F2  P i 0jP k ; F3   i j k , relaţia anterioară devine:
2 2 3 3 3
 2 P   P   2 P 
R   0  P  i   P  0 
  j
    0  P  k

 2 3   3   2 3 
Pasul 6: se calculează momentul rezultant cu relaţia
i j k i j k i j k
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe, F1  0i  Pj  0k ;
2 2 P P P
F2  P i 0jP k ; F3   i j k , precum şi de expresiile vectoriale ale celor
2 2 3 3 3
trei vectori de poziţie, r1  ai  0 j  ak ; r2  0i  aj  ak ; r3  ai  aj  0k , relaţia anterioară
devine:
5
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

i j k i j k i j k
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   a 0 a  0 a a  a a 0
P 2 P 2 P P P
0 P 0 0  
2 2 3 3 3
 aP 2 aP 2   aP 
M O R    aPi  0 j  aPk   
aP 2 aP
i j k    i j  0k  
 2 2 2   3 3 
 2 1   2 1   2 
 aP  1   i  aP 0 
    j  1 
   0 k
 2 3  2 3  2 
4.2 Aplicaţii pe corpuri geometrice simple
Aplicaţia 2
În Fig. 4.2, este reprezentată o prismă triunghiulară dreaptă cu înălţimea de lungime .
Baza prismei este un triunghi dreptunghic isoscel, cu lungimea catetelor, . Prisma este solicitată
de forţele F1  F2  F3  F4  Q . Se cere să se reducă sistemul de forţe în raport cu originea
sistemului de axe de coordonate.
z

F3

O y
E C

F4

F1 F2

A B
x

Fig. 4.2
Rezolvare:
În Fig. 4.2.a, se observă proiecţiile celor patru forţe pe axele sistemului de coordonate.
 Forţa F1 : este o forţă verticală, de sens pozitiv, prin urmare forma sa vectorială
este F1  0i  Qj  0k
 Forţa F2 : Forţa F2 este orientată în sens negativ pe direcţia BC , paralelă cu axa Ox ; prin
urmare forma sa vectorială este F2  Qi  0 j  0k
 Forţa F3 : Forţa F3 este aplicată în punctul C, pe direcţia CD , fiind conţinută într-un plan
paralel cu planul yOz ; în consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe axele Oy respectiv Oz .

 F3 x  0

  2
 F3 y  F3 cos  Q
 4 2
  2
 F3 z  F3 sin  Q
 4 2

6
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

z
D

F3
F3 z

r3 
r4 O 4
y
E F3 y

C
4 F4 y
r1
F4 z F4
r2

F1 F2

A B
x

Fig. 4.2a
Observaţie: analizând desenul se observă că proiecţia forţei pe axa Oy este negativă.

2 2
În concluzie, forma vectorială a forţei F3 este: F3  0i  Q jQ k
2 2
 Forţa F4 : Forţa F4 este aplicată în punctul E, pe direcţia EB , fiind conţinută într-un plan
paralel cu planul yOz ; în consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe axele Oy respectiv Oz .

 F4 x  0

  2
 F4 y  F4 cos  Q
 4 2
  2
 F4 z  F4 sin  Q
 4 2
Observaţie: analizând desenul se observă că proiecţia forţei pe axa Oz este negativă.
În concluzie, forma vectorială a forţei F4 este:
2 2
F4  0i  Q j Q k
2 2
Din analiza Fig. 4.2.a, se observă că vectorii de poziţie sunt:
r1  OA; r2  OB; r3  OC; r4  OE
Din analiza desenului rezultă forma vectorială a vectorilor de poziţie: r1  3ai  0 j  0k ;
r2  3ai  aj  0k ; r3  0i  aj  0k ; r4  3ai  0 j  ak
Se calculează rezultanta cu relaţia
R  F1  F2  F3  F4 
 F1x  F2 x  F3 x  F4 x i  F1 y  F2 y  F3 y  F4 y  j  F1z  F2 z  F3 z  F4 z k
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor patru forţe, F1  0i  Qj  0k ;

7
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

2 2 2 2
F2  Qi  0 j  0k ; F3  0i  Q jQ k ; F4  0i  Q j Q k,
2 2 2 2
relaţia anterioară devine:
 Q 2 Q 2  Q 2 Q 2
R  0  Q  0  0i   Q  0    j  0  0 
   k

