Sunteți pe pagina 1din 77

ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

Târgovişte, Dâmboviţa. C.I.F. 31043664 Tel: 0767.352.909 / Fax: 034.581.56.82


Email: perpetuu.conectiv@gmail.com www.meditatiicristina.wordpress.com.

Curs în vederea pregătirii


pentru examenele de
titularizare și definitivat
Prof. Denisa Gheorghe
Cuprins
Definiție Exemple de itemi
Funcțiile evaluării Cum elaborăm un test de evaluare?-
Operaţiile evaluării Pașii pe care trebuie să-i parcurgem
Sisteme de notare/apreciere DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
Clasificarea evaluării BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Metode şi instrumente de evaluare Aplicații
Metode tradiționale și metode
moderne/complementare/alternative
Observarea sistematică a
comportamentului
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Alte metode (moderne)
Testul
Itemul
CLASIFICAREA ITEMILOR
Scurtă recapitulare
1. Alegerea celor 5 metode;
2. Operaționalizare;
3. Dați o definiție proprie pentru următoarele concepte:
programă școlară,
obiectiv cadru,
obiectiv de referință,
 conținuturi,
 standarde de performanță,
 proiectare,
 lecție,
 mijloace de învățământ,
 forme de organizare,
 metodă de predare/învățare.
3. Prezentarea unui model de rezolvare a temelor.
Reflecţie

Analizaţi poezia care urmează. Explicaţi semnificaţia


acesteia pentru elev şi pentru profesor.

E ceva ce nu ştiu
Dar se presupune că ar trebui să ştiu.
Nu ştiu ce nu ştiu,
Dar ar trebui să ştiu
Şi mă simt prost
Nu numai pentru că nu ştiu
Ci şi pentru că nu ştiu ce nu ştiu.
Aşadar, mă prefac că ştiu.
Dar mă scoate din fire
Că nu ştiu ce trebuie să mă prefac că ştiu.
Deci mă prefac că ştiu totul.
Mi se pare că tu ştii ce ar trebui să ştiu eu.
Dar nu poţi să-mi spui ce anume
Pentru că nu ştii ce ştiu.
S-ar putea să ştii ce nu ştiu eu
Dar nu şi că nu ştiu.
Iar eu nu ştiu să-ţi spun. Va trebui deci să-mi spui
TOTUL.
(Noduri - R.D. Laing)
DE CE
EVALUĂM?

CUM CE
EVALUĂM? EVALUĂM?

EVALUARE

CÂND CUI ÎI
EVALUĂM? FOLOSEŞTE?

PE CINE
EVALUĂM?
Definiție

Ion Jinga defineşte evaluarea ca fiind


”un proces complex de comparare a rezultatelor activităţii
intructiv-educative cu obiectivele planificate (evaluarea calităţii),
cu resursele utilizate (evaluarea eficienţei) sau cu rezultatele
anterioare (evaluarea progresului)”.

„A evalua înseamnă a emite judecăţi de valoare privind


învăţarea de către elev, pe baza unor criterii adecvate obiectivelor
fixate, în vederea luării unor decizii”.
Funcțiile evaluării
Funcţia de predicţie, de Se concretizează în deciziile de ameliorare şi precum şi în
prognosticare şi predicţia
orientare a activităţii evoluţiei activităţii şi a rezultatelor evaluate;
didactice,
atât de predare cât şi
de învăţare:
Funcţia selectivă/ de care asigură ierarhizarea şi clasificarea elevilor;
competiţie:
Funcţia de feed- back analiza rezultatelor obţinute permite reglarea şi autoreglarea
(de reglaj şi procesului didactic, din partea ambilor actori;
autoreglaj):
Funcţia social- evidenţiază eficienţa învăţământului, în funcţie de calitatea şi
economică: valoarea “produsului“ şcolii;
Funcţia educativă: menită să conştientizeze şi să motiveze, să stimuleze interesul
pentru studiu, pentru perfecţionare şi obţinerea unor performanţe
cât mai înalte;
Funcţia socială: prin care se informează colectivitatea, familia asupra rezultatelor
obţinute de elevi şi studenţi.
Operaţiile evaluării
Operaţiile evaluării vizează paşii ce trebuie făcuţi în procesul evaluativ până la
momentul sau etapa emiterii unei judecăţi de valoare asupra prestaţiei elevului.
Aceste operaţii sunt următoarele:

MĂSURAREA
- presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a Măsurarea presupune o determinare obiectivă prin
cunoaşte efectele acţiunii instructiv- educative şi a surprinderea riguroasă a unor achiziţii şi nu implică
obţine date în perspectiva unui scop determinat. emiterea unor judecăţi de valoare.

APRECIEREA
- aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de judecată de valoare a rezultatelor constatate,
prin compararea acestora cu scopurile urmărite .Ea presupune şi semnificaţia unui rezultat observabil sau
măsurabil într-un cadru de referinţă axiologic

DECIZIA
- reprezintă operaţia de evaluare care asigură prelungirea aprecierii într-o notă şcolară, caracterizare,
hotărâre, recomandare,etc. cu valoare de prognoză pedagogică.
• Cele trei operaţii se justifică numai împreună. Ele se află într-o strânsă
• interdependenţă.
• Evaluare înseamnă: măsurare + apreciere + decizie.
• Modernizarea sistemului de evaluare implică modernizarea acestor trei
• operaţii. „Împreună ele presupun un sistem de concepţii, de tehnici de
• măsurare, de criterii de apreciere obiectivă şi coerentă, de standarde în
• vederea adoptării unor decizii de calitate” (I.T. Radu, 1999).
• Una fără alta, aceste trei operaţii nu se justifică.

• Aceste 3 momente sunt strâns relaționate între ele, fapt ce reiese și din etapizarea
procesului evaluării, propusă de Tyler:
• • definirea obiectivelor procesului de învățământ.
• • crearea situațiilor de învățare care să permită elevilor achiziționarea
comportamentelor preconizate prin obiective.
• • selectarea metodelor și instrumentelor de evaluare necesare.
• • desfășurarea procesului de măsurare a cunoștințelor achiziționate.
• • evaluarea și interpretarea datelor obținute.
• • concluzii și aprecieri diagnostice și prognostice.
Sisteme de notare/apreciere

• Scara numerică- Este o scară de raporturi. În mod tradiţional, în sistemul


nostru şcolar aceasta se extinde de la 10 la 1; în alte ţări, de la 20 la 1, sau
de la 5 la 1.

