Sunteți pe pagina 1din 21

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PUBLIC

CURRICULUM
la disciplina
,,DREPT INTERNAŢIONAL UMANITAR”
(Ciclul I)

AUTOR:
Stela LITRA,
mg. în dr., lector univ.

Contact direct: 60/20


Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual: 90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public


din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM


la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM


din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013
I. PRELIMINARII

Dreptul la viaţă face parte din acel „nucleu dur" al drepturilor omului care nu
pot fi violate sub nici un pretext şi care sunt aplicabile nu numai în timp de pace,
dar şi în caz de pericol public care ameninţă viaţa naţiunii, cât şi în caz de război
sau de ameninţare la adresa independenţei sau securităţii statale. Acesta este
motivul pentru care atât militarii cât şi civilii şi organizaţiile umanitare trebuie să
cunoască şi să aplice reglementările privind drepturile omului în situaţii de criză şi
război, ei având prerogative importante în acest domeniu.
Doctrina recunoaște că dreptul internațional umanitar este una din cele mai
vechi ramuri de drept internațional public, sorgintea căreia o găsim încă în
antichitate. În această perioadă istorică, datorită faptului că cuprindea regulile de
ducere a războaielor, această ramură de drept era numită dreptul războaielor.
În evul mediu găsim deja aspecte privind poziția individului în dreptul
internațional umanitar, fapt demonstrat de divizarea indivizilor în mai multe
categorii, cum ar fi: participanții la acțiunile militare puteau fi doar bărbații,
excepție fiind pelerinii, negustorii, femeile, persoanele de vîrstă înaintată și copiii
sub vîrsta de 12 ani.
Epoca modernă ne demonstrează că omenirea a înțeles importanța protecției
individului, iar prin promovarea principiului umanității ne convinge de acest lucru.
Cu toate că actele de violență nu au dispărut, totuși acest principiu a reușit să
acorde inviolabilitate unor categorii de persoane vizate de dreptul internațional
umanitar, cum ar fi: medicii și asistenții medicali, răniții și bolnavii, iar remarcantă
este recunoașterea imunității populației civile.
Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de drept
internațional, adaptîndu-se treptat cerințelor societății internaționale, iar astăzi este
cunoscut sub denumirea sa deplină de Drept internațional umanitar al conflictelor
armate, și cuprinde două tipuri de norme: norme privind reglementarea relațiilor
dintre participanții la un conflict armat și norme cu privire la relațiile dintre părțile
aflate într-un conflict armat ce se referă la protejarea victimelor acestui conflict.
Scopul prezentului curs este de a face cunoștință detaliată studenților de la
facultățile de drept, specializarea drept internațional cu dreptul internațional
umanitar, care este o ramură foarte vastă, compusă din toate normele de drept
internațional ce se referă atît la regulile de ducere a unui conflict armat, cît și
asigurarea și garantarea protecției tuturor categoriilor de persoane care se înțeleg
prin termenul de populație civilă din statele beligerante, persoane abilitate să
comită acte de ostilitate sau prizonieri de război, nefiind neglijate nici bunurile
culturale ce fac obiectul protecției garantate de normele de drept internațional.
La ora actuală, un bun specialist în domeniul dreptului internațional este de
neconceput fără însușirea normelor de drept internaţional umanitar, motiv ce ne
convinge ferm că disciplina Dreptul Internațional Umanitar are un caracter
important şi poate forma obiectul unui curs universitar.
2
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Numărul de ore Evaluarea


modulului/ Anul Responsabil
Forma

L.indiv
Preleg.
disciplinei în

Total
de Semestrul Nr. de de modul /

Sem.
de
planul de studii credite disciplină
evaluare
învăţământ
S.03.A.027 S. LITRA
II 3 150 30 30 90 5 examen
zi
S. 04.A.026
frecvenţă II 4 150 10 10 130 5 examen S. LITRA
redusă

III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Realizarea în timp
Nr. Unităţi de conţinut C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Denumirea, definiția și geneza dreptului 2 1 2 1 6 8
internațional umanitar
2 Izvoarele dreptului internațional umanitar 2 2 6 8
3 Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional 2 1 2 1 6 8
umanitar
4 Începerea ostilităților și instituirea stării de 2 2 6 10
beligeranță
5 Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate 2 1 2 1 6 8
6 Metode și mijloace de război interzise 2 1 2 1 6 8
7 Ocupația militară 2 2 6 10
8 Războiul naval și războiul aerian 2 1 2 1 6 10
9 Neutralitatea în timp de conflict armat 2 1 2 1 6 8
10 Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților 2 2 6 8
11 Statutul prizonierilor de război 2 1 2 1 6 10
12 Protecția populației civile și a persoanelor civile în 2 1 2 1 6 8
caz de conflict armat
13 Protecția bunurilor culturale în caz de conflict 2 1 2 1 6 8
armat
14 Protecția civilă 2 6 10
15 Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii 2 1 2 1 6 8
Total 30 10 30 10 90 130

3
IV. COMPETENȚE

Competențe generice:
1. abilitatea de autoinstruire.
2. favorizarea soluționării problemelor prin colaborare.
3. dezvoltarea capacităților decizionale.

