Sunteți pe pagina 1din 24

Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).

Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
CAPITOLUL II
PLANIFICAREA VOIAJULUI NAVEI PE RUTA KOJE MARITIME
TERMINAL (KOREA) – PORT SUDAN (SUDAN)

2.1. Noțiuni introductive

Planificarea voiajului reprezintă una dintre cele mai importante misiuni de la bordul
navei, având influență majoră asupra siguranței echipajului și a mărfii, timpului necesar
tranzitării porturilor și nu în ultimul rând, cadrului economic.
Din punct de vedere financiar, nava, în funcție de situație poate face economie de
combustibil sau poate avea un consum ridicat datorat condițiilor hidrometeorologice existente.
În aceeași măsură, o navă este taxată suplimentar atunci când nu își respectă partea de
contract privind data de încărcare/descărcare sau calitatea mărfii livrate.
Atunci când se întocmește o panificare de voiaj, trebuie avute în vedere următoarele:
- perioada anului în care se va desfășura marșul, implicit și condițiile
hidrometeorologice;
- calitățile nautice ale navei;
- zonele cu pericole de navigație;
- distanța cât mai scurtă posibil.
În majoritatea cazurilor, responsabilitatea planificării voiajului îi aparține ofițerului
responsabil cu navigația, iar comandantul aprobă sau, după caz, face modificări în ceea ce
privește ruta aleasă.

2.2. Caracterizarea fizico-geografică și hidro-meteorologică a zonei de navigație.

2.2.1. Sudul Peninsulei Coreea.


2.2.1.1. Topografie. Sudul costei coreene se extinde de la NE de la Cheju Do la SW la Canalul
de Vest Strâmtorii Tsushima. Platforma continentală a Coreei este strâmtă cu o lățime medie
de 30 km, neavând caracteristici ieșite din comun. Principala formă de relief cunoscută este
așa zisul Platou Continental Corean cu adâncimi medii de 1000m. Strâmtoarea Coreană cu
insula Tsushima în mijloc are aproximativ 200km lățime.

17
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.1. Harta Peninsula Geoje unde se gasește terminalul petrolier Koje

2.2.1.2. Curenți. Curentul dominant în această zonă este curentul Tsushima. Acesta își are
originea în Oceanul Pacific unde un alt curent cald vine din SW îndreptându-se spre Kyusu și
Tsushima unde se desparte în două ramuri. În lunile de vară acesta atinge un debit maxim cu o
viteză de circa 1 Nd.
2.2.1.3. Valuri, hulă și maree. Pe coasta de sud a Coreei mareele sunt semidiurne dar mergând
înspre sud est inadvertențele diurne se accentuează. Pe coasta de sud fluxul variază între 3m la
vest și 1 m la est, spre sud est scăzând la sub 0,5 m. În lunile de vară valurile vin predominant
dion S și SW în sud dar cu o mai mare variabilitate în zonele din nordul și centrul peninsulei.
Direcția de propagare a hulei este în general aceeași c cea a valurilor. Hula are valori general
mici mai ales în timpul verii, când se desfășoarîă voiajul nostru, atingând valori de cca. 0,5 m.
2.2.1.4. Climă și vânturi. În zona de sud vânturile sunt mai slabe și mai calde. Precipitațiile
anuale se stabilizează în jurul valorii de 1400 mm în sudul Coreei tinzând să scadă către nord.

18
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
Sunt condiții de ceață din primăvară pânî prin august. Taifunuri rare sau furtuni răzlețe pot
afecta vara sudul peninsulei Coreea.

2.2.2. Marea Chinei de Est


2.2.2.1. Topografie. Marea Chinei de Est alături de Marea Galbenă se constrituie în cel mai
mare platou submers de aluviune din lume. Acestea sunt aduse de pe nenumăratele fluvii de
pe teritoriul Chinei care vin din munții Asiei centrale și se varsă în această mare depunându-se
peste stratul de rocă inițial pănâ la 100 Mm în larg. Adâncimile variază de la 20-70 m în
apropierea coastei chineze până la 150 m în nord, spre peninsula Coreei. Râuri mari precum
Huang He sau Yang Ze au format delte largi, mareele și curenții creând în dreptul acestor
delte platori de ape mici ca niște vaduri unde sedimentele s-au depus în prelungire deltei în
deschidere de 90 de grade.
2.2.2.2. Curentul principal al acestei zone este Kuro Shivo, sau Curentul Japoniei care are o
intensitate scăzută de 0.5 – 1 Nd pe ambele coaste ale Taiwanului având o direcție N-NE
potrivnică drumului luat de nava noastră în acest voiaj.
2.2.2.3. Valuri, hulă și maree. Valurile pot varia foarte mult în funcție de vânturile variabile
care se înregistrează în perioada tranziției musonilor în Mai-Iunie. În timpul verii, valurile vin
din direcția S în apropiere de Huang Hai, N la Dong Hai, SSw spe sudul Dong Hai, și SW-S
urmând curenții în jurul Taiwanului. Direecția hulei este lșa fel ca și direcția valurilor, în
timpul verii acțiunea combinată nedepășind valori de peste 3.5 m.
2.2.2.4. Climă și vânturi. Pe timpul mnusonului de vară vremea este în general umedă, cu
vânturi bătând din SSW până la SE. Precipitațiile scad de la sud la nord, din Philipine
aungând de la 2500mm la 1500-1200mm în jurul coastelor Chinei și a Taiwanului. În aria în
care se navigă, deși se așteaptă furtuni în peruioada verii, acestea au o frecvență relativ
scăzută.