 2 2   2 2 
Se calculează momentul rezultant cu relaţia
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r4  F4  
i j k i j k i j k i j k
 r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z  r4 x r4 y r4 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z F4 x F4 y F4 z
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor patru forţe, F1  0i  Qj  0k ;
2 2 2 2
F2  Qi  0 j  0k ; F3  0i  Q
jQ k ; F4  0i  Q j Q k , precum şi de
2 2 2 2
expresiile vectoriale ale celor patru vectori de poziţie r1  3ai  0 j  0k ; r2  3ai  aj  0k ;
r3  0i  aj  0k ; r4  3ai  0 j  ak , relaţia anterioară devine:
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r4  F4  

i j k i j k i j k i k j
 3a 0 0  3a a 0  0 a 0  3a a 0
0 Q 0 Q 0 0 0  Q 2 Q 2 Q 2 Q 2
0 
2 2 2 2
 aQ 2 
M O R   0i  0 j  3aQk   0i  0 j  aQk    i  0 j  0k  
 2 
 aQ 2 3aQ 2 3aQ 2  3aQ 2  3aQ 2 
   i j k   0i  j  aQ 4  k
 2 2 2  2  2 

Test de autoevaluare 4.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 19.

z
b

E D

F2
F1
F G

F3

C y
O

x A B

Fig.4.3

8
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

1. Pentru cubul din Fig.4.3, având latura de lungime , solicitat de forţele

F1  F2  F3  Q , se cere să se reducă sistemul de forţe în raport cu originea sistemului de axe de
coordonate.

9
Noţiuni elementare de calcul vectorial

10
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

4.3 Aplicaţii pe corpuri specifice domeniului ingineriei mecanice

Aplicaţia 3
În Fig. 4.4, este reprezentat un semifabricat prismatic, având dimensiunile indicate.
Semifabricatul este solicitat de forţele F1  F2  F3  F4  Q . Se cere să se reducă sistemul de
forţe în raport cu originea sistemului de axe de coordonate.

E D

a
F4 F1
F G N1
O1
C1
a F3 a
F2 M1
B1
O C N y
a

2a
x A B M
2a 3a

Fig. 4.4
Rezolvare:
În Fig. 4.4.a, se observă proiecţiile celor patru forţe pe axele sistemului de coordonate.

E F4 y D

F4 x 4
F4 xy

F1
F G N1
O1 F
F2 x 4z C1
F4
F3
F2 z M1 F3 z
B1

4
F3 y  y
F2 O C N
F3 xy  F3 x

x A B M

Fig. 4.4.a
 Forţa F1 : este o forţă verticală, de sens pozitiv, prin urmare forma sa vectorială
este F1  0i  0 j  Qk
 Forţa F2 : Forţa F2 este aplicată în punctul O1 , orientată pe direcţia O1 A , fiind conţinută
într-un plan paralel cu planul xOz ; în consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe

11
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

axele Ox respectiv Oz .
  2
 F2 x  F2 sin  Q


4 2
 2y
F  0

 F  F cos   Q 2


2z 2
4 2
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţia forţei pe axa Oz este negativă iar
proiecţia pe axa Ox este pozitivă.
În concluzie, forma vectorială a forţei F2 este:
2 2
F2  Q i 0j Q k
2 2
 Forţa F3 : Forţa F3 este aplicată în punctul , pe direcţia diagonalei NF ; în consecinţă,
această forţă va avea proiecţii pe toate axele sistemului de coordonate:
 2a 2
 F3 z  F3 sin   Q a 33  Q 33


 F  F cos   Q a 29  Q 29
 3 xy 3
a 33 33
Observaţie: pentru scrierea funcţiilor trigonometrice ale unghiului  se foloseşte
asemănarea triunghiului dreptunghic NAF cu triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuză forţa F3
iar una dintre catete proiecţia acestei forţe pe planul xOy .

(în triunghiul NAF , AF  2a, AN  a 29 , NF  a 33 ).

 29 5a 5
 F3 y  F3 xy sin   Q   Q
 33 a 29 33

 F  F cos   Q 29  2a  Q 2
 3x 3 xy
 33 a 29 33
Observaţie: pentru scrierea funcţiilor trigonometrice ale unghiului  se foloseşte
asemănarea triunghiului dreptunghic MAN cu triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuză
proiecţia F3 xy iar una dintre catete proiecţia F3 x .

(în triunghiul MAN , MA  5a, MN  2a, AN  a 29 ).