Competențe specifice:
- să demonstreze cunoștințe profunde în materie de drept internațional
umanitar, precum și delimitarea acestuia de alte ramuri de drept
internațional.
- să aplice dimensiunile normative şi instituţionale ale dreptului internaţional
umanitar.
- să aprecieze corect diverse situații, bazate pe cunoștințele obținute.
- să evalueze locul, rolul și importanța dreptului internațional umanitar din
perspectiva propriei specialități.

V. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere studenții trebuie:


- să fundamenteze conceptul şi noţiunile dreptului umanitar internaţional;
- să însuşească principiile de drept internaţional aplicabile dreptului
internaţional umanitar;
- să aprecieze evoluţia ramurii de drept internaţional umanitar;
- să determine mecanismele naţionale ale dreptului umanitar internaţional;
- să cunoască mecanismele internaţionale a dreptului internaţional umanitar.

La nivel de aplicare:
- să determine şi să însușească clasificarea izvoarelor de drept internaţional
umanitar;
- să cunoască regulile generale şi procedeiele tehnice de protecție umanitară
internaţională;
- să cunoască dreptul naţional şi cel internaţional în domeniul dreptului
internaţional umanitar;

La nivel de integrare:
- să identifice problemele existente în ceea ce priveşte normele dreptului
internațional umanitar şi mecanismele lor de implimentare;
- să elaboreze noi concepţii referitoare la rolul şi locul protecției umanitare;
- să elaboreze proiectele de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului
internaţional umanitar;
- să determine priorităţilor cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi
complexitatea problemelor ce ţin de domeniul dreptului internaţional
umanitar.
4
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
DREPT INTERNAȚIONAL UMANITAR

Subiectul 1. Denumirea, definiția și geneza dreptului internațional umanitar

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească dreptul internațional 1. Considerații terminologice
umanitar 2. Definiția dreptului internațional
- Să determine locul și rolul dreptului umanitar
internațional umanitar în cadrul 3. Geneza dreptului internațional umanitar
sistemului de drept internațional 4. Evoluția dreptului internaţional
- Să descrie problematica umanitară în umanitar
antichitate
- Să comunice primele reguli de purtare a
războiului de la căderea Imperiului
Roman pînă Pacea westphalică
- Să descrie evoluția dreptului
internațional umanitar de la Pacea
westphalică pînă la Conferința de Pace
de la Paris
- Să relateze dezvoltarea dreptului
internațional umanitar de la Conferința
de Pace de la Paris pînă în zilele noastre

Subiectul 2. Izvoarele dreptului internațional umanitar

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească conceptul de izvor de 1. Considerații generale
drept internațional umanitar 2. Conceptul de izvor de drept
- Să argumenteze rolul cutumei în internațional umanitar
dezvoltarea dreptului internațional 3. Cutuma – izvor de drept internațional
- Să evalueze importanța tratatului umanitar
internațional în consolidarea poziției 4. Tratatul – izvor de drept internațional
dreptului internațional umanitar în umanitar
sistemul de drept internațional public 5. Tendințe de formare a noilor izvoare de
- Să descrie tratatele internționale de pînă drept internațional umanitar
la cel de-al II război mondial 6. Alte mijloace considerate izvoare de
- Să analizeze tratatele internaționale de drept internațional umanitar
drept umanitar din perioada postbelică
- Să stabilească tendinâele de formare a
unor izvoare noi de drept internațional
umanitar

Subiectul 3. Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional umanitar

5
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să determine obiectul dreptului 1. Considerații generale
internaţional umanitar 2. Conflictul armat internațional
- Să definească funcţiile dreptului 3. Conflictul armat neinternațional
internaţional umanitar 4. Rolul și funcțiile dreptului internațional
- Să însuşească scopul şi sensul dreptului umanitar în epoca contemporană
internaţional umanitar
- Să definească conflictul armat
internaţional şi conflictul armat
neiternaţional
- Să evalueze rolul dreptului internaţional
umanitar în epoca contemporană

Subiectul 4. Începerea ostilităților și instituirea stării de beligeranță

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să defineasca procesul de 1. Considerații generale
instituționalizare a regulii avertizării 2. Avertizarea prealabilă a adversarului
pealabile 3. Instituirea stării de beligeranță
- Să asimileze modalitățile juridice de
avertizare
- Să evalueze efectele juridice ale stării
de beligeranță asupra relațiilor dintre
părți la un conflict armat
- Să descrie efectele stării de beligeranță
asupra resortisanților statelor inamice
- Să evalueze raporturile dintre cetățenii
statelor beligerante

