Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Disciplina Neonatologie
Hemoragii intracraniene
neonatale
Convulsii neonatale
I. Hemoragia
intracraniana
Localizare
• Matricea germinativă şi ventriculi,
• La nivelul fosei posterioare (hemoragia
subdurală),
• Hemoragie subarahnoidiană,
• Hemoragie în parenchimul cerebral.
• Hemoragia în matricea germinativă şi în
ventriculii cerebrali este cea mai frecventă
formă de hemoragie intracraniană şi apare
aproape exclusiv la nou-născutul prematur.
Hemoragia intraventriculara
• Factori vasculari:
• Integritatea tunicilor vasculare,
• Involuţia normală a vaselor matricei germinale
• Flux sanguin relativ mare pentru structurile
cerebrale profunde ( trim. II şi III de sarcină)
• Insulte hipoxic-ischemice în matricea germinativă şi
vase
Patogenie
• Factori extravasculari:
• Suport perivascular slab al vaselor matricei
germinative.
• Prezenţa enzimelor fibrinolitice,
• Prezenţa diatezelor hemoragice
Semne clinice
• Manifestările clinice pot apărea din primele zile, a 4-a,
a 5-a, a 14-a sau chiar a 21-a zi de viaţă.
• În 50-75% din cazuri sunt silenţioase, deşi copiii pot
prezenta hemoragie de gradul III sau IV.
• O altă formă de manifestare este cea catrastrofală, cu
alterarea stării generale, detresă respiratorie severă,
hipotonie, letargie, şoc, convulsii, comă. De obicei
aceşti copii decedează.
• Alte semne: bombarea fontanelei, hipotonie,
somnolenţă excesivă, instabilitate termică, apnee, icter
sau paloare excesivă.
Paraclinic
• Echografia transfontanelară trebuie făcută în ziua 1-3, 7,
14, 30 la nn sub 32 s.
• In cazul fenomenelor clinice severe, echografiile ar
trebui efectuate săptămânal.
• Ultrasonografia poate identifica întregul spectru de
severitate al hemoragiei, de la hemoragie izolată la
hemoragie majoră cu distrucţie parenchimatoasă întinsă.
• Prin ultrasonografie se pot vizualiza două complicaţii
majore ale hemoragiei intraventriculare:
ventriculomegalia posthemoragică şi infarctul hemoragic
periventricular (leucomalacie periventriculară).
Clasificare (I)
• Gradul I: subependimară
• Gradul II: intraventriculară fără dilataţie
• Gradul III: intraventriculară cu dilataţie
• Gradul IV: intraventriculară cu dilataţie şi în
parenchim
Hemoragie gr. I
a
Hemoragie gr. III
Hemoragie gr. IV
Leziuni ecogene
periventriculare
Leucomalacie
periventriculara
Encefalomalacie multichistica
Paraclinic
• Hematologie:
• scăderea Ht şi Hb la aproximativ 75% din copii, fără
simptomatologie clinică
• trombocitopenie
• prelungirea TP şi TPT.
• Echilibru acido-bazic: acidoză metabolică
• Gaze sanguine: hipoxemie, hipercarbie şi acidoză
respiratorie.
• Hiperbilirubinemie.
• Puncţia lombară: lichid hemoragic cu proteinorahie
1,5 g ‰.
Complicatii
• Piridoxindependenţa
• Acidemii organice: acidemie metilmalonică,
propionică, acidoză lactică congenitală.
• Intoleranţă la fructoză
• Tulburări mitocondriale – prin deficienţe
enzimatice.
• Boli de stocaj
C. Infecţii (10%):
• Infecţii bacteriene
• Infecţii virale
• Sindrom TORCH
Etiologie (IV)
D. Asociate cu medicamente administrate mamei sau
nou-născutului
E. Policitemie: manifestată în general prin letargie şi
hipotonie, dar pot apărea şi convulsii.
F. Infarcte focale prin ocluzii arteriale sau venoase.
G. Convulsii neonatale familiale de etiologie
nedeterminată – pot fi autosomal dominante.
H. Convulsii neonatale benigne – convulsii de ziua a 5-a
(nou-născut la termen sănătos, convulsii multifocale
clonice cu durată mai mică de 24 ore).
I. Convulsii cu etiologie neprecizată – idiopatice: 3-25%
Momentul Etiologie Termen Prematur
debutului
Ziua I de viata -Traumatism cerebral:
• Hemoragie subarahnoidiana +++
• Hemoragie intraventriculara, +++
• Hematom subdural ++
• Hemoragie subgaleala +
-Insulta hipoxic ischemica +++ +
- Accident vascular cerebral ++
-Infectie -virala sau bacteriana ++ ++
- hipoglicemia + +
-perturbari neurometabolice severe
▪ Deficienta de sulfit-oxidaza
▪ Hiperglicinemia non-cetonica
▪ Perturbari ale ciclului ureei
- Sindroame de abstinenta, toxicitate + +
anestezice
- Deficienta de piridoxina
Ziua a-II-a de - accident vascular cerebral ++
- biochimice (hipo/hipernatremie,
viata hipocalcemie, hipomagnezemie)
+ +
- infectii + +
Ziua a-III-a de - perturbari neurometabolice + +
-malformatii SNC
viata -infectii
++ ++
+ +
+++=relativ frecvent, ++=rar,+= foarte rar,fara semn=extrem de rar
Fiziopatologie
• Mecanismele fundamentale de producere a convulsiilor
sunt în general necunoscute. Depolarizarea excesivă
poate fi rezultatul următoarelor fenomene:
• Tulburări în producerea de energie, care pot avea ca
rezultat o degradare în pompa Na-K. Hipoxemia,
hipoglicemia, ischemia pot cauza tulburări în
producerea de energie.