2.2.3. Strâmtoarea Malacca. Aceasta este principala trecere de apă între Oceanul Indian și
Marea Chinei de Sud. Strâmtoarea Malacca este o strâmtoare care unește Marea
Andaman cu Marea Chinei de Sud și desparte insula Sumatera(arhipelagul Malaez)
de peninsula Malacca. Strâmtoarea are o lungime de 1000 km, lățimea minimă cca.
40 km, iar adâncimea de 25-113 m. Strâmtoarea Malacca are o mare importanță pentru

19
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
transport, cel mai mare port fiind Singapore. Aici sunt amplasate orașele
istorice Melaka și George Town.
2.2.3.1. Topografie. Curenții puternici din jurul strâmtorii Singapore crează dune de nisip
submers, și tot aici se întâlnesc puternice fracturi de val (tide-rips). Unele zone din aceasta
mare sunt încă considerate periculoase pentru navigație datorită minelor așezate în timpul
celui de al doilea război mondial. Traficul este foarte intens în strâmtoarea Malacca și
Singapore. Zone de precauție adoptate de IMO au fost stabilite între Permatam Sedepa și
intrarea în Marea Chinei de Sud în apropiere de Horsburg Light pe o distanță de aproximativ
250 Mm. Navigația în această zonă este dificilă în special pentru navele cu un pescaj ridicat.
La traficul sporit se adaugă și mareele destul de mari și activitatea economică intensă anume
pescuitul și industria extractoare de petrol și gaze naturale. Adâncimile medii în strâmtoare
sunt de 20-23 m ceea ce reprezintă un teren mai mult decât favorabil pentru nava noastră.

Fig.2.2. Hartă cu strâmtorile Malacca și Singapore

2.2.3.2. Curenți. Un puternic curent de nord se înregistrează la nord de strâmtoarea Singapore,


drumul navei fiind străbătut de un alt curent mai puțin intens și mai puțin probabil tot cu
direcția nord.După intrarea în strâmtoare există șansse în perioada verii a întâlni un curent ce
vine din nord și ocolește grupul de insule Pulau Bintan, luând direcția NE spre Singapore.
Imediat ce drumul ia 300 de grade, întâlnește un curent de NE ce va însoți nava până la
părăsirea strâmtorii Malacca. Aici curentul va face direcția W și va crește în intensitate
ajungând până la 1,2 Nd.

20
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
2.2.3.3. Valuri, hulă și maree. Cu excepția strâmtorii Singapore unde către est mareea are un
caracter diurn, în restul zonelor acoperite de aceast volum, anume Malacca și ieșirea spre
Oceanul Indian mareea este semi-diurnnă. Fluxul mareei variază ântre 1.9 și 3.7 m de la sud
spre nord. Astfel în strâmtoarea Malacca, la Permatang Sedepa fluxul înregistrează 3.7 m,
descrește la 1.9 la Gosong Rob Roy crește din nou la 2.6 către Pulau Pisang și apoi descrește
din nou la 1.6 în strâmtoarea Singapore, valoare înregistrată în dreptul Hrsbrugh Lighthouse.
Marea este în general liniștită în strâmtoarea Malacca, rafalele de vânt pot da naștere la valuri
izolate. În perioada care ne interesează mare mai agitată cauzată de acest fenomen se poate
întâlni în proporție de 35% în zona de N, 13% la ecuator, 25% la S între paralele de 5 și 10
grade. În ceea ce privește hula, în NW zonei în luna iulie aceasta are valori mici către moderat
cu direcția SW iar în sudul zonei are valori moderate cu direcția S către SE.
2.2.3.4. Climă și vânturi. Climatul este foarte cald și umed cu ploi abudente specifice zonei
tropicale. Doar la schimbarea musonilor se înegistrează perioade de averse moderate alternate
de cer ușor acoperit, în care să nu strălucească soarele. (Alternanța ploi torențiale, soare
strălucitor este specifică acestei zone). Nu se întâlnesc taifunuri, însă furtuni tropicale pot veni
în zona de nord din gloful Tailandei. Vânturile generate de musonul de SW care acționează
din mai până în septembrie sunt mai accentuate decât cele generate de musonul de NE în
special în zona de N și NW la întâlnirea cu Oceanul Indian.
2.2.4. Oceanul Indian de Nord.
2.2.4.1. Marea Arabiei care reprezintă mare parte din Oceanul Indian de Nord, se împarte în
două mari bazine cu adâncimi pe alocuri mai mari de 3600 m, către Masivul submers
Carlsberg, care este o extensie a masivului medial Indian. Canionul Murray se extinde de la
SW către NE se termină la aproximativ 100 Mm în largul coastei Makkran. În această zonă se
află linia de separație între platoul submarin Indian și parte din platoul submarin Eurasiatic și
African. Masivul Maldivelor, intră în zona studiată de acest volum prin sud în dreptul
meridianului de 73oE, și se extinde către N pentru a se uni cu platoul indian de SW la
latitudinea de 15oN. Linia insulelor Maldive și Lakshadweep este formată de această creastă.

