Sunteți pe pagina 1din 17

Modelul Big Five al personalităţii: abordări teoretice şi modelarea

empirică a unui chestionar standardizat.

Pentru citare: Macarie A. Constantin T., Orzan A., Constantin L. Fodorea A. (2008) - Modelul Big Five
al personalităţii; abordări teoretice şi modelarea empirică a unui chestionar standardizat., în Revista
„Psihologia Resurselor Umane”, vol 6, nr. 2/ 2008,(pp. 62 – 74).

Alexandra Macarie, Ticu Constantin, Alina


Orzan, Loredana Constantin, Anca Fodorea
Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, IAŞI
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Str. Toma Cozma, nr. 3, Iaşi, cod 700554
Rezumat
Studiul a avut ca obiectiv construirea unui chestionar standardizat autohton de evaluare a
personalităţii, după modelul Big Five, chestionar aplicabil în context organizaţional fiind
rezistent la tendinţa de faţadă specifică situaţiilor de selecţie de personal. Conceptele utilizate în
fundamentarea teoretică şi în construcţia acestei probe au fost cele subsumate modelului Big Five
de evaluare a personalităţii. Metodele utilizate au fost cele specifice construcţiei şi validării
primare a unei astfel de probe: cele de definire şi descriere a dimensiunilor cheie, de modelare a
itemilor, de verificare a validităţii de conţinut (proba experţilor) etc. Chestionarul rezultat a fost
aplicat pe un lot de 524 de subiecţi din cadrul populaţiei generale. Rezultatele obţinute confirmă
identificarea a 5 factori de personalitate, definiţi de autori ca sociabilitate, neîncredere,
persistenţă, altruism şi deschidere, factori corespondenţi ai celor cinci descrişi în literatura de
specialitate. Sunt analizate relaţiile celor cinci factori cu variabile semnificative ale personalităţii
puse în evidenţă de alte probe psihologice aplicate în paralel pe acelaşi lot (introversiune –
extroversiune, stabilitate emoţională – nevrozism, originalitate, eficienţă, conformism etc.). Sunt
descrise şi diferenţele obţinute în scorurile pentru cei cinci factori în funcţie de variabilele vârstă,
sex, studii şi nivel de venituri.
Cuvinte cheie: evaluarea personalităţii, modelul Big Five, validitate de conţinut,
validitate concurentă.

Abstract
The aim of the present study was designing a local standardized questionnaire for
evaluating traits of personality, following the Big Five model. The questionnaire was built for
applying in organizations and to resist social desirability. The theoretical background used in the
construction of the questionnaire were part of the Big Five model for personality evaluation. The
methods used in this study were specific to the construction and primary validation of a
questionnaire: defining the factors, designing the items, verifying the content validity (expert
testing). The constructed questionnaire was completed by 524 subjects from the general
population. The results confirm the existence of five personality factors, as defined by the
authors: sociability, incertitude, persistance, altruism and openness. These factors correspond to
the 5 factors described in speciality literature. The study also analyzed the relations the five
factors have with significant traits of personality measured by other psychological questionnaires
which were applied along with our questionnaire (introversion - extraversion, emotional stability
- neuroticism, originality, efficiency, conformism). We also described the differences between the
scores for the five factors depending on age, gender, studies and income.

1
1. Concepte şi istoric

Personalitate şi trăsături de personalitate

Teoriile privind trăsăturile personalităţii au influenţat poate cel mai mult evoluţia
instrumentelor de evaluare psihologică (Minulescu, M.,1996). Acest tip de teorii au la
bază afirmaţia fundamentală că personalitatea poate fi definită ca o structură de trăsături,
de moduri caracteristice de comportament, cunoaştere, reacţie şi simţire. (Minulescu,
1996). Conform opiniei lui Allport (1991), o trăsătură de personalitate apare prin
repetarea anumitor comportamente în acord cu o motivaţie internă, comportamente care
sunt valorizate, prin ele însele (motivaţie intrinsecă) sau prin beneficiile pe care la aduc
subiectului (motivaţie extrinsecă). Acesta permite structurarea unor preferinţe, a unor
tendinţe constante de raportare la situaţii, idei, oameni şi de a reacţiona în raport cu
acestea. Aceste preferinţe, tendinţe, înclinaţii, capătă, în timp, o anumită stabilitate,
devenind definitorii pentru individ.
O trăsătură de personalitate poate fi înţeleasă ca fiind „orice pattern de
comportament (înlănţuiri de reacţii), obişnuit şi de durată, care apare într-o varietate de
situaţii în care este pus individul” (Dictionary of Psychology, 1985) Aceasta face ca
identificarea trăsăturilor de personalitate să se poată realiza cu ajutorul
chestionarelor/inventarelor de personalitate, instrumente realizate prin compararea datelor
obţinute pe eşantioane foarte mari de persoane şi "izolarea" prin mijloace statistice a
caracteristicilor comune, a modurilor tipice de a reacţiona. Un individ poate fi descris în
termeni de trăsături de personalitate prin compararea rezultatelor înregistrate de el la o
anumită probă psihologică cu mediile rezultatelor obţinute la aceeaşi probă de eşantionul
general din care el face parte. Astfel, el poate apărea mai supus sau mai dominant decât
ceilalţi, mai activ sau mai pasiv, mai introvertit sau mai extravertit decât majoritatea
subiecţilor din aceeaşi populaţie. Nu trebuie să uităm faptul că dimensiunile „măsurate”
de instrumentele psihologice (trăsăturile de personalitate), sunt nişte “constructe”,
“etichete” lingvistice prin care sunt exprimate sintetic regularităţi ale tendinţelor
individuale, ale atitudinilor generale sau ale expresiilor comportamentale.

