Sunteți pe pagina 1din 11

Sănătate cu alimente - Pietrele la vezica biliară şi la

rinichi
formula-as.ro/2015/1191/terapii-alternative-58/sanatate-cu-alimente-pietrele-la-vezica-biliara-si-la-rinichi-19965

- Locul pietrelor de orice fel este pe pământ, nu


în corpul nostru. Totuşi, unele organe reuşesc
câteodată să le fabrice - şi ne referim, în primul
rând, la colecist şi rinichi. Se întâmplă chiar - şi
din păcate, nu de puţine ori - ca o persoană să
aibă calculi în ambele organe. Pentru început, să
vedem care sunt cauzele -

Pietrele la vezica biliară: prea mult colesterol


Dacă avem o alimentaţie prea bogată în grăsimi şi colesterol, există
posibilitatea formării de calculi biliari. Micile aglomerări solide, care se
aseamănă cu nişte firimituri sau bulgări, iau naştere în vezica bilia​ră,
acolo unde este depozitat lichidul biliar, indispen​sabil pentru digerarea
lipidelor în intestinul subţire. În mod normal, lichidul biliar (sau bila)
conţine co​lesterol, proteine şi grăsimi. Însă un surplus de co​lesterol sau
de săruri de calciu poate duce la formarea unor calculi, în acelaşi fel în
care colesterolul înfundă vasele de sânge, provocând hipertensiune,
afecţiuni cardiace sau un accident vascular cerebral.
În majoritatea cazurilor, pietrele rămân în colecist, fără ca bolnavul să
prezinte vreun simptom. Dar în momentul când calculii încep să
migreze pe căile bi​liare, adică pe canalele prin care lichidul secretat în
ficat intră în vezica biliară şi apoi iese din ea, depla​sarea lor produce
dureri chinuitoare, ce apar şi dispar în partea dreaptă a abdomenului
superior, imediat sub coaste.
Riscul de calculi biliari este de trei ori mai mare la femei decât la
bărbaţi, deoarece estrogenul contri​buie la creşterea concentraţiei
colesterolului în com​poziţia bilei. Alţi doi factori care spo​resc acest risc
sunt vârsta şi su​pra​ponderalitatea. În prezent, pie​tre​le din vezica biliară
sunt înde​părtate chirur​gical, îndeo​sebi prin metoda laparo​scopică, iar
uneori sunt dizol​vate cu ajutorul unor me​di​camente care des​compun
co​les​terolul din calculi.
1/11
Pietrele la rinichi: prea multe minerale
Când anumite minerale prezente în urină ating o concentraţie prea
ridicată, din sărurile de calciu şi din alte minerale se constituie cristale
care au aspectul unor pietricele dure, de formă neregulată. În general,
ele se elimină odată cu urina, cu deosebirea că, atunci când o
asemenea piatră iese din rinichi, ea nu alunecă atât de uşor de-a lungul
ureterului îngust prin care poate circula fără probleme urina. Dimpotrivă,
eva​cua​rea pietrelor se face cu dureri puternice, intermi​tente, în regiunea
inferioară a spatelui, în coaste şi în bazin.
De calculii renali sunt afectaţi, în special, bărbaţii de vârstă mijlocie sau
înaintată. În general, nu există un tratament medicamentos împotriva
acestor forma​ţiuni, ci doar pentru controlarea durerilor legate de
deplasarea lor prin uretere. Cu câtăva vreme în urmă, o piatră care
refuza să iasă era considerată o urgenţă chirurgicală. Astăzi, se
întrebuinţează un procedeu neinvaziv, numit litotripsie, ce constă în
dezmem​brarea calculilor în fragmente mai mici prin interme​diul unor
unde de şoc, pentru a li se facilita evacuarea.

Conflictul calciului
În trecut, se credea că pietrele din vezica biliară şi rinichi ar fi consecinţa
unei alimentaţii excesiv de bogate în calciu. Aceasta se explică prin
faptul că ambele probleme se asociază adesea cu depunerile de calciu
apărute în colecist sau rinichi, ca urmare a administrării unor preparate
cu mineralul respectiv. Autorii unui studiu recent au ajuns însă la
concluzia că persoanele care includ în hrana lor alimente cu un conţinut
apreciabil de calciu au, dimpotrivă, un risc minim de calculi la colecist
sau rinichi. Specialiştii presupun, aşadar, că mineralul se asimilează mai
bine în forma lui naturală, aşa cum provine din alimente, iar nu din
tabletele cumpărate de la farmacie. Calciul din hrana noastră zilnică
face să scadă cantitatea de colesterol din vezica biliară şi rinichi,
implicit şi riscul de formare a pietrelor.

