PLAN SECTORIAL ADER 2020

Proiect ADER 5.2.1./Contract 5.2.1./2011

Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la

impactul dăunător al organismelor concurente şi antagonice
 Managementul Biodiversitatea
fermei viticole înconjurătoare

(direcţia de producţie, soiuri, etc.) (pădure, gard viu, etc.)

Biodiversitatea
Biodiversitatea
planificată
asociată
(sistem de întreţinere a solului prin
înierbare, coridoare verzi, etc) (prădători, paraziţi, etc.)

Ecosistem funcţional

(ex. controlul dăunătorilor)

Director de proiect:
Dr.ing. Tomoiagă Liliana Lucia
Date de contact (Tel.,e-mail):
0258-711623; scvblaj@cristalsoft.ro P1:
ICDVV Valea
Călugărească

P5: P2:
INCDBH SCDVV
ŞTEFĂNEŞTI BUJORU
Coordonator:
SCDVV BLAJ

P4:
P3:
SCDVV
SCDVV IAŞI
MURFATLAR
 OBIECTIVELE PROIECTULUI ADER 5.2.1.

Obiectivul general: Perfecţionarea managementului resurselor ecosistemelor

viticole în vederea conservării biodiversităţii şi a gradului de sustenabilitate
economică a sistemelor de exploatare în conformitate cu conceptul de agricultură
durabilă.
Obiective specifice:
1. Evaluarea vulnerabilităţii ecosistemului viticol la impactul diminuator al organismelor vii
parazite, concurente şi/sau antagonice; modalităţi îmbunătăţite de diminuare a impactului
economico-productiv al acestora;

2. Determinarea patogenităţii şi agresivităţii principalilor patogeni şi dăunători ai viţei de vie,

în vederea elaborării şi implementării unor metode raţionale de limitare a impactului dăunător
al organismelor concurente şi antagonice asupra ecosistemului viticol;

3. Dezvoltarea şi implementarea unor soluţii viabile de conservare şi de exploatare

durabilă a resurselor naturale şi biodiversivităţii din ecosistemelor viticole, adaptate condiţiilor
agro-eco-climatice regionale specifice;

4. Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă la eficientizarea

fermelor viticole prin utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale;
Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţie
concomitent cu cerinţele de conservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul
de agricultură durabilă.
 Proiect ADER 5.2.1./ Faza IV (11.11.2013 - 30.10.2014)

Obiectivul fazei: Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii care să conducă

la eficientizarea fermelor viticole prin utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi a
resurselor naturale; Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectării
tehnologiilor de producţie concomitent cu cerinţele de conservare a mediului
înconjurător, în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă .
 4.1. Utilizarea optimă a inputurilor tehnologice şi a
resurselor naturale; stabilirea tipului de tratamente cu
pesticide noi acceptate pe piaţa UE din cadrul
tehnologiei optime „zonale” de combatere
organismelor antagonice şi concurente; înfiinţarea
loturilor demonstrative în vederea trecerii la faza de
Activităţi preconizate: extensie

 4.2.Elaborarea şi implementarea managementului

integrat de protecţie în conformitate cu normele
europene, care să conducă la eficientizarea fermelor
viticolele; Diseminarea şi prezentarea rezultatelor.
 Proiect ADER 5.2.1./ Faza IV (11.11.2013 - 30.10.2014))

Observaţii şi determinări propuse pentru realizarea obiectivului

Activitatea 4.1. Activitatea 4.2.

