Sunteți pe pagina 1din 9

MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE


A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

Prof.dr.ing. Adrian BADEA1, Prof.dr.ing. Ion CHIUŢĂ2,


Ing. Adrian VALCIU3, George PĂUN4-
1
Preşedintele Secţiei Ştiinţe Tehnice a AOŞR, 2Membru titular AOŞR,
3
CN Transelectrica, 4Universitatea „Politehnica“ – Bucureşti

REZUMAT. Lucrarea prezintă conceptul de infrastructură critică şi criteriile de identificare a potenţialelor


infrastructuri critice, iar apoi sunt se particularizează pentru sistemul energetic, fiind analizate vulnerabilită-
ţile/factorii de risc la adresa obiectivelor asimilate infrastructurilor critice din sectorul energetic în România,
tipologia pericolelor şi ameninţărilor la adresa infrastructurilor critice, probleme actuale ale functionării sistemelor
energetice, siguranţa în exploatare a instalaţiilor energetice şi măsuri pentru prevenirea avariilor de sistem.

Cuvinte cheie: infrastructură critică, vulnerabilitate, risc, siguranţă în exploatare.

ABSTRACT. The paper presents the concept of critical infrastructure and criteria for identifying potential critical
infrastructure and then is focussing on the power system, being analyzed vulnerabilities / risk factors treated
as critical infrastructure against objectives in the energy sector in Romania, types of hazards and threats to
critical infrastructure, current issues of power systems operation, safe operation of energy facilities and
measures to prevent damage to the system.

Keywords: critical infrastructure, vulnerability, risk, safety and reliability.

1. EVOLUŢIA CONCEPTULUI – vulnerabilităţii sporite la ameninţările directe,


DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ precum şi la cele care vizează sistemele din care fac
parte;
– sensibilităţii deosebite la variaţia condiţiilor şi,
Creşterea, fără precedent, în ultimele decenii, a ris- îndeosebi, la schimbări bruşte ale situaţiei.
curilor, pericolelor şi ameninţărilor la adresa obiective- Acest tip de infrastructuri există pretutindeni în
lor vitale ale statelor şi organismelor internaţionale, lume şi, desigur, în fiecare ţară în parte şi în cadrul
concomitent cu mărirea numărului şi vulnerabilităţii fiecărui sistem fizic sau virtual, în toate domeniile
acestora au condus la sedimentarea şi statuarea activităţii umane.
noului concept denumit generic infrastructură critică. Dacă primele studii în domeniu au identificat
Definirea infrastructurilor critice şi modalităţile obiectivele considerate „critice”, încă din anii ’80,
de abordare a protecţiei acestora diferă de la o ţară la sintagma „infrastructură critică” a fost folosită, în mod
alta, de la o organizaţie la alta, însă se pot identifica oficial, în iulie 1996, când preşedintele SUA, Bill
elemente structurale comune, măsuri întreprinse Clinton, a emis „Ordinul Executiv pentru Protecţia
până în prezent, funcţii şi responsabilităţi compatibile. Infrastructurilor Critice”, din necesitatea adoptării
O infrastructură sau un ansamblu de infrastructuri unor măsuri eficiente de prevenire şi combatere a
pot fi considerate critice datorită: eventualelor atacuri asupra structurilor informatice
– condiţiei unice, dar şi complementarităţii, în de tip critic. În conformitate cu „Preambulul”
cadrul infrastructurilor unui sistem sau proces; acestui document, „infrastructurile critice sunt parte
– importanţei vitale pe care o au, ca suport din infrastructura naţională care este atât de vitală
material sau virtual (de reţea), în funcţionarea siste- încât distrugerea sau punerea ei în incapacitate de
melor şi în derularea proceselor economice, sociale, funcţionare poate să diminueze grav apărarea sau
politice, informaţionale, militare etc.; economia SUA”.
– rolului important pe care îl îndeplinesc în Documentul stabilea că „familia” infrastructurilor
stabilitatea, fiabilitatea, siguranţa, funcţionalitatea şi, critice include: telecomunicaţiile, sistemul de apro-
în special, în securitatea sistemelor; vizionare cu electricitate şi apă, depozitele de gaze şi

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 81


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

petrol, finanţele şi băncile, serviciile de urgenţă (me- 3. VULNERABILITĂŢI/FACTORI DE RISC