• Evaluarea prin calificative:FB.B.S,I. În activitatea de evaluare,


obiectivele de referinţă ale programei şcolare sunt transformate
în descriptori de performanţă, exprimaţi în termeni de realizare.
Exemple

Ion T. Radu, în Evaluarea procesului didactic (Bucureşti, Editura


Didactică şi Pedagogică, 2000, p. 274), indică cele patru paliere
corespunzătoare indicatorilor sau descriptorilor de performanţă:

calificativul «foarte bine» sau palierul învăţării depline exprima


acumularea cunoştinţelor cerute, capacitatea de a opera cu ceea ce a
învăţat, autonomie în învăţare;
calificativul «bine» sau palierul «credit» corespunde situaţiei în care
elevul posedă cunoştinţe, însuşite bine, este capabil nu numai de a le
recunoaşte, ci şi să le utilizeze în situaţii similare, oferă garanţia unor
progrese, de aceea i se acordă «credit»;
calificativul «suficient» sau palierul «prag», minimum acceptabil,
presupune însuşirea unui cuantum de cunoştinţe şi formarea unor
capacităţi care permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a
reuşi;
calificativul «insuficient» sau palierul «inacceptabil» sancţionează
insuccesul şi face necesare măsuri recuperatorii.”
Standardele curriculare de performanţă sunt repere de
evaluare a rezultatelor efective ale învăţării, manifestate în activităţi
concrete pe care elevii le pot realiza după desfăşurarea procesului de
învăţământ. Prin standardele curriculare de performanţă se verifică
aplicarea curriculumului naţional şi gradul în care acesta se poate realiza.
Clasificarea evaluării
• Pe baza criteriilor de mai jos,
putem clasifica evaluarea astfel (Ion T. Radu):
Criterii:

1. Cantitatea şi calitatea • se face la începutul


informaţiei sau experienţei pe care Evaluarea
unei etape de
trebuie s-o acumuleze elevul şi inițială
care trebuie evaluată. instruire;

2. Axa temporală la care se


raportează evaluarea: la începutul, Evaluarea
• se face în timpul
pe parcursul şi la finalul instruirii; formativă
secvenţei de
(continuă) și
instruire;
formatoare

3. Sistemul de referinţă pentru


emiterea judecăţilor de valoare
asupra rezultatelor evaluate. • se realizează la
Evaluarea
sfârşitul unei
sumativă
perioade de formare.
Clasificarea evaluării

Din punct de vedere al metodelor şi procedeelor de verificare, al


proceselor/instrumentelor de recoltare a informaţiei, se disting următoarele tipuri
de evaluări:
Evaluare Evaluare Evaluare Evaluare
orală scrisă practică combinată
• realizată pe bază de • realizată pe baza • presupune utilizarea, în
• realizată prin probe forme optime, a
probe orale; probelor scrise; practice;
• performanţa trebuie probelor orale şi scrise,
• Probele scrise permit • presupune verificarea orale şi practice,
realizată prin celor care sunt
comunicare orală (şi unor practice şi scrise sau a
verificarea acestei
evaluaţi să redacteze capacităţi/abilităţi tuturor celor trei tipuri.
capacităţi de exprimare mai relaxat practice (nu neapărat
orală este un scop); răspunsurile/soluţiile, psihomotorii);
• pedagogia utilizează să lucreze • probele sunt foarte
termenul de independent, în ritm diversificate (în
„ascultare― pentru a propriu; funcţie de natura
desemna mai mult disciplinei de
conduita învăţământ, de
examinatorului; conţinuturile acesteia,
• acest tip de evaluare de obiectivele
implică abilitatea didactice, de
dialogării (implicit a posibilităţile concrete
formulării întrebărilor şi tehnice/tehnologice
„măsurării-aprecierii―
răspunsurilor);
de evaluare;
După criteriul etalonului, există:

a. Evaluare normativă
Caracteristici
performanţa este raportată la norma de grup, la grupul de referinţă/de
apartenenţă (media clasei); performanţa este relativă în funcţie de media grupului
face comparaţie între cursanţi, îi ierarhizează (stabileşte poziţia unui individ în
cadrul grupului)

b. Evaluare criterială
Caracteristici
performanţa este raportată la un criteriu absolut, la un standard; performanţa
este absolută, nu relativă;
evaluează
Sarcini succesul absolut în instruire.
de lucru:
1. Apreciaţi dacă tradiţia premierii elevilor din învăţământul preuniversitar este în
acord sau în dezacord cu evoluţiile din domeniul modernizării evaluării şcolare.
2. Stabiliţi dacă această practică se corelează cu evaluarea criterială sau cu
evaluarea normativă. Motivaţi răspunsul.
Aplicaţie
Vă propun un joc. Două persoane: elevul şi profesorul se aşază
spate în spate. Profesorul dă indicaţii elevului cu privire la un desen pe care
trebuie să îl efectueze, fiind permisă doar comunicarea unidirecţională.
Profesorul nu poate vedea desenul elevului şi nici elevul nu poate pune
întrebări.

Sarcini de lucru:
1. Ce credeţi că se va întâmpla cu elevul?
2. Ce credeţi că gândeşte profesorul?
3. Credeţi că activitatea poate fi dusă la sfârşit cu succes ? Motivaţi
răspunsul.
Evaluarea tradiţională

Presupune: examinare, verificare, control;vizează evaluarea cantităţii de informaţii memorate.


Aprecierea şcolară şi verificarea constituie momente separate de învăţare.
Se finalizează cu clasificarea elevilor (evaluare comparativă); nota sau calificativul sancţionează
învăţarea.
Notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau de certificare; are rol de control al cunoştinţelor.
Apreciază conformitatea cunoştinţelor predate cu o scară de valori care este lăsată la aprecierea
profesorului şi care rămâne în mare parte implicită, nu se comunică elevilor.
Are în vedere doar anumite tipuri de comportamente, de cele mai multe ori nerelevante pentru
personalitatea elevului, neglijând aspecte precum: gândirea , imaginaţia, atitudinea de responsabilitate,
atitudinea elevului faţă de învăţare, faţă de disciplinele de studiu, faţă de educator, faţă de colegi, adoptarea
unor metode proprii de lucru, competenţa de comunicare şi relaţionare, modul în care elevul învaţă, modul
de abordare a achiziţiilor pentru a rezolva probleme cu caracter practic, specifice vieţii cotidiene.
În aprecierea şcolară nu se asigură concordanţă dintre evaluare şi predare – învăţare.
Ponderea cea mai mare o are evaluarea sumativă.
Constă în aplicarea de probe stereotipe de evaluare, fără interes în ceea ce priveşte nivelul cognitiv,
afectiv, psihomotor, relaţional.
Are un grad înalt de control managerial al procesului de evaluare de către evaluator.
Elevul nu e direct implicat în procesul de evaluare. El e exterior acestuia prin faptul că se supune
intervenţiei profesorului. Profesorul este cel care vine cu propunerea: când, cum şi ce se evaluează.
Nu exista o cooperare între evaluator şi elev privind modalităţile de evaluare; din acest motiv profesorul
evaluator poate fi perceput negativ.
Evaluarea modernă
Accentul se pune pe evaluarea capacităţilor dobândite de elev în actul educativ.
Este realizată o evaluare calitativă, cu caracter formativ, care are în vedere activizarea elevului ca
participant activ la propria formare, conştientizându-i permanent nivelul propriilor performanţe, precum şi
drumul pe care trebuie să-l urmeze în procesul de învăţare.
Evaluarea modernă este abordată în termeni de procese şi nu de proceduri/modalităţi de măsurare a
rezultatelor învăţării.
Din perspectiva modernă, “a evalua” înseamnă a desfăşura o activitate care însoţeşte pas cu pas
procesul de predare-învăţare.
Presupune dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoreflecţie asupra propriei învăţări.
Este o evaluare complexă, realizată prin metode moderne (portofoliul, proiectul, investigaţia,
autoevaluarea etc), ce reprezintă alternative în contextul educaţional actual, asigurând trecerea de la
evaluarea produselor învăţării la evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul activităţii de
învăţare.
Vizează atât domeniile cognitive cât şi pe cele afective şi psihomotorii ale învăţării şcolare;
Are o funcţie de feed-back pentru elev şi pentru cadrul didactic asupra punctelor tari şi punctelor
slabe ale eforturilor depuse, asupra eficienţei activităţii didactice.
Implică o creştere a gradului de adecvare a tehnicilor şi a metodelor de evaluare la situaţii didactice
concrete, vizează deschiderea evaluării spre diverse perspective – comunicare profesor-elev, elev –
profesor, elev – elev, competenţe relaţionale.
Evaluarea şcolară este centrată pe procesele mentale ale elevului, favorizează autoreglarea,
autoreflecţia, înlocuieşte acea concepţie statică, bazată pe control, examinare, sancţiune.
Aplicație: Stabiliţi cel puţin 5 asemănări şi 5 deosebiri între evaluarea
tradiţională şi evaluarea modernă.