Evaluţia cercetărilor vizând identificarea celor cinci factori

Ipoteza lexicală stă la baza construcţiei modelelor de personalitate în general şi a


modelului Big-Five în special. Această abordare, numită si psiholexicală, enunţă că
diferenţele deosebit de semnificative, importante şi de referinţă în stabilirea şi menţinerea
relaţiilor interumane sunt codificate virtual în limbaj şi se exprimă prin acei termeni
lingvistici care au semnificaţie pentru descrierile comportamentului uman (Lewicki, 1986
apud Minulescu, 1996). Acele diferenţe individuale, care sunt saliente şi relevante social,
vor fi găsite ca termeni în limbajul comun (Allport şi Odbert, 1936). Mai mult, în limbaj
au fost codificate de-a lungul timpului doar acele caracteristici ale personalităţii care au
putut fi percepute destul de frecvent, au fost relativ uşor de recunoscut datorită
distinctivităţii lor şi au avut suficientă semnificaţie pentru a fi codate şi reţinute în

2
limbajul natural (Norman, 1967). În 1988 Goldberg introduce termenul “categorii
naturale” plecând de la ideea că un atribut care se referă la o caracteristică a
personalităţii, cu cât este mai important, cu atât va avea mai mulţi termeni care să îl
numească, vor exista mai multe sinonime şi termeni subordonaţi care să delimiteze
diferitele faţete ale acelui atribut (Dîrţu, 2007)
Goldberg (1996) îi menţionează pe L.R. Thurstone, Allport şi Odbert, R. Cattell,
D. Fiske ca fiind primii exploratori ai modelelor factoriale ale trăsăturilor de
personalitate. Allport şi Odbert în 1936 selectează din dicţionarul limbii engleze 17.953
de termeni care se referă la trăsături de personalitate. Având în vedere numărul şi
diversitatea acestor termeni selectaţi, se poate afirma că trăsăturile de personalitate sunt o
componentă importantă a limbajului utilizat de indivizi în cotidian, în interacţiunea cu cei
din jur. A fost subliniată astfel importanţa socială a trăsăturilor de personalitate.
A fost necesară reducerea mulţimii de atribute a personalităţii la doar câteva
trăsături esenţiale deoarece mai mulţi dintre termenii găsiţi de Allport şi Odbert erau
sinonimi unii cu alţii sau aveau sensuri foarte apropiate. Allport si Odbert în 1936
grupează în patru mari categorii cuvintele găsite. Astfel ei disting între trăsături de
personalitate (tendinţe generalizate şi personalizate, constante, prin care individul se
adaptează la mediul său), stări temporare şi dispoziţii, judecăţi de valoare asupra
conduitei şi reputaţiei şi caracteristici fizice, talente în care includ şi termenii care nu se
potriveau celorlalte categorii. Deşi autorii menţionaţi şi-au dorit să încadreze cuvintele în
categorii exhaustive, multe dintre ele se suprapun, nu au graniţele foarte bine stabilite,
ducând la confundarea lor (Agape,2004) . Pornind de la aceste critici Chaplin, John şi
Goldberg în 1988 au definit "prototipul" după care fiecare categorie să se definească în
funcţie de concepte largi şi nu prin graniţele deja stabilite (John şi Srivastava, 2006)
Cattel (apud Digman, 1996) a analizat lista lui Allport şi Odbert şi a eliminat
sinonimele, reducând-o la 171 de cuvinte. Lista de adjective a fost dată unor subiecţi
pentru scorare şi apoi s-au analizat rezultatele. Cattell a obţinut 35 de grupuri majore de
trăsături de personalitate şi a mai adăugat încă 10 trăsături obţinute dintr-o analiză a
literaturii psihiatrice. O parte din redundanţă a fost eliminată şi prin gruparea adjectivelor
cu înţelesuri opuse în factori bipolari, numite şi dimensiuni descriptive. Cattell şi
colaboratorii lui au construit teste pentru aceste 45 de trăsături. Pentru obţinerea
rezultatelor s-a folosit metoda analizei factoriale în urma căreia au rezultat 16 factori
majori de personalitate. Cercetarea s-a concretizat în construirea chestionarului 16PF.
Cattell se referă la cei 16 factori ca “factori primari” în opoziţie cu factorii Big-Five pe
care îi numeşte “factori globali”. Toţi factorii primari corelează cu factorii globali şi
astfel pot fi consideraţi subfactori în interiorul lor.
Într-o a doua etapă a cercetărilor în domeniu, Tupes şi Christal obţin constant
replicarea în cercetări diferite a 5 factori ai personalităţii, pornind de la seturi de variabile
derivate din lista celor 35 de grupări de factori extraşi de Cattell, analizând intercorelaţiile
dintre aceştia. Denumirile celor 5 factori au fost reluate ulterior sub forma: extraversie,
agreabilitate, dependenţă, emoţionabilitate, cultură. Rezultatele acestei cercetări au fost
confirmate de replicări ulterioare conduse de Norman, Borgatta, Digman. Norman
porneşte direct de la dicţionar şi operează clasificări valabile şi azi între trăsături stabile,
stări şi activităţi temporare, roluri si efecte sociale. Astfel, el ajunge la definirea unui set
de factori predictibili consideraţi a reflecta structura de bază a personalităţii: extraversie,
conştiinciozitate, agreabilitate, nevrotism, cultură (Minulescu, 1996).

3
În cea de-a treia etapă se disting cercetările conduse de Costa şi McCrae (1990)
(care formulează o teorie sistematică privind semnificaţia celor 5 mari dimensiuni
importante în cunoaşterea personalităţii) şi cercetările lui Goldberg (1990) care ajunge la
cea mai sistematică si mai elaborată structură factorială, echilibrată din punct de vedere al
reprezentativităţii termenilor în engleza americană.

Paradigma „Big-Five” şi paradigma „Five Factor Model”

Aşa cum am văzut, există două abordări diferite, două paradigme în analiza şi
descrierea personalităţii cu ajutorul a cinci factori /atribute ale personalităţii: paradigma
ipotezei lexicale şi paradigma modelului big five.
Cercetătorii paradigmei lexicale, cei care practic au iniţiat studiile în acest
domeniu, urmăresc descoperirea structurilor de personalitate prin analiza limbajului
obişnuit şi au elaborat propria concepţie, numită Big-Five, ca alternativă la Five Factor
Model. Aşa cum am văzut, aceşti autori susţin că toate trăsăturile care determină
diferenţe individuale vor fi reprezentate în limbaj şi prin analiza limbajului obişnuit am
putea realiza o taxonomie comprehensivă a atributelor de personalitate.
Pe de altă parte, preocupările legate de descoperirea structurilor de personalitate
prin prisma datelor oferite de chestionare au condus la apariţia paradigmei intitulată
„Modelul Big Five”(Five Factor Model). Distinctivă pentru această paradigmă este
folosirea datelor culese cu ajutorul chestionarelor şi utilizarea analizei factoriale în
reducţia datelor. Această metodologie le-a permis să valideze ipoteza că toate trăsăturile
de personalitate pot fi reduse la cinci factori independenţi, între care nu mai există
corelaţii semnificative.
Aşa cum sublinia C. Dîrţu (2007), deosebirile dintre aceste două modele sunt însă
minore, cea mai importantă dintre ele (în afară de cea de metodă) fiind aceea că adepţii
ipotezei lexicale (Big-Five), au renunţat la pretenţia de a răspunde la întrebarea dacă
numele trăsăturilor acoperă structuri reale sau sunt simple structuri lingvistice. Aceşti
autori afirmă că există o strânsă legătură între limbaj şi realitate şi resping complet ideea
că personalitatea ar putea exista numai în limbaj, ei preferând să vorbească despre
atribute ale personalităţii şi nu despre trăsături de personalitate.
Faptul că diferenţele dintre cele două variante ale modelului celor cinci factori
sunt minore şi că ţin mai degrabă de un orgoliu privind superioritatea metodei utilizate
este demonstrabil şi prin aceea că aproape întotdeauna studiile lexicale şi cele bazate pe
chestionar apar împreună în aceleaşi publicaţii iar combatanţii din cele două tabere
adoptă o poziţie comună în faţa criticilor dure venite din afara modelului (Dîrţu, 2007)

