C6: Sistemul urinar

 Are o portiune secretoare – rinichi si o portiune excretoare – caile urinare

 Rinichiul
 Este un organ cu forma de bob de fasole
 Este dispus de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare corespunzand ultimelor 3
vertebre toracale si primelor 3 vertebre lombare
 Pe fata posterioara este intersectat de coasta 12 iar fata de coasta 11 rinichiul drept ii atunge
marginea inferioara fiind mai jos situat (datorita prezentei ficatului) iar rinichiul stang marginea
superioara
 Rinichiul atinge dezvoltarea definitiva in jurul varstei de 25 de ani dupa care la batranete el
sufera o usoara involutie capatand si o forma neregulata pe suprafata sa exterioara
 La fat si la nou nascut prezinta lobulatia fetala care dispare de regula in jurul varstei de 1 an,
putandu-se pastra uneori si la adult
 Are o greutate de 150 g, fiind mai mare la sexul masculin
 Are dimensiunile : L=12 cm, l=6 cm, G= 3 cm
 La omul viu are o coloratie rosie bruna si o consistenta asemanatoare cu consistenta cartilajului
 Axul sau longitudinal nu este || cu axul mediosagital al corpului, rinichiul fiind orientat oblic
infero-lateral astfel incat la nivelul polului superior distanta dintre cei 2 rinichi este de 4 cm iar la
nivelul polilor inferiori distanta este de 6 cm
 Este situat pe laturile coloanei vertebrale si pe muschiul psoas, astfel incat fata sa anterioara
priveste lateral iar cea posterioara priveste medial
 Mijloace de fixare
 Capsula fiborasa a rinichiului
 Formatiuni peritoneale
 Vasele renale
 Presiunea intrabdominala
 Cu toate aceste mijloace de sustinere rinichiul prezinta o mobilitate in sens vertical
coborand in inspir si revenind la pozitia initiala fiziologica in expir
 Capsula fibroasa a rinichiului – 2 foite
 Anterioara – subtire, care adera la peritoneul parietal posterior prin fascii de acolare,
rinichiul fiind un organ retroperitoneal
 Posterioara – subtire, dar foarte rezistenta si se numeste fascia lui ZUCKERKANDL
 La nivelul marginii convexe a rinichiului cele doua foite se continua una cu cealalta
 La nivelul marginii mediale a rinichiului cele doua foite sunt unite intre ele prin
tractusuri conjunctive ale lui LABOUREAU ceea ce explica nedifuzarea colectiilor din loja
renala stanga in cea dreapta sau invers
 Superior foitele anterioara si posterioara inconjoara suprarenala si deasupra acesteia se
unesc si se insera pe fata inferioara a diafragmului. Intre suprarenala si polul superior al

1
 rinichiului se gaseste un sept interrenosuprarenal a lui DELAMARE ceea ce face ca in
ptoza renala (deplasarea rinichiului in jos) suprarenala sa nu urmeze coborarea
rinichiului
 Inferior cele 2 foite nu se unesc si coboara in pelvis formand canalul lui TUFFIER prin
care poate cobori rinichiul cu ureterul in ptoza renala
 Intre foitele capsului renale si fetele rinichiului se gaseste grasimea perirenala, mai
abondenta posterior (postrenala) decat anterior (prerenala), infrarenal formand pernuta
adipoasa a rinichiului (grasimea infrarenala)
 Formatiuni conjucntive sunt condensari conunctive reprezentate prin ligamentele:
 duodenorenal
 colorenal
 hepatorenal
 Vasele renale
 Datorita faptului ca sunt scurte, mai ales artera renala stanga si vena renala dreapta, si
pentru ca sunt voluminoase constituie un mijloc important de mentinere in pozitie a
rinichiului
 Presiunea abdominala are si ea rol in pozitionarea rinichiului
 Raporturi
 Prezinta o fata anteriaora (antero laterala), una posterioara sau (postero mediala), un pol
superior (cranial) unul inferior (caudal) o margine laterala convexa si una mediala concava.
Raporturile difera la dreapta fata de la stanga
 Fata anterioara a rinichiului drept:
 Colon ascendent
 Flexura hepatica a colonului
 Fata viscerala ficat
 Duodenul II
 Polul superior este acoerit partial de suprarenala
 Fata anteriaora a rinichiului stang
 Partea stanga a colonului transvers
 Flexura stanga splenica a colonului
 Mezocolonul transvers
 Submezocolic are raport cu ansele intestinale si arcul vascular a lui TREITZ (vena
mezenterica inferioara si artera colica stanga superioara
 Supramezocolic are raport cu fata posterioara a stomacului, corpul pancreasului, splina
 Fata posterioara
 Prin aceasta rinichiului este un organ toracoabdominal si fiind intersectata de coasta 12
fata posterioara prezinta raporturi superioare si inferioare (identice la ambii rinichi)
 Superioare:
 Diafragmul (arcul medial si lateral ale acestuia)
 Hiatusul costodiafragmatic
 Prin intermediul diafragmului vin in raport cu pleura si plamanul inferior