dicală, poliţie şi pompieri), precum şi continuitatea LA ADRESA OBIECTIVELOR ASIMILA-
guvernării
Pe 8 decembrie 2008 a fost emisă DIRECTIVA TE INFRASTRUCTURILOR CRITICE DIN
2008/114/CE A Consiliului Uniunii Europene în SECTORUL ENERGETIC ÎN ROMÂNIA
care se stipulează responsabilitatea statelor membre
de a identifica infrastructurile critice din interiorul Fiecare dintre structurile vitale asimilate infra-
frontierelor naţionale şi de a stabili şi gestiona structurilor critice, sau asimilabile acestei categorii,
măsurile de protecţie specifice, în scopul declarat de potrivit specialiştilor în domeniu, poate fi afectată de
a contribui la protecţia persoanelor. apariţia şi perpetuarea unor vulnerabilităţi şi factori
"Infrastructură critică" înseamnă un element, un de risc specifici.
sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul Astfel, cele din domeniul energetic, includ siste-
statelor membre, care este esenţial pentru menţinerea mele energetice de producere, transport, distribuţie
funcţiilor societale vitale, a sănătăţii, siguranţei, electricitate, precum şi obiectivele şi instalaţiile
securităţii, bunăstării sociale sau economice a per- nucleare.
soanelor, şi a căror perturbare sau distrugere ar avea Direcţiile constante ale politicilor de securitate a
un impact semnificativ într-un stat membru ca urmare infrastructurilor energetice au vizat, în principal, în
a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii; ultimii ani, controlul riscurilor generate de uzura
Prezenta directivă constituie un prim pas în cadrul fizică şi morală a majorităţii echipamentelor şi
unei abordări pas cu pas în direcţia identificării şi a instalaţiilor din domeniu, precum şi de funcţio-
desemnării infrastructurii critice europeane (ICE) şi narea Sistemului Energetic Naţional (SEN) în
a evaluării necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei condiţii de piaţă liberă.
acestora. Responsabilitatea principală şi finală pentru În acest context, întregit de angajarea ţării noastre
protecţia ICE revine statelor membre şi, respectiv, în procesul de integrare a pieţelor energetice din
proprietarilor/operatorilor acestor infrastructuri. cadrul UE – prin aderarea la Uniunea de Coordonare
a Transportatorilor de Electricitate (UCTE) şi
semnarea Tratatului pentru Constituirea Comunităţii
2. CRITERII DE IDENTIFICARE
Energetice în Europa de Sud-Est –, cristalizarea
A POTENŢIALELOR unor soluţii adecvate de protecţie a infrastructurilor
INFRASTRUCTURI CRITICE energetice într-o piaţă energetică liberalizată a
României este absolut necesară. În acest sens,
Infrastructurile critice cunosc o anumită dina- avariile de sisteme energetice din întreaga lume
mică, unele pot deveni critice, altele, securizate, pot (blackouts) au reconfirmat faptul că eficienţa econo-
ieşi din această categorie. Comisia Europeană mică nu poate să nu ţină seama de alte elemente ca
sugerează trei criterii esenţiale pentru identificarea sunt siguranţa în funcţionare şi calitatea serviciilor
potenţialelor infrastructuri critice: (generatoare, însă, de costuri suplimentare), astfel
1) întinderea sau suprafaţa. Deteriorarea infra- încât imperativele de siguranţă în exploatare şi de
structurii critice este evaluată în funcţie de regiunea prezervare a mediului înconjurător să nu fie afectate
geografică susceptibilă de a fi atinsă, de dimensiunea de interesele comerciale şi dorinţa de profit ale
internaţională, naţională provincială/teritorială sau operatorilor de pe piaţă.
locală; Totodată, se remarcă intensificarea interesului
2) gradul de gravitate. Incidenţa sau degradarea comunităţii internaţionale pentru sporirea măsurilor
pot fi nule, minime, moderate sau ridicate. Criterii de securitate electronică a sistemelor de date,
pentru evaluarea gradului de gravitate sunt: inciden- reţelelor şi infrastructurii din domeniul energetic îm-
ţa economică; incidenţa asupra publicului; incidenţa potriva riscurilor asociate ciber-terorismului şi/sau
asupra mediului; dependenţa; incidenţa politică; spionajului corporativ.
3) efectul în timp, intervalul de timp după care Deşi, până în prezent, România nu s-a confruntat
consecinţele devin majore sau grave. Acest criteriu cu manifestări de natură teroristă, angajarea deplină
indică momentul în care degradarea infrastructurii a ţării noastre, alături de comunitatea statelor
respective poate avea o incidenţă majoră sau un efect democratice, în războiul împotriva terorismului,
grav (imediat, după 24-48 de ore, într-o săptămână implică luarea în consideraţie a unei astfel de
sau într-un termen mai lung). eventualităţi.