Modelul explicativ al personalităţii propus de Costa şi McCrae

În iulie 1994 la Madrid, la a VIIa Conferinţă Europeană de Psihologie a


Personalităţii Costa şi McCrae (apud Minulescu, 1996) prezintă pentru prima dată
modelul construit de ei privind evaluarea personalităţii prin cei cinci superfactori
(Modelul Big Five). În articulaţiile acestui „model al persoanei” personalitatea apare ca
una dintre subdiviziunile fundamentale, alături de abilităţile cognitive, cele fizice şi de

4
alte aspecte care intră în alcătuirea personalităţii ca „material” brut. În opinia autorilor
menţionaţi, ceea ce interesează psihologul este reprezentat de adaptările specifice,
respectiv felul în care au fost modelate tendinţele de bază prin influenţele externe şi
interne. Psihologul nu poate schimba trăsăturile de bază ale clientului, dar cunoaşterea şi
explicarea corectă a acestora şi a felului cum ele intervin în problemele existenţiale ale
persoanei, îl poate ajuta să reducă la minim dificultăţile. În acest model-cadru explicativ
susţin Costa şi McCrae, explicaţiile trebuie căutate la diferite nivele şi anume, prin
intermediul aşa-numitelor procese de intermediere.

BIOGRAFIE OBIECTIVĂ
BAZE BIOLOGICE Reacţii emoţionale
Schimbări semnificative

TENDINŢE BAZALE ADAPTĂRI INFLUENŢE


Nevrozism CARACTERISTICE EXTERNE
Extraversiune Scopuri personale Norme culturale
Deschidere Atitudini Evenimente
Agreabilitate Intăriri
Conştiinciozitate I.S.

IMAGINE DE SINE
Scheme ale eului
Mituri personale

Figura 1. Modelul explicativ al persoanei în diagnoza trăsăturilor, Minulescu, 1996, p.26

În explicarea modelului avansat de ei Costa şi McCrae consideră că trăsăturile


bazale, faimoşii superfactori ai personalităţii - nevrozism, extraversie deschidere,
agreabilitate, conştiinciozitate - apar ca dispoziţii psihice fundamentale, care nu trebuie
în nici un caz privite ca dimensiuni biologice, ele rămânând constructe psihice care sunt
la rândul lor „servite” de structurile biologice (baze biologice). Personalitatea este supusă
acestor influenţe endogene (denumite de autori tendinţe bazale) dar şi unor influenţe
exogene. Influenţele externe, rezumate prin conceptul de „situaţie existenţială”, reunesc
cadrul socio-cultural în care se formează persoana şi sistemul de evenimente de viaţă cu
întăririle pozitive/negative primite de individ de-a lungul vieţii şi operează asupra
individului în dezvoltarea sa ontogenetică. În acest cadru biografia obiectivă este
constituită de cursul real al comportamentelor şi trăirilor care formează viaţa individului.
Punctul de focalizare al acestui model îl constituie adaptările caracteristice,
influenţate atât de tendinţele bazale cât şi de cultură, acele obiceiuri, atitudini, deprinderi,
valori, motive, roluri, relaţii care definesc „identitatea contextualizată” şi persoana pusă
în contextul interrelaţiilor în care s-a format şi evoluează. În acest model, un rol aparte în
evaluarea psihologică îl are imginea de sine ca o subdiviziune a adaptărilor caracteristice
persoanei. Răspunsurile la chestionarul de personalitate sunt legate cel mai mult şi cel

5
mai direct de acest nivel al imaginii de sine. Între tendinţele bazale şi adaptările
caracteristice care constituie expresia directă a personalităţii, au avut loc şi au în mod
continuu loc procese dinamice responsabile de un anume izomorfism. Individul intră în
viaţă cu anumite dispoziţii particulare cărora li se dă culoare locală şi sens prin cultura
prevalentă, prin intermediul proceselor de dezvoltare care creează acest izomorfism.
Modelul conceptualizat de autorii americani pune problema explicării în cadru
dinamic al personalităţii, a felului cum dispoziţiile bazale interacţionează cu un mediu în
schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalităţii: valori, proiecte
personale, relaţii personale, imaginea de sine.

Autori şi studii confirmatorii ale Modelului Big Five

Studiile lui Costa şi McCrae au condus la realizarea şi validarea unor chestionare,