2
  Inferioare
 Prin fascia lui ZUCKERKANDL cu grasimea pararenala a lui GEROTA
 Muschiul psoas
 Nervii iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural care ies la acest nivel din
grosimea muschiui lui psoas
 Aici se gasesc punctele slabe de rezistenta adica triunghiul lui J.L. PETIT si tetragronul lui
Grynfelt (Krause)
 La polul superior
 Tapetat de glanda suprarenala si se sprijina de muschiul psoas
 La polul inferior
 Pernuta adipoasa si muschiul psoas
 Marginea laterala – convexa si are raporturi diferite la dreapta si stanga
 la dreapta : superior su fata viscerala a ficatului
 la stanga: superior cu splina iar inferior cu colonul descendent
 Marginea mediala
 Inferior prezinta o depresiune – hilul renal- pe unde patrunde in rinichi pediculul renal
 Deasupra si dedesubtul hilului marginea mediala este conevxa
 Suprahilar aceasta margine e acoperita partila (mai rar pana in hil) de glanda
suprarenala si are raporturi
 La drepta: VCI
 La stanga: arcul vascular al lui TREITZ si aorta abdominala care se gaseste mai la
distanta decat VCI
 La nivelul hilului se aptrunde intr-o adancitura din interiorul rinichiului care se nuemste
sinusul renal ce contine grasime (tesut adipos) in grosimea caruia se gasesc calicele mici
si bazinetul intrarenal precum si vasele in segmentul lor intrarenal
 Infrarenal aceasta margine corespunde portiunii initiale a ureterului si portiunii
extrarenale a bazinetului renal. Ureterul este legat de rinichi prin ligamentul reno-
ureteral a lui NAVARO
 Structura
 In sectiune longitudinala prin rinichi dinspre marginea convexa spre marginea mediala se
constata ca acesta este format la exterior din capsula proprie a rinichiului sub care se afla
parenchimul renal cu structura zonala (corticala si medulara)
 Capsula proprie
 Foita subtire transparenta care adera la suprafata corticalei de care se paote desrpinde
cu usurinta insa la omul viu aceasta desprindere este sangeranda
 Corticala renala
 Portiunea periferica a parenchimului renal de culoare galbuie presarata cu puncte
rosietice date de glomerulii renali
 In partea profunda ea este formata din formatiuni piramidale numite priamidele lui
FERREIN sau radiatiile medulare ale lui LUDWIG care sunt dispuse cu baza spre medulara