82 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

Concret, securitatea, protecţia şi siguranţa funcţio- In marea majoritate a timpului sistemul energetic
nării/ exploatării infrastructurilor critice din Sistemul este capabil să funcţioneze în condiţii normale
Energetic Naţional pot fi asigurate prin: (regim stabil). În această funcţionare atenţia este
– coerenţa măsurilor la nivel de sistem luate de acordată funcţionării economice, precum şi unei
diferiţii proprietari sau utilizatori ai infrastructurilor funcţionări care să facă faţă cu succes unor incidente
critice din domeniul energetic; de amploare reduse.
– asigurarea resurselor de finanţare pentru Regimul de funcţionare de alarmă se caracte-
materializarea măsurilor impuse prin reglementări; rizează prin aceea că pentru eventualele incidente
– evaluarea permanentă a criticităţii componente- sau avarii ce se detectează (ieşirea accidentală din
lor sistemului şi a eficienţei măsurilor implementate. funcţiune a unui grup energetic de putere mare,
Pe de altă parte, riscuri şi vulnerabilităţi cu declanşarea unei linii electrice de transport etc.) se
posibil impact la adresa exploatării în condiţii de iau măsuri de prevenire prin pornirea din rezervă de
siguranţă a entităţilor producătoare de energie elec- grupuri, schimbarea configuraţiei de reţele electrice
trică, privite ca elemente ale infrastructurii critice, în etc.
România, pot fi determinate şi de: Regimul de funcţionare de avarie este caracte-
– managementul deficitar al proiectelor de re- rizat prin apariţia unui incident primar sau avarie
abilitare/modernizare a obiectivelor energetice; (declanşrea unei linii electrice de transport care
– modul defectuos de achiziţie a echipamentelor conduce la momodificări importante în circulaţia de
destinate distribuţiei şi furnizării energiei electrice, putere şi a valorilor tensiunilor), în asemenea situaţii
ce poate conduce la instituirea unor stări accentuate sistemul energetic trebuie să aibă rezervele necesare
de risc în funcţionarea S.E.N. (porniri de grupuri din rezervă - centrale hidro-
electrice şi termoelectrice cu hidrocarburi - schimbări
de configuraţie a reţelei electrice a sistemului) pentru a
4. TIPOLOGIA PERICOLELOR face faţă cu succes acestor fenomene (rezerve de
ŞI AMENINŢĂRILOR LA ADRESA stabilitate statică şi dinamică).
INFRASTRUCTURILOR CRITICE De regulă incidentul primar de amploare este
urmat de incidente asociate (declanşări de linii
electrice şi grupuri energetice, pendulaţii de putere
Unele dintre pericole şi ameninţări fac parte din pe liniile electrice şi pe grupurile energetice) în urma
natura lucrurilor, sunt pericole şi ameninţări de sistem cărora sistemul energetic este solicitat la maximum
sau de proces, fiind un efect al disfuncţiilor sau un din punct de vedere a stabilităţii statice sau dinamice.
produs al evoluţiei sistemelor şi proceselor. Altele sunt Urmează starea de restabilire, în care, în situaţia
provocate în mod intenţionat, ca urmare a anumitor când sistemul energetic a făcut faţă cu succes solici-
interese, a bătăliei permanente şi necruţătoare pentru tărilor, se repun în funcţiune linii şi grupuri energetice
putere şi influenţă, adică pentru resurse, pieţe şi bani. declanşate la care nu au avut loc defecţiuni, iar când
În acest sens, pericolele şi ameninţările la adresa sistemul energetic a ieşit din funcţiune, se reface mai
infrastructurilor critice ar putea fi grupate astfel: întâi legătura între părţile importante ale sistemului
• pericole şi ameninţări cosmice, climatice şi energetic punându-se în paralel centralele electrice şi
geofizice; arterele importante, se repun apoi în funcţiune
• pericole şi ameninţări rezultate din activitatea (paralel) toate reţelele şi centralele, alimentându-se
oamenilor; consumatorii pe măsura importanţei lor şi după
• pericole şi ameninţări asupra infrastructurilor posibilităţile sistemului.
critice din spaţiul virtual.
5.2. Siguranţa în funcţionare a sistemelor
5. PROBLEME ACTUALE energetice
ALE FUNCTIONĂRII SISTEMELOR Abordarea ştiinţifică a problemelor privind ali-
ENERGETICE mentarea cu energie a societăţii a condus la
stabilirea unei concepţii proprii acestui domeniu, şi
5.1. Stările sistemului energetic la utilizarea unei metode probabilistice de analiză,
încadrate logic într-o disciplină de sine stătătoare,
Un sistem energetic se poate găsi, din punct de denumită fiabilitate. Fiabilitatea are ca obiect studiul
vedere funcţional în una din următoarele stări: funcţio- funcţionării sistemelor tehnice în scopul satisfacerii
nare normală, alarmă, incident-avarie şi restabilire. obiectivelor pentru care sunt realizate.