care cuprind cei 5 factori şi câte 6 faţete ale fiecăruia dintre ei: nevrotism, extraversie,
deschidere, agreabilitate şi conştiinciozitate. Aşa cum observa Minulescu în 1996, un
impresionant număr de cercetări indică un acord general asupra acestui model de 5
factori evidenţiat prin tehnica analizei factoriale şi proceduri de autoevaluare şi
heteroevaluare, proceduri realizate în limbi diferite, pe eşantioane de subiecţi de sexe,
vârste şi naţionalităţi diferite.
Aceste cercetări sunt schematizate de Minulescu (1996) prezentate după cum
urmează: în Olanda, Brokken defineşte o structură factorială în 6 factori:
agreabilitate/dezirabilitate socială, vioiciune, dominanţă, ordonare/precizie, stabilitate,
intro-extraversie, la care ulterior De Raad şi Hofstee aduc o soluţie clară de 5 factori
definiţi drept: extraversie, agreabilitate, conştiinciozitate, stabilitate emoţională şi
intelect. În Germania, Ostendorf defineşte şi el 5 dimensiuni bazale: activism,
conştiinciozitate, stabilitate emoţională, intelect. Italienii Caprara şi Perugini ajung la 5
factori: conştiinciozitate, extraversie, iritabilitate, egoism/altruism, convenţionalitate.
Studiile pe populaţia maghiară conduse de Szirmak şi De Raad indică un acord unanim
pentru primii 4 factori: extraversia, agreabilitatea, conştiinciozitatea şi stabilitatea
emoţională. În privinţa celui de-al cincilea factor denumirile sunt încă controversate.
Se ajunge la concluzia că toate trăsăturile de personalitate pot fi reduse la 5
factori între care nu mai există corelaţii semnificative, deci sunt independenţi de ceilalţi .
Cei 5 mari factori denumiţi de Goldberg sunt: „Surgency” (cu sens de izbucnire) -
extravertit, vorbăreţ; Agreabilitate - plăcut, cooperant; Coştiinciozitate - organizat,
sistematic; Stabilitate emoţională - neemotiv, lipsit de invidie; Intelect - creativ,
intelectual.
În concluzie, putem spune că există un larg consens printre cercetătorii şi
constructorii de chestionare de personalitate asupra unei structuri a personalităţii constând
din 5 superfactori, mari dimensiuni ale personalităţii. Dincolo de primii 4 factori, există
însă un relativ dezacord privind semnificaţia psihologică a factorului 5 (nu a existenţei lui
ca atare). De exemplu, dacă ar fi să luăm numai conceptele utilizate în literatură în
discutarea conţinutului psihologic al acestui celebru factor 5, am descoperi o variabilitate
influenţată în primul rând de concepţia autorilor. Astfel găsim termeni precum “Cultură”,
“Inteligenţă” (Borgotta, 1964), “Intelect”, “Intelectanţă”(Hogan, 1983), “Inteligenţă
fluidă”, “Grijă”, “Atenţie” (Brand& Egan, 1989) şi “Deschidere spre experienţă”
(Digman, 1996, John, 1990, apud Minulescu, 1996)

6
2. Descrierea celor cinci factori ai Modelului Big-Five

În urma unor cercetări elaborate şi extensive există un acord qwasi unanim,


asupra denumirii generice pentru cei 5 factori: Nevrotism, Extraversie, Deschidere,
Agreabilitate, Conştiinciozitate. Într-o descriere extrem de succintă şi parţială (fiecare
autor propunând diferite faţete sau nuanţe la modelul de bază) aceşti factori pot fi descrişi
astfel (Howard, 2004):
1. Nevrotism (neuroticism) – N - descrie persoane cu accente nevrotice puternice, cu o
emoţionalitate accentuată, în special în partea sa negativă, cu frici, angoase sau
depresii, persoane care necesită sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze.
Polaritatea vizata de scala N este legată de continuumul dezechilibru emoţional -
echilibru emoţional.
2. Extraversie (extraversion) – E - descrie persoane comunicative, sociabile, vorbăreţe,
cu o bună prezenţă socială, cu o capacitate de verbalizare deosebită, persoane care se
simt bine în contexte sociale şi caută din acest motiv interacţiunile cu ceilalţi.
Polaritatea vizată de scala E este surprinsă de continuumul extraversie–introversie.
3. Deschidere către experienţă (openness to experience) – O - descrie persoane deschise
spre experienţe senzoriale, cu simţ artistic, înclinaţi spre muzică sau arte plastice,
animaţi de interese intelectuale, caracterizaţi de curiozitate ştiinţifică (în special în
ştiinţele naturale), apropiaţi de natură şi atraşi în general, de o viaţă în armonie cu
natura şi frumosul. Polaritatea vizată de scala O este surprinsă în continuumul
deschidere către experienţă - mod reţinut, conservator de a fi, care include şi
preferinţa pentru familiar.
4. Agreabilitate (agreeableness) – A - descrie persoane agreabile, neagresive, plăcute,
animate de sentimente plăcute faţă de copii, faţă de animale şi, în general, faţă de cei
din jur, cu rezistenţă la frustrare şi care nu-şi exprimă frustrarea prin acte de
agresivitate fizică sau verbală. Împreună cu scala Extraversiune, această scală face
referire la acele dimensiuni ale personalităţii implicate în relaţiile sociale, fiind
caracterizată de polaritatea agreabilitate – duritate în relaţiile interpersonale.
5. Conştiinciozitate (conscientiousness) – C - detectează persoane ordonate, care preferă
medii de lucru bine structurate şi controlate, capabile de muncă susţinută şi de
concentrare îndelungată a energiei către realizarea obiectivelor propuse, care sunt
dispuse să investească multă muncă şi să nu se lase distrase de tentaţii. Dupa Costa şi
McCrae (1990), acest factor este legat de reuşita profesională, de nivel superior,
indiferent de domeniul de activitate, polaritatea exprimată de scală fiind
constiinciozitate - tendinta spre hedonism .
Aşa cum am văzut studiile din literatura de specialtate au condus spre realizarea şi
validarea unor chestionare care cuprind cei 5 factori şi câte 6 faţete pentru fiecare dintre
ei (Howard & Howard, 2001).