3
 si varful spre capsula renala dar fara sa o atinga. Acesta piramide alcatuiesc asa numita
pars radiata a corticalei
 Printre piramide corticala formeaza pars convoluta a corticalei ce cuprinde gloemruli si
tuburi contorte (segmente contorte) ale tubului urinifer (50-100)
 Medulara renala
 De culoare rosiatica datorita bogatei vascularizatii
 Este formata din formatiuni piramidale cu baza spre corticala si varful spre sinusul renal
numite piramidele renale ale lui MALPIGHI
 Varful piramidelor Malpighi se numesc papile renale, la acest nivel inserandu-se calicele
mici
 Piramidele lui malpighi sunt in numar de 7-14
 Printre aceste piramide patrund prelungiri ale substantei corticale care formeaza
colanele lui BERTIN ce contin glomeruli renali profunzi (juxtamedulari)
 O piramida renala Ferray + corticala adiacenta = lobul renal
 O piramida Malpighi + corticala adiacenta = lob renal
 Unul lob renal ii corespund aproximativ 500 de lobuli renali
 Unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul, nefron care este format din
corpusculul renal si tubul urinifer, fiecare rinichi avand in structura sa peste jumatate de
milion de nefroni
 Corpusculul renal
 Este format la randul sau din capsula renala Bowman si glomerulul renal
 Capsula Bowman
 Are forma unei cupe cu peretii dubli, o foita interioara reflectata pe ghemul
capilar al glomerulului si o foita exterioara parietala
 Intre cele doua foite se delimiteaza cavitatea capsulara/sinus urinar
 La polul vascular al capsului cele 2 foite se continua una cu cealalta iar la polul
urinar foita parietala se continua cu epiteliul tubului urinifer
 Glomerulul renal
 Ghem de capilare sangvine rezultate prin capilarizarea unei arteriole aferente si
din el se formeaza o arteriola eferenta care este mai mica in privinta calibrului
avand si o tunica musculara mai slab dezvoltata dupa unii chiar absenta
 Arteriola eferenta se va capilariza din nou la nivelul tubului urinifer constituind
dupa ceea ce a numit TRUETA o retea admirabila sau un sistem port arterial
(precedat si urmat de acelasi tip ce vase – capilare-arteriola-capilare)
 Intre membrana capilarului glomerular si foita viscerala a capsulei se fromeaza
membrana alveolo-capilara la nivelul careia are loc filtrarea glomerulara
 Tubul urinifer
 Are calibre diferite de-a lungul segmentelor sale ce variaza de la 10-300 microni
 Incepe de la nivelul polului urinar al capsulei cu un tub foarte intortocheat numit
tub contort (conturnat) proximal cu un calibru de 50-60 microni

4
  Tubul contort se continua in traiectul sau descendent spre medulara cu un tub
rectiliniu numit tubul lui SCHASCHOWA care patrunzand in medulara se
continua cu ansa lui Henle formata dintr-un brat descendent al carui calibru
scade la 10-15 mm ce se cuteaza luand un traseu ascendent spre corticala unde
se continua cu alt tub intortocheat numit tub contort distal (piesa de
comunciare/piesa intermediara care va ajunge si va intra in contact cu
corpusculul propriu, capsula Bowman si arteriola afernta unde va forma o
structura caracterisitica – aparatul juxtaglomerular care secreta renina.
 Portiunea ascendenta a ansei lui henle impreuna cu piesa intermediara
formeaza tubul lui SCHWEIGERSEIDEL
 Tubul contort distal se continua cu un canal de unire ce se deschide in canalul
papilar sau tubii colectori. Intai este canalul papilar/tubul drept al lui BELLINI si
acestia se deschid in tubii colectori de ordinul I si II
 Tubul colector de ordinul II se deschide la nivelul papilei renale care contine 10-
20 astfel de orificii numindu-se si zona criblata
 La nivelul tubului urinifer urina primara rezultata in urma procesului de
ultrafiltrare glomerulara sufera procese de absorbtie sau reabsorbtie si secretie
la nivelul tubului urinifer rezultand in final urina secundara/definitiva
 Vascularizatia rinichiului
 Artere
 Este asigurata de artera renala cu origine in aorta abdominala
 De regula feicare rinichi primeste o singura artera renala dar sunt cazuri in care rinichiul
poate primi mai multe artere renale
 Artera renala stanga este mai scurta decat cea dreapta pentru ca si aorta abdominala se
afla la stanga liniei mediane
 In drumul lor spre hilul renal arterele renale dau ca ramuri colaterale:
 Ramuri nodulare – noduli limfatici lomboaortici
 Artera suprarenala inferioara
 Artera/ramuri ureterale superioare pentru partea superioara a ureterului
 Artere capsuloadipoase
 In hilul renal sau la distanta de el si bifurca sau se trifurca
 In caz de bifurcare un ram este anterior numit prepielic si celalat este posterior sau
retropielic
 In caz de trifurcare al treilea ram este o artera polara superioara sau inferiaora, mai
frecvent superioara
 Patrunsa in rinichi din artera renala se desprin arterele interlobare intre piramidele
renale Malpighi 5 -6 artere pentu fiecare spatiu interlobar
 La baza pirmaidelor Malpighi se unesc formand artera suprapiramidala care merge la
baza piramdei dand nastere la ramuri ascendente intralobulare intre piramidele Ferray
si ramuri descendente pentru medulara
 Din arterele interlobulare si desprind arteriolele aferente