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 83


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

Fiabilitatea, conform definiţiei date de Comitetul conduc la declanşări nevoite ori opriri forţate de
Electronic Internaţional, este caracteristica unui dis- echipamente sau instalaţii care nu influenţează în
pozitiv care se exprimă prin probabilitatea ca mod direct producerea de energie electrică sau
dispozitivul respectiv să îndeplinească o funcţie termică, cum sunt, de regulă, echipamentele şi
precisă, în condiţii determinate şi în timp determinat. instalaţiile din gospodăriile anexă, sau, din centralele
In forma cea mai generală, siguranţa unui sistem hidroelectrice ce provoacă indisponibilitatea uvrajelor
poate fi definită drept capacitatea sa, într-un interval sau instalaţiilor hidrotehnice pe o anumită durată de
de timp considerat, de a funcţiona în condiţii de timp şi care nu cauzează pierderi de energie electrică
calitate bine precizate. sau reduceri de putere electrică (ex. blocări de
Sistemul energetic este constituit din totalitatea stavile, înfundări de grătare etc).
instalaţiilor şi echipamentelor prin care se realizează Incidentele sunt defecţiunile determinate de un
producerea, transporul, distribuţia şi utilizarea energiei eveniment sau de o succesiune de evenimente care
electrice şi termice produsă în termoficare, destinată duc la modificarea stării anterioare de exploatare a
alimentării cu aceste forme de energie a tuturor sectoa- unei instalaţii sau a unui element al acesteia cu
relor de activitate economică şi social culturală. consecinţe fie de reducere imediată sau în pers-
Obiectivul principal al sistemului energetic al ţării pectivă a puterii produse în sistemul energetic, fie de
noastre (Sistemului energetic naţional) este asigurarea întrerupere în alimentarea cu energie electrică sau
alimentării consumatorilor cu energie electrică şi termică a consumatorilor.
termică produsă în condiţii de siguranţă, economicitate Incidentul izolat este acela care are loc la un
şi la parametrii stabiliţi. moment dat într-o instalaţie sau într-un element al
Studiul fiabilităţii sistemelor energetice se bazează acesteia şi care nu duce la apariţia altor incidente şi
pe metodele statistice şi probabilistice, pe modelele nu afectează starea de funcţionare a altor instalaţii
economice de optimizare a soluţiilor tehnice şi este sau elemente, dar numai ca urmare a acţionării
completat cu un ansamblu de măsuri tehnice şi curente a protecţiilor şi automatizărilor cu care
organizatorice aplicate în fazele de concepţie, acestea sunt prevăzute.
Incidentul asociat este incidentul de exploatare
execuţie şi exploatare a instalaţiilor.
care are loc într-o instalaţie sau element al acesteia
Deci siguranţa unui sistem energetic presupune o
cu prilejul incidentului primar.
succesiune de stări de funcţionare, de avarie sau
Avaria este un incident de o anumită com-
intermediare, opriri pentru reparaţii planificate etc, plexitate sau o succesiune de incidente ce au loc la
caracterizate de starea instalaţiilor de producere, un moment dat într-o instalaţie, zonă de sistem sau în
transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice sistemul energetic luat în ansamblu şi are drept
şi termice. Funcţionarea unui sistem energetic poate consecinţe deteriorări de echipamente importante sau
fi însă influenţată de aprovizionarea cu combustibil, întreruperi în alimentare cu energie electrică sau
de rezervele existente în alimentarea cu combustibil. căldură, ori cu ambele aceste forme de energie, a unor
consumatori industriali deosebiţi sau zone de consum.
5.3. Defecţiuni în funcţionarea sistemului În cadrul instalaţiilor de producere din centralele
energetic şi a părţilor lui componente termoelectrice şi nuclearoelectrice se consideră avarie:
– ieşirea accidentală din funcţiune a grupurilor în
În funcţionarea sistemelor energetice, a instalaţiilor funcţie de puterea acestora pentru anumite durate de
şi echipamentelor componente (centrale şi reţele timp (pentru grupurile de puteri sub 50 MW când
electrice) pot avea loc diferite defecţiuni, care se oprirea respectivă necesită lucrări de remediere de
definesc şi se grupează, convenţional, în mai multe ordinul zilelor);
categorii. – defectarea sau ieşirea accidentală din funcţiune
Defecţiunile curente sunt abateri de la starea nor- a unei instalaţii sau a unor elemente ale acesteia care
mală sau deficienţe ale echipamentelor şi instalaţiilor duc la reducerea faţă de program a puterii electrice
sau a părţilor lor componente, care nu necesită efectiv utilizabile a centralei electrice respective pe o
oprirea sau ieşirea acestora din funcţiune şi se pot anumită perioadă de timp şi într-o anumită proporţie,
remedia în timpul funcţionării sau cu ocazia opririlor stabilită în funcţie de puterea instalată a grupurilor
planificate. respective;
Deranjamentele sunt defecţiunile din reţelele – întreruperea accidentală, totală sau parţială a
electrice ce conduc la întreruperea în alimentarea cu livrării de căldură pentru termoficări urbane sau
energie electrică a consumatorilor din reţeaua de joasă industriale pe o durată sau cu debite orare mai mari
tensiune (sub 1 kV) din centralele termoelectrice ce decât limitele prevăzute în contractele cu consumatorii.