7
Figura 2 Cei cinci factori şi dimensiuni subordonate (după Howard & Howard, 2001)

Şase faţete ale INTROVERTIT E- EXTRAVERTIT E+


EXTRAVERSIEI
Afectivitate Rezervat; formal Prietenos, intim
Sociabilitate Rareori caută compania celorlalţi Sociabil, caută compania celorlalţi
Asertivitate Stă în fundal Îşi spune punctul de vedere, conduce
Activitate Ritm lent Ritm rapid
Căutare de provocări Nevoie mică de provocări Urmăreşte provocarea
Emoţii pozitive Mai puţin exuberant Vesel, optimist
Şase faţete ale FLEXIBIL C- CONŞTIINCIOS C+
CONŞTIINCIOZITĂŢII
Competenţă Deseori se simte nepregătit Se simte capabil şi pregătit
Ordine Dezorganizat, nesistematizat Bine organizat, ordonat
Datorie Liber faţă de obligaţii Guvernat de conştiinţă, de încredere
Dorinţa de realizare Nevoie scăzută de autorealizare Condus de nevoia de succes
Auto-Disciplină Procrastinaţie; distras Concentrat asupra îndeplinirii
sarcinilor
Deliberare Spontan; grăbit Gândeşte bine înainte de a acţiona
Şase faţete ale INDIFERENT N- REACTIV N+
NEVROTISMULUI
Teamă Relaxat; calm Îngrijorat
Furie Se înfurie greu Se înfurie repede
Descurajare Se descurajează greu Se descurajează repede
Conştiinţă de sine Se ruşinează greu Uşor de stânjenit
Impulsivitate Rezistă uşor tentaţiilor Tentat cu uşurinţă
Vulnerabilitate Suportă stressul cu uşurinţă Vulnerabil
Şase faţete ale NEADAPTABIL A- ADAPTABIL A+
ADAPTABILITĂŢII
Încredere Cinic, sceptic Onest, bineintenţionat
Sinceritate Prevenitor, extinde adevărul Direct, sincer
Altruism Nu vrea să se implice Doreşte să-i ajute pe ceilalţi
Agresivitate Agresiv; competitiv Cedeaza uşor, defensiv
Modestie Se simte superior celorlalţi Umil, autodepreciativ
Supunere Încăpăţânat; raţional Uşor de convins
Şase faţete ale CONSERVATOR D-- EXPLORATOR D+
DESCHIDERII
Imaginaţie Orientat pe “aici şi acum” Imaginativ; visător
Estetică Neinteresat de artă Apreciază arta şi frumuseţea
Sentimente Ignoră şi desconsideră sentimentele Valorizează toate sentimentele
Acţiuni Preferă familiarul Preferă varietatea; încearcă lucruri noi
Idei Focalizare intelectuală îngustă Curiozitate intelectuală largă

8
Valori Dogmatic; conservator Deschis la reevaluarea valorilor

O dată cu apariţia Modelului Big Five au apărut şi numeroase cercetări şi


instrumente de evaluare a personalităţii care au la bază aceiaşi 5 factori. Printre acestea se
numără Five Factor Model, OCEAN si NEO (cu versiunile NEO PI-R şi NEO-FFI) etc.
Deşi se centrează pe surprinderea şi „măsurarea” aceloraşi 5 factori de personalitate,
fiecare dintre aceste instrumente se diferenţiază de celelalte prin modul de construcţie,
sistemul de cotare şi interpretare sau faţetele personalităţii surprinse.
Pornind de la premisa că un astfel de instrument poate fi construit şi validat
pornind de la realitatea românească, ne-am propus şi noi construirea şi validarea unei
probe autohtone de evaluare a personalităţii după Modelul Big Five.

3. Chestionarul B. F. II.; construcţie şi factori

Chestionarul Big-five II a fost construit în intervalul 2005-2007 în cadrul


colectivului E-team1. Chestionarul a fost gândit pentru a fi aplicat în context
organizaţional, creându-se premisele necesare creşterii rezistenţei la tendinţa de faţadă în
situaţii de selecţie profesională. Pentru aceasta, în construcţia factorilor am preferat
utilizarea de aserţiuni cu două variante de răspuns (pe cât posibil similare sub aspectul
dezirabilităţii sociale), subiecţii fiind obligaţi să facă o alegere forţată între cele două
variante de răspuns, fiecare variantă exprimând unul dintre cei doi poli ai factorului
evaluat.
În construirea acestor itemi am luat în calcul mai multe perspective diferite de
definire şi interpretare a celor 5 factori. Deşi am pornit de la modelele consacrate propuse
de Costa şi McCrae (1994) şi Goldberg (1990), factorii chestionarului construit de noi nu
se suprapun în totalitate peste factorii acestor modele, preferând o abordare exhaustivă şi
preluând spre analiză şi operaţionalizare perspective diferite de definire ale celor cinci
factori. În cadrul colectivului E-team am parcurs mai multe etape până a ajunge la
versiunea chestionarului B. F. II. prezentat în acest studiu.
Astfel, după definirea cadrului conceptual şi a semnificaţiilor interpretative
subsumate fiecăruia dintre cei cinci factori, au fost formulaţi itemii, aserţiuni cu două
variante. Exemple de itemi:
Situaţiile noi:
a) mă fac să devin curios;
b) mă fac să devin prudent.
Cel mai mult îmi place:
a) să pun în practică idei realiste
b) să găsesc idei originale

1
E-team este o
echipă de cercetare mixtă studenţi - cadre didactice – absolvenţi, cu peste 45 de
membri şi un program de cercetare care presupune întâlniri de lucru săptămânale de minim 2 ore
pe săptămână

9
Iniţial au fost propuşi un număr mare de itemi care au fost analizaţi în cadrul
grupului de lucru şi au fost reţinuţi 131 de itemi ca fiind corect formulaţi. Aceşti 131 de
itemi au fost propuşi spre evaluare unui grup de 20 de subiecţi (alţii decât cei care au
participat la redactarea itemilor) pentru evaluarea validităţii de conţinut prin proba
experţilor. Am verificat măsura în care fiecare item, într-o prezentare aleatorie, este
recunoscut şi alocat corect uneia dintre cele trei dimensiuni descrise anterior. În urma
acestui proces au fost eliminaţi 31 de itemi datorită dipersiei mari (variabilităţii cu care
experţii i-au atribuit diferiţilor factori, alţii decât cei presupuşi de noi). Chestionarul
obţinut astfel a fost aplicat pe un lot de 272 de subiecţi din populaţia generală şi au fost
analizate rezultatele. În urma analizei consistenţei interne au fost eliminaţi 25 de itemi şi
reţinuţi 75 de itemi în forma finală a chestionarului (câte 15 itemi pentru fiecare dintre cei
5 factori).
Pentru că am considerat că nu există o suprapunere perfectă a ariei de semnificaţie
a factorilor obţinuţi de noi cu nici unul dintre modelele Big Five consacrate, am preferat
ca, în funcţie de faţeta dominantă surprinsă de factorii chestionarului B.F. II să oferim
denumiri specifice, adaptate factorilor obţinuţi.
Corespunzător factorului extroversiune din Modelul Big Five, am identificat şi
definit factorul numit de noi Sociabilitate (comunicare /extroversiune) cu polii „Izolat”
(scoruri mici) şi „Sociabil” (scoruri mari). Pentru factorul conştiinciozitate din Modelul
Big Five am identificat un factor numit de noi Perseverenţă (rigurozitate
/conştiinciozitate) cu doi poli „Mobil” (scoruri mici) şi „Perseverent” (scoruri mari)
Corespunzător factorului nevrozism din Modelul Big Five, în modelul nostru am
identificat factorul Nesiguranţă (neîncredere în sine /nevrozism) cu polii „Sigur pe
sine” (scoruri mici) „Îngrijorat” (scoruri mari). Factorul agrebilitate /adaptabilitate a fost
izolat de noi şi definit ca fiind Altruism (agreabilitate) având polii „Egocentric” (scoruri
mici) şi „Altruist” (scoruri mari). În fine, corespunzător factorului deschidere la nou
/cultură, am identificat factorul Deschidere (complexitate /deschidere la nou) cu polii
„Administrator” (scoruri mici) şi „Explorator” (scoruri mari). Factorii chestionarului B.F.
II au obţinut pe acest lot (272 de subiecţi) următorii coeficenţi de consistenţă internă
(Alpha Cronbach):
Sociabilitate = ,822
Perseverenţă = ,706
Nesiguranţă = ,806
Altruism = ,711
Deschidere = ,895

