Sunteți pe pagina 1din 30
Int rimator poet an ~beton prefabricat Adrian IORBACHESCU & Mihnea CRINAN | “1; ELEMENTE GENERALE DE ALCATUL | ” pREDIMENSIONARI é Constructia analizata face parte din categoria constructilor tip hala integral prefabricata. Din aceasta categorie fac parte halele industriale obisnuite cu un singur nivel precum si salile de sport, expozitii etc. dezvoltate preponderent pe orizontala (avand un singur nivel), cu deschideri relativ mari si cu incarcari relativ reduse. : Pentru acest tip de constnictii, betoriul armat prefabricat reprezinta solutia utlizata in mod curent in cazut‘halelor industriale cu deschideri de pana la 30m si tra ici de 12m. Nota La consiructitle indusiriale de tip curent wilizarea betonutlui armat prefabrica fa retelele de stalpi peste 2ax12m este liniteca de 0 serie de performante ale wilajelor de transport si montat precum si de faptul ca dleschiderTTe mai mart de 24m: qu inca o fecvenia care sa uslfice 0 prefabricare de serie. Se subliniaza Sept! ca aventajele cele mai mari in raport cu metalil se obtin pentru stalpi a caror solicitare domiinanta de compresiune pune mal bine in valoare calitatile betonulul. De aceea la hale cu deschideri peste 2m, structurile mixte,(sarpanta metalica pe stalpi din beton armat) sunt compeittre. {ajoasa la Halele industriale cu procese > terioare ‘idicate (industria alimentara si textila) sau cu pERESL de incendiu (indlistria lemnului). In cazul halelor industriale cu conditiitehnologice grele din industria siderurgica (peduri rulante cu regim grett de finctionare, temperaturi inalte sau vibratii putemice) aceasta solutie nu este recomandata fi ‘Se mentioneaza faptul ca pentru acest tip de constructii cu deschideri mas, o solutie modema 0 reprezinta tumarea clementelor de inchidete superioara la Sol si ridicarea lor la cota. Avantajul urmarit este in special economia de sustineri si mutarea operatiunii de tumare a betonului de la cota la sol. Aspectele Jegate de deteminarea ingaycarilor si de calculul elementelor de inchidere-(in particular tirantul din beton precomprimat al arcelor de beton armat) au fost tratate in prima parte a proiectulul (Indtrumetar pentru protectul de structurt din beton precamprinia) Zi, : Determinarea incarcarilor ; incarcari normate Coeficient — [coeticient ! ' ' incarcare de | incarcare de .| aa j Mung # calcul nt | 1 Fduratan! Incarcari la nivelul arcului 2.1. STALP DE COLT | ot = 04H Aces De Me ro © ed GMA gens PBEM Metoats = GM Aajecats Yate 2 2 a us ED GU A serena $ Jy 0h 5 4, evens * Ys z % oa = Bijaig Beare UT .ca, Mei : : i Soa = aie a hs “PAs = Drip Mip “Help “Yo.a Mei on, = Busy on ee “ra Thad n-numarul de fasii din b..2. suspendate pe stalp; © caractersticile fasilor se vor considera basi=200m, hraie~60cm, Yveu™B00 daN/m’; 2.2, STALP DE MARGINE oo 0-00 % Aen + 9°05 TiM nS te + Gi Nonpimmave = 340 Aaa #94°0 + ‘a hd 2 A ht we 4 td ytd Nepannaie = 2097 Acres #4 HEE YM Asoats +5 Mh EAM ga Chute +6, unde: BA serers = 2.3. STALP INTERIOR Ngee = 4° 1 Aagerea + Ig ME, ds 1S Aatania + Is °M5 “Ly + Ceiy Neaaeror = La TN Asai #4 L, 1434 DE Ayers Is Me Ly + Gay unde: Nota Pentru estimarea greutatilor propri ale stalpilor se vor considera sectiund egale de stalpi (50x50 em) atal pentru stalpi de colt cat si pentru cei marginal si sectunl de 60:60 cm pentra stalpit interior. In general, la strutcturile simetrice cu mai multe deschidert alungivile riglelor din-variatii de temperatura. s cunuleaza de la axul de ior In aceste condi, stelpil cei mai solicitat sunt cel marginal Fforwirileaxiale in rigle se cumuleaza in sens invers, de la copete spre axul de