04 11 03 26curs 5

Ecologia peisajului
Curs An II sem II
Specializarea: Geografia mediului
1 ora curs / 1 ora lucrări practice,
forma de examinare – Colocviu
Prof. univ.dr. Ileana Pătru - Stupariu
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

Departamentul de Geografie Regională şi Mediu
An univ. 2012 -2013
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
1. Scara în cartografie /Scara în ecologia peisajului

2. Cum analizăm și studiem peisajul în funcție de scara temporală?
2. Cum măsurăm, cuantificăm elementele peisajului?
BAZA DE LUCRU:
I. Hărțile (istorice, planuri topografice, hărți topografice)
II. Ortofotoplanuri/Aerofotograme
III. Imagini satelitare
IV. Teren (releveu peisagistic)

Scara în cartografie : reprezentare grafică convențională a

suprafeței terestre realizată la diferite scări.
Scări mici (1:20000, 1:25000, 1: 50000,

1:100000,1:200000, 1:500000,1:1000000) redau
generalizat detalii planimetrice prin diferite semne
convenționale (se folosește proiecția cartografică)
Scări mari ( 1: 2000,1:5000, 1:10.000) au o acuratețe mai

mare privind forma geometrică a elementelor de
planimetrie.
Scara în ecologia peisajului (Farina, 2006):

- Scara este un concept funcțional
- Scara unește trăsături spațiale, distribuția

vegetației, comportamentul animalelor și
serviciile ecosistemelor
- Corelarea dintre elementele abiotice, biotice și

umane
I Hărțile. Hărțile istorice (Popescu –Spineni, 1978)
1.Prima Hartă numită și Harta Tării Românești (sec. XVIII, 1700)
realizată de Stolnicul C. Cantacuzino (scara 1: 278.000), a fost publicată la
Padova.
Cuprinde regiuni din: Dobrogea, Moldova,Transilvania, Banat.
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

- relieful (relieful montan apare sub formă de movile hașurate);
- râurile importante, sate, orașe, mânăstiri;
- păduri ;
- drumuri principale (de ex. drumul sării).
Limitări în utilizare : scara, acuratețea.
Păduri
Relief
Așezări
2. 1783 Harta lui C.M.

Roth, prezintă Muntenia, Pădure
cunoscută și sub numele
de ,,Carte speciale de la
Principaute de Valaquie,,.
Elemente peisagistice ce
pot fi identificate:
asemănătoare cu harta
Stolnicului Cantacuzino.
Limitări în utilizare :
- Acuratețe
- Denumiri clare ale
localităților Scanată din arhiva Academiei Române ( Huzui, 2011)
3 . Harta militară austriacă (Harta generalului Specht

1790-1791), scara 1:57.600.
Reprezintă baza de lucru pentru hărțile din sec. al XIX-lea
Elemente peisagistice ce pot fi identificate: este prima

hartă ce prezintă:
- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;
- o completă rețea de drumuri;
- disponibilă doar pentru Muntenia și Oltenia
Limitări în utilizare:
atenție la georeferențiere
Câmpina
4. Harta celor ,,cinci ţinuturi moldoveneşti” sau Hora von

Otzellowitz (căpitan austriac) 1788-1790, scara 1 : 28
800.
După același model a lucrat și colonelul Specht (1790-
1791, Popescu –Spineni, 1978)
- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;

- o completă rețea de drumuri;
- disponibilă doar pentru Moldova
atenție la georeferențiereIntroducere in Ecologia
Scanată din arhiva Academiei Române ( Teleucă, 2013)

5. Harta Rusă (1835 anul gravării) sau Harta teatrului de

razboi (turco-rus) în Europa, 1828-1829 scara 1:420.000.