3. Analiza relaţiilor dintre factorii B.F. II


şi alte dimensiuni ale personalităţii

3. 1. Designul cercetării

Chestionarul B.F. II definit mai sus, a fost aplicat pe un lot de 524 de subiecţi în
vederea (re)verificării consistenţei interne şi verificării relaţiilor semnificative stabilite cu
alte variabile ale personalităţii (aspecte legate de verificarea validităţii convergente).

10
Participanţi:

La cercetare au participat 524 de subiecţi cu vârstele cuprinse între 18 şi 69 de


ani, cu o medie de vârstă de 39.1 ani şi abaterea standard de 9.857. Din totalul subiecţilor,
73.1 % sunt femei iar 26.9 % sunt bărbaţi. În funcţie de nivelul de studii, 2.1 % dinte
subiecţi au studii gimnaziale, 56.3 % au studii liceale şi 33.5 % au studii universitare. În
funcţie de nivelul de venit 6.8 % au venituri mai mici de 100 €, 46.4 % au între 100 şi
200€ venit lunar, 26.9 % au 200-300 €, 13.3 % au 300-500 €, 1% dintre subiecţi câştigă
între 700 şi 1000 € pe lună şi 1.9 % depăşesc 1000 € pe lună salar. În funcţie de specificul
activităţii, 20.8 % lucrează în domeniul producţiei, 59.4 % în domeniul serviciilor şi 19.8
% lucrează în comerţ.

Probele utilizate

Chestionarul Big-Five II a fost aplicat împreună cu alte 3 chestionare care au


confirmat, pe fiecare factor, o consistenţă internă superioară pragului de ,700 (Alpha
Cronbach): Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenck), Chestionarul „DA 22006” (T. Constantin)
şi Inventarul K.A.I. „Adaptare - Inovare.” (M. Kirton).
Chestionarul E.P.I. (H.J. Eysenck, 1969), cu ajutorul a 57 de itemi cu răspuns
dihotomic de tip da /nu, vizează evaluarea a două dimensiuni principale - extraversiunea
şi nevrozismul şi o scală de minciună - liar. Chestionar D.A. 2.2006 (T. Constantin,
2007), având 203 itemi grupaţi în 10 factori, evaluează 10 dimensiuni accentuate
operaţionalizate pornind de la modelul propus de Karl Leonhard: demonstrativitatea,
hiperexactitatea, hiperperseverenţa, nestăpânirea, hipertimia, distimia, labilitatea, exaltarea,
anxietatea şi emotivitatea. Inventarul K.A.I. „Adaptare – Inovare” (M. Kirton, 1976),
cuprinde 33 de itemi cu evaluarea pe o scală în 5 trepte şi vizează o dimensiune generală
– stil cognitiv de tip adaptativ - inovativ şi trei subfactori /dimensiuni: originalitate,
ineficienţă şi supunere.
Consistenţa internă a chestionarului Big-Five II a fost probată din nou iar
coeficienţii Alpha-Cronbach obţinuţi pe lotul de 524 au fost următorii:
Sociabilitate = .814
Perseverenţă = .701
Nesiguranţă = .774
Altruism = .701
Deschidere = .856

3. 1. Analiza şi interpretarea datelor

Analiza diferenţelor

Analizând diferenţele între media scorurilor subiecţilor aparţinând unor categorii


diferite de gen, vârstă, studii sau nivel de venituri, am identificat câteva diferenţe
semnificative statistic dar de putere redusă.

11
Astfel, testul T a evidenţiat diferenţe semnificative între subiecţii de gen masculin
şi cei de gen feminin la factorul nesiguranţă în sensul că subiecţii de gen feminin au
scoruri ceva mai mari la acest factor.
Folosind Anova One Way s-au identificat diferenţe în funcţie de nivelul de venit
al subiecţilor pentru factorul nesiguranţă (subiecţii cu venituri între 700-1000 € au
scoruri semnificativ mai mici la acest factor decât celelalte grupe de subiecţi). În mod
similar s-au identificat diferenţe semnificative în funcţie de specificul activităţii în ceea
ce priveşte scorurile la factorul deschidere, în sensul că subiecţii care lucrează în
domeniul serviciilor obţin scoruri mult mai mari la acest factor, comparativ cu celelalte
grupe (producţie sau comerţ).
0.42

0.40

0.38

0.36

0.34

0.32

productie servicii comert

specif_a

Figura 6: Diferenţe între tipul de activitate în funcţie de factorul „deschidere”.

S-au observat diferenţe între diferitele grupe de vârstă în ceea ce priveşte factorii
sociabilitate, perseverenţă, altruism şi deschidere în sensul că scorurile la altruism şi
deschidere scad odată cu înaintarea în vârstă în timp ce scorurile la perseverenţă cresc
odată cu vârsta.