simeirie, fiind - ASYfel se recomanda aplicarea principlulut coRicenirazi 2 consructiei si prevederea stalpilor dinspre capete mai fleibili pentru reducerea solicitarilor din actinznea WiginrdeimpesiraGst mete Tt RS Fortele axiale pe stalpi se vor determina atat cu intensitad de tanga durata (corespunsatoare gruparit speciale) cat si cu intensitatt de calcul (corespunzatoare grisparil fandamentale). a 3.1; ASIGURAREA CONDITIHLOR DE DUCTILITATE vul minimalizarii avariilor si asigurarii structurii in cazul umui cutremur sever este necesar ca ‘structurale sa poata dezvolta rezistenta.chiat si pentax defoumatit mari. Aceste ortarii elastice. Capacitatea elémentelor structurale de a prelua retastice fara scad de rezistenta se cuantifica in termeni de ductilitate. Duet elementolor de a prelua deformati i ea lofde a absorbi energie prin comportare histeretica, Prezenta fortelor axiale de compresiune poate reduce duchihtatez sectionala si din aceasta cauza se limitedza nivelul eforturilor medii de compresiune pe stalpi coeficient seismic: global corespunzator modului de vibratie © qr coeficient de'importanta a constructiei in functie de clasele de importanta; «2 &,-coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentuluis a B, - cooficient de amlificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament; W- coafient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea strugturii, de capacitatea de redistributie a eforturilor, de pongerea cu care interyin ryin rezeryels de rezistenta neconsiderate in calcul eeu Fe efectelé de amortizare a vibratilor, a Wee decatcdatocintetugusiidererseats o ~ Copfigiatul de echivalenca intre sistem real si un sistem cu un grad dé libertate ty ‘corespunzator modula ropriut a G- ena mp for gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea speciala de incarcari); 0 Coeficientii a diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale consteuctiilor in functie de clasele lor de importanta, Valorite a pentru clasele de importanta # Clasa de importanta a constructiel Closa 1- consteuctile de importanta deosebita pentr functionalitate in tiny jurul si ime is se asiguré IHTERTaT Cepitale, stati de pompieri, centre de comunicatii, unitati de | fucere a encrgici git leis, zs) Eee } + Clasa I~ consteuctii de importanta deosebita la care se impune limitarea ayariilor avandu-se in vedere consecintele acestora (scol, gradinite, caring, Bvacl , Bigerici, sali de spectacole, centre comerciale, cladiri care adapostese valori artistice, istorice, stiintfice, economice deosebite) i Clase IH —consteuctii de importanta normala (cladiri de locu i irente), Coeficientul 4, reprezinta raportul dintre acceleratia inaxima a miscari seismice a terenului (considerata cu o petioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatici a | Valorile coefictentulut k, | Zona seismica | de calcul Bi, se determina in functie Ge perioadele oscilatillor | proprii 7; ale constructor side conditile seismice ale | zonei caracterizate prin perioadele de colt 7- cu relatiile: 2us02k° 20 LN Hd y enim) VaueNGZ-VINNOD. #2 Fxyorunaioiss02 Homupiyn - See 0 B,=25 pen T. 7; de backs aa OitAg Ce eae eter) fsec! ; conlucrarea cu elementele 29 i ete * ; Tipul structurii (structuri din | Coeficientul A Bee : ! betob armat) i ¥ i 2 ue ee % ; i : : Egg ! Structuri in cadre etajate cu; : 4 2 pereti detimplutura care : ; azE ! sunt tratati ca elemente : : ee | 25] | ie : i ; structurale asigurand t ! “Bee z ‘ Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca elemente | Hale industriale si alte | structuri cu un singur nivel ! cu legaturi rigide intre