84 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

În cadrul instalaţiilor de producere din centralele acestea funcţionează într-un mediu în care apa în-
hidroelectrice se consideră avarie: gheaţă, dimensionarea unor ventilatoare de aer care
– ieşirea accidentală din funcţiune a grupurilor în nu asigură debitul de aer necesar pentru funcţionarea
funcţie de puterea lor şi pentru anumite durate de cazanului la jumătate din debitul de abur etc.
timp (pentru grupurile cu puteri de 10 MW şi mai Calitatea necorespunzătoare a materialelor din
mult durata de timp care conduce la avarie este de care au fost realizate echipamente, instalaţii sau părţi
ordinul orelor); ale acestora.
– defectarea grupurilor cu putere instalată Depăşirea solicitărilor pentru care au fost
cuprinsă între 10 MW exclusiv si 1 MW inclusiv, dimensionate instalaţiile datorită unor forţe majore
care le fac indisponibile pe o durată de peste 10 zile. cum ar fi defecţiunile cauzate de forţa vântului asupra
În cadrul instalaţiilor electrice de transport şi liniilor electrice aeriene, inundarea unor obiective
distribuţie din centralele şi reţelele electrice se ale centralelor termoelectrice în urma unor ploi
consideră avarie: deosebite etc.
– ieşirea accidentală din funcţiune a unui circuit Calitatea necorespunzătoare a combustibilului
al liniilor electrice, a unui transformator sau auto- utilizat în centralele termoelectrice.
transformator din reţeaua de 220 kV sau mai mare Reglaje necorespunzătoare pentru instalaţiile de
pe o anumită durată de timp (de ordinul orelor); protecţie şi automatizare, care conduc la scoaterea
din funcţiune, neselectiv, a echipamentului şi instala-
– ieşirea totală, accidentală, din funcţiune a unei
ţiilor, ceea ce poate cauza fie apariţia unui incident,
staţii de transformare cu tensiunea de 110 kV şi mai
fie extinderea lui.
mult, însoţită de deteriorări de echipamente primare,
Condiţii meteorologice deosebite: vânt, chiciură,
care o face indisponibilă pe o anumită durată de timp
viscol, inundaţii, alunecări de teren, infiltraţii de apă
(de ordinul orelor); etc. care depăşesc condiţiile de calcul şi de realizare
– întreruperea alimentării de bază cu energie a instalaţiilor.
electrică sau termică a consumatorilor deosebiţi, în Acţiuni ale personalului de exploatare, între-
condiţiile în care în acest timp nu există asigurată ţinere şi reparare a instalaţiilor şi echipamentelor,
alimentarea de rezervă, ţinându-se seama de con- care se referă la următoarele: executarea de manevre
secinţele ce pot exista în procesul tehnologic al sau operaţii greşite ca urmare a întocmirii de
acestora ca urmare a întreruperii (aceşti consumatori programe de lucru sau foi de manevră greşite sau din
sunt nominalizaţi într-o listă specială); cauza neatenţiei, incompetenţei, ceea ce poate
– ieşirea totală din funcţiune a unei staţii de conduce la deteriorări de echipamente importante în
transformare cu tensiunea sub 110 kV ca urmare a centralele electrice, scurtcircuite în punctele impor-
unor defecţiuni care o fac indisponibilă pe o durată tante ale sistemului energetic.
de ordinul zilelor. Avaria poate avea mai multe cauze, în funcţie de
Cauza care determină apariţia unui incident poate numărul incidentelor ce o compun.
aparţine uneia din următoarele categorii: Prilejul incidentului reprezintă o împrejurare
Concepţia de proiectare a instalaţiilor şi echi- momentană, evidentă si inevitabilă, în care o anumită
pamentelor. În această categorie intră deficienţele cauză provoacă apariţia incidentului. In această
legate de lucrările de cercetare pe baza cărora se împrejurare instalaţia ar fi funcţionat corect dacă nu
adoptă soluţiile de proiectare, precum şi cele privind ar fi existat cauza.
concepţia schemelor de funcţionare la centralele Forma de manifestare a avariei sau a incidentului
electrice sau la instalaţiile de transport şi distribuţie este constituită de totalitatea fenomenelor ce ca-
a energiei electrice. racterizează avaria sau incidentul respectiv. Durata
Soluţia de proiectare a instalaţiilor, care cuprinde incidentului este cel mai mare interval de timp
aspecte legate de defecţiuni la echipamente sau cuprins între momentul apariţiei incidentului şi
instalaţii subdimensionate sau necorespunzătoare momentul rezolvării uneia dintre următoarele situaţii
condiţiilor reale de funcţionare. corespunzătoare incidentului respectiv:
Fabricaţia echipamentelor care cuprinde aspecte – crearea posibilităţilor de alimentare cu energie
legate de proiectarea acestora şi unde nu s-a ţinut electrică sau termică a consumatorilor la parametri
seama de condiţiile reale cum ar fi: dimensionarea existenţi în momentul anterior producerii incidentului;
unor motoare electrice pentru condiţii de funcţionare — repunerea în funcţiune, trecerea în rezervă sau
în interior atunci când ele funcţionează în exterior, în reparaţie planificată a tuturor instalaţiilor afectate
răcirea unor echipamente cu apă în condiţiile în care de incident;