-așezările rurale sunt reprezentate prin cătune (până la 50 de
gospodarii);
-sate ( peste 50 gospodarii);
-rețeaua de drumuri este mai bine reprezenată
-apare simbolul Poștei pe drunurile importante, de exemplu la
Sinaia, Valea Prahovei era marcat drumul de poștă.
claritate,descifrarea
6. Harta Tării Românești / Harta Szatmary (Charta României

Meridionale, 1846-1857), scara 1: 57.600
Mai este cunoscută și sub numele de Harta lui Cuza.
- este prima hartă veche care conține legenda;

- sunt reprezentate așezările, modul de utilizare al terenurilor,
repartiția suprafețelor împădurite, drumuri.
Limitări în utilizare: atenție de georeferențiere
Harta Țării Românești reprodusă de Szatmary (Charta Romaniei Meridionale, 1857-1846)
7. Harta Austriacă (Franzisco – Josephinische

Landesaufnahme)
grupează un set de hărti (planuri topografice scara 1:200.000)
realizate în mai multe etape 1806-1869-1914.

-drumuri,
-rețea hidrografică,
-păduri,
-diferențieri la nivelul reliefului.
Avantaje: descarcare http://earth.unibuc.ro
Jiu
8. Planul director de tragere scara 1:20.000, (1923).

Elemente peisagistice: conține elemente de detaliu
Pot fi descarcate de pe http://earth.unibuc.ro
9. Harta topografică 1:100.000 din 1970.

sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri, retea hidrografica,
paduri, utilizarea terenurilor, s.a.
10. Harta topografică la diferite scări 1:25.000, 1:50.000 1:

100.000 în 1983-1989.
Elemente peisagistice: sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri,
retea hidrografica, păduri, utilizarea terenurilor, s.a.
11. Plan topografic 1:5000, 1950-1953. Prezintă grad mare de
detaliu
1983, 1:25.000
Introducere in Ecologia Plan topografic 1:5000

Categorii generale
Hărti tematice:
1. Harta silvică a României 1868;
2.Harta Pădurilor pe categorie de proprietari, întocmită de Serviciul

Silvic al Statului in anul 1900;
3.Hărtile din Atlasul Național sc. 1: 1.000.000
4.Harta peisajului sc. 1:1.000.000 Atlasul National
5.Harta regiunilor ecologice (P Gâștescu, A. Vadineanu et al.).

6. Amenajamente silvice http://www.mmediu.ro/paduri/paduri.htm
HARTA
SCHIMBĂRILOR
(T1-T2)
T1 – T2
II. Ortoftoplanuri/Aerofotograme
Valea Prahovei, Breaza, 1:5000,

ANCPI Introducere in Ecologia
III. Imaginile satelitare

Integrarea imaginilor satelitare în studiile peisagistice, îndeosebi
în cazul peisajelor complexe, permite realizarea unei baze de date
geospaţiale detaliate (Manuel, 2010).
Evaluarea cartografică a peisajului este limitată de inconsistenţa proiecţiei şi a

scării hărţilor care reprezintă ani diferiţi, prezenţa unor erori de
cartografiere,variaţia mare a intervalelor pentru care există materiale cartografice
(Pătru-Stupariu et al., 2011).
Astfel, este necesară completarea bazelor de date geospaţiale cu

imagini satelitare care prezintă o acurateţe ridicată şi o repetitivitate a
captării imaginilor pentru ultimii ani (Huzui et al. 2012)
Landsat 30 m
Imagini satelitare
SPOT 20m
IKONOS 70cm
Sursa: Laborator Paris 12,

Abdellaoui Abdelkader
IV. Teren (Releveu peisagistic) , http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html

De-a lungul timpului, pentru analizarea și evaluarea peisajelor, au fost elaborate diferite
metode cantitative, bazate pe grile de evaluare, al căror scop a fost de a elimina
subiectivismul și de a avea posibilitatea comparării diverselor areale peisagistice.
(Pătru-Stupariu, 2011, 2012)
Aplicarea unor astfel de grile permite ierarhizarea arealelor, stabilindu-se astfel vocația
(turistică, agricolă, ecologică) a fiecăruia. Nu în ultimul rând, rezultatele însumate
din aceste modele cantitative sunt folosite în reabilitarea peisagistică a unor spații
precum și în domenii adiacente (amenajarea teritoriului, agronomie, ecologie,
geografie ambientală, arhitectură, etc.).
Pentru cuantificarea caracteristicilor peisajului fiecare atribut (fizic, estetic și