rigle : si stalpi Pe eens ; Hale industriale si alte } structuri cu un singur nivel _ cu legaturi articulate intre | tigle si stalpi io : ‘; Structuri cu pereti structurali 0.25 : Steucturi cu pereti, stalpi si . aa eee 0,30 ye plansee dala (fara grinzi) “ ; Casteledeapa : 0.35 j : Silozuri Qa u,, - componenta dupa gradul de libertate A a vectorului propriu de ordinul r; : n o Cs, - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului & (< = 2G, : fal ® Nota, Tinand cont de distributia maselor side alcatuirea de ansamiblu a structurit €, poate fi considerat egal cu 1.0, corespunzator unui pendul, Forta seismica $ va actiona in centrul de masa al structurit, considerat ‘aproximativ la nivelul superior al stalpilor. 4.1, DISTRIBUTIA INCARCARILOR ORIZONTALE PE STALPI Pentru incarcari orizontale aplicate centric pe structura (punctul de aplicatie al rezultantei coincide cu centrul de rigiditate al strucuril distributia fortei seismice pe stalpi se eféctueaza proportional cu rigiditatile lor la deplasare laterala. In corelare cu schema de calcul adoptata, rigiditatea unui stalp la deplasare laterala &, pentru o incarcare orizontala cistribuita pe verticala dupa o lege data, se defineste ca incarcare necesara pentru a produce stalpului o sageata orizontala dé lcm la nivelul considerat: 3 Soi esi a Ha noiet - ebicmgatlrremat 5 revo ania seat = tin * 2 BEL cirat ae Fi cemot Peccovat® creat 12 ees gee Flemeniat Pentru calculul eforturilor in cadrele din beton ‘arniat moduli de rigcbite secionala se por Rigle considera conform Anexei A din Codul de Proicctare pentru Stnucturi in Cadre din Beton Armat “Sialpi comprimatt ‘exceniric Seminar 2- Calevial st diet to 42. IPOTEZE DE CALCUL ANTISEISMIC ributio fortalor sel Pentra incarcari orizontale aplicate excentric, distributia fortei seismice pe stalpi se face tinand seama si de influenta momentului de torsiune generala rezultat din excentrictatea rezultantei fortelor seismice in raport cu centrul de rigiditate al structurii. Efectul de torsiune indus de actiunea seismica va fi luat in considerare prin utilzarea in calcul a ‘unui model tridimensional in masura sa tina seama de cuplarea intre oscilatile de torsiune si cele de translate. In condiile structurilor regulate se poate utiliza un procedeu aproximativ de evaluare a efectului de torsiune generala pe baza unor modele structurale plane. Astfel, punctul de aplicatie al rezukantel incarcarilor seismice se considera la distanta ¢ = e, +, fata de centrul de rigiditate, incare: 2 ¢,~ exceatricitatea centrului maselor in raport cu centrul de rigiditate; ©. e,~excentricitatea aditionala conventionala, care introduce efectul caracterului nesineron al miscarii seismice in lungul dimensiunii respective a constructiei (@, = 0.05B unde B reprezinta dimensiunea maxima in plan a constructiei); Excentricitatea ¢ astfel doterminata se aplica rezultantelor iicarcarilor sesmice orizontale care actioneaza separat pe directile de referinta si la 45° fata de aceste directi Caracterul spatial al actiunii seismice se reflecta in calculele ingineresti prin considerarea unui sistem de referinta alcatuit din doua axe orizontale orientate dupa directile principale ale constructiei si o axa verticala. Se vor efectua analize separate privind incarcarile si solicitarile seismice considerand actiunea seismica are directia, pe rand, a celor dou axe orizontale. Cele doua ipoteze de actiune seismica (ipoteza I si ipoteza I?) se considera independente iat eforturile corespunzatoare nu se suprapun. La construciile cu structiira flexibila (hale parter) se va Iva in considerate si ipoteza incarcarilor