Analiza corelaţiilor

În vederea verificării unor aspecte ale validităţii convergente s-au analizat


corelaţiile dintre factorii chestionarului B.F. II şi factorii celorlalte probe prezentate mai
sus.
De exemplu, am presupus că între factorii extroversiune EPI şi factorul
sociabilitate B.F. II. există corelaţii puternice datorită universului similar al celor două
dimensiuni. În mod similar am presupus că între factorul nevrozismul EPI şi factorul
nesiguranţă B.F. II vor exista de asemenea corelaţii puternice şi înalt semnificative.
Tabelul corelaţiilor obţinute între factorii Big-Five II şi factorii EPI (Eysenck) ne
arată că sociabilitatea B.F. II. corelează puternic, pozitiv şi semnificativ cu

12
extroversiunea EPI (r=0.650) iar nesiguranţa B.F. II. corelează puternic, pozitiv şi
semnificativ cu nevrozismul EPI (r=0.635). Aceste date credem că oferă un suport
empiric solid în sprijinul ideii că cei doi factori ai chestionarului B.F. II. suprind aspecte
semnificative ale extroversiunii şi nevrozismului postulate în Modelul Big Five,
confirmâd astfel validitatea concurentă a chestionarului B.F. II. pentru aceşti factori.

Figura 3: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi EPI (Eysenck, 1969)

Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
Extroversiune_EPI .650** -.375** -.401** .507** .507**
Nevrozism_EPI -.250** .635** .101* -.149** -.178**
Minciuna_EPI .063 -.332** .202** .071 -.015
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Există şi alte corelaţii semnificative identificate între factorii chestionarului B.F.


II. şi factorii EPI care exprimă relaţii logice în sensul susţinerii validităţii convergente.
Factorii nesiguranţă şi perseverenţă B.F. II. corelază negativ cu extroversiunea EPI în
timp ce altruismul şi deschiderea B.F. II. coreleză pozitiv cu acelaşi factor
(extroversiunea EPI ) Am putea presupune că extrovertiţii (EPI) sunt mai siguri pe ei dar
mai puţin perseverenţi şi, în acelaşi timp, mai altruişti şi mai deschişi spre noi experienţe,
Trebuie precizat însă că, între factorii B.F. II şi factorii EPI nu există o
suprapunere perfectă având în vedere că factorii chestionarului B.F. II vizează şi alte
aspecte decât cele surpinse de chestionarul EPI. De exemplu, factorul sociabilitate B.F. II
pe lângă itemii operaţionalizând extroversiunea, conţine şi itemi vizând activismul,
asertivitatea şi afectivitatea, fiind sensibil diferit atât de extroversiunea EPI cât şi de
extroversiunea din Modelele Big Five. În acest din urmă caz, chestionarul nostru diferă
de exemplu de modelele propuse de Costa şi McCrae (1990) sau de Howard & Howard,
(2001), datorită slabei reprezentări prin itemi a subdimensiunilor căutare de provocări şi
emoţii pozitive.
În mod similar celor descrise mai sus am presupus existenţa unor corelaţii
semnificative şi puternice dintre factorul deschidere B.F. II şi inventarul Adaptare-
Inovare (K.A.I.) sau subfactorii acesteia.
Figura 4: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi K.A.I. (Kirton,1976)

Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
Originalitate .476** -.413** -.438** .384** .627**
Ineficienta .154** -.007 -.564** .259** .368**
Nesupunere .301** -.177** -.458** .244** .553**
Adaptare_Inovare .417** -.267** -.680** .394** .687**
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

13
Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II şi factorii KAI confirmă ipoteza iniţială.
Factorul deschidere B.F. II corelează puternic, pozitiv şi semnificativ cu stilul inovativ
KAI (r = 687), originalitatea (r = 627) şi nesupunerea (r = 553).
În acelaşi timp factorul perseverenţă B.F. II corelează puternic negativ cu toţi
factorii KAI., din perspectiva acestor corelaţii putând afirma că o persoană cu cât este
mai perseverentă cu atât este mai puţin originală sau inovativă, mai supusă (se
conformează cu uşurinţă deciziilor şefilor sau grupului de muncă) şi mai eficientă. Pe de
altă parte sociabilitatea B.F. II corelează pozitiv cu originalitatea, nesupunerea şi stilul
inovativ KAI, persoanele sociabile fiind recunoscute ca fiind mai originale şi inovative şi
mai nonconformiste, comparativ cu persoanele mai puţin sociabile (izolate).

O altă probă folosită în cercetarea noastră - chestionarul DA 2 2006 - pune în


evidenţă existenţa unor trăsături accentuate, adică a unor „însuşiri speciale sau trăsături a
căror intensitate depăşeşte media, favorizând o pregnanţă a manifestării respectivei
trăsături” (K. Leonhard, 1972), în sens pozitiv sau negativ, în situaţii de viaţă diferite.

Figura 5: Tabelul corelaţiilor dintre factorii B.F. II. şi DA 2 2006 .


Correlations

Pearson Correlation
SOCIABILITATE NESIGURANTA PERSEVERENTA ALTRUISM DESCHIDERE
(extroversiune) (nevrozism) (constiinciozitate) (agreabilitate) (deschidere la nou)
demonstativitate .500** -.188** -.276** .348** .309**
hiperexactitate -.206** .158** .546** -.276** -.335**
hiperperseverenta .020 .175** -.062 -.119** -.035
nestapanire .133** .240** -.124** -.016 .051
hipertimie .420** -.333** -.206** .350** .341**
distimie -.441** .358** .420** -.384** -.454**
labilitate -.004 .355** -.190** .088 .083
exaltare .081 .229** -.065 .212** .019
anxietate -.407** .615** .219** -.251** -.391**
emotivitate -.179** .392** .102* -.036 -.169**
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
*. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Am identificat corelaţii semnificative multiple între factorii chestionarului B.F. II


şi dimensiunile accentuate D.A. 22006. De exemplu, sociabilitatea B.F. II corelează
pozitiv cu demonstrativitatea (r = .500) şi hipertimia (r = .420) şi negativ cu distimia (r =
-.441) şi anxietatea (r = -.407). Altfel spus cu cât o persoană obţine scoruri mai mari la
sociabilitate, cu atât este mai dezinhibată, predispusă să se dezvăluie cu uşurinţă celorlalţi
(demonstrativitate), are un surplus de enegie pe care o investeşte în relaţiile cu ceilalţi
(hipertimie), este mai puţin anxioasă sau marcată de o afectivitate negativă (distimie).
Factorul nesiguranţă B.F. II corelează negativ cu hipertimia (r = -.333) şi pozitiv cu
anxietatea (r = .615), distimia (r = .358), labilitatea (r = .355), şi emotivitatea (r = .392).
Astfel, cu cât o persoană are scoruri mai mari la nesiguranţă (nevrozism) cu atât ea are