psihologic) este punctat în teren pe baza unei fișe de releveu peisagistic. Mai precis,
sunt evaluați un număr de 15 parametri: relief, resurse de apă, vegetație, faună,
zăpadă, utilizarea terenului, vizibilitate, sunete, mirosuri, resurse culturale, elemente
care alterează peisajul (atribute fizice), formăculoare (atribute estetice), unitate,
expresie (atribute psihologice). Fiecărui parametru îi sunt asociate mai multe
variabile.
Subiecte:
1. Prezentați pe scurt trei exemple de hărți istorice în care să
descrieți: scara, acuratețe, legenda
2. Delimitați pe hartă cel puțin trei elemente peisagistice
3. Redați două argumente privind utilizarea imaginilor

satelitare
4.Cum putem cuantifica peisajul în teren ( instrument de

lucru)

Limbă

04 11 03 26curs 5

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

04 11 03 26curs 5

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Ecologia peisajului

Prof. univ.dr. Ileana Pătru - Stupariu

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie

1. Scara în cartografie /Scara în ecologia peisajului

I. Hărțile (istorice, planuri topografice, hărți topografice)

III. Imagini satelitare

IV. Teren (releveu peisagistic)

Scara în cartografie : reprezentare grafică convențională a

Scări mici (1:20000, 1:25000, 1: 50000,

Scări mari ( 1: 2000,1:5000, 1:10.000) au o acuratețe mai

Scara în ecologia peisajului (Farina, 2006):

- Scara unește trăsături spațiale, distribuția

- Corelarea dintre elementele abiotice, biotice și

Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

Limitări în utilizare : scara, acuratețea.

2. 1783 Harta lui C.M.

3 . Harta militară austriacă (Harta generalului Specht

Elemente peisagistice ce pot fi identificate: este prima

4. Harta celor ,,cinci ţinuturi moldoveneşti” sau Hora von

- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;

Scanată din arhiva Academiei Române ( Teleucă, 2013)

5. Harta Rusă (1835 anul gravării) sau Harta teatrului de

Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

6. Harta Tării Românești / Harta Szatmary (Charta României

Mai este cunoscută și sub numele de Harta lui Cuza.

Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

- este prima hartă veche care conține legenda;

Limitări în utilizare: atenție de georeferențiere

Harta Țării Românești reprodusă de Szatmary (Charta Romaniei Meridionale, 1857-1846)

7. Harta Austriacă (Franzisco – Josephinische

Elemente peisagistice ce pot fi identificate:

Avantaje: descarcare http://earth.unibuc.ro

8. Planul director de tragere scara 1:20.000, (1923).

Pot fi descarcate de pe http://earth.unibuc.ro

9. Harta topografică 1:100.000 din 1970.

10. Harta topografică la diferite scări 1:25.000, 1:50.000 1:

Introducere in Ecologia Plan topografic 1:5000

2.Harta Pădurilor pe categorie de proprietari, întocmită de Serviciul

3.Hărtile din Atlasul Național sc. 1: 1.000.000

4.Harta peisajului sc. 1:1.000.000 Atlasul National

5.Harta regiunilor ecologice (P Gâștescu, A. Vadineanu et al.).

Valea Prahovei, Breaza, 1:5000,

III. Imaginile satelitare

Evaluarea cartografică a peisajului este limitată de inconsistenţa proiecţiei şi a

Astfel, este necesară completarea bazelor de date geospaţiale cu

Sursa: Laborator Paris 12,

IV. Teren (Releveu peisagistic) , http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html

Pentru cuantificarea caracteristicilor peisajului fiecare atribut (fizic, estetic și

2. Delimitați pe hartă cel puțin trei elemente peisagistice

3. Redați două argumente privind utilizarea imaginilor

4.Cum putem cuantifica peisajul în teren ( instrument de

S-ar putea să vă placă și