seismice orizontale (ipoteza J/1) actionand dupa o directie inclinata la 45° fata de axele orizontale de referinta Xy, Yor coordonatele centrului de rigiditate O in raport eu originea sistemului de axe; x+y, i ‘coordonatele centrelor de greutate ale sectiunii de calcul ale stalpului j dupa Sees direstile x, y, Ai; kj - rigiditatile stalpului j la deplasari laterale dupa directiile x, y; ky ‘Se admite ca saibele orizontale sunt practic indeformabile in planul lor, asigurand in toate punctele: Q rotiri egale sub actiunea unui moment de torsiune generala (efect de torsiune generala); 4.2.1, Ipotesal ] « G __ deplasari egale sub actiunea unei forte orizontale aplicate centric (efect de translatie); Aston] io sim] 3 E incarcari otizontale excentrice pe directia x (cu excenteicithte e,) stalpul j se Ky. pacar a pa ae foe © dupa directia x S/ = MY EM! Ue re Se wy of © dupa directia y Syne, Din actiunea unei inate os orizontale excentrice pe airectiay (cu excen incarca cu: Se pe © dupa directiax S/ = es pe wx, © dupa directiay SY = S 2-4 M‘—2L; = Tey Zr tea) 8 ot 4.2.3, Ipoteza Ill Din actiunea unei inca: “- orizontale de a Ki = 0101S em ay! Dy u : weace | o M Sp 0.7075 -0.707e,; a Mi, =5S,-0.707e, ys =5,-0.707e, ietlizeree staleitor saniner é eres 5: » CALCULUL STALPILOR ‘Stalpii se vor dimensiona tinand seama de cele trei ipoteze de calcul anti-seismic. In ipoteza I solicitarea maxima este pe directia x dimenisionandu-se astfel armatura care preia momentul incovoietor pe directia x de solicitare. In ipoteza IT se dimensioneaza armatura care preia momentul incovoietor pe directia y de solicitare. Solicitarile rezultate din ipoteza IIT se folosesc pentru verificarea sectiunii stalpului la compresiune excentrica oblica, Calculele se vor efectua cu luarea in considerare a efectelor de ordinul Il Momentele incovoietare se calculeaza ca summa momentelor incovoietoare rezultate din ipotezele de calcul antiseismic, momentele datorate efectului de ordin I si surplusului de momente datorate aplicarii excentrice a fortelor axiale. M cotegs =M' + AM +N" -e unde: $ |, =5! 45% ipotezal a 1s =5! 45% ipotezall ee Py es nteza Tif 5, = 55 +55, +57.) jin ipoteza IM! = 2 Mines = 410 ipoteza MS I ] | lle i ote mf I I [ Ment Ipoteza Ipoteza Il Ipoteza IIL { 5.1. DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE LA. ) COMPRESIUNE EXCENTRICA | +AR,- AR, a inn = 3) + ALR A, [ 2 = Da'cxsx, >A, | Ahr ; 7 Mani xS2a'>A, =—__2 | RA : Verificare: uy [asxss May = tanh -2). AR whe Mh, x Rh, + PR <2! My 2 SLL. : Conditti constructive pentru stailpi ta armarea longitudinata ~.12. mun pentiu bare PC60 sau PC52,sau 14 mm pentru bare OB3 Jiametre maxime recomandate ~ 28 mm; + Distatita minima intce bare 50 mm; Distanta maxima intre axele barelot 250 mm ‘Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la ccolturile sectiunii fa stalpi avand laturile sectiunii < 350 mm in cazul stalpilor din clasa A si $400 mm in : cazul celor din clasele B si C; 2 Prat = “10070; etre Paws =“ —100%; __procentul de am = © mare de Tae Sr mare trebuie sa nu fie, de regula, mai Fetul a stalpului oooo (M,--momentul efectiv rezultat din ipoteza Il pe directia x; ‘M, ~ momentul efectiv rezultat din ipoteza III pe directia y; ‘M,q~ momentul capabil a sectiunii la compresiune excentrica dreapta pe directia x; My ~momentul capabil al-sectiunii la compresiune ‘excentrica dreapta pe directia y; ‘Modul de dispunere a barelor de armatura | " Mai mult de patru | Petrubare dispuse | Mai mult de patra | ee | Ie colturt vate Ae Ay | 4 a(t se My ye 1 Cooficientul 1.20 | i | | | | i i 1.20 53. “ASIGURAREA IMPOTRIVA: RUPERII DIN {FORTA % TAIETOARE 5.3.1, Dimensionarea armaturii ransversale In cazurile curente de hale parter cu noduri articulate la capetele supericare, forta taietoare maxima Map : sse determina cu relatia Que = ' Se determina indicile intensitatitefortului axial n => 1 i rezistenta modificata la intindere a betonului Rj = Ri{L+0.5n). . Forta taietoare adimensionala este) = 2m, daca D> 2sectiunea de beton a stalpuluitrebuie redimensionata iar daca 0 <0.5 se prevad etcieri constructivi. Procentul de armare Jongitudinala este p = ra 00%. Daca Gi 2S5atuaci dia rolata Di ee fe a rezulta pe ee OUR A : : : ; i Din relatia p, = “COte“e se alege aria bratului de etrier in conformitate ou prevderile de normativ : (STAS 10107/90) si se determina distanta intre etrieri a, < 10%4e Nota La stalpi, dimensionarea etrierilor din conditia de rezistenta la forta taietoare intervine rar, de regula doar {a stalpit scurti cu forte taietoare. importante. In restul cazurilor, fortele taietoare sunt preluate de beton, astfel ca evel se dimenstonecza pentru eorspurl lor funcirl pe care le indeinese: “a “inpledicarec finbajlul barelor longitudinale es G confinarea zonei comprimate a secitunit de beton, D__ preluarea eforturilor transversale tocale in dreptul innadirilor barelor longitudinale si se considera diferentiat pentru: 2 zonele plastice potentiale ate stalpilor participant la structuri antiseisnice Q__ zonele de innadire a barelor longitudinale: 2 restul inaltinit staipitor — = [ Bae a 3S inatinea Sut, in zona curenta se ae BS din clasa A si cel mult. # ‘maxima intre etrieri @, =15d < 200mm penta sta 300mm la cei din clasele B si C (¢ reprezinta diametrul minim al armaturilor | longitudinale); « Nota Indesirea etrierilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte: 0. inzonele deinnadire a barelor longitudinale (de regula, ta extremitatea inferioara a stalpului). pentru imbunatatirea conditilor de transmitere a eforturilor intre barele care se innadese si preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lar; pe toata inaltimeo, la stalpii din clase A la care raportul intre inalimea libera.stlatura cea mat mare a sectiunti este Hy <3 (salpi scurti), pentru asigurarea suplimentara impotriva cedarii la fortatoietoare; © laambete extremitati, la stoplii din clasa A ai cadrelor cu umplutura din zidarie masivo, la care desprinderea locala a zidariei de stalpi sub actiuni seismice puternice poate travisforma zonele respective in sialpl scurti: © —_inzonele plostice potentiale ale stalpilor din clasa A, pentru majorarea gradulii de confinare sectiunii de beton, in scopul maririé ductilitat Distanteleintreetrieri pe inaltimea stalpului, in zona de indesiré se considera: fa, 6d istanta niaxi y Q — distanta riaxima intre etrieri_ Ja, <4 Jo, 2 100mm ile drpte de la capetele carligelor etreilorindest, Ia stalpii din clasa A vor fi de 10d. Inaltimea /., zonei plastice potentiale de la o extremitate -Pestoesterzits ‘a unui stalp se masoara: Ia baza cadnului, de la fata superioara a fundatic, sau daca stalpul reazema pe un perete de beton armat x, al subsolutui, de Ia fata superioara a acestuia; © daca la baza unui stalp intervine un element constructiv (pardoseala rigida) care constituie un reazem lateral, impiedicand deformatia libera a stalpului, etrierii se indesesc de la fata superioara a fundatiei pane la inaltimea {,desupra result especy a : ae eae ae Cainaltime 1a zonei plastice Deentale ‘se ia cea mai mare dintre valorile : Bacup oe Ui, (H, reprezinta inaltimea libera a stalpului fa nivelul considerat); D1, 2A (hreprezinta dimensiunea maxima a sectiunii de