Consumaţi suficiente lichide


Apa are o contribuţie însemnată la funcţionarea fără greş a tuturor
sistemelor din organismul nostru, deci şi la prevenirea apariţiei
calculilor. Cine se hi​dra​tează din abundenţă îşi spală ficatul şi diluează
bila, care altfel se poate îngroşa, favorizând formarea pietrelor. Şi cu cât
2/11
beţi mai multă apă, cu atât şi con​centraţia urinei devine mai slabă. Aşa
împiedicaţi con​stituirea unor cristale, care apoi vor creşte, trans​‐
formându-se în calculi. După opinia specialiştilor, cel mai bine este să
bem între 6 şi 8 pahare de apă zilnic. Un sfat practic: măsuraţi în fiecare
dimineaţă 2 litri de apă şi aveţi grijă ca până seara, la culcare, să
consumaţi întreaga cantitate.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva pietrelor la vezica biliară

Pentru prevenirea calculilor bi​liari, specialiştii


recomandă o hrană cu con​ţinut redus de grăsimi
şi co​lesterol. Iar alimentele pre​zentate mai jos vă
pot oferi o protecţie supli​mentară.

** Anghinarea
Adepţii terapiilor naturale folo​sesc în mod tradiţional anghinarea (care
nu trebuie confundată cu to​pinamburul) în cazurile de oligurie (redu​‐
cerea can​ti​tăţii de urină ce se elimină în 24 de ore), deter​minată de
prezenţa calcu​lilor renali. Totodată, ei afirmă că principiile active din
anghinare stimulează secreţia biliară şi blochează sinteza
colesterolului.

** Fibrele alimentare
Alimentele bogate în fibre previn formarea pietre​lor, deoarece scad
concentraţia colesterolului în bilă. Aceasta este o modalitate de a
reduce riscul de calculi biliari. Fibrele existente în fructe, legume,
cereale integrale şi tărâţe captează în intestin sărurile biliare şi
colesterolul, împiedicând astfel asimi​la​rea aces​tuia. De asemenea,
fibrele atrag multă apă, ceea ce în​moaie conţinutul intestinului. Un
scaun care conţine destulă apă absoarbe grăsimile, iar când ponderea
lipidelor din organism scade, se reduce şi proba​bilitatea apariţiei pie​tre​‐
lor în colecist. Deosebit de încura​ja​toare sunt concluziile unui studiu
efec​tuat în anul 2004 la Universitatea Har​vard, din care reiese că
alimentaţia bogată în fibre poa​te asigura protecţie împotriva calculilor
biliari, chiar şi în condiţiile prezenţei si​mul​tane a mai multor factori de
risc.

3/11
** Legumele
Mâncaţi multe legume, căci pe această cale vă puteţi apăra foarte bine
de pericolul pietrelor la vezica bi​liară. Echipa de cercetători de la Uni​ver​‐
si​tatea Harvard subliniază fap​tul că proteinele vegetale blo​chează în
mod evident constituirea cal​culilor bi​liari.

** Curcuma
Această mirodenie de origine indiană reprezintă un remediu eficient în
combaterea pietrelor apărute în colecist. Planta înrudită cu ghimbirul a
fost între​buinţată în Asia secole de-a rândul nu numai la pre​pararea
mâncărurilor, ci şi ca medicament, ba chiar i s-au atribuit şi virtuţi
magice, fiind purtată drept talis​man. Ca şi la ghimbir, partea utilă sunt
rizomii, care se fierb, se usucă şi apoi se macină, obţinându-se un
condiment de culoare galbenă, uşor aromat, cu un gust destul de picant.
Curcuma este unul dintre princi​palele ingrediente ale pulberii de curry.
Sub​stanţa sa activă, curcuminul, are un efect demonstrat împotriva
calculilor, prin faptul că subţiază lichidul biliar. Şi nu numai că previne
formarea pietrelor, dar le şi dizolvă pe cele deja existente. Aşadar, dacă
suferiţi cumva de calculi biliari, ar fi o idee bună să vă inspiraţi din
bucătăria indiană, care cuprinde nenumă​rate reţete de mâncăruri
asezonate cu curry.