 Utilizarea optima a input-urilor şi  Elaborarea de secvenţe tehnologice şi

maximixarea factorilor naturali de control;
 Stabilirea tipului de tratamente cu
pesticide noi acceptate pe piaţa UE;
 Stabilirea tehnologiei oprime zonale de
gestionare durabila a ecosistemului viticol,
implementarea Infrastructurii Verzi: coridoare
verzi, garduri vii, culturi intercalate melifere;
 Stabilirea tehnologiei oprime zonale de
gestionare a terenurilor: înierbarea solului,
utilizarea composturilor şi fertilizarea
organică;
 Înfiinţarea loturilor demonstrative în
vederea trecerii la faza de extensie;
Diseminarea rezultatelor.
tehnologii care să conducă la eficientizarea
fermelor viticole prin utilizarea optimă a
input-urilor tehnologice şi a resurselor
naturale, în conformitate cu conceptul de
agricultură durabilă.
 Înfiinţarea loturilor demonstrative in
vederea trecerii la faza de extensie
 Implementarea şi diseminarea rezultatelor
de cercetare prin: transfer de cunoştinţe şi
acţiuni de informare, simpozioane ştiinţifice;
workshop-uri; loturi demonstrative cu soluţiile
proiectului, cursuri pentru fermieri, specialişti
şi studenţi, articole şi reportaje în mass-
media.
 Elaborarea de secvenţe
Economicitatea, rezultată tehnologice şi tehnologii care să
Creşterea stabilităţii şi productivităţii
din folosirea raţională a conducă la eficientizarea fermelor
prin dezvoltarea şi implementarea unor
resurselor ecologice şi viticole prin utilizarea optimă a
metode îmbunătăţite de maximizare a
economice, conservarea inputurilor şi a resurselor naturale,
factorilor naturali de control al bolilor
habitatului împotriva poluării. contribuind totodată şi la
şi dăunătorilor viţei de vie.
reducerea impactului asupra
mediului înconjurător.

Reducerea costurilor
activităţilor de protecţia Identificarea soiurilor cu
plantelor, creşterea eficienţei potenţial de producţie
inputurilor cu 10-15%, Rezultate preconizate ridicat, rezistenţă/toleranţă
reducerea cheltuielilor pe tona pentru atingerea la factorii biotici şi abiotici şi
de produs cu 5-10%,creşterea obiectivului fazei IV: cu un grad sporit de
productivităţii muncii cu 20- adaptabilitate, asigurând în
25%. acest mod stabilitatea
producţiilor.

Creşterea nivelului şi calităţii producţiilor Conservarea biodiversităţii faunei

viticole prin îmbunătăţirea sistemelor de utile din ecosistemelor viticole,
producţie, în acord cu conceptul de dezvoltare creşterea raportului organisme utile
durabila; realizarea unei viticulturi, sustenabile /organisme patogene, şi restabilirea
şi competitive pe cale naturală a echilibrului
biocenotic
 Activităţi efectuate / rezultate obţinute faţă de Planul de realizare propus

au constat în:

Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi ale

biodiversităţii, promovarea mijloacelor preventive şi a celor biologice,
identificarea de noi substanţe active fungicide şi entomotoxice cu
eficacitate ridicată şi impact redus asupra biodiversităţii si entomofaunei
utile în plantaţiile viticole studiate

 Consolidarea habitatul natural favorabil genofondului de specii utile prin utilizarea optimă a
inputurilor şi maximizarea factorilor naturali de control;

 Implementarea Infrastructurii Verzi - Zone multifuncţionale de protecţie;

 Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii solurilor, prin promovarea metodelor inovatoare

tradiţionale de gestionare a terenurilor;

 Elaborarea de secvenţe tehnologice şi tehnologii curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea

biodiversităţii şi utilizarea optimă a inputurilor şi a resurselor naturale,

 Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor reducerea

cheltuielilor pe tona de produs creşterea productivităţii muncii,

 Implementarea şi diseminarea rezultatelor de cercetare.

 MATERIAL ŞI METODĂ

Observaţiile şi determinările în anul viticol 2014 s-au efectuat în fenofazele notate după codul Lancashire
şi conform Planului de realizare a monitorizării biodiversităţii
Prezenţa dăunătorilor şi a entomofaunei utile a fost pusă în evidenţă cu ajutorul capcanelor galbene atra
ceras (33x15) de provenienţă românească. Periodic, de pe capcanele adezive încărcate cu insecte au fost
analizate pentru identificarea speciilor dăunătoare, precum şi a entomofaunei utile.

