Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs - Drept Penal
Curs - Drept Penal
1.Legea penala
Notiune: prin lege penala se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi
organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere
de lege.
1. Principiul teritorialitatii:
Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite pe teritoriul Romaniei.
Prin teritoriu Romaniei se intelege intinderea de pamant, marea teritoriala si apele cu solul,
subsolul si spatiul aerian, cuprinse intre frontierele de stat.
Prin infractiune savarsita pe teritoriul Romaniei se intelege orice infractiune comisa pe
teritoriu sau pe o nava sub pavilion romanesc ori pe o aeronava inmatriculata in Romania.
Exceptii: infractiunile savarsite de persoanele care se bucura de imunitate de jurisdictie
penala, infractiunile savarsite de militarii unei armate straine aflate in trecere ori stationate pe
teritoriul tarii
Legea penala romana nu se aplica infractiunilor savarsite de reprezentantii diplomatici ai
statelor straine sau de alte persoane care nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman.
3. Principiul realitatii:
Principiul isi are fundamentul in apararea valorilor sociale ce privesc statul roman,
cetatenii romani si persoanele juridice romane impotriva infractiunilor comise in strainatate de
cetateni straini sau de persoane fara cetatenie.
Legea penala romana se aplica potrivit principiului realitatii daca se indeplinesc conditiile:
a) infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii
b) infractiunea savasita sa fie din cele: contra statului roman, contra unui cetatean roman
ori contra unei persoane juridice romane
c) fapta sa fie infractiune potrivit legii penale romane
d) infractorul sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie la data comiterii
infractiunii
4. Principiul universalitatii:
Consacra aplicarea legii penale romane infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
daca infractorul este cetatean strain ori persoana fara cetatenie.
Intr-o prima ipoteza, aplicarea legii penale romane se face cu indeplinirea urmatoarelor
conditii:
a) comiterea unei infractiuni in afara teritoriului tarii
b) infractiunea comisa sa nu faca parte dintre cele contra statului roman, contra unui
cetatean roman sau contra unei persoane juridice romane
c) fapta comisa in afara teritoiului tarii sa fie calificata infractiune potrivit legii penale
romane
d) pentru infractiunea comisa in strainatate statul roman si-a asumat obligatia sa o
reprime in temeiul unui tratat international
e) infractorul sa fie cetatean strain ori o persoana fara cetatenie, indiferent unde isi are
domiciliul
f) infractorul sa se afle de bunavoie pe teritoriul Romaniei
EXTRADAREA:
Notiune: este un act bilateral intre doua state in baza caruia un stat pe al carui teritoriu s-a
refugiat un infractor sau un condamnat il preda, la cerere, altui stat pentru a fi judecat ori pus
sa execute pedeapsa la care fusese condamnat.
La extradare participa intotdeauna doua state:
- statul solicitat – pe teritoriul caruia se gaseste infractorul sau condamnatul
- statul solicitant – care cere si care poate fi:
a) statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiunea
b) statul impotriva intereselor caruia a fost savarsita infractiunea
c) statul al carui cetatean este infractorul.
Conditii in care se poate solicita ori acorda extradarea:
1. Conditii cu privire la infractiune:
• sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva
intereselor acestuia sau de catre un cetatean al acestui stat
• fapta sa fie incriminata in legile ambelor state care participa la extradare
• infractiunea savarsita sa atraga, potrivit atat legislatiei statului solicitant, cat si
legislatiei statului roman, o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an,
iar in vederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin 4
luni
2. Conditii cu privire la infractor:
• cand Romania este stat solicitat, infractorul trebuie sa fie cetatean strain
• nu pot fi extradati de catre Romania: cetatenii romani, persoanelor carora li s-a
acordat dreptul de azil in Romania, persoanele straine care se bucura in
Romania de imunitate de jurisdictie
3. Conditii privind urmarirea penala sau executarea pedepsei:
• infractiunea pentru care se cere extradarea sa nu fie dintre acelea pentru care
actiunea penala atat in legislatia romana, cat si in legislatia statului solicitant
poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar
aceasta se opune extradarii
• sa nu fi intervenit prescriptia raspunderii penale ori prescriptia executarii
pedepselor
• extradarea este inoperanta daca in statul solicitant s-a acordat gratierea pentru
pedeapsa aplicata infractorului.
4. Conditii privind cererea de extradare:
Cererea de extradare trebuie sa fie insotita de inscrisuri din care sa rezulte temeiurile
pentru admiterea extradarii:
• originalul sau copie autentica a mandatului de arestare sau copie a hotararii de
condamnare
• o expunere a faptelor pentru care se cere extradarea
• copie a textelor de lege aplicabile
Regula specialitatii extradarii: persoana extradata nu poate fi judecata decat pentru
infractiunea ori infractiunile pentru care a fost extradata si, tot astfel, nu poate fi pusa sa
execute decat pedeapsa ori pedepsele pentru care a fost extradata.