** Păpădia
Modesta "buruiană", crescută prin grădini şi la mar​ginea drumurilor,
stimulează secreţia biliară şi îmbunătăţeşte metabolismul lipidelor, ca şi
utilizarea colesterolului în organism. Din frunzele cu un gust discret
amărui ale păpădiei se poate prepara o salată înviorătoare, de
primăvară. Şi după cum s-a constatat, câteva ceşti de infuzie de
păpădie, băute zilnic, au darul de a calma colicile biliare.

** Ridichile
În ridichi se găsesc diverse substanţe cu acţiune benefică asupra
digestiei, care stimulează, printre altele, şi secreţia biliară. Michael T.
Murray, specialist în terapii naturale şi autor al volumului "Ency​clo​pedia
of Healing Foods" ("Enciclopedia alimen​telor cu efect curativ"), ne

4/11
sfătuieşte să mâncăm ridichi proaspete, pentru a ne păstra colecistul
sănătos. Atât rădăcina plantei, cât şi sucul stors din ea au eficienţă
terapeutică.

** Frunzele de sfeclă roşie


La o criză de colici biliare, mâncaţi cu încredere frunze de sfeclă roşie,
deoarece ele vă pot alina dure​rea. Prin conţinutul lor bogat de minerale,
vitamină A şi betaină activează producţia de bilă şi diluează lichidul
biliar. Betaina ajută şi la contracţiile muscu​laturii din vecinătatea
colecistului şi a căilor biliare, făcând astfel posibilă circulaţia bilei. Surse
bune de be​taină sunt de asemenea şi tămâiţa şi nalba mare. Dintre cele
două, ar fi de preferat ultima, deoarece conţine o cantitate de patru ori
mai mare de betaină. Dr. Linda B. White, autoarea cărţii "The Herbal
Drug​store" ("Farmacia plantelor"), recomandă această plan​tă bogată în
mucilagii pentru calmarea tractu​lui urinar.

* Peştele
Studiile efectuate la "John Hopkins Uni​versity School of Medicine" arată
că uleiul de peşte frânează procesul de formare a calculilor bi​liari. Acizii
graşi Omega-3 conţinuţi în anumiţi peşti au cu certitudine proprietatea
de a scădea nivelul coleste​rolului. Ei re​prezintă un ajutor preţios pentru
persoanele ce se confruntă cu acest risc, de aceea ele ar trebui să
mănânce mai mult peşte gras, de tipul somonului. Iar ca surse bune de
acid alfa-linoleic putem indica seminţele de chia, de cânepă, de in,
precum şi uleiul de nucă.

* Afinele

Micuţele boabe cu pulpa fructului vio​letă sau de


un verde deschis sunt folositoare atât pentru
vezica biliară, cât şi pentru rinichi. Dacă le
zdrobiţi şi le lăsaţi să macereze în gin, le puteţi
întrebuinţa ca remediu cu efect diuretic. În
infecţiile urinare, se poate face uz de acţiunea lor
antiinflamatoare şi anti​septică.

5/11
* Nucile de Brazilia
Unii terapeuţi afirmă că ar exista o legătură între nivelul scăzut al
lecitinei şi calculii biliari. Lecitina este o substanţă în prezenţa căreia
grăsimile se ames​tecă mai bine cu apa şi despre care se presupune că
ar facilita transportul colesterolului în organism. Atâta timp cât
colesterolul se află în mişcare, pericolul ca el să se depună sub formă
de calculi este, desigur, mi​nim. Lecitina se găseşte, printre altele, în
arahide, boabele de soia şi germenii de grâu. La boabele de soia, de
pildă, lecitina reprezintă între 1,5% şi 2,5% din masa uscată. O sursă
mult mai bună sunt nucile de Brazilia, care conţin până la 10% lecitină.