5
  Exista si o circulatia arteriala exorenala care se anaostomozeaza cu cea intrarenala si la
participarea careia sunt mai mai multe surse arteriale: suprarenala inferioara, arterele
capsulo-adipoase, arterele lombare, chiar arterele colice si frenice
 Circulatia arteriala renala este de tip terminal si de aceea blocarea unui ram arterial
produce infarct renal
 Pe baza distributiei arteriale renale a fost intocmita schema segmentatiei renale ce
favorizeaza nefrectomiile partiale care se executa atunci cand peste 50% din
parenchimul renal nu este lezat
 Cea mai frecvent intalnita segmentare renala este cea cu 5 segmente renale a lui
GRAVES-SIMIONESCU. Cele 5 segmente renale sunt reprezentate de:
 Segment superior/polar superior
 Segment anterosuperior/prepielic superior
 Segment anteroinferior/prepielic inferior
 Segement inferior/polar inferior
 Segment posterior/retropielic
 Venele
 Vascularizatia venoasa porneste de la nivelul capilarelor renale si avand 2 sisteme
venoase : un sistem renal si unul extrarenal
 Sistemul venos renal
 La nivelul sau venele sunt de 2 feluri:
 Vene superficiale – dispuse la nivelul corticalei numite stelele vasculare ale lui
VERHEYEM si care coboara pana in vena suprapiramidala iar de la nivelul
meudlarei sunt vene ascendente prin cadrul aceleasi vene suprapiramidala.
Vena suprapiramidala se continua cu venele arcuate, acestea cu venele
interlobare care fie in sinusul renal fie la iesirea din acesta dau nastere celor 2
planuri venoase – anterior si posterior – prin confluarea carora se va forma vena
renala. Uneori poate exista o vena polara, mai frecvent cea superioara care se
termina in trunchiul venos renal
 Sistemul venos extrarenal
 Circulatia extrarenala incepe la nivelul venelor capsuloadipoase la formarea sa
contribuind si venele ureterale superioare, ramurile venoase de la ganglionii
limfatici, ramuri venoase din venele lombare, venele colice si chiar de la originea
venelor azygos
 Exista anastomoza intre circuitul venos intrarenal si cel extrarenal putand suferi derivari
in caz de blocare a unui ram venos
 Vena renala stanga
 Mai lunga decat cea dreapta avand traiect prevertebral si trecand prin pensa
aorticomezenterica
 Ea primeste ca afluent vena gonadala stanga
 Vena renala dreapta
 Mai scurta, ambele vene deschizandu-se in VCI

6
 Limfaticele
 Circulatia limfatica este superficiala si profunda
 Superficiala – descrisa de MASCAGNI
 Limfaticele superficiale sunt tributare nodulilor limfatici lomboaortici
 Profunda – descrisa de LUDWIG
 La dreapta este tributara nodulilor limfatici din jurul VCI
 La stanga este tributara nodulilor limfatici din jurul aortei
 Prezinta anastomoze cu limfaticele gonadale, suprarenale, ureterale, si prin
intermediul acestora din urma chiar cu limfaticele hepatice
 Inervatia
 Este asigurata de plexul celiac avand ramuri din nervi splanhnici mai ales din cel mic dar
si din cel inferior precum si ramuri directe vagale