2.Notiunea si trasaturile esentiale ale infractiunii
Trasaturile infractiunii:
1. Prevederea in lege, ca trasatura esentiala a infractiunii:
- prin prevederea in legea penala a faptei periculoase ce se savarseste cu
vinovatie se realizeaza diferentierea infractiunii de celelalte forme de ilicit
juridic
2. Fapta savarsita cu vinovatie:
Formele vinovatiei:
a) INTENTIA: atitudinea psihica a faptuitorului rezultand din prevederea rezultatului
faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei ori numai acceptarea
acestui rezultat.
- intentia directa – se caracterizeaza prin prevederea rezultatului faptei si
urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei
- intentia indirecta – se caracterizeaza prin prevederea rezultatului de catre
faptuitor, rezultat care numai este urmarit, ci acceptata eventualitatea
producerii lui
b) CULPA: atitudinea psihica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale, nu-l
accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce.
1. culpa cu prevedere – faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, rezultat pe care
nu-l urmareste, nu-l accepta si considera fara temei ca acesta nu se va produce
2. culpa simpla sau fara prevedere – faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale,
desi trebuia si putea sa-l prevada
c) INTENTIA DEPASITA sau PRAETERINTENTIA: se realizeaza prin savarsirea unei
fapte cu intentie si producerea unui rezultat mai grav decat cel urmarit sau acceptat de
faptuitor, rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei, deoarece este socotit fara
temei ca el nu se va produce ori nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa-l prevada
3. Fapta sa fie nejustificata:
3. chiar daca fapta savarsita intruneste toate conditiile prevazute in norma
incriminatoare, fiind astfel prevazuta de legea penala, daca legea permite
savarsirea acestei fapte, in anumite conditii, atunci fapta nu va constitui
infractiune
4. Fapta sa fie imputabila persoanei care a savarsit-o:
Imputabilitatea = capacitatea sau facultatea de a discerne valoarea etica si sociala a actului
sau, de a aprecia motivele care il stimuleaza la acel act sau il retin de la acel act si de a se
determina conform acestei aprecieri.
3.Continutul infractiunii
Obiectul infractiunii:
obiectul juridic general – este format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite prin
normele dreptului penal
obiectul juridic generic – este format din fasciculul, grupul, manunchiul de valori
sociale de aceeasi natura ocrotite prin normele penale
obiectul juridic specific – este valoarea sociala concreta careia i se aduce atingerea
prin infractiune
obiectul direct nemijlocit – infractiunea, fiind o fapta socialmente periculoasa, se
indreapta impotriva unor valori sociale ocrotite penal
Subiectul infractiunii:
5.Legitima aparare
Notiune: legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei, datorita lipsei
caracterului nejustificat al acesteia.
Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in
pericol persoana, drepturile acesteia ori interesul general, riposta determinata de necesitatea
apararii valorilor sociale periclitate.
Conditiile atacului:
• atacul sa fie material – atacul este material cand pentru realizarea lui se foloseste
forta fizica ori instrumente, mijloace care sunt in masura sa produca o modificare
fizica a valorilor ocrotite.
• atacul sa fie direct – atacul este direct cand se indreapta si creeaza un pericol
nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita.
• atacul sa fie imediat – atacul este imediat cand pericolul pe care-l reprezinta pentru
valoarea sociala s-a ivit, este actual sau este pe cale sa se iveasca.
• atacul sa fie injust – adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza.
• atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau
impotriva unui interes general
• atacul sa puna in pericol persoana celui atacat ori interesul general.
Conditiile apararii:
• apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala
• apararea sa fie precedata de atac
• apararea sa se indrepte impotriva agresorului
• apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului
• apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.
6.Starea de necesitate
Notiune: starea de necesitate este o cauza justificativa care inlatura caracterul penal al faptei.