Metodă controversată
Există un procedeu de mult cunoscut, despre care specialiştii cred că n-
ar da rezultatele scontate în com​baterea calculilor biliari. Persoana în
cauză ar trebui să postească trei zile, iar apoi să înghită o porţie mare
de ulei de măsline, combinat cu suc de citrice. Se pre​tinde că amestecul
respectiv ar conferi colecistului o ase​menea energie, încât el
expulzează pe loc toate pie​trele. În relatările pacienţilor, acestea sunt
descrise ca având o culoare verzuie, însă medicii sunt mai de​grabă
sceptici. Dr. Andrew Weil, profesor la "Col​lege of Medicine" de la
University of Arizona din Tucson, nu este câtuşi de puţin convins de
eficacitatea unei astfel de terapii. El presupune că acele pie​tri​cele ver​zui
de diverse mărimi ar putea fi reziduuri ale uleiului de măsline, iar nu cal​‐
culi bi​liari.
Trebuie să adăugăm, totuşi, că păre​rile sunt împăr​ţite şi că, în pofida
atitu​dinii reti​cente a medicinei clasice, au existat şi continuă să existe o
serie de natu​ropaţi care obţin suc​cese re​marcabile, apli​când aceas​tă
metodă. În SUA şi-a desfăşurat acti​vitatea, timp de pes​te un deceniu, un
terapeut de ori​gine germană: Andreas Moritz. Având el însuşi o stare
precară de sănătate, a iz​butit să şi-o îmbunătăţească, în mare măsură,
prin eli​mina​rea pietrelor din vezica biliară şi ficat, după care a îndrumat
mii de oameni pentru a face acelaşi lucru. Printre cărţile scrise de el de-
a lungul anilor se numă​ră şi una care sintetizează aceste experienţe. Ea
se găseşte tradusă în limba română sub titlul: "Scapă de pietre la ficat
şi fiere" (Editura Benefica). Şi ar fi nedrept să nu-l amintim aici pe

6/11
celebrul Valeriu Popa, care a utilizat o variantă ceva mai simplă a
procedeu​lui de care vorbim, reu​şind să ajute nenumăraţi pa​cienţi să
evite o operaţie de extir​pare a colecistului.