beton 2 stalpului); ao 1, 2 600mm Diametrul minim al etrierilor se considera: /, din diameteul maxim al armaturilor longitudinale, dar eel putin 6im(a etrieri perimetrali ai stalpilor din clasa A cel putin mm), “@ +DUCTILIZAREA STALPILOR 0 Caracteralrupetil unui stalp este dependent de interactiunea complexa dntre efectele cert categorii de eforturi care actioneaza: momentul incovoietor, forta taietoare si efortul axial, « ; Comportarea stalpilor de beton armat la cutremure de intensitate ridicata poate fi caracterizata in mod global functie de doi parametrii adimensionali,reflectand sensibilitatea lor la ruperi prin forte taietoare si respectiv efectul fragilizant al efortului axial de compresiune si anume: \ Lee 2 report 4e, inte inate libra a stalpull si latura sectuni transversal, Proportional in cazu! stalpilor cu raportul & intre eforturile unitare normale si cele tangentiale, de care depinde caracterul cedarii la incovoiere cu forta taictoare; © indicile intensitatii efortului axial n=", care in cazul curent al stalpilor armati TR simetric reprezinta 0 masura a inaltimii zonei comprimate; Datorita modului de variatie a momentelor incovoietoare in stalpi, zonele plastice pot aparea doar in zona situata imediat deasupra incastrarii. In aceste conditi sectiunile de stalpitrebuie inzestrate e110 capacitate de rotire sectionala suficienta in raport cu deformatiile postelastice asociate nivelului fortelor seismice de calcul. Asigurarea unei comportari favorabile la solicitari seismice a elementelor si structurilor trebuie sa evidentieze stabilitate histeretica, Aceasta inseamna ca, dupa un numar suficient de cicluri de incareare altemanta cu incursiune importanta in domeniul de deformare inelastica, sa se conserve in cat mai mare masura capacitatea de absorbtie si de disipare a energiei, respectiv sa nu intervina degradari importante ale rigiditatii sau ale capacitatii de rezistonta Rotirile si deplasarile postelastice pentru un element sau structura in ansamblu se obtin prin integrarea simpla, respectiv dubla a rotivilor specifice (curburilor in lungul elementului, respectiv Pe toate elementele structuri Ductilitatea reprezinta proprietatea unui material, sectiune, element, structura, de a se deforma in domeniul postelastic, fara degradarea semnificativa de rezistenta, Ductilitatea de curbura (specifica unei sectiuni) poate fi cuantificata semnificativ prin valoarea rotirii specifice in stadiul de cedare, stabilita cu relatia @, Avand in vedere ca posibilitatea de sporire a valorii 44, este limitata si implica sporuri substantiale de armatura transversala, principala cale de a marii ductilitatea sectionala este reducerea valorii ¥, Aceeptand o distribute simplificata a eforturilor, a in figura, pentru situata de solictare la... pore compresitine excentrica, in stadiul ultim se obtine: - Ke eoooa a Rezolvand sistemul de ecuatii se obtine valoarea 3, . Ductilitatea sectionala trebuie evaluata pe baza rezistentelor efective cu valori epropiate de cele medii ale betonului si armaturi de otel: Q a TSR | 35Ry Se poate determina rotirea specifica in | stadiul ultim 4, = gd, = In stadiul de curgere, acceptand 0 | distributie triunghiulara de eforturi in beton . se pot serie urmatoarele relat: | BNSC HC. Ton Tosa Tos 0 Gate : 1 ooooa a Rezolvand sistemul de ecuatii se obtine valoasea inaltimii zonei comprimate in stadiul 2c. a Bye } ‘ Gel earns, ia “Se ee Evaluarea capacitatii de rotire plastica, 0, a articulatilor plastice sau a deplasacilor 4, implica integrarea rotirilor specifice cu expresiile: : ¢ 0 = feaeeG,-4.