În câmp

Identificarea entomofaunei
în laborator
Capcană galbenă adezivă Capcană feromonală AtraBot

Brâie capcană din pâslă Capcană de sol tip Barber

 Perioadele de realizare a monitorizării biodiversităţii faunei utile şi
dăunătoare a vitei de vie

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai. Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Ciuperci patogene
Viroze şi bacterioze
Fotoplasmoze
Insecte vectori
Molii
Cicade
Acarieni şi acarofagi

Legendă: Perioada favorabilă Perioada optimă

În condiţiile anului 2014 prin obiectivele fazei de execuţie, cercetările au urmărit:

a) Efectul practicilor culturale asupra biodiversităţii solului:

V1 - înierbarea permanentă şi temporară;

V2 - îngrăşăminte verzi: borceag, trifoi roşu;

V3 – compost.

Recoltare probe sol

Compost nematurat din tescovină

 b) Efectul practicilor de înverzire asupra biodiversităţii ecosistemului viticol:

V1 – Sistem organic: infrastructura verde, fâşii cu plante melifere, zone tampon în

interiorul plantaţiei viticole formate din ierburi aromatice şi flori sălbatice; Introducerea de garduri
vii (70 km stabilită în total), pomii şi arbuşti, zone noncultivate (marginile de drum, canalele de
drenaj, zonele umede, pajiştile şi fâneţele, păşunile, lacurilor, vâlcelele şi crângurile).
Benzi înierbate cu Phacelia

V2- Sistem non-organic convenţional: ogor negru, tehnologii intensive de combatere a

bolilor şi dăunătorilor, întreţinerea plantaţiilor mecanizate în proporţie de 70%.
Benzi înierbate cu Ranunculus
Evoluţia agenţilor patogeni în plantaţii viticole controlate în sistem
convenţional (ogor negru), în anul 2014
Evoluţia entomofaunei dăunătoare în plantaţii viticole controlate în sistem
convenţional (ogor negru) şi ecologic (înierbat), în anul 2014
 în combaterea Agenţilor patogeni
Eficacitatea unor PPP (mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)
(produse de protecţia plantelor)

Produse pe bază de
preparate minerale şi chimice

Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite

Biopreparate pe bază
de extracte vegetale
în combaterea
manei la viţa de vie
 în combaterea Entomofaunei dăunătoare
Eficacitatea unor PPP (acarieni, afide, molii, etc.)
(produse de protecţia plantelor)
Biopreparate pe baza de bacterii sporogene
(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor

Produselor fortifiante obţinute

din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor
dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
Densitatea numerică a acarienilor pe frunze înainte şi după colonizarea artificială
cu Typhlodromi, în condiţiile anului 2014

30 Înainte de colonizare
În sistem ogor negru
După colonizare
25
Densitate numerică

20

15

10

0
30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep

12 Înainte de colozare
În sistem înierbat După colonizare
10
Densitatenumerică

0
30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep
Efectul sistemului de cultură asupra biodiversităţii ecosistemului viticol

+ Sistemul de întreţinere a solului

înierbare anuală sau permanentă (naturală sau semănată)
Benzi înierbate cu flora spontană
Benzi înierbate cu Phacelia Benzi înierbate cu Ranunculus

+ Covor vegetal din: îngrăşăminte verzi şi / sau

Facelia
plante melifere

Trifoi alb Fenicul Salvia

Muştarul galben

=> Creştera numărului de prădători (entomofaună utilă)

 Efectul practicilor de întreţinere a solului asupra dinamicii biodiversităţii
entomofaunei utile şi dăunătoare, în anul 2014
70 Faună dăunătoare capturată pe
Conventional Ogor negru Înierbat
capcanele feromonale (molii, cicade)
60

50
Densitate numerică

40

30

20

10

0
30.mai 13.iun 27.iun 11.iul 25.iul 09.aug 28.aug 15.sep

20 Faună utilă capturată pe capcane

optice (Chryisopidae, Anthocoridae,
18
Forficulidae, etc.)
16
Densitate numerică

14

12

10

8 V3 Biologic înierbat

V2 Ecologic ogor negru

6
30-May 13-Jun V1 conventional
27-Jun 11-Jul 25-Jul 09-Aug 28-Aug
15-Sep
A. Conservarea şi gestionarea biodiversităţii
existente

 Protejarea şi conservarea arborilor nativi din şi în jurul

parcelelor cu viţă de vie;
 Protejarea şi conservarea surselor de apă existente (lacuri,
heleştee, râuri, etc.);
 Conservarea speciilor de plante din habitat şi/sau a
pădurilor de la periferia plantaţiilor viticole;
 Protecţia habitatului riveran (inclusiv arbori) de-a lungul
râurilor;
Menţinerea şi/sau cosirea florei spontane utilizate ca şi
sistem înierbat între rândurile de viţă de vie;
Protejarea faunei.