21
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.3. Hartă cu Insula Sri Lanka

2.2.4.2. Curenți. Curenții de suprafață din această zonă ăși schimbă direcția în raport cu
musonii de SW și de NE. Legătura dintre vânturile de suprafață și curenți este destul de
complexă, și nu există o relație directă între acestea și curenții dominanți din partea de est a
Mării Arabiei, deși cei din W sunt influențați de acestea. În Marea Arabiei în lunile de vară,
curentul se îndreaptă către E în partea de est a Mării Arabiei și se constituie ca o extensie a
curentului de NE Somalez. În jurul coastelor Pakistanului șia Indiei de SW el capătă o alură
SE. În zona centrală a Mării Arabiei este variabil dar cel mai mult prevalează direcția SE. În
jurul insulei Sri Lanka curentul este puternic și abrupt, la fel, o consecință a curentului de SE
de pe coasta de V a Indiei, Mării Arabiei și Băii Bengal. La adâncimi mai mici de 200 m, la

22
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
12-15 Mm de coastă, curenții devin variabili, adeseori întâlnindu-se curenți paraleli și de sens
contrar la doar căteva mile distanță unul de celălalt.
2.2.4.3. Valuri, hulă și maree. În dreptul Sri Lankăi caracterul diurn al mareei este
predominant, fluxul nedepășind valori de 1m, câtă vreme în dreptul Maldivelor caracterul
diurn este și mai pronunțat, fluxul nedepășind valoarea de 1m. În perioada de apogeu a
musonului de SW, în luna iulie, frecvența valurilor de 2m sau mai mari este și mai ridicată,
aproximativ 90%, în zona de vest cuprinsă între paralele de 10 o și 20oN, 60% în zoande NE și
10% către sudul Oceanului Indian de Nord. Hula urmează caracterul vânturilor musonice în
această perioadă, dacă în zona insulei Sri Lanka și a Maldivelor hula venind dinspre NW, cu
cât se îndreaptă spre est nava va avea de înfruntat hulă ce poate depăși pe alocuri înălțimea de
4m, cu direcția W chiar SW.
2.2.4.4. Climă și vânturi. Clima este una specific musonică mai ales pe măsură ce ne
apropiem de coasta Indiei de V sau a Pakistanului. În perioada în care se desfîșoară voiajul
acționează musonul de SW. Acesta aduce un sezon ploios, cu vânturi de W spre SW, și W spre
NW de-a lungul coastelor indiene. În iulie, vânturile sunt predominant SW și W de-a lungul
coastelor din S Indiei și Sri Lanka. În această perioadă ele înregistrează viteze de peste 5 Nd
în 22% din măsurători.
2.2.5. Golful Aden și Marea Roșie.