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 85


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

— eliminarea pierderilor de apă ce depăşesc care de regulă se face prin conducerea prin dispecer
limitele stabilite la centralele hidroelectrice, pierderi şi care se suprapune diferitelor sisteme şi instalaţii
care determină reducerea energiei productibile; de protecţie şi reglaj automat din centrale şi reţele
— eliminarea reducerii sub valoarea de contract electrice. Aceste instalaţii şi dispozitive menţin stabili-
sau a graficului de livrare a puterii efectiv utilizabile tatea sistemului energetic în ansamblu şi acţionează la
sau a debitului de căldură, ca urmare a defectării sau diferitele perturbaţii posibile.
ieşirii accidentale din funcţiune a uneia sau mai Stabilitatea unui sistem energetic defineşte ca-
multor elemente componente ale unei instalaţii, pacitatea sa de a menţine un regim normal sau de a
stabilite special în acest scop; reface starea de echilibru după o avarie sau incident.
Durata avariei este intervalul de timp dintre mo-
mentul apariţiei incidentului primar până în momentul 6.2. Elemente comune avariilor de sistem
lichidării incidentului component-primar sau asociat
cu durata cea mai mare; în cazul cînd avaria se În general avariile de sistem apar ca urmare a
compune dintr-un singur incident, durata acesteia unor succesiuni nefavorabile de evenimente şi se
este egală cu durata incidentului respectiv (izolat). caracterizează prin pierderea stabilităţii, având ca
Durata întreruperii în alimentarea consumatorilor efect, ieşirea din funcţiune (prăbuşirea) unor zone
(parţială sau totală) este intervalul de timp cuprins mai mult sau mai puţin întinse din sistem.
între momentul în care din cauza unei indisponibili- Sub denumirea de avarie de sistem se cuprinde deci
tăţi temporare ca urmare a unui incident sau a unei şi avaria care afectează o zonă a acestuia incluzând un
avarii, consumatorului nu i s-a putut livra energie sector de reţea cu una sau mai multe centrale electrice.
electrică sau debitul de căldură la parametri stabiliţi Din avariile din sistem care au condus la între-
şi momentul restabilirii alimentării la parametri ruperea alimentării cu energie electrică şi termică a
solicitaţi de consumatori la momentul respectiv, dar consumatorilor pe zone întinse, s-au extras unele
nu mai mari decât parametri limită minimă stabiliţi concluzii cu privire la elementele comune pe care le-
prin contract. au conţinut şi anume:
Durata indisponibilităţii unei instalaţii sau obiect – insuficienţa capacităţilor de producţie de energie
este intervalul de timp dintre momentul ieşirii electrică (în centralele electrice) sau de transport a
accidentale din funcţiune a instalaţiei respective şi acesteia, existente sau efectiv disponibile;
momentul repunerii în funcţiune sau în stare de re- – activitatea insuficientă privind modul de între-
zervă; se compune din timpul de aşteptare şi timpul ţinere şi reparare a instalaţiilor şi echipamentelor din
efectiv de reparaţie. centralele şi reţelele electrice;
– studierea insuficientă a problemelor privind
sursele de putere electrică reactivă şi de menţinere a
6. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE nivelelor de tensiune;
A INSTALAŢIILOR ENERGETICE – acţiuni insuficiente sau neadecvate privind
regimurile de alimentare cu energie electrică a con-
6.1. Avarii şi incidente ce afectează sumatorilor;
sistemele energetice sau subsisteme – mijloace insuficiente de telecomunicaţii, de
ale acestora telecontrol şi vizualizare;
– deficienţe în pregătirea profesională a perso-
În prezent dezvoltarea societăţii omeneşti depinde nalului operativ (în instruirea şi antrenarea acestuia),
de alimentarea cu energie electrică; întreruperile inclusiv a celui din conducerea prin dispecer.
acestei alimentări au consecinţe deosebite asupra Este de menţionat că avariile de sistem au, în
funcţionării diferiţilor consumatori a acestei forme general, la origine o defecţiune de echipament, care
de energie. poate fi amplificată prin erori comise de personalul
Ţinând seama de modul de dezvoltare în prezent de exploatare.
a sistemelor energetice, precum şi de interconectarea
lor, întreruperile în funcţionarea acestor sisteme sunt 6.3. Cauzele principale ale avariilor de sistem
relativ rare, deoarece aceste sisteme sunt dotate cu
instalaţii şi echipamente deosebite pentru asigurarea Principalele cauze care pot conduce la apariţia
siguranţei în funcţionare. instabilităţii în funcţionarea sistemelor energetice sunt:
Funcţionarea unui sistem energetic presupune o Scurtcircuite polifazate pe barele colectoare ale
supraveghere permanentă din partea personalului centralelor sau staţiilor electrice, ori pe liniile de

86 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

110 - 400 kV, care sunt eliminate de instalaţiile de Se cunosc două situaţii privind stabilitatea siste-
protecţie şi automatizare cu întârziere sau durează melor energetice şi anume: stabilitatea statică şi
timp şi mai mari din cauza refuzului de funcţionare a stabilitatea dinamică.
unor întreruptoare. Prin stabilitate statică a unui sistem, energetic se
Supraîncărcări ale liniilor electrice de transport înţelege proprietatea acestuia ca în cazul unor
cauzate, fie de scurtcircuite persistente în alte insta- defecţiuni (perturbaţii mici, suprasarcini, ieşirea din
laţii (linii electrice sau sisteme de bare colectoare funcţiune a unor generatoare de putere relativ mică
din zonă), fie de ieşirea din funcţiune a unor grupuri faţă de puterea totală a sistemului, declanşarea unor
energetice sau de declanşarea unor elemente de reţea linii electrice radiale etc), faţă de funcţionarea
(transformatoare, autotransformatoare, linii electrice normală, să poată reveni la situaţia iniţială (normală)
de transport), care conduc la modificări importante când defecţiunile au dispărut.
în circulaţiile de puteri pe liniile rămase în funcţiune. Stabilitatea dinamică se studiază pentru a se
În situaţia scurtcircuitelor pot apare regimuri tranzi- aprecia posibilitatea generatoarelor de a rămâne în
torii instabile, cu pendulaţii rapide ale generatoarelor funcţiune în regimuri tranzitorii, adică în situaţii de
(perioada oscilaţiilor sub două secunde). avarii în care unii parametri au variaţii bruşte.
În situaţia funcţionării cu supraîncărcări, se poate
instaura o instabilitate statică cu oscilaţii lente având 7.2. Concluzii rezultate din analiza avariilor
perioade până la 10 secunde sau chiar mai mult. de sistem
În cazurile reale de avariiaceste două regimuri se
întrepătrund, apare o instabilitate în general care este Cu toate progresele făcute pe linia utilizării
caracterizată prin micşorarea puterii sincronizate tehnicilor moderne pentru prevenirea avariilor de
între generatoare. sistem - perfecţionarea modelării matematice a
Ţinând seama de aceste categorii de cauze analizelor de regimuri de funcţionare a sistemelor
generale pot apare extinderi de avarii prin: energetice, efectuarea studiilor asupra scenariilor de
— declanşarea unor generatoare electrice care evoluţie a evenimentelor, care se analizează în
pendulează prin protecţiile de reţele (maximale diferite ţări - derularea cronologică a fenomenelor şi
temporizate, putere inversă şi altele) sau prin cele evenimentelor care au loc în desfăşurarea unei avarii
tehnologice, la frecvenţă sau tensiune scăzute în de sistem, este, de multe ori, dificil de reconstituit şi
alimentarea serviciilor proprii; chiar de interpretat, prevenirea sau anticiparea avari-
— declanşarea unei linii electrice în treptele ilor de sistem rămânând încă o problemă dificilă.
superioare ale protecţiei de distanţă care nu au blocaj Această situaţie se datoreşte în principal următoarelor
la pendulaţie, în special în cazul pendulaţiilor lente cauze:
sau prin suprasarcină. – complexităţii fenomenelor care au loc în timpul
Aceste extinderi de avarii evoluează în cascadă în unei avarii şi evoluţiei lor rapide;
forme variate şi pot conduce în final la ieşirea – cunoaşterii incomplete a unor parametri din
parţială sau integrală din funcţiune a sistemului centralele electrice;
energetic, ca urmare a supraîncărcărilor şi scăderii – imperfecţiunii sistemelor de protecţie, reglaj
relativ mari a frecvenţei şi tensiunii. automat şi automatizare;
– defectării sau funcţionării incorecte a unor
apărataje şi echipamente din comutaţia primară sau
7. MĂSURI PENTRU PREVENIREA secundară;
AVARIILOR DE SISTEM – acţionări greşite (manevre greşite, acţiuni
necorelate) ale personalului operativ.
7.1. Noţiuni despre stabilitatea sistemelor Una din cauzele cele mai frecvente ale perturbării
energetice stabilităţii o constituie una din următoarele două avarii:
ieşirea din funcţiune a uneia din liniile paralele într-
În funcţionarea sistemelor energetice pot să apară un transport de energie sau declanşarea unei părţi de
diferite perturbaţii (incidente, avarii), avându-se în generatoare într-unu din sistemele energetice, de
vedere complexitatea acestor instalaţii. În aceste obicei în cel care în regimul ce a precedat avaria,
situaţii, sistemul energetic trebuie să dispună de primea putere din alte sisteme energetice. În cazul
posibilităţile necesare pentru a alimenta consumatorii acestor fenomene este posibilă apariţia unei astfel de
în condiţii normale (la parametrii normali); în acest situaţii încât pentru menţinerea echilibrului între
caz se zice că sistemele energetice au stabilitate. puterea produsă şi cea consumată de ambele părţi ale