B. Consolidarea biodiversităţii (planificată)

 Plantarea de arbori în plantaţiile viticole şi în jurul acestora;

 Plantare de vegetaţie (coridoare verzi, “insule cu flori” ,
plante melifere, diverse culturi utilizate ca îngrăşăminte verzi);
 Utilizarea de compost sau alte amendamente pentru
sporirea biodiversităţii solului;
 Utilizarea de practici pentru atragerea păsărilor ( căsuţe
pentru păsări) şi a faunei sălbatice
 Integrarea animalelor domestice (oi, capre, găini) în
controlul buruienilor sau pentru gestionarea culturilor utilizate
ca îngrăşăminte verzi.
Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul
Fetească Regală în sistem convenţional în perioada 2012-2014
Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul
Fetească Regală în sistem neconvenţional în perioada 2012-2014
 CONCLUZII
 Tehnologiile viticole au influentat in mod decisiv biodiversitatea ecosistemelor viticole in
mod special diversitatea microorganismelor apartinand fungilor patogeni: Putregaiul negru
(Guignardia bidweli); Eutipoza (Eutipa lata), Excorioza (Phomopsis viticola); Esca,(Stereum
hirsutum, Phellinus ignarius, Phaeocremonium aleophilum, Phaeoacremoniu
chlamydosporum, Phellinus punctatus, Phellinus viticola)

 In perioada de derulare a proiectului, 2011-2014, principalele specii de dăunători semnalate

în plantaţiile viticole zonale studiate au fost: Acarienii: Păianjenul ruginii al viţei de vie
(Calepitrimerus vitis), Păianjenul roşu (Panonychus ulmi), Păianjenul tetranychid (Tetranychus
urticae), Păianjenul eriofid (Eriophyes vitis); Moliile viţei de vie Endemisul (Lobesia botrana),
Cochilisul (Eupoecilia ambiguella)

În perioada de derulare a proiectului, 2011-2014, cele mai importante specii zoofage utile
semnalate in plantatiile viticole zonale studiate aparţin la ordinului Acari, Neuroptera,
Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Dermaptera.

Promovarea noilor metode si mijloace de prevenire si combatere biologica contribuie la

utilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali de
control a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie si reducerea costurilor activităţilor de protecţia
plantelor.

Aplicarea metodei biologice de colonizare artificiala cu pradatori Typhlodromi, contribuie la

refacerea echilibrului biologic prădător/dăunător.
 CONCLUZII

Promovarea a unui ansamblu de masuri şi metodele preventive agrotehnice-culturale

respectiv: tăierile de rodire, operaţiile în verde, legatul şi dirijatul lăstarilor, plivitul lăstarilor
sterili, desfrunzitul parţial, asigura limitarea sursei de inocul, reducerea emisiei masive de
spori şi diminuarea riscului de contaminare, menţinerea echilibrului vegetativ-productiv si
evitarea situaţiilor de stress.
 In baza testului de eficacitate bio-produse testate au inregistrat urmatoarele valori:
Bentonita E% =93%; Fosfatul de potasiu E % = 93%; Piretrinele E %= 94,4; Biofungus E%
=88; Thuringin E% = 97; Canelys E %= 95; Flama E% =96; Maceratul de urzica E% 92%.

Promovarea noilor metode si mijloace de prevenire si combatere biologica contribuie la

utilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali de
control a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie si reducerea costurilor activităţilor de protecţia
plantelor.

Promovarea în practică a noilor creatii biologice cu potenţial de producţie ridicat,

rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu grad sporit de adaptabilitate, :Selena,
Blasius, Brumăriu, Radames, Columna, constituie o solutie viabila de conservare şi
exploatare durabilă a resurselor naturale si biodiversităţii, asigurand in acelasi timp
stabilitatea producţiilor, reducerea numarului de tratamente si a consumului de energie.