Fig. 2.4. Hartă cu Golful Aden și intrarea în Marea Roșie

23
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
2.2.5.1. Marea Roșie se întinde de la NW de strâmtoarea Bab el Mendeb 1200 de Mm către
N-NW de-a lungul continentului African și pen insulei Arabia, într-o fâșie relativ îngustă ce
nu depășește 190 Mm. La Ras Banas aproximativ la 2/3 din distanța de la Bab-el Mendeb
către Suez, aceasta nu depășește 90 Mm lățime.
2.2.5.2. Curenți. Curenții sunt slabi în Marea Roșie, Curentul predominnat este unul alternativ
cu direcția NW sau SE, dar uneori acesta variază mult. Dacă în golful Aden, nava va întâlni
prelungirea curentului somalez, între Solaia și insula Socotra acesta va avea direcția travers
babord pe drumul navei cu o viteza de cca 2Nd, va slăbi în intensitate pe măsură ce înaintează
către golful Aden la 1,5 Nd schimbându-și direcția către ENE. La intrarea în Marea Roșie, va
deveni mai puțin constant cu direcția SE și mici alternări pe măsură ce înaintăm către Port
Sudan.
2.2.5.3. Valuri, hulă și maree. Mareea din Oceanul Indian nu intră și în marea Roșie, deși aici
se întâlnesc ape ușor mai ridicate la sud și mai joase la nord, către Suez. Astfel la Insula
Shaker în nord, fluxul nu depășește 0.6 m, pe când în S la Madiq Kamaran, acesta poate
ajunge la valorile de 0.9m. În golful Aden, mareea are un caracter diurn ca și în Oceanul
Indian, cu variații ale fluxului între 2.7m la Aden și 3m la Djibouti. Valurile sunt influențate
de acțiunea musonului de Se în această perioadă, în special în Golful Aden unde se pot întâlni
valuri de 2m, în 25% din observații. Hula va fi din pupa cu înălțime de 2-2.2m în Golful
Aden, schimbându-și direcția exact invers pe drumul navei, de la prova, pe măsură ce
înaintează în Marea Roșie.
2.2.5.4. Clima și vânturile. Vremea este schimbătoare din cauza malurilor abrupte ale Mării
Roșii, cu perioade de nebulozitate și averse de ploaie adeseori. Cele mai multe averse de acest
gen se înregistrează în partea de S a Mării Roșii și de W a Golfului Aden, în zona portului
Sallalah, mai ales în perioada în care se desfășoară voiajul. Vânturile alternează ori NNW ori
SSE, cu forțe apreciabile de forța 5-6 pe scara Beaufort, în aproximativ 26% din observații. În
vară, predominante sunt vânturile de de SW cu forța 6 în 65-85% din observații.

În ceea ce privește siguranța rutei și riscul pe care îl constituie asupra acesteia


ocurența fenomenelor meteo de mare risc cum ar fi ciclonii tropicali, este necesară o continuă
veghe meteorologică bazată pe rapoartele NAVTEX primite. Vezi Anexa 1. Acestea sunt
primite conform ariei de acoperire a fiecărei stații după cum se poate vedea și în figura de mai
jos în fig. 2.5.

24
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.5. Ariile de acoperire NAVTEX

2.3. Prezentarea porturilor de încărcare și descărcare.


2.3.1. Portul Koje Maritime Terminal

25
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.6. Terminalul petrolier Koje (Coreea de Sud). Vedere din satelit
Denumire port Koje Marine Terminal
Localizare, Timpul Este localizat la 1,4km în larg în NE coastei insulei Koje la 42
zonei Mm SE de portul Masan, 34o 49' N 128o 44' E, GMT +9
Ţară/Mare/Ocean Republica Coreea de Sud/Marea Chinei de Est
Dimensiunile Tankers: Min. 80,000 d.w.t., max. 300,000 d.w.t., draft 30.0 m.
maxime admise pt
operarea în port
Modul de Vessels should advise their ETA 7 days, 48, 24 and 12 hours
transmitere al ETA, prior to arrival to the Agent.
ETS
Documentele Nava trebuie să asaigure agentului copii ale următoarelor
solicitate de documente, cu cel puțin o zi înainte de acostare. Informațiile pot
autorităţile portuare fi transmise și pe cale electronică:
şi nr. De copii 1 Lista de echipaj,
1 Certificat de deratizare/sanitary
1 Certificat de tonaj internațional
1 Certificat ISPS
1 Caracterisiticle navei
1 Certificatul de înregistrare al navei
1 Date despre voiaj
Agentul nu va mai cere alte copii ale documentelor după
acostare

Pilotajul şi Stația de pilotaj este localizată la 2.5 Mm NE de SBM (mono-


remorcajul buoy). Pilotajul este obligatoriu cu excepția comandnaților ce
dețin un certificate de pilotaj pentru acest port. Locul de
ambarcare al pilotului este la punctual de lat: 35-58N, lg: 126-
27E, relevement 225o (T) X 2.6 Mmde la digul cu racon radar in
semnal G.
Canale de Comunicarea cu VTS se face în canal 16 și comunicările de