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 87


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

liniei electrice să fie necesar să se transporte o putere mente de reţea, se reduce capacitatea de transport a
a cărei valoare să-i depăşească capacitatea de trans- reţelei şi se poate depăşi limita de stabilitate. In
port. Ambele avarii menţionate sunt cu atât mai aceste condiţii, desfăşurarea fenomenelor nu mai
periculoase cu cât este mai mare sarcina liniei. Peri- poate fi stăpînită de conducerea operativă, astfel
colul poate creşte considerabil dacă deconectarea încât numai nişte instalaţii automate pot readuce
liniei are loc ca urmare a unui scuritcircuit. sistemul energetic la o funcţionare stabilă.
Este deosebit de periculoasă întârzierea eliminării Acţiunile preventive se bazează în special pe
unui scurtcircuit ca urmare a defectării (refuzului) perfecţionarea sistemelor de protecţie, astfel încât să
întreruptorului de înaltă tensiune sau a protecţiei se reducă timpul de eliminare a scurtcircuitelor. Cu
respective. Această deficienţă poate conduce la ieşirea sistemele moderne de protecţie statică care asigură o
din funcţiune şi a elementului nedeteriorat din sistem. precizie mai bună este posibil să se realizeze trepte
Un excedent de putere în subsistemul energetic de timp de 0,2 - 0,3 s, reducându-se astfel solicitările
separat poate duce la o creştere însemnată a frecvenţei în reţea, chiar în cazul refuzului de declanşare al
şi la descărcarea generatoarelor sub acţiunea re- întreruptoarelor.
gulatoarelor de viteză ale acestora până la puteri care In scopul evitării situaţiilor de refuz de acţionare
să iasă din gama de reglaj. Acest lucru poate duce la a protecţiei, în reţelele de foarte înaltă tensiune,
oprirea turbogeneratoarelor. In afară de aceasta, deseori se utilizează chiar dublarea protecţiilor, a
când puterea hidrogeneratoarelor care funcţionează circuitelor şi a bobinelor de declanşare a întreruptoa-
în paralel este relativ mare, există pericolul unei relor.
accelerări nepermise. În vederea limitării extinderilor de avarii, se
Când zona excedentară nu are legături interne utilizează, în staţiile electrice de transformare şi
suficient de rigidizate excedentul de putere poate conexiuni importante, deconectarea rapidă a cuplei,
afecta funcţionarea în paralel a generatoarelor. astfel încât cel puţin un sistem de bare colectoare să
Deficitul de putere în zona deficitară poate provoca funcţioneze în condiţii normale.
scăderea continuă a frecvenţei (avalanşă de frecvenţă). Pentru urmărirea funcţionării normale a sistemului,
Rezerva caldă de putere existentă şi viteza de pe principalele linii se montează sisteme de urmărire
încărcare a acesteia sunt de multe ori insuficiente. a suprasarcinii, care pe de o parte alarmează dispe-
Unele din avariile cele mai complexe pot să apară cerul sistemului, iar pe de alta, întârzie declanşarea
atunci când sistemul energetic deficitar are o serie de liniei la depăşirea limitei termice, în funcţie de
surse de putere îndepărtate care joacă un rol important condiţiile atmosferice, pentru a da posibilitatea
în acoperirea sarcinii acestuia. Deficitul de putere dispecerului să ia măsuri de limitare a suprasarcinii.
apărut în sistem poate fi periculos nu atât prin sine Acţiunile curative se bazează în special pe
însăşi, cât prin faptul că poate constitui o eventuală izolarea zonelor în care au avut loc avariile şi pe
cauză a extinderii avariei. El poate provoca o supra- reechilibrarea producţiei şi consumului în scopul
sarcină pe legăturile din zona surselor de putere arătate funcţionării în condiţii normale a restului sistemului
care să ducă la perturbarea stabilităţii şi, prin urmare, energetic. Pentru aceasta, în majoritatea sistemelor
la ieşirea din funcţiune a unei părţi din puterea care energetice pentru reechilibrarea producţiei şi consu-
circulă prin legăturile de interconexiune. Acest mului se utilizează descărcarea automată a sarcinii
fenomen, în condiţii nefavorabile, se poate prelungi la scăderea frecvenţei sau în funcţie de derivata
până la ieşirea din funcţiune a tuturor surselor. frecvenţei.
Perturbarea stabilităţii sistemelor energetice poate În cazuri de scădere a frecvenţei sau la apariţia
fi cauzată şi prin alte fenomene decât dezechilibrul pendulaţiilor, în unele sisteme energetice se utili-
de putere. Astfel, este posibilă apariţia unei funcţio- zează separarea unor zone echilibrate ca producţie şi
nări asincrone periculoase, creşterea neadmisibilă a consum.
tensiunii la echipamentele de înaltă tensiune, scăderea În situaţii de avarii deosebite se prevede insula-
tensiunii la consumatori. Acestea, ca şi scăderea rizarea unor grupuri cu platforme industriale sau a
frecvenţei necesită, câteodată, deconectarea automată a unor grupuri pe servicii proprii interne, care să poată
unor consumatori. asigura (să constituie surse de alimentare) repornirea
Cele mai multe avarii extinse de sistem au fost altor grupuri sau refacerea sistemului.
determinate de declanşări în cascadă a unor elemente În situaţia ieşirii din sincronism a unor grupuri
de reţea (linii sau transformatoare) ca urmare a mari, se utilizează o protecţie specială pentru de-
ieşirii din funcţiune a unui prim element în situaţie conectarea rapidă a acestor grupuri în scopul evitării
de scurtcircuit. Prin declanşarea mai multor ele- extinderii avariei.