Metoda Valeriu Popa

* Timp de 6 zile, se bea suc de mere, câte 1 litru


pe zi. (Se bea înainte de mese sau la 2 ore după
mese).
* În această săptămână să se evite mâncărurile
sau băuturile reci. Pentru a se dilata canalele
biliare trebuie să se consume în special mâncare
şi băuturi călduţe sau la temperatura camerei.
* Să nu se consume nimic prăjit şi să se evite produsele de origine
animală (să se ţină post).
* Să se evite, pe cât posibil, orice medicament în ziua a 6-a. Dacă
sunteţi răcit sau apare o afecţiune acută trecătoare, amânaţi cura.
Ziua a 6-a:
Dimineaţă: Se mănâncă de post (se evită orice fel de alimente de origine
animală - carne, lapte, brânză, unt şi orice e prăjit - pentru a nu vă simţi
rău în timpul eliminării pietrelor).
După ora 14:00 nu se mai mănâncă nimic, se mai poate bea doar apă.
Ora 18:00 - Se beau 200 ml apă (aproximativ un pahar) în care s-a
amestecat bine o lingură (aproxi​mativ 20 g) de sare amară (sulfat de
magneziu). Sarea amară e un purgativ şi acţiunea sa principală e să
dilate canalele biliare, pregătindu-le pentru elimina​rea pietrelor. De
asemenea, curăţă intestinul, astfel în​cât pietrele, atunci când încearcă
să iasă, nu se lovesc de mâncare sau alte reziduuri şi pot fi eliminate
uşor.
Ora 20:00 - Se bea al doilea pahar de apă cu sare amară.
Ora 21:30 - Dacă nu aţi avut scaun până acum, e bine să vă duceţi la
toaletă sau opţional puteţi face o clismă cu apă călduţă.
Ora 21:40 - Se amestecă 100 ml ulei de măsline cu 100 ml suc de
lămâie. Sucul să fie cât mai pur, fără pulpă. Ingredientele se pot
amesteca într-un borcan închis (se clatină de 20 de ori). Se prepară
două astfel de porţii. În mod ideal, aceste amestecuri se beau fix la ora
22:00 şi ora 22:20. Dar, dacă simţiţi nevoia să vă mai duceţi la toaletă,
7/11
puteţi amâna cu încă 10 minute.
Ora 21:45 - Se aplică pe partea dreaptă, în zona ficatului (de la buric,
până la prima coastă şi cât mai în dreapta spre coloană) o mămăligă
fier​binte, înve​lită într-un prosop. Să se evite contactul direct cu pie​lea!
Mămăliga se face dintr-un kilo​gram de mălai.
Ora 22:00 - Se bea amestecul de 100 ml ulei de măsline şi 100 ml suc
de lămâie. Acest amestec se bea în picioare. E bine să fie băut tot o
dată, deoarece, imediat cum ajunge în stomac prima înghiţitură, începe
eliminarea pietrelor.
Culcaţi-vă imediat în pat! E esenţial pentru eliminarea pietrelor. Poziţia
trebuie să fie culcat pe spa​te, cu o pernă sub cap. Dacă e o po​ziţie inco​‐
modă, se poate sta pe par​tea dreaptă cu ge​nunchii traşi spre piept. Staţi
complet nemişcat, cel puţin 20 de minute, şi încercaţi să nu vorbiţi!
Pietrele vor fi eliminate fără durere, deoarece se secretă multă bilă (care
este uleioasă), iar canalele biliare sunt ţinute larg dilatate de magneziul
din sarea amară şi de căldura mămăligii, ce are rol dilatator.
Ora 22:20 - Se bea al doilea amestec de câte 100 ml ulei de măsline şi
suc de lămâie. În cazul în care se doreşte eliminarea mai multor pietre,
opţional, se mai poate bea şi al treilea amestec de 100 ml ulei de
măsline şi 100 ml suc de lămâie, la ora 22:40.
Ora 22:45 - Se aplică pe partea dreaptă, în zona ficatului (de la buric
până la prima coas​tă) a doua mămăligă fier​binte, învelită într-un prosop
(evitând contactul direct cu pielea!).
A doua zi dimineaţă:
Ora 06:00 - Se bea al treilea pahar de apă cu sare amară (200 ml apă + o
lingură de sare amară).
Ora 08:00 - Se bea al patrulea pahar de apă cu sare amară.
Ora 10:00 - Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
Ora 11:00 - Se poate mân​ca, dar de post.
Seara sau în următoarea zi se poate reveni la mân​carea obişnuită. În
următoarele două zile este reco​mandat să se efectueze o clismă,
deoarece pie​trele pot rămâne în intestinul gros şi sunt foarte to​xice,
putând crea o stare de rău. În caz că mai sunt pietre, cura se poate relua
o dată pe lună. După 6-12 cure, sunt eliminate toate.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva pietrelor la rinichi

8/11
Încercaţi să introduceţi în meniul dvs.
următoarele alimente, pentru a împiedica apariţia
calculilor renali, atât de dureroşi.

*** Fibrele alimentare


S-a dovedit că alimentele cu un conţinut ridicat
de fibre pot scădea nivelul calciului din urină, micşorând deci riscul de
formare a pietrelor la rinichi. Pentru acest motiv, vă îndemnăm să
mâncaţi multe fructe, legume şi produse din făină integrală. Consumul
mare de fibre ar putea să explice faptul că vegetarienii au în general un
risc mai redus de a suferi de calculi renali. Studiile arată însă că şi
mâncătorii de carne îşi pot diminua acest risc, cu condiţia să îngurgiteze
o cantitate mai consistentă de fibre.

*** Merişorul
Dr. Murray spune că merişorul reduce la jumătate ponderea calciului
ionizat în urina pacienţilor cu litia​ză renală. În acelaşi timp, el atrage
atenţia asupra fap​tului că uneori este necesar să se bea până la 1 litru
de suc de merişor pe zi, pentru a evita formarea de cal​culi la bolnavii
care prezintă un risc atât de ridicat.

** Sucul de merişor
Acelaşi dr. Michael T. Murray a publicat un ghid, intitulat "Noua carte a
sucurilor". În paginile acestui volum întâlnim şi sucul de merişor,
recomandat pen​tru virtuţile lui terapeutice, având în vedere faptul că
pietrele la rinichi apar din cauza unui excedent de calciu, iar merişorul
conţine acid chinic, o substanţă ce are capacitatea de a reduce nivelul
calciului din urină. Dr. Murray este de părere că, profi​lactic, ar trebui să
bem de două ori pe zi câte un sfert de litru de suc de merişor.