Tradițional
Modern

Asemănări
Metode şi instrumente de evaluare
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia cadrul didactic
„oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de
formare a diferitelor capacităţi testate prin utilizarea unei diversităţi de instrumente
adecvate scopului urmărit".
Instrumentul de evaluare reprezintă un element constitutiv al metodei,
prin intermediul căruia elevul ia la cunoştinţă sarcina de evaluare. El este cel „care
pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge
scopul propus".

Atenție!
Nu confundăm metoda de evaluare cu instrumentul de evaluare.
De exemplu: Metoda este verificarea/proba scrisă, iar instrumentul
acesteia este testul de evaluare.
Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere aprecia că:
„O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată
cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm
ferm spre o abordare multidimensională (...)"
Reflecţie

Ciţiţi paragraful care urmează:

„În ultima clasă din şcoala primară, soarta m-a adus în faţa unei învăţătoare
puţin obişnuite cu metodele de predare clasice…..În numai un an, doamna Folichet a pus
la punct ortografia mea comică, fără a cere mai multă muncă. Ea a fost cea care mi-a
insuflat un delicios respect pentru mine însumi…După primele săptămâni, în care ne-a
măsurat amploarea lacunelor, ne-a ţinut următorul discurs:
-De acum înainte, veţi da de două ori aceeaşi dictare. Prima dată am să vă cer
să faceţi cât mai multe greşeli cu putinţă de ortografie, de conjugare şi de gramatică. A
doua oară să faceţi cât mai puţine.Împotriva oricăror aşteptări, încercând să fac multe
greşeli am învăţat să fac mai puţine. .. Metoda contradictărilor le-a venit de hac lipsurilor
mele. Ca să comiţi greşeli, trebuie să-ţi pui întrebări asupra regulii, deci să o stăpâneşti şi
să dovedeşti, oarecum, o vigilenţă gramaticală…”

( Fragment din romanul „Fiecare femeie este un roman” de Alexandre Jardin, Editura
Humanitas, Bucureşti 2009) pag 81-82 )

1. Cum comentaţi această metodă?


2. Ce dificultăţi întâmpinaţi în utilizarea metodelor complementare de evaluare ? Cum
credeţi că aţi putea depăşi aceste dificultăţi?
3. Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă profesorii ar utiliza numai metode complementare
de evaluare? Dar dacă ar folosi echilibrat metodele tradiţionale şi alternative d evaluare?
Metode tradiționale și metode
moderne/complementare/alternative
Metode Instrumente specifice metodei Metode Instrumente
tradițional moderne/compleme specifice metodei
e ntare/ alternative
Probe Conversaţia de verificare; Observarea fişa de evaluare
orale; Evaluarea orală cu suport vizual; sistematică a (calitativă);
Redarea (repovestirea); comportamentului scara de
Citirea unor dialoguri incomplete elevului faţă de clasificare;
şi completarea acestora; învăţare, faţă de lista de control /
Descrierea şi reconstituirea; activitatea şcolară; verificare.
Descrierea/ explicarea.

Probe Extemporalul (lucrarea scrisă  Autoevaluarea şi Scară de


scrise; neanunţată); interevaluarea clasificare;
Lucrarea de control (anunţată); Grilă de
Activitatea de muncă autoevaluare.
independentă în clasă; Chestionare
Tema pentru acasă;
Testul.
Probe Desenele; Portofoliul; liste de verificare,
practice; Schitele;  Proiectul; scări de clasificare
Programe informatice.  Investigaţia; fișe de observare
Referatul etc. .
Evaluarea în grădiniţă este o acţiune de cunoaştere a copilului şi
urmăreşte progresul acestuia în raport cu el însuşi.

Evaluarea în grădiniță se realizează prin diverse metode/tehnici:

jocul didactic,
exerciţiul,
conversaţia,
observarea (ce face copilul, cum face, cum participă, cum reacţionează, ce
relaţii stabileşte, cum comunică, cum vorbeşte cu alţii – colegi, cadru didactic,
adulţi, cum se comportă în diverse situaţii, cum utilizează materialele),
fişe individuale/teste,
analiza produselor activităţii (desene, colaje, aplicaţii, construcţii din diverse
materiale,povestioare compuse, fotografii, albume/cărţulii elaborate, litere, cifre
scrise, propoziţii alcătuite),
Portofoliul (include produse ale copilului realizate în timp, date despre copil,
notiţe ale observărilor, fişa de evaluare a copilului, fişe individuale/teste,
înregistrări video/audio, conversaţii ale copilului)
O metodă de evaluare a activităţii şi a produselor copiilor este Turul galeriei..
De exemplu: aria Construcţii – copiii descriu construcţia executată, cîte etaje are (dacă
este cazul), materialele folosite (cărămizi,cuburi, piramide), de ce culoare/formă/mărime
sînt acestea. Pot fi adresate şi întrebări suplimentare: Cum aţi
lucrat: individual, in perechi, in grup mic? Cum v-aţi simţit atunci cind aţi finalizat
construcţia? etc. Astfel, prin rotaţie, copiii din fiecare arie/centru prezintă produsul obţinut.
La sfîrşit, educatoarea va aprecia activitatea tuturor copiilor.

Şi metoda Explozia stelară poate fi aplicată pentru evaluarea activităţii copiilor.


Un reprezentant din fiecare arie/centru va extrage o steluţă pe care este scrisă o
întrebare. Copiii din centrul Alfabetizare sînt solicitaţi să aleagă grupul căruia îi vor pune
întrebări. Astfel, copiii dintr-o arie/un centru adresează întrebări colegilor din altă arie/alt
centru. De exemplu, pentru întrebarea Ce? – Ce aţi făcut? Ce veţi face cu ea? Ce
materiale aţi folosit? etc. După adresarea de către grup a tuturor celor 5 întrebări
prevăzute de tehnica respectivă, le vine rândul copiilor să formuleze întrebări cu unul din
cuvintele-cheie: Ce animale aţi desenat/modelat/aplicat? Cine ingrijeşte de animale?
Astfel, prin intermediul acestei tehnici, copiii vor afla ce au făcut colegii lor, precum şi cu
ce, cum, de ce, pentru cine.
Baremele de aprecierea a cunoştinţelor şi abilităţilor, stabilite în
conformitate cu teoria lui L. S. Vîgotsky despre zona proximă de
dezvoltare a copilului, sunt următoarele:
- pentru toate răspunsurile corecte: "++" – îndeplineşte (numeşte,
descrie, triază, sortează, identifică) corect şi de sine stătător;
- pentru răspunsuri parţial corecte: "+" – îndeplineşte etc. cu ajutor;
- pentru răspunsuri greşite: "-" – nu îndeplineşte, necesită ajutor.