În concluzie, forma vectorială a forţei F3 este:
2 5 2
F3  Q i Q j Q k
33 33 33
 Forţa F4 : Forţa F4 este aplicată în punctul , pe direcţia diagonalei EB ; în consecinţă,
această forţă va avea proiecţii pe toate axele sistemului de coordonate:
 2a Q
F4 z  F4 sin   Q 2a 3  3


F  F cos   Q 2a 2  Q 2
 4 xy 3
2a 3 3
Observaţie: pentru scrierea funcţiilor trigonometrice ale unghiului  se foloseşte

12
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

asemănarea triunghiului dreptunghic EBG cu triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuză forţa F4
iar una dintre catete proiecţia acestei forţe pe planul xOy .

  2 2 Q
 F4 y  F3 xy sin  Q  
 4 3 2 3

 F  F cos   Q 2

2

Q
 4x 3 xy
 4 3 2 3
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţiile pe axele Ox şi Oy sunt pozitive,
iar proiecţia pe axa Oz este negativă
În concluzie, forma vectorială a forţei F4 este:
Q Q Q
F4  i j k
3 3 3
Din analiza Fig. 4.4.b, se observă că vectorii de poziţie sunt:
r1  OC 1 ; r2  OO1 ; r3  ON ; r4  OE

Fig.4.4.b
Din analiza desenului rezultă forma vectorială a vectorilor de poziţie:
r1  0i  2aj  ak ; r2  0i  0 j  ak ; r3  0i  5aj  0k ; r4  0i  0 j  2ak
Se calculează rezultanta cu relaţia
R  F1  F2  F3  F4 
 F1x  F2 x  F3 x  F4 x i  F1 y  F2 y  F3 y  F4 y  j  F1z  F2 z  F3 z  F4 z k
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor patru forţe,
2 2 2 5 2
F1  0i  0 j  Qk ; F2  Q i 0j Q k ; F3  Q i Q j Q k;
2 2 33 33 33
Q Q Q
F4  i j k,
3 3 3
relaţia anterioară devine:
 2 2 Q   5 Q   2 2 Q 
R   Q Q  i    Q
   j   Q  Q Q  k
 2 33 3  33 3  2 33 3 
Se calculează momentul rezultant cu relaţia
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r4  F4  

13
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

i j k i j k i j k i j k
 r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z  r4 x r4 y r4 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z F4 x F4 y F4 z
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor patru forţe,
2 2 2 5 2
F1  0i  0 j  Qk ; F2  Q i 0j Q k ; F3  Q i Q j Q k;
2 2 33 33 33
Q Q Q
F4  i j k , precum şi de expresiile vectoriale ale celor patru vectori de poziţie
3 3 3
r1  0i  2aj  ak ; r2  0i  0 j  ak ; r3  0i  5aj  0k ; r4  0i  0 j  2ak , relaţia anterioară
devine:
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   r4  F4  

i j k i j k i j k i j k
 0 2a a  0 0 a  0 5a 0  0 0 2a
2 5 2 Q Q Q
0 0 Q Q 2 0 Q
2 Q Q Q 
2 2 33 33 33 3 3 3
 
M O R   2aQi  0 j  0k    0i  aQ
2
j  0k  
 2 
 10 10   2 2 
  aQ i  0 j  aQ k     aQ i  aQ j  0k  
 33 33   3 3 
 10 2   2 2   10 
  2aQ  aQ  aQ i   aQ  aQ  j    aQ
 k
 33 3  2 3  33 

Test de autoevaluare 4.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 21.

z
F2
R  10
15

100

F1

R  10
F3 100

15 y
O

50

100
x 75

Fig.4.5

14
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

F3 z
F2 F3
F2 z

4


F3 y
4

F3 x 4
F2 x
F3 xy

Fig.4.6
Flanşa din Fig.4.5, având având dimensiunile indicate, este utilizată ca dipozitiv pentru
ghidarea a trei fire, pe direcţii diferite. Forţele cu care firele acţinează asupra flanşei sunt
considerate egale în modul F1  F2  F3  P (pentru uşurinţa reprezentătii grafice se admite că
punctele de aplicaţie ale fortelor sunt situate pe faţa vizibilă– prin urmare, se neglijează grosimea
flanşei). Se impun următoarele precizări: forţa F1 acţionează pe direcţia axei Ox ; forţa F2
acţionează într-un plan paralel cu planul xOz iar forţa F3 are o direcţie spaţială, modul de acţiune
fiind explicitat în figura 4.6. Se cere să se reducă sistemul de forţe în raport cu originea sistemului
de axe de coordonate.