26
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
comunicare lucru în canal 6.
Tipul de mărfuri care Ţiţei, produse petrolifere
poate fi operat în
port
Utilaje ce pot fi Terminalul are 2 furtune de 16 in care pot opera la o rată de 7.75
folosite pentru kg/cm2, presiune cu o rată de încărcare de 8745 m3/h.
operarea navelor în Storage: Terminalul dispune de două depozite subternae a cite
port 201,453 cu.m. and 433,752 cu.m., in total 635,205 cu.m.
Condiţii Climă temperată cu precipitaţii mai intense vara decât iarna
hidrometeorologice
specifice
Restricţiile portului 1 – 3 January; 1 March; 10 March; 5 April; 8 April (Buddha’s
(Sărbători legale) Birthday (by the Lunar Calender)); 6 June; 17 July; 15 August;
1, 3 and 9 October; 24 December; Choo Sug (Thanksgiving
Day).
Facilităţile portului MEDICAL: Masan National Quarantine Office is responsible
(buncheraj, for any matters relating to vaccinations. Master should prepare a
colectarea gunoiului, medical report form for patients visiting Masan hospital. Masan
apovizionare cu apă Quarantine Tel: +82 (55) 681 2418.
potabilă)

2.3.2. Portul Port Sudan (Terminal Al Khair)

Fig. 2.7. Terminalul Al Khair al portului Port Sudan. Vedere din satelit

Denumire port Al Khair Terminal (Port Sudan)


Localizare, Timpul Este central pe coasta Sudanului , 19o 37' N 037o 14' E, GMT +2
zonei
Ţară/Mare/Ocean Sudan/ Marea Roșie
Dimensiunile Max: 259.1 m, pescaj la terminalul de petrol 11.89m, alte dane
maxime admise pt între 8.52-10.52m

27
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
operarea în port
Modul de Nava trebuie să-și anunțe sosirea cu 24 de ore înainte și trebuie
transmitere al ETA, să informeze autoritățile asupra: numelui navei, call sign,
ETS naționalitate, LOA, lățime, pescaj, destinație (dană), servicii
cerute.
Documentele Nava trebuie să asaigure agentului copii ale următoarelor
solicitate de documente, cu cel puțin o zi înainte de acostare. Informațiile pot
autorităţile portuare fi transmise și pe cale electronică:
şi nr. De copii 1 Certificat care să ateste clasa navei (cocă și mașină),
1 Certificat de deratizare/sanitary
1 Certificat de tonaj internațional
1 Certificat IOPP
1 Load Line Certificate
1 Minimum Safe Maning Certificate
1 Certificatul de Înregistrare al navei
1 Safety Construction Certificate
1 Safety Equipment
Safety Radio Telephony
Agentul nu va mai cere alte copii ale documentelor după
acostare

Pilotajul şi Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele. Nava trebuie sî


remorcajul anunțe VTS pentru pilotaj cu 24 de ore înainte. Se face ascultare
în canalul 14 cu 2 ore înainte de a ajunge la loculde ambarcare al
pilotului. Acesta se îmbarcă la aproximativ 1 Mm E de port, la
sud de South Windgate Beacon. NU este permis nici o manevră
în port după acostare fără anunțarea în prealabil a autorităților.
Remorcaj 5 remorchere de cite 1600-2000 CP, acestea întâmpină nava la
circa 1Mm est de intrarea în port. Se folosesc fie parâmele navei
fie ale remorcherului după cum dispune pilotul.
Canale de Comunicarea cu VTS se face în canal 16 și 14. Automatic RTL
comunicare în canalele 19 și 18. Pilotul în canalul 14.
Tipul de mărfuri care Ţiţei, produse petrolifere
poate fi operat în
port
Utilaje ce pot fi Dana 5A, 6 și 7 dispun d 2 furtune cu cap de 8 in. Dana 6 mai
folosite pentru dispune și de un furtun de 6 in.
operarea navelor în Portul nu dispune de capacități de stocare a gazului lichefiat.
port Descărcarea se execută direct în terminale mobile (cisterne)
Condiţii Climă temperată cu precipitaţii mai intense vara decât iarna
hidrometeorologice
specifice
Restricţiile portului Fridays, Christmas Day (25 December), Lailat
(Sărbători legale) Al-Isra Wa Al-Miraj, Lailat Bara’ah, 1st day of Ramadan, 2nd
and 3rd days
of Eid Al Fitr and Eid Al Addha, Al Hijra (New Year), Ashura
and Milad Al-Nabi
(The Prophet’s birthday).
No work is carried out in the port on the following days: 1st day

28
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
of Eid Al
Fitr (end of Ramadan), 1st day of Eid Al Addha (Kurban Bairam
– Easter),
Revolution day (30 June – no first shift), 1 January (independent
day).
Facilităţile portului Medical, Slops, Garbage, fresh water – 30$/tona
(buncheraj,
colectarea gunoiului,
apovizionare cu apă
potabilă)

