Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizare Ghita

Ghita, personaj principal “rotund” se impune atat prin complexitate, cat si prin putere
de individualizare. Cheia moralitatii sta in cuvintele batranei din inceput si final, constituind
adevarate norme etice traditionale, care trebuie aplicate si respectate de orice om cinstit si
drept, intre care cumpatarea este esentiala. Orice se abate de la regulile morale fundamentale
se autodistruge prin trairi zguduitoare, ce duc cu siguranta spre un destin tragic, anticipativ.

Starile interioare, framantarile, procesele de constiinta si gandurile chinuitoare ale lui


Ghita sunt relevate prin monolog interior, dialog sau observatia atenta a constiintei si sufletului.

Protagonistul este introspectat psihologic de catre naratorul obiectiv si omniscient prin


naratiunea la persoana a III-a, prin procedee artistice ale introspectiei in constiinta si sufletul
personajului.

Insusirile etice se dezvaluie indirect, din faptele, comportamentul si gandurile lui, prin
opiniile celorlalte personaje si prin mijloace de analiza psihologica la care apeleaza naratorul.

Ghita este un personaj tipic. Acesta este cizmar intr-un sat ardelenesc , insa nu castiga
mai nimic. Batrana era incantata ca avea “un ginere harnic”, iar acesta muncea neobosit si era
fericit pentru “un castig facut cu bine”. Vrednic si cinstit, nu vrea decat sa agoniseasca bani.

Bland si cumsecade, lui Ghita i se clatina linistea atunci cand Lica vine pentru prima oara
la Moara cu noroc. Acesta vrea si el sa fie impunator in fata lui Lica si sa respinga propunerile
acestuia, insa este infrant de autoritatea lui.

Ghita incepe sa ii ascunda pentru prima data Anei gandurile grele. Ingrijorat pentru
familia lui, devine precaut, insusire ce reiese indirect. Caracterizat direct, “om harnic si
sarguitor”, carciumarul devine “mai de tot ursuz”, “pus pe ganduri”, “nu mai zambea” si mai
ales “isi pierdea lesne cumpatul”.

Lacomia pentru bani il determina sa accepte o viata periculoasa. Dependenta de Lica se


accentueaza din ce in ce mai mult, ca si team ace pune stapanire pe el. Actiunile, gesturile scot
la iveala, in mod indirect, nesiguranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate definitive in
el de cand intrase in afaceri necurate cu Lica.

Atitudinea lui fata de nevasta si copii se modifica, Ana observa uimita , iar Ghita isi face
reprosuri, are remuscari sincere si dureroase.
Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, protagonistul autoanalizandu-se
si dand vina pe firea lui slaba.

De la complicitate in afaceri ilegale pana la crima nu mai este decat un pas si Ghita
devine el insusi ucigas. Turbat de gelozie, intalnirea cu Ana este violent mai intai prin cuvinet si
apoi prin fapte. Patima pentru bani il dezumanizeaza – de la omul cinstit si harnic la statutul de
partas in afaceri ilegale si complice la crima, pana la a deveni ucigas.

Scriitorul se distinge prin sanctionarea drastic a protagonistilor, acestora lipsindu-le


stapanirea de sine, simtul masurii si cumpatul.