** Potasiul
Persoanele cu deficit de potasiu au un risc sporit de formare a calculilor
renali, întrucât mine​ralul res​pec​tiv este deosebit de important pentru
asigurarea unei compoziţii sănătoase a urinei. Se recomandă în acest
sens o alimentaţie care să cu​prindă multe legu​me şi fructe, în special

9/11
citrice şi sucuri de citrice. De exem​plu, sucul de lămâie este o sursă
ieftină de citrat. În jur de 110 gra​me pe zi sunt suficiente pentru a
reduce elimi​narea calciului, prin creşterea nivelului de citrat din urină.

** Păpădia
Fitoterapeuţii îi sfătuiesc pe cei ce suferă de cal​culi renali să bea mult
ceai preparat din frunze de pă​pădie. Ex​pe​rienţele efectuate pe animale
con​fir​mă faptul că această infuzie poa​te preveni apariţia pietre​lor la ri​‐
nichi. Dacă nu găsiţi frunzele la supermarket, culegeţi-le din gră​dina
dvs. sau a unor prieteni. Însă nu folosiţi plante care cresc prea aproape
de stradă, fiindcă rădă​cinile lor preiau noxele împrăştiate în aer de
vehiculele aflate în tre​cere.

** Magneziul
Hrăniţi-vă în aşa fel încât să vă asiguraţi un aport îndestulător de
magneziu. El reglează nivelul calciu​lui, combinân​du-se cu sărurile de
calciu din urină, care nu ameninţă să se mai depună, formând calculi.
Cantităţi conside​rabile de magneziu se găsesc în legumele verzi, ce​‐
realele integrale, fasole şi nuci.

Alimente de consumat cu prudenţă

La calculi biliari
* Cafeaua - Atât cafeaua obişnuită, cât şi cea decofeinizată pot provoca
eventuale contracţii ale colecistului. În cazul când aveţi calculi biliari, ar
trebui să renunţaţi la cafea, până veţi scăpa de ei, într-un fel sau în altul.
* Ouăle - Studiile arată că, la 93% dintre suferinzi, colicile biliare sunt
declanşate de consumul de ouă.
* Zahărul - Autorii unui studiu olandez au ajuns la concluzia că o
alimentaţie foarte bogată în zahăr dublează aproape riscul de pietre la
vezica biliară.
* Prea puţine grăsimi - În condiţiile unei alimentaţii extrem de sărace în
grăsimi, lichidul biliar se poate îngroşa, devenind vâscos - este ceea ce
nu​mim de obicei "mâl în vezică". Avem cu toţii nevoie de grăsimi - dar în
niciun caz de o cantitate exagerată.

10/11
La calculi renali
* Carnea - După cum se ştie, proteinele ani​male cresc concentraţia
calciului în urină. Iar mai mult calciu înseamnă, uneori, şi un risc mai
mare de constituire a pietrelor.
* Alimentele care conţin acid oxalic - Calculii renali apar frecvent la
persoanele care îşi in​troduc în organism doze mari de acid oxalic, prin
ceea ce aleg să mănânce. Dacă şi dvs. vă număraţi printre ele, vă
sfătuim să evitaţi, pe cât posibil, alimentele care conţin acid oxalic, cum
sunt fasolea, sfecla roşie (în schimb, puteţi consuma fără probleme
sucul), tul​pinile de ţelină, ciocolata, strugurii, nucile, spanacul şi rubarba.
* Sarea - Cine foloseşte prea multă sare îşi mă​reşte concentraţia de
calciu din urină, prin urmare şi riscul de calculi renali.
* Vitamina C - O doză masivă de vitamina C poate crea dificultăţi
persoanelor cu risc de pietre la ri​nichi, deoarece o parte din acidul
ascorbic se trans​for​mă în acid oxalic. Cercetătorii au descoperit însă un
detaliu foarte important: asemenea probleme sunt provocate numai de
preparatele cu vitamina C şi niciodată de alimentele care conţin această
vitamină.

Din cămara cu ierburi de leac

Tratamentele cu ierburi medicinale constau înde​obşte în administrarea


unor infuzii. Aşadar, preparaţi-vă cea​iuri profilactice sau curative din
plantele enumerate mai jos.
La calculi biliari
Armurariu, mentă, rostopască.
La calculi renali
Urzică, desmodium (o plantă erbacee din Africa şi America Latină),
leuştean, pătrunjel, splinuţă, ghimbir, coada-calului, pir.

Gilda Fildan

11/11