15
Noţiuni elementare de calcul vectorial

16
Noţiuni elementare de calcul vectorial

17
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Test de verificare a cunoştinţelor

Subiect
Pentru cubul din figură, având latura de lungime , solicitat de forţele
F1  P; F2  P 2 ; F3  P 3 , se cere să se reducă sistemul de forţe în raport cu
originea sistemului de axe de coordonate.

z
2d

E D

F1

F G

F3

C y
O
F2

x A B

Lucrarea, întocmită ca temă de casă, va fi predată, pentru corectare, cadrului didactic

Criterii de punctare:
Subiect
Elementele ce vor fi punctate Punctaj
Din oficiu 1 punct
Pasul 1 al algoritmului de rezolvare 3 puncte
Pasul 2 al algoritmului de rezolvare 2 punct
Pasul 3 al algoritmului de rezolvare 0,5 punct
Pasul 4 al algoritmului de rezolvare 0,5 puncte
Pasul 5 al algoritmului de rezolvare 1 puncte
Pasul 6 al algoritmului de rezolvare 2 puncte
TOTAL 10 PUNCTE

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

18
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Răspuns 4.1
În Fig.4.3.a, se observă proiecţiile celor trei forţe pe axele sistemului de coordonate.
 Forţa F1 : este o forţă verticală, de sens negativ, prin urmare forma sa vectorială este
F1  0i  Qj  0k
 Forţa F2 : Forţa F2 este aplicată în punctul , pe direcţia GE , fiind conţinută într-un
plan paralel cu planul xOy ; în consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe axele Ox respectiv Oy
  2
 F2 x  F2 sin  Q
 4 2
  2
 F2 y  F2 cos  Q
 4 2
 F2 z  0



z
b

E D

F2

F1 4 F2 x
F F2 y G

F3 F3 z

 F3 y C y
O 
4 F3 x
F3 xy

x A B

Fig.4.3.a
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţiile forţei pe axele Ox şi Oy sunt
negative.
În concluzie, forma vectorială a forţei F2 este:
2 2
F2  Q i Q j  0k
2 2
 Forţa F3 : Forţa F3 este aplicată în punctul C, pe direcţia diagonalei cubului, CF ; în
consecinţă, această forţă va avea proiecţii pe toate axele sistemului de coordonate:
 b Q
 F3 z  F3 sin   Q b 3  3


 F  F cos   Q b 2  Q 2
 3 xy 3
b 3 3
Observaţie: pentru scrierea funcţiilor trigonometrice ale unghiului  se foloseşte
19
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

asemănarea triunghiului dreptunghic CAF cu triunghiul dreptunghic care are ca ipotenuză forţa F3
iar una dintre catete proiecţia acestei forţe pe planul xOy .

  2 2 Q
F3 y  F3 xy sin  Q  
 4 3 2 3

F  F cos   Q 2

2

Q
 3x 3 xy
 4 3 2 3
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţia forţei pe axa Ox este pozitivă, iar
proiecţia forţei pe axa Oy este negativă.
În concluzie, forma vectorială a forţei F3 este:
Q Q Q
F3  i j k
3 3 3

E D

F2
F1
F G

r2

F3
r1

r3 C y
O

x A B

Fig.4.3b
Din analiza Fig. 4.3.b, se observă că vectorii de poziţie sunt: r1  OE; r2  OG; r3  OC
Din analiza desenului se constată că proiecţiile pe axele sistemului de coordonate ale celor
trei vectori de poziţie au, toate, aceeaşi mărime: egală cu latura cubului, b. Prin urmare, forma
vectorială a vectorilor de poziţie, este r1  0i  0 j  bk ; r2  bi  bj  bk ; r3  0i  bj  0k
Se calculează rezultanta cu relaţia
R  F1  F2  F3  F1x  F2 x  F3 x i  F1 y  F2 y  F3 y  j  F1z  F2 z  F3 z k
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe,
2 2 Q Q Q
F1  0i  Qj  0k ; F2  Q i Q j  0k ; F3  i j k,
2 2 3 3 3
relaţia anterioară devine:
 2 Q   2 Q   Q 
R   0  Q  i    Q
    j   0  0 
 k
 2 3  2 3  3
20
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Se calculează momentul rezultant cu relaţia