Pentru aprecierea atitudinilor, a comportamentelor şi a participării


copiilor în activităţi vor fi utilizate următoarele aprecieri/simboluri:
T – totdeauna;
U – uneori;
N – niciodată.
Aplicație: Ce metode de evaluare folosim în evaluarea inițială, formativă și
sumativă?

Evaluare Evaluare Evaluare


inițială formativă sumativă
Observarea sistematică a comportamentului elevului este un
produs al interacţiunii cadru didactic – elev şi oferă cadrului didactic posibilitatea de
a evalua:
• concepte şi capacităţi: organizarea şi interpretarea datelor, selectarea şi
organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru, descrierea şi generalizarea
unor procedee, tehnici, relaţii, utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra
ceva, identificarea relaţiilor, utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare.
• atitudinea elevilor faţă de sarcina dată: concentrarea asupra sarcinii de
rezolvat, implicarea activă în rezolvarea sarcinii, punerea unor întrebări pertinente
profesorului, completarea/îndeplinirea sarcinii, revizuirea metodelor utilizate şi a
rezultatelor.
• comunicarea: discutarea sarcinii cu învățătorul în vederea înţelegerii
acesteia.
Avantajul constă în surprinderea fenomenelor psihopedagogice în ritmul şi
în modul lor natural de manifestare.
Dezavantajul se referă la consumul mare de timp, la faptul că oferă un
nivel scăzut de obiectivitate, fapt ce face necesară completarea datelor obţinute cu
ajutorul acestei metode cu date obţinute prin alte metode.

.
Pentru realizarea observaţiei sistematice, se pot folosi instrumente
simple:

 grile de evaluare;
 fişe de observare;
 liste de control – verificare;
 scări descriptive (descriptori de performanţă).

VEZI MODEL-OBS.SISTEMATICĂ-învățător,clasa aII-a


Educator,1001 idei, pag.157
Fişă de evaluare

Clasa______________ Numele
elevului_______________________
Data ______________ Locul (în clasă, în curtea
școlii)___________
Incidentul / evenimentul observat
……………………………………………………………………………
……………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………
…………………………………………………………
Interpretare
……………………………………………………………………………
……………………………………………
……………………………………………………………………………

Listă de control

Nr. Comportamentul vizat Absent Prezent Comentarii/observații

1 Comunică cu ceilalți membri ai


grupului
2 Manifestă tendința de a
monopoliza discuțiile din grup
3 Îi contrazice în permanență pe
ceilalți membri ai grupului
4 Nu colaborează cu ceilalți
membri ai grupului
Scară de clasificare

N Comportamentul vizat Întotd Foart Rar Foarte Niciodat


r. eauna e des rar ă

1 Comunică cu ceilalți membri


ai grupului
2 Manifestă tendința de a
monopoliza discuțiile din grup

3 Îi contrazice în permanență pe
ceilalți membri ai grupului

4 Nu colaborează cu ceilalți
membri ai grupului
Proiectul
Proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare care plasează
elevul într-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea
unor metode de muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări
ştiinţifice, practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea
în forţele proprii.
Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de
proiecte colective, pe grupe de elevi, are un mai mare impact asupra elevilor.

De ce să utilizaţi proiectul?

• Este folositor atunci când iniţiativa şi creativitatea trebuie să fie testate sau
stimulate.
• Poate furniza feed-back asupra unei game largi a deprinderilor (ex. culegerea de
date, analiza, prezentarea) şi de asemenea, asupra unor calităţi personale (ex.
deprinderea de a lucra individual şi în grup, încrederea în sine, atitudinea,
abilitatea de a comunica în scris etc.)
Care sunt paşii în derularea unui proiect?

1) alegerea temei;
2) stabilirea obiectivelor;
3) planificarea activităţilor:
distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se
realizează în grup);
 identificarea surselor de informare;
stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;
stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea
realistă a timpului necesar);
 alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4) cercetarea sau investigarea propriu-zisă (care se derulează, de regulă, pe o
perioadă mai mare de timp);
5) realizarea produselor finale (dispozitive, aparate, articole etc.);
6) prezentarea rezultatelor şi valorificarea produsului proiectului (publicare, afişare,
includerea în portofoliu etc.);
7) evaluarea cercetării/activităţilor derulate (individual sau în grup, de către cadrul
didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului/produselor realizate).
Dimensiunile evaluării prin proiect vizează:
• procesul (modul cum a lucrat) – Este tipul de evaluare cu rol de
prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte
ale modului de lucru;
• produsul (rezultatele, proiectul în sine) – ceea ce au acumulat elevii în
termeni de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi.

Pentru evaluarea competenețelor vizate prin proiect, se


elaborează instrumente diverse:
liste de verificare,
scări de clasificare,
fișe de observare, care vor include comportamentele observabile ce
trebuie evaluate cu ajutorului instrumentului respectiv.
Portofoliul
- Portofoliul are în vedere toate „produsele” elevilor şi, în acelaşi timp, progresul
de la o etapă la alta. Portofoliul evidenţiază nivelul general de pregătire,
rezultatele deosebite obţinute în unele domenii, dar şi rezultatele slabe în altele,
interese şi aptitudini demonstrate, capacităţi formate.

De ce să utilizăm portofoliul?

• elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas,
propriul progres;
• elevii şi învățătorii pot comunica (oral sau în scris) despre calităţile, defectele şi
ariile de îmbunătăţire a activităţilor;
• elevii, învățătorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot
realiza, despre atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi
făcut în viitor;
• factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine
mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă.
Exemplu. Să presupunem că dorim să utilizăm portofoliul pentru
evaluarea sumativă (semestrială) la Limba și Literatura română în
învățământul primar, pentru elevii unei clase a III-a. În acest sens,
propunem elevilor realizarea unui portofoliu individual (fără contribuții
directe sau indirecte ale părinților, familiei, colegilor) în care trebuie să
includă:
O compunere de maxim 2 pagini pe tema Duminica în parc.
Trei fișe de lectură pentru trei povestiri scrise de autorii cu care elevii fac
cunoștință prin intermediul textelor din manual (fiecare fișă de lectură trebuie
să aibă minumum o pagină).
O scurtă biografie a unui autor despre care elevii vor învăța în acel semestru
(o fotografie însoțită de o jumătate de pagină cu informații biografice).
O analiză gramaticală a unui text dat, în care elevul să utilizeze toate
elementele de gramatică parcurse anterior (textul poate fi diferit pentru fiecare
elev, dar sarcinile trebuie alese în așa fel încât să fie comparabile).
Piesa din portofoliu Punctaj Calificativ Punctaj
Compunerea 30 puncte Foarte bine 86-100 puncte
Bine 61-85 puncte
Trei fișe de lectură Suficient 41-60 puncte
pentru trei povestiri 30 puncte Insuficient 10-40 puncte

O scurtă biografie
a unui scriitor 10 puncte

O analiză gramaticală
a unui text dat 30 puncte

Puncte din oficiu 10 puncte

Total 100 puncte

De asemenea, pentru fiecare piesă prevăzută a fi inclusă în


portofoliu, trebuie construită o schemă de corectare și de notare
Autoevaluarea
Autoevaluarea oferă elevilor ocazia de a-şi dezvolta autonomia
deoarece ei ajung să transfere în diverse situaţii abilitatea de a evalua realizările
lor, permite elevilor să îndeplinească o funcţie altădată rezervată învățătorului,
iar acesta dispune astfel de mai mult timp pentru a satisface nevoile individuale
ale elevilor săi; elevii dezvoltă prin practicarea autoevaluării abilităţi din ce în ce
mai importante. Calitatea evaluării realizate de învățător determină capacitatea
de autoevaluare a elevului.