7.Pedepsele
Trasaturi:
• pedeapsa este o masura de constrangere, o masura de represiune, de privatiune pentru
cel care a nesocotit dispozitiile imperative ale normei penale si a comis fapta
incriminata
• pedeapsa este un mijloc de reeducare – prin aplicarea pedepsei nu se urmareste doar
reprimarea infractorului, ci si formarea la acesta a unei noi atitudini fata de valorile
sociale
• pedeapsa este prevazuta in lege – prin prevederea in lege a pedepsei se da expresie
deplina principiului legalitatii in dreptul penal si se exprima implicit caracterul de
constragere statala ce se realizeaza prin pedeapsa
• pedeapsa este aplicata numai de instantele judecatoresti
• pedeapsa are caracter personal – ea se aplica numai celui care a savarsit ori a participat
la savarsirea unei infractiuni in calitate de autor, coautor, instigator ori complice
• pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni
Functiile pedepsei:
• functia de constrangere – implica o privatiune de drepturi, de buniri, o restrangere a
acestora
• functia de reeducare – este menita sa determine inlaturarea deprinderilor antisociale
ale condamnatului
• functia de exemplaritate – se manifesta si decurge din caracterul ei inevitabil atunci
cand a fost savarsita o infractiune
• functia de eliminare – consta in inlaturarea temporara sau definitiva a condamnatului
din cadrul societatii
8.Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice
Notiune: pedepsele principale sunt acele pedepse care au rolul cel mai important in
sanctionarea infractorului, sunt prevazute in lege pentru orice infractiune, se pot aplica
singure sau insotite de alte pedepse complementare, accesorii si de alte sanctiuni de drept
penal.
Detentiunea pe viata
Detentiunea pe viata consta in lipsirea de libertate a condamnatului pentru restul vietii lui.
Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii
speciale ale celorlalte penitenciare in regim de maxima siguranta.
Pedeapsa detentiunii pe viata este privativa de libertate, dar nu cu un caracter temporar,
cum este inchisoarea, ci cu un caracter perpetuu.
Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata daca infractorul, la data pronuntarii hotararii de
condamnare, a implinit varsta de 65 de ani.
In astfel de cazuri, in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe
timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima.
Daca dupa ce a inceput executarea pedepsei detentiunii pe viata aceasta a fost comutata sau
inlocuita cu pedeapsa inchisorii, perioada de detentiune executata se considera ca parte
executata din pedeapsa inchisorii.
Pedeapsa detentiunii pe viata se poate inlocui in cazul in care persoana condamnatului
implineste in timpul executarii acesteia varsta de 65 de ani.
Inchisoarea
Amenda
Amenda este pedeapsa principala pecuniara ce consta in suma de bani pe care condamnatul
este constrans sa o plateasca in contul statului.
Amenda ca sanctiune penala se trece in cazierul judiciar si constituie un antecedent penal
al persoanei condamnate.
In general, infractiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa
inchisorii au prevazut un maxim special al inchisorii de 3 ani sau mai mic.
In dreptul penal roman, cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda.
Cuantumul unei zile-amenda este cuprins intre 10 lei si 500 lei.
Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre:
• 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai
pedeapsa amenzii
• 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu
pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani
• 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu
pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani
Conditiile care trebuiesc indeplinite pentru ca instanta sa poata aplica pedeapsa amenzii
care insoteste pedeapsa inchisorii sunt:
• aplicarea unei pedepse cu inchisoarea
• prin infractiunea savarsita sa se fi urmarit obtinerea unui folos patrimonial
Daca un condamnat, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in tot sau in parte,
numarul de zile-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu
inchisoarea.
Pedeapsa accesorie
Consta in obligarea faptuitorului, care, din cauza unei boli, inclusiv cea provocata de
consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive, prezinta pericol pentru societate,
de a se prezenta in mod regulat la tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea
unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.
Conditii:
• masura obligarii la tratament medical se ia numai fata de faptuitor, adica fata de o
persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, indiferent daca fapta este
sau nu infractiune
• faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate din cauza unei boli, inclusiv cea
provocata de consumul cronic de alcool ori de alte asemenea substante psihoactive
• instanta sa aprecieze ca prin obligarea faptuitorului la tratament medical, starea
anormala a acestuia va inceta si nu va mai savarsi fapte prevazute de legea penala
Obligarea la tratament medical se ia pe o durata nedeterminata.
Daca faptuitorul obligat la tratament medical nu urmeaza tratamentul, se poate dispune
masura de siguranta a internarii medicale.
Internarea medicala
Se poate lua fata de faptuitorul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, datorita
incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functii
ori pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru desfasurarea unei alte activitati,
pentru a impiedica savarsirea altor asemenea fapte in viitor.
Conditii:
• interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii se poate lua numai fata
de persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
• fapta prevazuta de legea penala sa fi fost savarsita in exercitarea profesiei sau meseriei
ori in desfasurarea activitatii respective
• savarsirea faptei sa se datoreze incapacitatii, nepregatirii ori altor cauze care il fac
inapt pentru ocuparea unei functii, exercitarea unei profesii sau meserii
Durata: se ia pe timp nedeterminat si dureaza cat dureaza starea de inaptitudine a
faptuitorului.
Confiscarea speciala