Sunteți pe pagina 1din 6

Un economist elucidează modul de acțiune al

multinaționalelor: creează dependență socio-economică


psnews.ro/un-economist-elucideaza-modul-de-actiune-al-multinationalelor-creeaza-dependenta-socio-economica-
249576
29 decembrie 2018

Postat la 29 decembrie 2018, 18:43 de PS News

Tema legată de impozitarea pe profit a multinaționalelor din România a


devenit una fierbinte zilele aceastea, odată cu adoptarea unor noi
măsuri fiscale ale Guvernului. În acest context, economistul Adrian
Câciu a făcut o serie de precizări importante pe pagina sa de Facebook.
Redăm în continuare textul integral

1/6
„A făcut multe valuri articolul scris de catre un jurnalist din Cluj, referitor
la cât impozit pe profit plătesc multinaționalele în România. Deși articolul
prezintă doar date publice și este departe de a oferi o imagine a realității
din zona aceasta a activității economice transnaționale, unii au fost
șocați, altii au sărit sa spuna câte bube are jurnalistul etc. Treaba
fiecăruia. O să vă prezint cum știu eu lucrurile”.

Fenomenul multinaționalelor

„Nu, nu vă prezint tot, pentru că unele date nu pot fi făcute publice , așa
că le prezint sub formă de fenomen.
Am avut norocul să văd audituri de la nivelul Curții de Conturi Europene
referitor la modul în care acționează multinaționalele, cum sunt
structurate, legalitatea operațiunilor, plata taxelor, modul de transfer al
veniturilor și de împărțire a dividendelor. Auditurile respective au stat la
baza Directivei care permite statelor membre să ia măsuri pentru ca
veniturile să fie real impozitate în țară în care sunt realizate, iar rapoartele
de audit au fost transmise tuturor companiilor multinaționale pentru
conciliere.

Fenomenul este mult mai amplu decât pare, iar implicațiile sunt mult mai
mari. Nu e vorba de un mod de acțiune doar într-o țară, ci peste tot. Din
perspectiva aceasta, articolul ziaristului clujean, plătit sau nu de partid,
nu descoperă nimic. Doar pune în pagina o realitate. Dar nu identifică
nimic din ceea ce se întâmplă. Este un articol care șochează prin cifre.

Da, o fi șocant, dar mai sunt și altele, gen ca 96% din companiile
înregistrare în România au cifra de afaceri sub 1 milion de euro sau că
firmele cu capital și acționariat românesc, deși mai puține ca număr,
plătesc ca volum, sume mult mai mari ca impozit pe profit. Având același
nivel de taxare. Ca să încep o să spun că aceste companii multinaționale,
peste tot în UE acționează perfect legal, raportat la legislația fiscală din
statul membru. Cu alte cuvinte, optimizările fiscale de care se folosesc
sunt făcute în cadrul legal existent. Nu este nimic genial în asta, este un
cerc vicios, dacă vreți, deoarece companiile respective, prin intermediul
consultanților fiscali, inclusiv Big Four, participa chiar la realizarea

2/6
politicilor fiscale din statele membre. Așa s-a întâmplat și în România,
unde codul fiscal din 2015 a fost elaborat împreună cu entitati gen, AM-
CHAM, Deloitte, KPMG, etc.

După ce securizează politica fiscala dintr-o țară (influențând inclusiv


numirea guvernelor sau a unor miniștri) totul devine perfect normal și în
limitele legii. Ca să continui, o să spun că aproape toate multinaționalele
sunt ierarhic construite, astfel încât ele se închid, la vârf, într-o fundație.
Acolo se strâng toți banii!

Majoritatea fundațiilor de acest gen, în care se închid marii retaileri de pe


la noi, marii traderi sau marile companii din industrie nu sunt înregistrate
în tara din care provine compania, ci, cu predilecție, în orășele și sate de
prin Olanda sau Luxemburg sau în alte paradisuri fiscale, gen Bahamas,
Panama sau Antilele Olandeze. Apropos de asta, Cipru e expirat…În
aceste țări, mai ales cele din UE, exista un sistem de taxare mare la
companii, dar facilități imense pentru fundații și ONG-uri.

Anual, peste 1000 de miliarde euro se strâng în aceste fundații de care


aparțin toate multinaționalele. Modul în care acționează multinaționalele
a deranjat Comisia Europeană prin faptul ca, diminuând masa impozabila
a veniturilor, statele membre nu au colectat impozite, au crescut deficite
și mai ales s-au împrumutat, crescând datoriile publice.
Pentru ca, de fapt, asta e efectul acțiunii multinaționalelor fata de state,
state precum Italia, Franța, care deși sunt actori economici importanți au
datorii publice de 100% din PIB sau peste.

Cum e construita o multinațională?