88 Buletinul AGIR, Supliment 2/2012


MANAGEMENTUL INFRASTRUCTURII CRITICE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE

Executarea manevrelor de refacere a schemei printr-o activitate susţinută de exploatare şi întreţi-


normale de funcţionare a sistemului energetic după nere. Deci, pe lângă măsurile pe linie de protecţie şi
apariţia avariei. automatică care deţin o importanţă deosebită, pentru
Instalaţii destinate prevenirii sau limitării extinderii prevenirea sau limitarea extinderii de avarii, este
de avarii, nu sunt suficiente însă, dacă nu se iau şi alte necesar un ansamblu de măsuri pe linie de exploa-
măsuri care să asigure funcţionarea în bune condiţiuni tare şi întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor
a echipamentelor în cazul unor parametri la limită sau energetice.
în afara limitelor. Printre aceste măsuri se menţionează
necesitatea menţinerii în funcţiune a grupurilor în
condiţiile scăderii frecvenţei. S-a remarcat că la BIBLIOGRAFIE
scăderea frecvenţei şi deci a turaţiei grupului, pompele
de ulei nu mai asigură presiunea necesară, ceea ce [1] Mihet I, Furtunescu, H., Siguranţa în exploatare a
instalaţiilor energetice (defecţiuni, deranjamente, incidente
conduce la deconectarea grupului, agravându-se astfel şi avarii), Editura Tehnică, Bucureşti, 1987.
situaţia în sistem. In mod deosebit, în condiţiile [2] Niţu, V.I., Bazele teoretice ale energeticii, Editura
funcţionării la frecvenţe în afara limitelor normale este Academiei RSR, Bucureşti 1973.
necesar ca între grupuri să nu aibă loc oscilaţii, ceea ce [3] Badea, I. A., Sisteme automate în industria energetică,
ar conduce la fenomene de instabilitate. Aceasta se Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1965
[4] Nemeş, M., Restructurarea sistemelor electroenergetice,
realizează prin adaptarea funcţionării sistemelor de Editura AGIR, Bucureşti 2001.
reglaj, viteză şi excitaţie la aceste condiţii. La fel este [5] Vuc G., Managementul energiei electrice, Editura AGIR,
necesar ca serviciile interne ale centralelor şi staţiilor Bucureşti 2001.
electrice să funcţioneze în condiţii normale, pentru a nu [6] Rizea M. Protecţia infrastructurilor critice în spaţiul
euroatlantic, Bucureşti 2008
produce perturbaţii suplimentare, în condiţiile men- [7] Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008
ţionate de abateri ale frecvenţei. privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice
Aceste măsuri se asigură, atât prin calitatea de europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei
fabricaţie a echipamentelor şi instalaţiilor, cât şi acestora

Buletinul AGIR, Supliment 2/2012 89