M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3  
i j k i j k i j k
 r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe,
2 2 Q Q Q
F1  0i  Qj  0k ; F2  Q i Q j  0k ; F3  i j k , precum şi de expresiile
2 2 3 3 3
vectoriale ale celor trei vectori de poziţie r1  0i  0 j  bk ; r2  bi  bj  bk ; r3  0i  bj  0k ,
relaţia anterioară devine:
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3  

i j k i j k i j k
0 0 b b b b 0 b 0
Q Q Q
0 Q 0  Q 2 
Q 2
0 
2 2 3 3 3
 bQ 2   bQ bQ 
M O R   bQi  0 j  0k   
bQ 2
i j  0k    i 0 j  k
 2 2   3 3 
 2 1   
 j  bQ 0  0 
2 1 
 bQ1   i  bQ 0 
   0  k
 2 3  2   3
Răspuns 4.2

z
F2 z
F2


4

F2 x

F3 z
F1

F3

4
F3 y
y
O 
4 F3 xy
F3 x

Fig.4.5.a
În Fig.4.5.a, se observă proiecţiile celor trei forţe pe axele sistemului de coordonate.
21
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

 Forţa F1 : este o forţă orizontală, de sens pozitiv, prin urmare forma sa vectorială
este F1  0i  Pj  0k
 Forţa F2 : Forţa F2 este conţinută într-un plan paralel cu planul xOz ; în consecinţă,
această forţă va avea proiecţii pe axele Ox respectiv Oz .
  2
F2 x  F2 cos  P


4 2
 2y
F  0

F  F sin   P 2


2z 2
4 2
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţiile forţei pe axele Ox şi Oz sunt
pozitive.
În concluzie, forma vectorială a forţei F2 este:
2 2
F2  P i 0jP k
2 2
 Forţa F3 : Forţa F3 are proiecţii pe toate axele sistemului de coordonate:
  2
 F3 z  F3 cos  P
 4 2

 F  F sin   P 2
 3 xy 3
4 2
  2 2 P
 F3 y  F3 xy sin  P  
 4 2 2 2

 F  F cos   P 2  2 P

 3 x 3 xy
4 2 2 2
Observaţie: din analiza desenului se observă că proiecţia forţei pe axele Ox , Oy şi Oz sunt
pozitive.
În concluzie, forma vectorială a forţei F3 este:
P P P
F3  i  j  k Din analiza Fig. 4.5.b, se observă că vectorii de poziţie sunt:
2 2 2
r1  OA; r2  OB; r3  OC
Din analiza dimensională a desenului se obţine forma vectorială a vectorilor de poziţie:
r1  0i  75 j  90k ; r2  0i  50 j  175k ; r3  0i  50 j  5k
Se calculează rezultanta cu relaţia
R  F1  F2  F3  F1x  F2 x  F3 x i  F1 y  F2 y  F3 y  j  F1z  F2 z  F3 z k
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe,
2 2 P P P
F1  0i  Pj  0k ; F2  P i 0jP k ; F3  i  j  k , relaţia anterioară devine:
2 2 2 2 2
 2 P  P  2 P 
R   0  P  i   P  0   j   0  P  k

 2 2   2   2 2 

22
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

z
F2
R  10
15

B
100
r2

r1 A F1

F3 100

r3 C 15
O y

R  10
50

100 75
x

Fig.4.5.b
Se calculează momentul rezultant cu relaţia
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3  
i j k i j k i j k
 r1x r1 y r1z  r2 x r2 y r2 z  r3 x r3 y r3 z
F1x F1 y F1z F2 x F2 y F2 z F3 x F3 y F3 z
Ţinând cont de expresiile vectoriale ale celor trei forţe,
2 2 P P P
F1  0i  Pj  0k ; F2  P i 0jP k ; F3  i  j  k,
2 2 2 2 2
precum şi de expresiile vectoriale ale celor trei vectori de poziţie r1  0i  75 j  90k ;
r2  0i  50 j  175k ; r3  0i  50 j  5k , relaţia anterioară devine:

i j k i j k i j k
M O R   r1  F1   r2  F2   r3  F3   0 75 90  0 50 175  0 50 5
0 P 0 P 2 2 P P P
0 P
2 2 2 2 2
 2   50 P 5P  5P 50 P 
M O R   90 Pi  0 j  0k    50 P
2 2
i  175P j  50 P k     i  j k 
 2 2 2   2 2  2 2 
 50 2 50   175 2 5   50 2 50 
 P 90   i  P 0    j  P 0   k
 2 2  
 2 2  
 2 2

23
 Noţiuni elementare de calcul vectorial

Bibliografie selectivă: [1] Hangan, S., Slătineanu, I., Mecanica, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983, pag. 37-56;
[2] Rădoi, M., Deciu, E., Mecanica, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1977, pag. 43-70;
[3] Voinea, R., ş.a., Introducere în mecanica solidului cu
aplicaţii în inginerie, Bucureşti, Editura Academiei, 1989, pag.
69-83.

24