 Om politic şi viteaz comandant de oşti, domn al

Tării Româneşti (1593 – 1601), al Transilvaniei

(1599 – 1600) şi al Moldovei (1600).
 Fiu al lui Patraşcu cel Bun.
 Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după
unele surse, de neam grecesc (din vechea familie
bizantină a Cantacuzinilor).
 A urmărit întărirea autorităţii centrale şi
consolidarea poziţiilor acelei părţi din boierime
care-i era credincioasă, în frunte cu boierii olteni.
 A dat un aşezământ prin care ţăranii dependenţi
ramâneau pe moşiile unde erau stabiliţi, stapânii de
la care fugiseră nemaiputându-i revendica.
 In condiţiile existenţei unei situaţii
internaţionale complicate, Mihai Viteazul, înzestrat
cu un extraordinar spirit de inventivitate în strategia
alianţelor, îmbinand talentul diplomatic cu acţiunea
militară, a reuşit să pună bazele unui sistem de
alianţă antiotoman, capabil să ducă la creşterea
rolului Tării Romaneşti pe plan extern.
Incepând razboiul de eliberare de sub dominaţia
Imperiului otoman (1594), a atacat cetaţile stăpânite
de turci pe linia Dunării şi apoi a înfrant cateva oşti
tătăraşti şi turceşti la Putinei, Stăneşti şi Serpateşti
(1595).
Graţie însuşirilor sale de mare strateg, cât şi
vitejiei şi spiritului de eroism, Mihai Viteazul a
învins marea oaste otomană condusă de Sinan Paşa,
la Călugareni (13 / 23 august 1595) şi la Giurgiu
(octombrie 1595).
 Prin victorioasele campanii antiotomane
întreprinse la Sud de Dunare (1596, 1598) a
încurajat rezistenţa popoarelor de aici, care năzuiau
dobândirea eliberarii lor de sub dominaţia Porţii.
 In 1599 l-a învins pe voievodul Andrei Bathory
la Şelimbar şi a pus stăpânire pe Transilvania, iar în
mai 1600, după o campanie fulgeratoare, şi pe
Moldova, realizând prima unire politică a celor trei
ţări române, intitulându-se „domn al Ţării
Româneşti, al Transilvaniei şi a toată ţara
Moldovei”.
 Deşi unirea realizată de Mihai Viteazul nu a
putut dăinui în condiţiile istorice din acel timp, ea a
reprezentat o expresie firească a legăturilor
neîntrerupte – umane, politice, economice, culturale
şi militare – existente de-a lungul veacurilor între
cele trei ţări româneşti.
 Biruit la Mirăslău (septembrie 1600) de
nobilimea maghiară, ajutată de imperiali, şi apoi de
poloni, care, ocupând Moldova, au pătruns în Ţara
Românească, a fost nevoit să apeleze la ajutorul
împaratului Rudolf al II-lea.
Dar, după ce, împreuna cu generalul Basta, a înfrânt armata nobiliară
la Gorasau (1601), a fost asasinat pe Câmpia Turzii (9/19 august
1601) din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat
de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia şi
înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte.
Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace
cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au
fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei."

Considerat în epocă, potrivit mărturiilor externe, ca fiind „unul din

cei mai viteji, puternici, valoroşi şi înţelepţi principi” Mihai
Viteazul, prin opera sa a întruchipat pentru generaţiile ce i-au urmat
simbolul luptei pentru independenţa şi unitate, iar programul politic
şi militar al lui Mihai Viteazul a avut un rol covârşitor în
transformarea conştiinţei unităţii de neam şi de limbă a poporului
român într-o idee militantă şi activă.