• Alterarea membranei neuronale poate conduce la
creşterea permeabilităţii pentru Na.
• Excesul de neurotransmiţători excitatori faţă de cei
inhibitori poate produce o depolarizare excesivă a
membranei neuronale.
Fiziopatologie
• Convulsiile diferă la NN faţă de copilul mare, iar convulsiile
la NN la termen diferă faţă de prematuri.
• NN au rareori convulsii tonico-clonice generalizate, bine
organizate, iar prematurii au atacuri convulsive mai puţin
organizate.
Imaturitate anatomică:
• Ramificaţii axonice şi dendritice în curs de dezvoltare
• Conexiuni sinaptice incomplete
• Deficienţă în mielinizarea sistemelor corticale eferente
• Creştere neuronală excesivă.
Fiziologic: imaturitate neurofiziologică datorată mielinizării
deficitare a formaţiunilor eferente neuronale; convulsiile
sunt fruste, fără corespondenţă pe EEG, iar generalizarea
convulsiilor este scăzută.
Aspecte clinice
• Convulsii focale clonice – asociate cu
tulburări metabolice, injurii cerebrale focale
(hemoragie subarahnoidiană, infarcte
focale). În general prognosticul este bun.
• Convulsii multifocale clonice – la NN sub 34
săptămâni de gestaţie. EEG anormală.
• Convulsii tonice – asociate cu deviaţii ale
globilor oculari sau cu mişcări clonice şi
apnee. Apar la nou-născutul prematur sau cu
hemoragie intraventriculară. Prognostic
prost.
• Convulsii mioclonice – asociate cu leziuni
difuze ale SNC. Prognostic prost.
Aspecte clinice (II)
Convulsii subtile – echivalenţe convulsive: 50% din
convulsiile nou-născutului la termen şi prematur au
origine corticală, nu sunt asociate cu modificări EEG şi
nu sunt ameliorate de tratament anticonvulsivant:
• Mişcări oculare anormale: privire fixă, clipit,
deviaţie orizontală a globilor oculari.
• Mişcări oro-faringiene: mişcări de sucţiune,
masticaţie, protruzia limbii, hipersalivaţie.
• Mişcări anormale ale membrelor: mişcări de
pedalare, înot, tremurături, postură tonică a
unui membru, vâslire.
• Apneea – de obicei fără bradicardie, dar dacă
apneea este mai mare de 20 secunde apare
bradicardia.
Aspecte clinice (II)
Stare de alerta excesiva -stare de alerta exagerata, declasata de stimulare minima- atingere,
manevrare, stimulare auditiva
-poate fi stopata prin flexia capului pe piept
- poate fi un semn de encefalopatie
Mioclonii benigne in timpul - mioclonii ce apar in timpul somnului, cu localizare predilecta la nivelul
somnului bratelor, dar pot fi si generalizate
- se opresc spontan la trezirea nn
- se accentueaza daca nn este tinut
Tresariri - tresariri ritmice, de scurta durata, involuntare, fara substrat fiziopatologic
Clonii - contractii musculare involuntare, sustinute si ritmice, cu relaxare ulterioara,
cu localizare periarticulara
- pot fi declansate de miscari bruste si stopate prin modificarea pozitiei
articulatiei
Tratament
• Optimizarea ventilaţiei (dezobstruare, oxigeno –
terapie), a debitului cardiac, tensiunii arteriale,
electroliţilor serici şi corectarea acidozei.
Terapia intravenoasă:
• -glucoză – bolus 10%, 2 - 4 ml/kgc, apoi 0,5-1
g/kgc cu piv continuă 6-8 ml/kgc/h.
• Anticonvulsivante: Fenobarbital, Fenitoin,
Diazepam, Lorazepam, Midazolam, Paraldehidă
• Convulsii rezistente la anticonvulsivantele
obisnuite: lidocaina
Tratament
Terapie adjuvantă:
•Ca gluconic 10%, 100 - 500mg/kgc/24h in
hipocalcemie;
•25-250 mg/kgc/doza , sulfat de magneziu
50%, iv/im profund;
•Piridoxină în doză mare: 300mg/kgc/zi.
Prognostic
• Deces în 15% din cazuri;
• Sechele neurologice: retard mental, deficit motor
şi convulsii în 30% din cazuri;
• Normal 50%;
• Convulsii cronice 15-20%, în funcţie de gradul de
maturizare cerebrală, de etiologia convulsiilor, de
aspectul EEG, de examenul neurologic şi
aspectele imagistice;
• Modificările de EEG sunt asociate cu sechele
neurologice cu o incidenţă de 90% când există
supresie electrică; unde asimetrice – 50% şi EEG
normal – sechele sub 10%.