¥e: Se 5 one) 3 “ ng : : ee O wy=143(u,-1)#/1-05-2]; a=, {1-osie) Q J, =0.5h (trebuie facuta distinctia intre lungimea articulatiei plastice echivalente definita in acest fel si regiunea de comportare postelastica pe Jungimea caeia se iau masuti speciale de armare); 6.1.1. DETERMINAREA MOMENTELOR CAPABILE SI DE INITIERE A CURGERIT ultim rezulta valoarea momentului capabil: Din sistemul de ecuatii corespunzator stadiul so Bese) dicy eT aicaal ‘ArnPenalte bor) In final, prin adunarea diagramelorastfel obtinute se va asambla diagrama F—A pe intreaga structurasise va Fy determina indicele ductilitati de deplasare pe structura ci relatia: F Cee i Der Nota. 20a oe ORs Pentru determinarea valorilor caracteristice ale momentului incovoietor si pentru calculul indicelui de \ ductiltate scctionala, precum si pentru dimensionarea si verificarea seetiunilor la comppresiune excentrica oblica se poate utiliza progranul de calcul EFO'9, autori prof dr. ing. M. Gabor siasist. ing. M. Crikan. ANS 6 =8-+130m c= 06h Daca d s 15cm atunci forma fundatiei pahar va fi: [Baton de epalioare Sem [Mona poza 2em_ 7.1, REDUCEREA SOLICITARILOR LA TALPA FUNDATIET Dimensiunile fndatiei se vor calcula folosind urmatoarele conditi D hy = 250m; a rs =) ra se rotunjeste Ja multiplu de Sem (/, =356); ONAN AV 776 (7p = 1.8 Im), 0 My =M.+0,H; O My =M,+0,4 7.2, DIMENSIONAREA FUNDATIEL IN PLAN Disnensionacea fundatiei va tine cont de cele doua grupari de incarcari (gruparea fundamentala si ‘gruparea speciale), Starea de eforturi pe talpa fundatiei in gruparea fundamentala: N, sy ORs = FE < Bes (Ay = Bp a i Ny Mor 3 Pag = <1. 2 Pep (iz = Wg. = Wg, = 2 talpa fundatiel are acceasi AP sap 6 dimensiune pe ambele directi); Starea de eforturi pe talpa findatiei in gruparea speciala: Np MyM, S aTaEaT Ap. Wig Wg sree tly S16 Peo $ 6 a TB B Ys AON, Ny Pale MT tT ime 7.3. VERIFICAREA PAHARULUI LA STRAPUN! Caleulele se efectueaza cu valoarea cea mai mare wl au a momentului incovoietor redus la talpa fundatiei din cele 3 ipoteze, dupa care se determina presiunea medie pe talpa de fundatie, Forta axiala din stalp se transmite talpii fundatiet fiind impartita in presiune pe capatul stalpului (rezultanta N,) si forfecari pe cele 4 fete ale paharului (rezultanta Ny/ pe fiecarea fata). Se considera ao N,=03N; Nau = V3 ~Caalp #28) Petes © Ngue Tap (008 Myye $0 Fund paharului se dimensioneaza constructiv respectandu-se HB = 25cm; Tap =UhyRys Ns OU =alhigap-+ hy) ~ perimetral mediu al suprafetei de rupere ; 204M; Pe peretii frontali ai paharului se verifica dimensiunea c astfel incat sectiunea sa se comporte ca sectiune din beton simplu cu Map = sone, ee n 28 * Verificarea rostului de 1.5. VERIFIC: care fundatia este preva: considerand armatura de pe un perete (cu Verificarea se face la compresiune excentri ramuri sub solicitatile y, Myeasio,-toen 7.6. DIMENSIONAREA ARMATURII LA TALPA FUNDATIEL : “oOo © Poi =0.05%in A-A pentru dimensiuni L-11,; Prin = 0.10% in B-B pentru dimensiuni B-(h, +10); © sevor utiliza cel putin bare 610/20; Presiunile care daut omentul M** ! Presiunile care daw rmomentul Me FICAREA \Verificarea rostului de tumare se efectueaza doar in cazul in care fundatia este prevazuta oa umar Verificarea se face la compresiune excentrica considerand armatura de pe un perete (cu exte doua ramuri sub solicitarile M4, fei 7.6. DIMENSIONAREA ARMATURII LA TALPA FUNDATIEL ay, ene, * O8SH,R, o 48 pla 16-4 neal corsa nu os resnecta tareec aru eek © Pain =0.05% in A-A pentru dimensiuni L-,; © Paix = 0.10% in B-B pentru dimensiuni B-(h, +10); a se vor utiliza cel putin bare @10/20; Presiunile care dau f rmomentul M** t ] Presiunile care dat rionientul M®