2.4. Trasarea marșului preliminar


2.4.1. Informații privind marșul preliminar
Marșul a fost planificat pentru perioada 18.09-10.10.2015. Nava pleacă din terminalul
specializat pe produse chimice și petroliere Koje din Coreea de Sud cu o încărcătură completă
de mix butan-propan pentru a livra marfa în terminalul destinat preluării gazului lichefiat din
Port Sudan (Sudan).
În cazul de față nava pleacă din Marea Chinei de Est, străbătând pe rând: Strâmtoarea
Taiwan, Marea Chinei de Sud, Strâmtoarea Singapore, Strâmtoarea Malacca, Marea
Andaman, Marea Laccadive, Marea Arabiei, Golful Aden, pentru a ajunge în Marea Roșie
unde se află portul Port Sudan.
Marșul detaliată se află reprezentat în capturi din cadrul sistemului de hărți electronice
ECDIS (fig 2.8.) dar și în format tabelar (tabel 2.1.), ce conține punctele de schimbare de
drum. Un tabel cu voiajul complet se regăsește la Anexa 2. Schemele de separare a traficului
pentru Strâmtoarea Singapore și Strâmtoarea Malacca se regăsesc în Anexa 2.1. Aspecte
preluate din programul ECDIS cu zonele traversate sunt prezentate mai jos în figurile 2.9 –
2.15.

29
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig 2.8. Ruta Koje Terminal – Port Sudan. Vedere generală

Tabel 2.1. Tabel cu „way-point”-uri cu schimbare de drum și


relevmente luate înainte de a începe curba de girație
Nr. WP Nr. International al Relevment la Distanta la
farului schimbarea de drum schimbarea de drum
1 F4336 100o 3.9 Mm

5 F1822 141o 3 Mm

9 F1693 193o 1.3 Mm


10 F1691.2 50o 1 Mm

20 F0836 163o 22Mm

23 F6150 152o 5.5 Mm


24 F6152 252o 2 Mm

29 E6078 229o 8.6 Mm

30
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.9. Plecare Koje Terminal. Secvență ECDIS

Fig. 2.10. Strâmtoarea Singapore. Secvență ECDIS

31
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.11. Strâmtoarea Malacca. Secvență ECDIS

32
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
Fig. 2.12. Sri Lanka și Insulele Maldive. Secvență ECDIS

Fig. 2.13. Intrarea în Golful Aden. Secvență ECDIS

33
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Fig. 2.14. Traversarea Mării Roșii. Secvență ECDIS

Fig. 2.15. Aterizare Port Sudan. Secvență ECDIS

2.4.2. Lista documentelor nautice necesare:

34
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
2.4.2.1. Necesarul de hărți
Asigurarea setului de hărți necesare reprezintă elementul de bază privind respectarea
în condiții de siguranță a planului de voiaj. În alegerea hărților ce urmează a fi utilizate, se
consultă catalogul de hărți – Catalogue of Admirality Charts and Publications (NP 131),
împreună cu următoarele publicații:

- Hărți tematice;
- Harta fuselor orare;
- Ghiduri de rute;
- Hărți astronomice;
- Hărți meteorologice și diagrame;
- Hărți de maree și diagrame de maree;
- Hărți batimetrice;
- Hărți pentru plainifcarea voiajului;
- Hărți nautice standard;
- Hărți de rute oceanice.

În cazul de față, pentru stabilirea hărților necesare plainifcării voiajului a fost utilizat
programul ADC – Admirality Digital Catalogue. Astfel s-au extras un număr de 91 de hărți
realizate la scări diferite în funcție de zona pe care o reprezintă. Lista detaliată a acestor hărți,
realizată în ordinea folosirii lor conform rutei, se află în Anexa nr. 3

2.4.2.2. Alte publicații ce au fost folosite în planificarea, urmărirea și verificarea voiajului


sunt:
Admirality Tide Tables:

ATT NP 203 Admiralty Tide Tables (ATT) Volume 3, Indian Ocean and South China Sea
(including Tidal Stream Tables), 2014 Edition

ATT NP 204 Admiralty Tide Tables (ATT) Volume 4, South Pacific Ocean (including Tidal
Stream Tables), 2015 Edition

Admirality Sailing Directions

35
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)

Admiralty Sailing Directions NP43 South and East Coasts of Korea Pilot, 10th Edition 2014

NP 32 China Sea Pilot, Vol. III, 9th (2013) Edition

NP 30 China Sea Pilot, Vol. I, 9th (2013) Edition

Admiralty Sailing Directions NP44 Malacca Strait And West Coast Of Sumatera Pilot, 11th
Edition 2013

Admiralty Sailing Directions NP38 West Coast of India Pilot, 17th Edition 2013

Admiralty Sailing Directions NP64 Red Sea And Gulf Of Aden Pilot, 18th Edition, 2015