14
şanse să fie mai anxioasă, mai emotivă, cu tendinţe distimice şi o labilitate psihică mult
mai pronunţată, comparativ cu persoane cu scoruri mici la acest factor (stabile
emoţional). În mod similar, cu cât o persoană obţine scoruri mari la factorul persverenţă
B.F. II cu atât are şanse să aibă scoruri mari la hiperexactitate şi distimie iar scorurile
mari la factorul altruism (B.F. II) corelează cu scorurile mari la demonstrativitate şi
hipertimie şi cu scoruri mici la distimie. În fine, deschiderea B.F. II corelează pozitiv cu
demonstrativitatea şi hipertimia şi negativ cu hiperexactitatea, distimia şi anxietatea. În
acest din urmă caz, de exemplu, putem afirma faptul că persoanele cu scoruri mari la
deschidere (B.F. II) au capacitatea de a sesiza şi folosi oportunităţile în relaţiile cu ceilalţi
(demonstrativitate) şi predispoziţia de a se implica în proiecte diverse şi multiple
(hipertimia). În acelaşi timp astfel de persoane au o înclinaţie redusă spre planificare şi
verificare (hiperexactitate) şi o dispoziţie la polul opus seriozităţii şi apatiei specifice
distimicului.

4. Concluzii

Reamintim că validitatea de conţinut pentru itemii Chestionarului B.F. II. a fost


verificată la începutul activităţii de cercetare şi construcţie a itemilor prin proba
experţilor, în timp ce consistenţa internă a probei (măsură a fidelităţii şi estimare a
pragului maxim al validităţii) a fost probată pe ambele loturi de subiecţi, obţinând valori
superioare pragului de .700 (Alpha Cronbach).
În ceea ce priveste verificarea validităţii convergente, relaţiile prezentate în
paragrafele anterioare credem că ilustrează în mod convingător aspecte semnificative ale
acesteia. La o primă estimare, ca rezultate a acestor analize, putem afirma că am adus
probe concludente care să susţină ideea validităţii concurente pentru factorii nesiguranţă
(nevrozism) şi sociabilitate (extroversiune) prin corelaţiile mari obţinute de aceşti factori
cu factori similari din EPI (Eysenck). Prin corelaţii obţinute între factorii Inventarului
Adapatare - Inovare K.A.I. (Kirton) am probat validitatea concurentă a factorului
deschidere din B.F. II. şi o verificare parţială a factorului perseverenţă (corelaţii negative
superioare valorii .680 cu scala Adaptare - Inovare). Corelaţiile multiple stabilite între
factorii chestionarului construit de noi şi dimensiunile accentuate puse în evidenţă de
Chestionarul D.A. 22006, completează acest tablou, oferind alte serii de corelaţii
convergente convingătoare.
Specificăm faptul că o verificare completă a validităţii concurente a probei
construite de noi o vom considera încheiată doar după realizarea unor studii care să pună
în relaţie factorii chestionarului B.F. II. cu alte probe similare construite după Modelul
Big Five. Numai după ce vom obţine coeficienţi de corelaţie la praguri superioare valorii
,600 pentru fiecare dintre perechile de factori similari, din două sau mai multe probe
similare recunoscute, construite după modelul Big Five, ne vom declara multumiţi
considerând verificarea validităţii concurente a probei construite de noi satisfăcătoare.
Chestionarul construit de noi trece printr-un proces de dezvoltare pentru a
surprinde întreaga plajă de semnificaţii a fiecărui factor din modelul Big-Five şi printr-un
proces de validare concurentă. Sunt de asemenea în derulare şi studii de verificare a
fidelităţii şi a validităţii de criteriu (validitate predictivă).
Prin itemii dihotomici, egal dezirabili, proba construită de noi are şi avantajul unei
rezistenţe mari la tendinţa de faţadă care apare în situaţiile de evaluare psihologică. Din

15
acest motiv dar şi datorită faptului că este o probă autohtonă, construită „după mintea
românului”, credem că poate fi o probă redutabilă ce poate fi utilizată cu succes în
procesul de selecţie profesională.

Bibliografie:

Agape, A. M. (2004) Orientare spre eroare şi stil cognitiv – Modelul Big Five şi
replicarea acestuia in limba romana manuscris lucrare de licenţă.
Allport, G. W. (1991) Structura şi dezvoltarea Personalităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
Chaplin, J.P. (1985) Dictionary of Psychology, Second Revised Edition, New York,
Laurel
Costa, R. R., McCrae, P.T. (2003) Personality in Adulthood: A Five Factor Theory
Perspenctive ediţia a 2-a, Guilford Press, New York
Dîrţu, C (2007) – Psihologia personalităţii în Psihopedagogie sociala, suport de curs,
anul II ID, Editura Universitaţii „Al Ioan Cuza”, Iaşi.
Digman, John (1996) The Curious History of the Five-Factor Model în Handbook of
Psychology: Theory and Research, Guilford, New York
Ghaibi, Mohamed (2000) Contribution des traits de personnalité à la compréhension du
comportement d’achat des internautes: une approche modérée par les facteurs
situationnels http://web.univ-pau.fr/IAE-CREG/IMG/pdf/GHAIBI.pdf
Goldberg, L (1996) The Big Five Factor Structure as an Integrative Framework: An
analysis of Clarke’s AVA Model în Journal of Personality Assesment, 65 (3)
Goldberg, L., Hofstee, W. (1997) A comparison Of Big Five Structures of Personality
Traits in Dutch, English and German în European Journal of Personality, Vol. 11
nr. 1, pp. 15-31,
Howard, P.J., & Howard, J.M. (2001a) Professional Manual for the Workplace Big Five
Profile (WB5P) Charlotte: Center for Applied Cognitive Studies.
Howard, P. J.; Howard, J. M., (2004), The Big Five Quickstart: An Introduction To The
Five Factor Model Of Personality For Human Resource Professionals, in Center
for applied cognitive Studies (CentACS), http://www.centacs.com/quickstart.htm

16
Minulescu M., (1996), Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Editura
Garell Publishing House, Bucureşti
Srivastava, S., John, O. P The Big-Five Trait Taxonomy: History, Measurement, and
Theoretical Perspectives http://www.uoregon.edu/~sanjay/pubs/bigfive.pdf
Srivastava, S. (2006) Measuring the Big Five Personality Factors.
http://www.uoregon.edu/~sanjay/bigfive.html

17

S-ar putea să vă placă și