Ce întrebări îşi poate pune elevul după ce rezolvă o sarcină?


• Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină?
• Am rezolvat sarcina suficient de bine?
• Ce ar trebui să fac în pasul următor?
• Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui sa pun în portofoliu?
Interevaluarea
Exemple de întrebări ce pot fi folosite pentru interevaluare prin
tehnica nominalizării:
1. Cine este cel mai prietenos copil din grupă/clasă?
2. Cine are întotdeauna curajul de a adresa întrebări atunci când nu înțelege
ceva?
3. Cine poate să formuleze cu ușurință o problemă după o imagine dată?
4. Cine găsește întodeauna și altă soluție la o problemă rezolvată în clasă?
5. Cine își împarte întotdeauna materialele cu colegii?

Pentru a obține un tablou general al interevaluărilor, profesorul


trebuie doar să numere de câte ori a fost nominalizat un copil în asociere
cu descrierea pozitivă. Dacă același copil a fost nominalizat și pentru
descrierea negativă, scorul total se calculează ca diferență între preferințe
și respingeri.
Alte metode (moderne)
Având în vedere că învăţarea se întrepătrunde cu evaluarea
formativă, câteva modalităţi simple de evaluare ce se pot utiliza pe parcursul
lecţiei, după rezolvarea sarcinilor de învăţare sunt:

Tehnica „Fără mâini ridicate” - când se aşteaptă răspunsuri la


anumite întrebări/solicitări ale cadrului didactic. Se lasă elevilor timp de
gândire, apoi pot discuta în perechi sau în grupuri mici. Odată cu solicitarea
răspunsului, atenţia se poate muta către anumiţi elevi, oferindu-se şi celor
timizi, tăcuţi sau neîncrezători în forţele proprii posibilitatea de a se exprima.

Tehnica „răspunsului la minut” sau a răspunsului scurt, la


întrebări precise, clare, ce se adresează fiecărui elev, convenind cu elevii că
răspunsurile la aceste întrebări nu se comentează sau corectează, permiţând
cadrului didactic să sesizeze ce parte din lecţie/temă trebuie reluată sau
clarificată.
„Metoda semaforului” - pentru stabilirea modului în care elevii
înţeleg un nou concept sau sarcină de lucru. Se pune la dispoziţia lor un set
de trei cartonaşe colorate în luminile semaforului, iar la solicitarea cadrului
didactic ei ridică un cartonaş corespunzător:
verde dacă înţeleg,
galben dacă nu sunt siguri şi
roşu dacă nu înţeleg.

Se poate relua secvenţa sau pot fi solicitaţi cei care au ridicat


cartonaşul verde să furnizeze explicaţii colegilor, eventual într-o activitate pe
grupuri mici ce să aibă în acelaşi grup elevi ce au ridicat cele trei tipuri de
cartonaşe.
Folosind în acest mod învăţarea prin cooperare cadrul didactic oferă
posibilitatea elevilor de a se implica activ în procesul de învăţare, de a ajunge
singuri la soluţii, intervenind cu indicaţii când acestea sunt solicitate sau când
constată că un anumit grup nu avansează în activitate sau abordarea este
greşită.
DE REȚINUT!!

Există 2 tipuri de metode de evaluare:


tradiționale și complementare, fiecare metodă
având unul sau mai multe instrumente specifice
de evaluare.
Pentru fiecare metodă trebuie să știu să
elaborez un instrument de evaluare, pornind de la
obiectivele de referință și conținutul învățării.
Aplicație: Se împart cursanții în două grupe.

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de


Limba și literatura română, clasa a III-a.

Obiective de referință Conținuturi


3.6. să recunoască în texte - Lexicul. Cuvântul.
diferite elemente de
construcție a comunicării
studiate;

4.4. să realizeze acordurile - Morfologia. Cuvântul –


gramaticale în enunțurile parte de vorbire.
redactate.

Pornind de la secvența dată, prima grupă realizează o probă


de evaluare, folosind o metodă complementară, a doua grupă
realizează o probă de evaluare folosind o metodă tradițională, în
ambele grupe folosindu-se și un instrument specific metodelor alese.
Aplicație educatori: Pentru secvența dată, descrie modul de realizare
al evaluării, având în vedere aspectele:
- exemplificarea utilizării unei metode moderne sau tradiționale de evaluare
adecvate tipului de activitate de învăţare precizat;
- elaborarea unui instrument de evaluare, potrivit metodei moderne de
evaluare exemplificate.
Următoarea secvenţă face parte din Curriculumul pentru învăţământul preşcolar (3-6/7
ani),domeniul experienţial Științe, nivel de studiu: 5 – 6/7 ani, tema anuală de studiu Cine şi cum
planifică/organizează o activitate?
Obiective de referinţă
- să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare;
- să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20;
- efectuează operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente, în limitele 1-10.
Comportamente
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20;
-efectuează operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente, în limitele 1-10, prin
manipulare de obiecte.
-Sugestii de conţinuturi
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
Testul

Testul este un instrument de evaluare, ”o probă complexă cu


ajutorul căreia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării cunoştinţelor şi al
capacităţilor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară
etalon, elaborată în prealabil” (I. Nicola, 1994, p. 335).
El este o probă standardizată, care asigură o obiectivitate mai mare în
procesul de evaluare.
Principalele calităţi ale unui test sunt:
 validitatea;
 fidelitatea;
 reprezentativitatea;
 obiectivitatea;
 aplicabilitatea.
Demersul metodic al unui test are în vedere (M. Stanciu, 2003, p. 301-
302):
• Proiectarea testului.
• Aplicarea testului.
• Evaluarea răspunsurilor.
• Analiza rezultatelor testului.
• Valorificarea rezultatelor testului.

Un instrument de evaluare scrisă conţine un număr de itemi (sarcini).


Aplicație: Notați în prima coloană tot ceea ce știți despre itemi, iar
în cea de-a doua coloană ceea ce ați vrea să aflați.