Admirality List of Lights

NP85 Admiralty List of Lights and Fog Signals Volume M: Western side of North Pacific
Ocean, 2014/15 Edition

NP79 Admiralty List of Lights and Fog Signals Volume F: N.E. Indian Ocean, Central part of
S. China & E. Archipelagic Seas

Admiralty List of Lights & Fog Signals NP77 Vol. D Eastern Atlantic O., Western Indian O.,
Arabian & Red Seas, 2015/16 Edition

NP78 Admiralty List of Lights & Fog Signals Volume E: West Mediterranean, 2015/16
Edition

Admirality List of Radio Signals (vol. 6)

NP286(6): Admiralty List of Radio Signals: Volume 6 - Part 6, Pilot Services, Vessel Traffic
Services and Port Operations North

NP286(4) Volume 6 - Part 4, Pilot Services, Vessel Traffic Services and Port Operations (Asia
and Australasia) 2015/16
NP286(3) Admiralty List of Radio Signals Vol VI
Part 3 ARLS Pilot services vessel traffic and port operations - Mediterranean and Africa

36
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
2.4.3. Verificarea și monitorizarea rutei

Pe parcursul marșului, una din responsabilitățile ofițerului de cart, este aceea de a


verifica poziția navei prin mai multe metode, acestea fiind:

- Metode estimate – prin calcul;

- Metode costiere;

- Metode astronomice;

- Metode electronice – cu ajutorul echipamentelor electronice de determinare a poziției;


GPS, LORAN-C, radar, etc.

Astfel, a fost întocmită o listă a farurilor vizibile pe ruta de navigație (tabel 2.2.), ce
conține numărul internațional al farului, numele acestuia, coordonatele geografice, înălțimea
de construcție, distanța de bătaie, tipul de lumină pe care îl emite.

Tabel 2.2. Lista farurilor vizibile pe durata voiajului


Nr. far Nume si locatie Lat/Lg Caracteri Inaltime/ Bataie Obs
stici Altitudine
F4336 Soi Mol 34-47.2N Fl 20s 10/120 27 Mm
128-44.2E
F4335 34-40.8N Fl(2) 5s 23/23 8 Mm
128-46.4E
F4334 Hong Do 34-32.2N Fl 10s 8/116 19 Mm Racon
128-43.9E (Y) (1s-
9s)
F6069.4 Sao So Ki 34-38.7N Fl 5s 11/83 25 Mm
129-19.1E
F1832 Pulau Mangkai 03-05.1N Fl(2) 12s 40/140 25 Mm
105-35/8E
F1830.55 Tg Le lom 02-49.6N Fl(2) 10s 5/40 18 Mm (0.3+0.6)
105-43.8E (0.3+6.4)
F1828 Pulau Domar 02-49.5N Fl 3s 10/87 22 Mm (1+2)
105-22.6E
F1822 P. Mungging 01-21.6N Fl 3s 8/24 15 Mm (0.2+2.7)
104-17.5E
F1693 Raffles 01-09.6N Fl(3) 20s 29/32 20 Mm Ra Ref
Lighthouse 103-44.5E Racon(O)
F1691.8 N. Nipa Ra Ref 01-10.2N Q 1s 12 11 Mm
103.39.7E
F1669 Mudah Selatan 01-25.1N Fl(3) 15s 26 15 Mm
103-11.2E
F1669.1 Panjah Selatan 01-23.4N Fl 5s 26 15 Mm
103-07.9E

37
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
F1652.5 Buk Segenting 01-04.7N Fl(4) 30s 14/86 23 Mm
102-43.4E
F1300 Rondo 06-04.5N Fl(3) 20s 40/190 24 Mm
095-06.9E
F0836 Dondra head 05-55.2N Fl 5s 49/47 28 Mm Obscured
080-35.6E by
Nilliwal
Pt. Rad
Beacon
E6150 High Light 12-39.2N Fl(4) 25/85 24 Mm (0.2+2.1)
Mayyun 043-25.8E 152 (0.2+2.1)
(0.2+2.1)
(0.2+7.9)
E6152 Balfe Pt. 12-39.3N Fl 4s 8/13 11 Mm
043-23.2E
E6141 Jabal Zubair 15-00.8N Fl 10s 14/150 12 Mm
042-09/8E
E6140 Jebel At Tair 15-32.2.N Fl 5s 20/160 17 Mm (0.2+4.8)
041-49.4E
E6078 Hindi Ghindir 19-22.9N Fl (2) 20 27 10 Mm (0.8+1)
037-54.9E s (0.8+17)
E6059 SS Umbria 19-5.3N Fl(3) 15s 7/7 6 Mm (0.5+2.5)
036-9.5E (0.5+2.5)
(0.5+8.5)
E6059.4 Port Sudan 19-35.3N Fl(2) 10s 22/19 10 Mm (0.5+1)
037-14.92 (0.5+8)