Cine își închipuie ca o multinațională este o firmă, o companie în care se


petrec toate, se înșală amarnic. O multinațională este structurata sub
forma unui fagure de societăți, în care regăsim firma care produce, firma
care vinde, firma care promovează, firma care achiziționează, firma care
se ocupa de dezvoltare(inclusiv imobiliara și extindere), firma care oferă
suport IT, firma care se ocupa de distribuție, firma care se ocupa de
stocare, firma care se ocupa de importuri, firma care se ocupa de
optimizarea fiscală, firma care se ocupa de recrutarea angajaților, firma
care se ocupa de bonusuri etc.(apropos de bonusuri, acestea, de regula,

3/6
sunt platite din societăti înregistrate în offshore-uri și nu sunt impozitate
nici in ceea ce privesc contributiile sociale si nici impozitul pe venit. Ma
refer la bonusurile mari!)

Toate aceste mici companii, înlănțuite între ele, sunt persoane juridice
distincte, nu sunt grupate sub forma de holding sau grup și de aceea nu
pot fi tratate astfel ci distinct, individual, astfel ca modul în care au loc
operațiunile este greu de descifrat și nu poate fi identificat decât în cazul
unei verificări încrucișate. Aici are dreptate autorul articolului de la Cluj,
când spune ca reprezentanții ANAF nu pot face față unor verificări la
astfel de companii. Nu e nici o rușine.

Nici Curtea de Conturi Europeană nu face față. Asta și din cauza ca


majoritatea auditorilor europeni sunt foști angajați ai companiilor din Big
Four(un alt cerc vicios, ca să ajungi auditor european este musai sa fi fost
în una din companiile Big Four).

Aici, dacă vreți o opinie, aș schimba legislația de control și aș permite ca


verificările fiscale la astfel de companii să poata fi făcute de auditori
externi, angajați și bonusati, dar auditori sau companii de audit puternice
și cu legal adviseri pricepuți și independenți.

Care este stilul de acțiune al unei multinaționale?

Crearea dependenței socio-economice. O astfel de companie nu


acționează stricto senso business, ci creează dependență, astfel încât,
dispariția ei la un moment dat sa poată produce dezechilibre socio-
economice, prin forță de muncă care rămâne șomera sau prin lipsa
serviciilor și produselor pe care compania le asigura intr-o anumita zona.
Acest tip de acțiune dă companiei putere de negociere în fata autorităților
statale sau regionale.

Cum se dobândește aceasta dependență? Prin instrumente legale, dar


imorale, de sufocare a oricărei activități care nu aparține companiei
(falimentul producătorului autohton, a comerțului autohton, a industriei
concurente etc.)
Sa revenim la România și sa spun câteva cifre: multinaționale produc
peste 60% din PIB și au forță de munca angajata, reprezentând peste 2
milioane de salariați. Din cei 2 milioane de salariați, 65%,sunt plătiți la
4/6
salariul minim pe economie, iar doar 10% au venituri peste salariul mediu
pe economie. Productivitatea medie la multinaționalele din România se
situează undeva la 70%, dublu fata de media UE, iar randamentele reale
sunt de 5 ori mai mari decât în celelalte state UE.

Toate taxele și impozitele sunt plătite la zi și în întregime. Cum se rezolva


problemele care vizează veniturile? Singura soluție consta în masuri
alternative de impozitare mai mult sau mai puțin compatibile cu legislația
UE: impozitarea cifrei de afaceri și renunțarea la impozitarea pe profit,
impozitarea tranzacțiilor bancare, taxa pe active, taxa pe capital în cazul
în care se constata crearea de condiții economice artificiale, gen
fărâmitarea sau fragmentarea operațiunilor etc.

Atenție: soluțiile de care spun nu sunt invenția mea, sunt puse la


dispoziție de auditul Curții de Conturi Europene, (nu degeaba impozitarea
cifrei de afaceri a aparut ca măsura într-un anumit program) însă din
2016 și pana în prezent, nici un stat membru nu a luat masuri de acest
gen, preferând alte artificii și nici Comisia Europeană nu a propus
amendarea Directivelor existente.

Există un mare lobby la Bruxelles ca directivele actuale sa nu se schimbe.


Ca sa înțelegeți cât pierde bugetul Uniunii Europene luați raportul pe TVA
prezentat de comisarul european, Moskovici și veți vedea ca, anual, doar
la TVA se pierd sume echivalente bugetului anual al UE(peste 140
miliarde euro). Așa că e foarte complicat, din acest punct de vedere.
Vedem ce va fi!

Să mai spun o particularitate legata de România: cam în toate companiile


astea mari regăsim în board un fost ofițer sau copil de ofiter die sau sie…
Coincidență sau nu! O altă particularitate o reprezinta faptul ca
majoritatea analiștilor economici sunt în sfera de influenta a acestor
multinaționale. Unii plătiți, alții obedienti care spera sa prindă un post de
CEO sau CFO bine plătit. De aceea nici nu o sa aveți opinii obiective din
partea lor!

Să aveți un an nou, cu sănătate și nu va mai certați între voi pe tema


asta. Vă spun cu certitudine ca fenomenul depășește orice opinie
individuală am avea, oricare dintre noi!”

5/6
Adrian Câciu este economist, absolvent al Academiei de Studii
Economice, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare
rurală și regională.

6/6