Știu Vreau să știu


Itemul

Itemul reprezintă ”cea mai mică componentă identificabilă a unui


instrument de evaluare şi care cuprinde o sarcină de rezolvat în
concordanţă cu un obiectiv operaţional” (M. Stanciu, 2003, p. 295).
Itemii apar mai ales în testele scrise.
Între obiectivele de evaluare şi itemi există o legătură foarte
strânsă,de aceea, trebuie formulat obiectivul pe care îl testează itemul,
înainte de construirea itemului.
CLASIFICAREA ITEMILOR
În funcţie de gradul de obiectivitate, itemii pot fi clasificaţi în trei mari categorii:

Itemi Itemi
Itemi
semiobiectivi; subiectivi.
obiectivi;
Itemi de
Cu alegere completare Itemi de tip
duală (completează rezolvare
A/F afirmaţia de probleme
Da/Nu următoare……)
Corect/Incorect
Itemi cu răspuns Itemi de tip eseu
Cu alegere scurt (un cuvânt) structurat
multiplă
Premisă/ listă
de varinte Întrebări
structurate Itemi de tip eseu
de răspunsuri liber
Citeşte cu
atenţie textul
De tip pereche următor, apoi
premise/ răspunde
răspunsuri cerinţelor:
(Coloane)
Exemple de itemi obiectivi
A. Itemi cu alegere duală
1. Adjectivul determină un substantiv.
Da
Nu
B. Itemi obiectivi de tip pereche
2. Alege din coloana B, adjective potrivite substantivelor din coloana A.

A B
frig tânără
pădure roşie
fustă cumplit
vară secetoasă
răutăcioasă
C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă.
3. Găsim adjective numai în varianta:
a. prieten, animal, verde, palid, trei, scafandru;
b. grea, alb, mare, dulce, nou, măreaţă;
c. galben, înalt, merge, copac, iute, scai;
Exemple de itemi semiobiectivi
A. Itemi semiobiectivi cu răspuns scurt/de completare
1.Completează spaţiile punctate:
•Adjectivul este partea de vorbire care arată ................................. .
•Adjectivul are acelaşi gen şi număr cu ......................................... .
•Adjectivul devine altă parte de vorbire atunci când determină un ..............................

B. Itemi semiobiectivi de completare


2.Scrie 3 însușiri fizice și 3 însușiri morale ale personajului principal

C. Itemi semiobiectivi cu întrebări structurate


3. Se dă textul.
« Mi-e dor de toaca din vecini, şi de tălăngi de verde plai,
de jalnic fluier de păstor, de mândru port, de dulce grai, mi-e dor de tine dor. »
a.Adjectivele din text sunt : ...........................................
b.Analiza gramaticală a primului cuvânt .
………………………………………………………..
c.Forma de plural al celui de-al doilea adjectiv …………………………..
Exemple de itemi subiectivi
a.Itemi de tip rezolvare de probleme
1. Construieşte enunţuri în care următoarele cuvinte să fie pe rând
adjective şi alte părţi de vorbire.
bun – adjectiv
altă parte
leneş – adjectiv
altă parte
2. Subliniaţi forma corectă a cuvintelor de mai jos:
a. Nori fumurii/fumuri treceau peste sat.
b. Copiii noi/nou născuţi vor pleca mâine.
c. Locatarii rău/răi platnici nu sunt acceptaţi.
b. Eseu structurat
1. Realizează o descriere în care să foloseşti cel puţin cinci adjective.
2. Scrie o compunere în care să foloseşti adjectivele : cea mai mare,
bună, frumoasă, foarte tăcută.
3. Alcătuieşte o compunere în care să descrii o întâmplare fericită din
viaţa ta. Foloseşte în redactarea compunerii adjective şi subliniază-le.
c.Eseu liber
1.Realizează o compunere despre iarnă.Dați un titlu corespunzător
Aplicație învățători: Pornind de la obiectivele de mai jos,
construiți 3 itemi diferiți.
Obiective de referinţă
3.2. să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit
(literar-nonliterar);
4.1. să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi de punctuaţie;
4.3. să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei
şi scopului comunicării.

Conţinuturile învăţării
- Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale;
- Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a / va; n-ai / nai;
ce-l / cel; nu-l / n-o / nu-i; n-am / n-are / n-aţi / n-au etc.;
- Scrierea funcţională (cu scop practic,informativ). Invitaţia.

Aplicație educatori: Pornind de la conținuturile de de mai jos,


construiți 3 itemi diferiți.
-Sugestii de conţinuturi
- recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;
- operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.
Fișa Grădiniță Fişa Grădiniță
Data:___________________________ Data: ____________
Numele, prenumele Numele, prenumele
copilului:_______________________ copilului:_________________________
___________________ ____
Vârsta: 4-5 ani Vârsta: 3-4 ani
Tema: Animalele domestice Tema: Animalele domestice
Obiective operaţionale: Obiective operaţionale:
să numească animalele domestice şi să deosebească animalele domestice
puii lor; de cele sălbatice.
să descrie părţile componente ale Sarcini:
corpului unui animal; 1. Încercuieşte animalele domestice.
să identifice hrana animalelor
domestice.
Sarcini:
1. Uneşte printr-o linie mama cu puiul
şi numeşte-le.
2. Descrie deosebirile dintre părţile
corpului pisicii şi ale vacii.
3. Desenează hrana animalelor
domestice (vacii, pisicii, câinelui).
Alicație: Completați și coloana a III-a.

Am aflat
Cum elaborăm un
test de evaluare?
Pașii de urmat în elaborarea și aplicarea unui
test de evaluare:
Pasul 1: Operaționalizez obiectivele de referință/competențele
specifice;
Pasul 2: Construiesc itemii, având grijă ca testul să fie împărțit în
2 (partea I și partea a II-a), în funcție de gradul de dificultate (de la
ușor la greu); Este recomandat să am un număr impar de itemi,
pentru a evalua mai ușor!
Pasul 3: Elaborez descriptorii de performanță pentru fiecare item,
dar și pentru fiecare calificativ în parte;
Pasul 4: Realizez baremul de notare și modalitatea de stabilire a
calificativului final.
Pasul 5: Completez matricea de specificații.
Pasul 6: După operația de decizie, interpretez rezultatele,
completând fișa de înregistrare a rezultatelor, în care specific
procentele calificativelor obținute de elevi, greșelile frecvente, dar
și măsurile de recuperare și ameliorare, urmând ca ulterior, să
aplic o fișă de ameliorare-dezvoltare.
Obiectivele de evaluare sunt obiectivele care au un grad de specificitate
care permite o măsurare educațională caracterizată printr-un grad de obiectivitare
ridicat.

Instrumentele de evaluare se creează pe baza unor astfel de obiective,


cu grad ridicat de specificitate, mai exact acele obiective operaționalizate, care
răspund celor 3 întrebări clasice:
 Ce se evaluează?
 Cum se evaluează?
 Cât se evaluează?