Monitorizarea rutei se face în funcție de zona în care se află nava la momentul


respectiv. În zonele costiere se utilizează cu preponderență radarul, ce poate oferi informații
clare și rapide în orice condiții de vizibilitate, pe timp de zi sau pe timp de noapte.
Când se navigă la mare largă, radarul se dovedește a fi inutil, iar pentru monitorizare
se folsoește GPS-ul, care la momentul actual oferă informații foarte precise cu privire la
poziția sau viteza navei. În zilele noastre, navigația costieră și cea astronomică, ocupă un loc
cât mai îndepărtat în metodele de determinare a poziției navei. Totuși ele sunt folosite în
determinarea corecțiilor echipamentelor de bord, cum ar fi compasul magnetic și
girocopmasul.
În tabelul următor sunt enumerate mijloacele de navigație folosite în monitorizarea
voiajului (Tabel 2.3.), în funcție de zonele în care s-a aflat nava:

Tabel 2.3. Mijloacele de navigație folosite în monitorizarea voiajului.


Mijloace de navigație

38
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
Zona de navigație Principale Secundare Terțiare
Plecare de la Navigație Radar GPS Navigație costieră
terminalul Koje
Marea Chinei de GPS Navigație Radar Navigație astronomică
Sud
Strâmtoarea Taiwan Navigație Radar GPS Navigație costieră
Strâmtoarea Navigație Radar GPS Navigație costieră
Singapore
Strâmtoarea Navigație Radar GPS Navigație costieră
Malacca
Marea Andaman GPS Navigație Radar Navigație astronomică
Marea Laccadive GPS Navigație Radar Navigație astronomică
Marea Arabiei GPS Navigație Radar Navigație astronomică
Golful Aden Navigație Radar GPS Navigație costieră
Marea Roșie GPS Navigație Radar Navigație astronomică
Apropiere de Port Navigație Radar GPS Navigație costieră
Sudan

Ruta de navigație este alcătuită din mai multe puncte de schimbare de drum și/sau de
viteză. Între aceste puncte, nava se deplasează pe un drum constant și cu o viteză constantă,
parametrii ce trebuie monitorizați cu atenție de către ofițerul de cart. Pentru o precizie cât mai
mare în determinarea momentului când nava se va afla într-un asemenea punct, unde va trebui
să își schimbe cursul, viteza sau ambele, sunt utilizate liniile de poziție față de faruruile
vizibile pe ruta de navigație.
Determinarea poziției navei cu ajutorul unui far folosind metoda relevment-distanță
cuprinde două situații diferite:
a. Atunci când avem nevoie să cunoaștem momentul în care nava se va afla la un
anumit relevment față de far și la o anumită distanță;
b. Atunci când avem nevoie să verificăm poziția navei utilizând relevmentul în care
este vizat farul și distanța până la acesta.
În cazul de față, pentru a cunoaște momentul în care nava trebuie să își schimbe
cursul, a fost întocmită o listă ce cuprinde numărul internațional al farului, numele farului,
relevmentul adevărat și distanța până la acesta. Tabelul se regăsește ân cadrul Anexei nr. 2.

Concluzii

39
Proiectarea voiajului unei nave LPG pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea de Sud) – Port Sudan (Sudan).
Analiza furtunilor tropicale în bazinul Oceanului Indian de Nord cu implicații asupra rutei recomandate/
CAPITOLUL II Planificarea voiajului navei pe ruta Koje Maritime Terminal (Coreea)
Port Sudan (Sudan)
Alegerea rutei pentru acest voiajl s-a fcăut ținând seama de: existența unor drumuri
recomandate și obligativitatea înscrierii pe schemele de separare a traficului, trecerea prin
strâmtorile Taiwan, Singapore, Malacca și Bab El-Mendeb, posibilitatea apariției unor furtuni
sau chiar depresiunilor tropicale pe timpul traversadei Oceanului Indian de Nord, precum și
de identificarea zonelor unde există o concentrare a traficului martim și asigurarea unui spațiu
suficient pentru manevra de evitare.
Distanța de parcurs este de 6830 Mm, durata voiajului fiind de 23 de zile de pe 18
septembrie până pe 10 octombrie 2015. Viteza media cu care se va executa marșul este de 12
Nd, principalele zone traversate fiind: Marea Japoniei, Marea Chinei de Est, Strâmtoarea
Taiwan, Marea Chinei de Sud, Strâmtoarea Singapore, Strâmtoarea Malacca, Marea
Adamana, Oceanul Indian de Nord, Marea Arabiei, Golful Aden, Strâmtoarea Bab El-Mendeb
și Marea Roșie.

40