Semnele de punctuație

DENUMIRE UTILIZARE EXEMPLE

Punctul  Marchează sfârşitul unei Ion iese la joacă.
. propoziţii sau fraze enunţiative.

 Se pune după o prescurtare. Dl. Goe e obraznic.

M.S. Regele Mihai a fost un
adevărat lider.
Fructele pot fi: mere, pere,
prune, piersici, caise, struguri,
ș.a.m.d.
Semnul întrebării  Marchează sfârşitul unei Maria, vrei să mergem la școală
? propoziţii sau fraze interogative. împreună?
 Se pune după un cuvânt
interogativ(Unde/Când/Cum/De Unde?
ce/ Pentru ce/ La cât? etc. ) La ce oră?
Semnul exclamării  Marchează sfârşitul unei Ce plouă afară!
! propoziţii / fraze exclamative. Uite cât de lung e drumul!

 Marchează sfârşitul unei Fii atent!

propoziţii / fraze imperative. Fii atent şi lasă telefonul!

 Desparte un vocativ sau o Mihail! fii cuminte! Of! mă

interjecţie de restul enunţului. deranjezi!
Punctele de suspensie ... / [...]  Marchează o întrerupere în O să vorbim despre verb și
cursul vorbirii (al gândirii). începem cu... definiția.

 Indică lipsa unui fragment din
text.
Două puncte ( : )  Se folosesc înaintea unei
enumerări.
 Arată începutul vorbirii directe
(vorbirea unui personaj).  Se pun
înaintea unei explicaţii sau a unei
precizări.
Linia de pauză Delimitează o explicaţie, o
- completare de restul enunţului, o
construcție intercalată.
„În vremea veche, [...] pe când
Dumnezeu...
Trebuie să cumpărăm de la
piață: fructe, legume, carne, ouă
detergent și mâncare pentru
Mișa.
Ea spune: -- Adu-mi, te rog,
nuiaua aceea.
Durata călătoriei: 4 ore.
„ şi gura vetrei - cu flăcări şi cu
jar - îngână basmul...”
Băiatul-cel tânăr de lângă foc- a
și început să cânte la nai.

Punctul și virgula- este semnul  Desparte o propoziţie sau un Citiți cu atenție textul; găsiți
grafic care marchează o pauză mai grup de propoziţii de restul frazei. sinonime și antonime pentru
mare decât cea redată prin virgulă cuvintele subliniate.
şi mai mică decât cea redată prin
punct. Este mai mult un mijloc
stilistic decât gramatical.
;
Ghilimelele  Închid între ele un citat sau un „Nu știu alții cum sunt, dar eu
„...” titlu. când mă gândesc la vremurile
copilăriei mele...”
 Marchează cuvintele unui
personaj (în locul liniei de dialog). „Vă rog să vă țineți de mână”,
spuse doamna învățătoare.
 Indică folosirea unui cuvânt cu
Uite că intră „drăgălașa” de
sens figurat. Ioana!

 Indică existenţa unui citat în „Vorba ceea: «Lasă-l, măi! L-aş

citat lăsa eu, dar...»”
Linia de dialog  Indică începutul vorbirii directe --Vino la mama, Ionică!
__ (a fiecărui personaj).
Apostroful  Indică lipsa accidentală a unui Al’dată pâine era mai ieftină.
‚ sunet sau a unui grup de sunete
dintr-un cuvânt.
 Indică lipsa unor cifre ( în Anii ’80 au fost cei mai duri din
scrierea anilor ). viața mea.
Cratima  În unele cuvinte compuse Gura-leului, ciuboțica-cucului,
- Indică rostirea împreună a două floarea-soarelui.
sau mai multe cuvinte, cu / fără
dispariţia unei silabe Într-o, dintr-o, d-un neam, ș-un
 Se pune între două numerale tată ș-o mamă, ducându-se,
văzându-l.
pentru a aproxima.
 Leagă desinenţa sau articolul Scrie două-trei exemple.
hotărât de abrevieri sau de unele
neologisme. CFR-ul, Show-ul, WC-urile.
Virgula- Virgula redă grafic ritmul  Desparte elementele unei El este isteț, frumos, educat,
vorbirii şi al intonaţiei. enumeraţii. harnic. (părți de vorbire de
, același fel)

 Desparte apoziţia simplă sau Colega mea de bancă, Maria, e și

dezvoltată (A.s.ap. - N) de restul prietena mea cea mai bună. /
Maria, colega mea de bancă, e
propoziţie
aici.
 Desparte substantivul în cazul David, hai în casa!
vocativ de restul propoziţiei.
Desparte gerunziile şi participiile Alergând, s-a împiedicat.
aflate la începutul comunicării de Citit din nou, romanul a fost
restul propoziţiei. înțeles.
 Desparte adverbele de
afirmaţie sau de negaţie de restul Da, am scris./Nu, nu am scris.
enunţului. (DA/NU)
 Desparte o interjecţie
exclamativă de restul propoziţiei.
 Izolează complemente
circumstanțiale situate ÎNTRE
SUBIECT ȘI PREDICAT
 anumiți conectori se izolează
prin virgule: „așadar”, „prin
urmare”, „Firește”, „În primul/ al El vrea, așadar, să înceapă
doilea rând”, „În opinia mea”, „În meditațiile.
concluzie”.
Se pune virgulă înainte de „ci”.
1.NICIODATĂ NU SE PUNE
VIRGULĂ ÎNTRE SUBIECT ȘI
PREDICAT!!!
2.Conjuncţiile „însă” şi „deci”,
precum şi adverbul „totuşi” nu
se marchează prin virgulă în
interiorulpropoziţiei:
ex: A plecat deci fără ştirea
nimănui.
Vai, cât de rău ma doare!
Of, ce încet mergi!
Hai, răspunde mai repede!
Tata, dis-de-dimineață a plecat
la serviciu. CCT-timp
Elevul, fiind răcit, a stat acasa.
CCZ -cauză
Am stabilit, prin urmare, planul
de învățământ.
Firește, vom merge întâi să la
doctor, apoi ne vom trata.
În primul rând, textul poate fi
încadrat genului epic datorită
existenței personajelor.
În opinia mea, Dl. Goe este un
personaj complex, care se
suprapune imaginii copilului
needucat din epocă.
În concluzie, opera Dl. Goe se
încadrează în genul epic, specia
schiță.
El nu merge pe bicicleta, ci
alearga.