Formularea obiectivului de evaluare trebuie să satisfacă toate etapele


următoare:
 Să identifice comportamentul vizat pe care elevul trebuie să-l demonstreze;
 Să identifice condițiile importante în care comportamentul se poate produce;
 Să precizeze un nivel al performanței acceptabile, prin enunțarea unui criteriu
de reușită direct măsurabil.
Obiectivele de evaluare nu se suprapun perfect peste
obiectivele cadru şi de referinţă. În fond, curriculum recomandat,
curriculum predat şi curriculum evaluat nu se suprapun perfect!
Exemplu:

Obiective de Obiective de evaluat Itemii


corespun
referință:
zători

3.6.să recunoască în 3.6.1 să identifice părțile de vorbire din 2


textele studiate textul dat; 3
elementele de construcţie 3.6.2 să alcătuiască propoziții cu părțile 4
a comunicării învăţate; de propoziție studiate;
3.6.3 să analizeze din punct de vedere
gramatical o propoziție;

3.2. să desprindă 3.2.1 să răspundă corect la întrebările 1


informaţii de detaliu dintr- referitoare la textul dat;
un text citit (literar /
nonliterar);

4.3.să redacteze diverse 4.3.1 să redacteze o compunere, pornind 5


texte de mică întindere de la o imagine dată.
adaptându-le destinaţiei
şi scopului comunicării;
Test de evaluare
PARTEA I
1.Citeşte următorul text, apoi răspunde la întrebări:
Era o noapte senină, cu lună plină şi sute de stele. Un om prost trecea pe malul unui lac. Privind spre
apă, el a văzut luna oglindindu-se în apa limpede a lacului.
Speriat, începu să strige cât îl ţineau puterile:
– Săriţi, măi ! Săriţi că s-a înecat luna!
Pentru că nu a venit nimeni, s-a hotărât să o scoată el singur. Luă două beţe lungi şi le băgă în apă, vrând să
pescuiască luna.
Cum dădea mereu în noroi, a tulburat apa şi luna nu se mai vedea. Prostul, a crezut că a înfipt beţele
în ea şi a tras cât a putut ...Atunci, hop ,a căzut pe spate.
Cum era culcat cu faţa la cer, a văzut luna între stele şi s-a minunat :
– Iaca, măăă, unde am aruncat eu luna ! Tocmai între cinci stele !
a. Când se petrece întâmplarea ?
b. Ce a crezut omul că s-a întâmplat cu luna ?
c. Ce a încercat el să facă ?
2. Selectează din text câte trei exemple pentru fiecare parte de vorbire :
substantive adjective pronume numerale verbe

3. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântul „om” să fie, pe rând :


a. subiect
b. parte secundară de propoziţie exprimată printr-un substantiv
c. parte secundară de propoziţie exprimată printr-un verb
4. Analizează propoziţia:
Doi elevi străini au venit cu Maria la noi.
Partea aII-a
5. Redactează o compunere cu titlul „ La joacă ” , pornind de la imagine :
Fișa Grădiniță Fişa Grădiniță
Data:___________________________ Data: ____________
Numele, prenumele Numele, prenumele
copilului:_______________________ copilului:_________________________
___________________ ____
Vârsta: 4-5 ani Vârsta: 3-4 ani
Tema: Animalele domestice Tema: Animalele domestice
Obiective operaţionale: Obiective operaţionale:
să numească animalele domestice şi să deosebească animalele domestice
puii lor; de cele sălbatice.
să descrie părţile componente ale Sarcini:
corpului unui animal; 1. Încercuieşte animalele domestice.
să identifice hrana animalelor
domestice.
Sarcini:
1. Uneşte printr-o linie mama cu puiul
şi numeşte-le.
2. Descrie deosebirile dintre părţile
corpului pisicii şi ale vacii.
3. Desenează hrana animalelor
domestice (vacii, pisicii, câinelui).
Pentru elaborarea corectă a unui test clasic prin utilizarea diferitelor
tipuri de itemi, e nevoie să construim:

 descriptorii de performanță,
 matricea de specificaţie,
baremul de corectare şi
schema de notare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

DESCRIPTORII DE PERFORMANŢĂ sunt criterii unitare la


nivel national de apreciere a performantelor scolare. Aceste criterii sunt
in concordanta cu noul curriculum pentru ciclul primar. Ele corespund
obiectivelor cadru sau obiectivelor de referinta descrise in curriculum.
In materialele publicate de SNEE (Evaluarea in invatamantul
primar. Descriptori de performanta, 1998) au fost alese la fiecare
disciplina un numar de capacitati si subcapacitati esentiale (deduse
din obiectivele cadru sau de referinta) pe care elevii trebuie sa le
demonstreze dupa o anumita perioada de instruire, in vederea acordarii
calificativelor foarte bine, bine si suficient. Acestea descriu ceea ce
trebuie sa stie si/sau sa stie sa faca elevul pentru a obtine calificativul
corespunzator.
“o suită de enunţuri normativ-valorice care circumscriu activităţi şi
performanţe probate de elevi; acestea sunt dimensionate în concordanţă
cu capacităţile sau subcapacităţile esenţiale pe care elevii trebuie să le
demonstreze după anumite secvenţe de învăţare” (Cucoş, 2008, pp.
393-394).
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ

Descriptorii de performanţă sunt diferiţi de obiectivele educaţionale prin


faptul că obiectivele sunt predictori, anticipări ale rezultatelor învăţării care
orienterază traseul de predare-învăţare, iar descriptorii de performanţă sunt
repere de evaluare a rezultatelor efective).

OBIECTIVE DE
REFERINŢĂ

DESCRIPTORI
ITEMI DE
DE
EVALUARE
PERFORMANŢĂ
Competenţe / Itemi Descriptori de performanţă
obiective FB B S
vizate

1. Scrierea, - Scrie cifrele Recunoaşte Recunoaşte Recunoaşte


citirea, pe care le şi scrie şi scrie şi
compararea, recunoşti în corect toate corect scrie corect
ordonarea desen. cifrele. toate toate cifrele.
numerelor mai - Formează trei  Formează cifrele. Formează
mici numere din corect Formează numere din
ca 1000; două cifre şi numere din numere din două şi trei
modalităţi trei două şi trei două şi trei cifre cu două
de compunere numere din trei cifre. cifre cu o omisiuni.
şi cifre. omisiune.
descompnere.
Fiecărui obiectiv (nu fiecărui item dintr-un test, așa cum eronat se
procedează în unele cazuri) îi corespunde un descriptor de performanță,
care ilustrează nivelele de performanță corespunzătoare calificativelor foarte
bine, bine, suficient (de regulă, nu se formulează descrieri ale răspunsului
pentru calificativul insuficient/nesatisfăcător).

Exemplu. Să presupunem că proiectăm o probă de evaluare orală, sumativă pentru


finalul unității de învățare Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-
1000. Unul dintre obiectivele de evaluare (care nu este un obiectiv operațional, pentru
că se referă la o întreagă unitate de învățare) pe care dorim să le verificăm prin proba
de evaluare este formulat astfel: Să efectueze corect operații de adunare și de scădere
cu și fără trecere peste ordin, cu numere naturale în concentrul 0-1000.
Pentru a verifica îndeplinirea acestui obiectiv de către un elev considerăm că sunt
necesare cinci sarcini de lucru distincte, pe care le vom include în proba de evaluare:
1. Rezolvarea prin calcul mintal a unei adunări cu numere naturale de la 0 la 1000, fără
trecere peste ordin
2. Rezolvarea prin calcul mintal a unei scăderi cu numere naturale de la 0 la 1000, fără
trecere peste ordin
3. Rezolvarea prin calcul scris a unei adunări cu trecere peste ordin
4. Rezolvarea prin calcul scris a unei scăderi cu trecere peste ordin
5. Rezolvarea în scris unui exercițiu care include o serie de adunări și scăderi cu/fără
trecere peste ordin.
Descriptorul de performanță pentru acest obiectiv ar putea fi în manieră
foarte simplă, printr-o exprimare cantitativă a performanței așteptate în raport cu
fiecare calificativ:
Foarte bine Elevul trebuie să rezolve corect toate cele cinci sarcini de
lucru
Bine Elevul trebuie să rezolve corect patru dintre cele cinci sarcini
de lucru
Suficient Elevul trebuie să rezolve corect trei dintre cele cinci sarcini de
lucru
Iată cum s-ar putea reformula în manieră calitativă descriptorul de
performanță pentru obiectivul din exemplul nostru:
Foarte bine Elevul trebuie să rezolve corect toate sarcinile de lucru,
verbalizând procedura de rezolvare a exercițiilor care sunt rezolvate în
scris, fără ajutor din partea profesorului
Bine Elevul trebuie să rezolve corect sarcinile de lucru, cu
erori pe care este capabil să le corecteze cu ajutorul profesorului
Suficient Elevul trebuie să rezolve corect exercițiile de calcul
mintal și un exercițiu în scris, chiar în condițiile în care are nevoie de
ajutor substanțial din partea profesorului
Dacă se utilizează doar exprimări cantitative ale descriptorilor
de performanță, se poate ajunge la situații absurde în care un elev
care a rezolvat corect o sarcină dificilă, dar a greșit la o sarcină
ușoară obține același calificativ ca un elev care a rezolvat sarcina
ușoară, dar nu și pe cea dificilă.

Elaborați descriptori de performanță, pentru obiectivele:


3.6.să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a
comunicării învăţate;
4.3.să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le
destinaţiei şi scopului comunicării;

Reflectați la dimensiunile cantitative și calitative incluse în


formularea descriptorilor.
PARTEA I DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
- Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:
1 complet: formulează corect: formulează răspunsuri corect: formulează formulează răspunsuri
răspunsuri dezvoltate corecte răspunsuri sporadice, incorecte,
la întrebări, fără fără greseli incomplete sau imprecise.
greseli de ortografie de ortografie sau de
sau de punctuaţie. punctuaţie.
- Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:
2 complet: selectează din text corect: selectează din text, corect: selectează din text cu selectează total eronat
exemple corecte pentru fiecare rareori inadecvat, exemple erori concrete exemple exemplele.
parte de vorbire pentru fiecare parte de vorbire pentru fiecare parte de
vorbire.
- Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns
3 complet: alcătuieşte enunţuri corect: alcătuieşte enunţurile corect: alcătuieşte incorect:alcătuieşte
corecte cu cuvântul dat, corect cu cuvântul dat, având enunţurile corect incorect enunţurile.
respectând cerinţa. mici ezitări. (gramatical) fără a respecta
cerinţa
- Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:
4 complet: analizează cuvintele corect: analizează corect corect: analizează parţial analizează incorect
corect din punct de vedere cuvintele, cu mici ezitări de corect cu erori majore, propoziţiile.
morfologic, dar şi gramatical. ordin ortografic. având ezitări de ordin
ortografic, dar şi morfologic.
PARTEA A II-A
5 - Răspuns corect si - Răspuns parţial - Răspuns parţial - Răspuns incorect:
complet: redactează corect corect: redactează compunerea corect: formulează enunţuri redactează enunţuri fără a
compunerea cu titlul dat pe baza pe baza imaginii, cu mici erori pe baza imaginii, fără a avea vreo relevanţă cu titlul
imaginii, respectând structura în respectarea structurii. respecta structura. sau cu imaginea.
unei compuneri.
Matricea (tabelul) de specificaţii este prezentată în literatura
pedagogică în strânsă conexiune cu filosofia evaluării prin raportare la obiective
(engl. objective-based evaluation), consituind o veritabilă punte de legătură între
obiective, conţinuturi şi evaluare, în calitate de componente ale curriculumului
(Mason şi Bramble, 1997; Gall, Gall şi Borg, 2007). Demersul de elaborare a
matricei de specificaţii constituie una dintre etapele proiectării testului
docimologic, care urmează celei în care se stabileşte tipul de test vizat.

Matricea de specificaţii constă într-un tabel cu două intrări care


serveşte la proiectarea şi organizarea itemilor dintr-un test docimologic, în care
sunt precizate, pe de o parte, conţinuturile care vor fi vizate, şi, pe de altă parte,
nivelele taxonomice la care se plasează obiectivele de evaluare .
Există matrice de specificații generală și matrice detaliată.
Matricea de specificații generală

OBIECTIVE/ CONȚINUTURI DOMENIUL COGNTIV VIZAT


COMPETEN VIZATE
ȚE
CUNOAŞTER ÎNŢELEGERE APLICAR ANALIZĂ SINTEZĂ EVALUARE Total
E //Comprehensi E
une

Total
Exemplu de matrice de specificație:

OBIECTIVE/ CONȚINU Total


COMPETENȚE TURI CUNOAŞ ÎNŢELEG APLICARE ANALIZĂ SINTEZĂ EVALUARE itemi
VIZATE TERE ERE/Comp (pondere)
rehensiune

2.2. să utilizeze corect Morfologia 1 2 3 (60%)


părţile de vorbire/den . Sintaxa
propoziție studiate în
enunţuri/ texte proprii;

3.1. să desprindă Textul 1 1 (20%)


informaţii de detaliu literar
dintr-un text citit
(literar);

4.1.să redacteze texte Compunere 1 1 (20%)


narative de mică a
întindere pe baza unui
plan de idei, ţinând
seama de părţile unei
compuneri
0 1 (20%) 1 (20%) 2 (40%) 1 (20%) 0 5 (100%)
Total itemi
(pondere)
Atunci când dorim să dezvoltăm un nivel taxonomic, ne
putem uita în tabelul de mai jos pentru a alege verbele
corecte în formularea itemilor:
Cunoaștere Comprehensiu Aplicare Analiză Sinteză Evaluare
ne
a defini, a tranforma, a utiliza, a analiza, a relata, a judeca,
Verbe : a distinge, a ilustra, a alege, a compara, a produce, a
a recunoaste, a citi, a restructura, a a clasifica, a proiecta, argumenta
a identifica, a redefini, schimba, a deduce, a planifica, , a valida,
a enumera, a interpreta, a demonstra, a detecta, a propune, a decide,
a numi, a explica, a descoperi, a a diferenţia, a a scrie, a evalua,
a reproduce, a extinde, manipula, alege, a povesti, a
a sublinia. a extrapola, a modifica, a separa, a sintetiza, contrasta,
a determina, a prezenta, a distinge. a combina, a
a generaliza, a folosi. a compune, standardiz
a parafraza, a imagina, a,
a stabili, a transmite, a aprecia,
a rescrie. a crea, a justifica,
a modifica, a motiva.
a organiza.
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE:

ITEMUL CALIFICATIV
FINAL
Rezolvă 3– 4 itemi cu FB, restul itemilor cu B, sau orice FOARTE BINE
combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1 – 2 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul itemilor cu S, BINE
sau orice combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1 item cu FB, 1-2 itemi cu B, restul itemilor cu S, sau SUFICIENT
orice combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1-2 itemi cu B, 1-2 itemi cu S, restul itemilor cu I, sau INSUFICIENT
orice combinaţie apropiată acesteia.
Aplicație: Pornind de la cuvântul ”EVALUATOR”, realizați un cvintet.

- primul vers un singur cuvânt ce denumește subiectul


- al doilea vers 2 cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (2
adjective)
- al treilea vers – format din 3 cuvinte care exprimă acțiuni (verbe la
gerunziu)
- al patrulea vers – format din patru cuvinte care exprimă starea față de
subiect
- al cincilea vers - un cuvânt care arată însușirea esențială a subiectului

EVALUATOR