Subiectul 5. Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească noțiunea combatantului 1. Considerații generale
- Să determine statutul combatantului 2. Combatanții legali în conflictele armate
conform Convențiilor de la Haga din internaționale
1899 și 1907, potrivit Convențiilor de la 3. Alte categorii de participanți la ostilități
Geneva din 1949 și statutul lor juridic
- Să cunoască categoriile de participanți - Spionii
la osatilități - Mercenarii
- Să definească spionajul și sancționarea
activității de spionaj
- Să definească noțiunea mercenarului li
statutul juridic al mercenarului

6
Subiectul 6. Metode și mijloace de război interzise

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să însușească principiile fundamentale 1. Metode și mijloace de război care
ce guvernează dreptul părților la un produc ,,rău superfluu”
conflict armat de a recurge la mijloace 2. Metode și mijloace de război cu efect
și metode de război nediscriminant
- Să definească noțiunea de mijloc și 3. Metode și mijloace de război care
metodă de război interzise produc daune întinse, durabile și grave
- Să stabilească mijloacele și metodele de mediului natural
război care produc ,,rău superfluu” 4. Metode perfide
- Să determine mijloacele și metodele de
război cu efect nediscriminat
- Să evalueze efectele armelor chimice și
bacteriologice
- Să definească armele nucleare și
termonucleare
- Să determine statutul juridic al armelor
clasice ce pot fi considerate ca
producînd efecte traumatizante excesive
sau ca lovind fără discriminare: schijele
nelocalizabile, minele, capcanele,
armele incendiare și proiectilele de mic
calibru
- Să însușească mijloacele și metodele de
război ecologic

Subiectul 7. Ocupația militară

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să stabilească evoluția istorică a 1. Evoluția istorică a instituției ocupației
instituției ocupației militare militare
- Să definească ocupația militară 2. Definiția și caracteristicile ocupației
- Să însușească caracteristicile ocupației militare
militare 3. Protecția populației civile pe timpul
- Să descrie caracterul efectivității ocupației militare
ocupației 4. Protecția bunurilor culturale pe
- Să însușească noțiunile de substituire a teritoriul ocupat
competențelor, competența legislativă,
executivă și jurisdicțională a puterii de
ocupație
- Să determine izvoarele dreptului de
protecție
- Să însușească categoriile de persoane
protejate și durata regimului de
7
protecție
- Să descrie conținutul protecțieicivile în
timpul ocupației militare
- Să analizeze protecția bunurilor
culturale pe teritoriul ocupat

Subiectul 8. Războiul naval și războiul aerian

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să însușească normele de drept 1. Regulile dreptului internațional
internațional umanitar aplicabile în umanitar aplicabile în conflictele
războiul naval și evoluția lor istorică navale
- Să definească regulile cutumiare, 2. Combatanții și mijloacele navale de
declarațiile, convențiile internaționale, război
dreptul de la Haga și Dreptul de la 3. Metodele de război naval și prizele
Geneva maritime
- Să stabilească definiția teatrului de 4. Protecția umanitară pe mare în perioada
război naval și componentele acestuia de conflict armat
- Să precizeze noțiunea de combatanți și 5. Războiul aerian prin prizma dreptului
mijloacele navale de război internațional umanitar
- Să asimileze caracteristicile și statutul 6. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor
navelor de război
- Să identifice navele comerciale
transformate în vase bastimente de
război și submarinele
- Să cunoască alte mijloace de război
existente în prezent
- Să comunice statutul diverselor metode
de luptă specifice războiului naval
- Să informeze despre perfidie în războiul
naval
- Să definească prizele maritime și
domeniul de aplicare a dreptului de
priză
- Să determine navele și mărfurile supuse
domeniului de priză
- Să să însușească exercitarea dreptului
de priză (vizita, captura și judecata)
- Să comunice despre protecția umanitară
pe mare în perioada de conflict armat
- Să cunoască etapele codificării dreptului
internațional aplicabil în războiul aerian
- Să definească aeronavele și metodele de
marcare a acestora
- Să identifice drepturile beligeranților
8
- Să dea definirea ostilităților în războiul
aerian și a bombardamentele
- Să comunice despre autoritatea militară
asupra aeronavelor inamice și asupra
persoanelor de la bord

Subiectul 9. Neutralitatea în timp de conflict armat

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească neutralitatea 1. Conceptul de neutralitate și evoluția sa
- Să stabilească geneza neutralității în istorică
timp de război 2. Neutralitatea în războiul terestru
- Să descrie îndatoririle statelor neutre în 3. Neutralitatea în războiul maritim
războiul terestru 4. Neutralitatea în războiul aerian
- Să cunoască îndatoririle statelor
beligerante față de statele neutre
- Să comunice statutul beligeranților
internați și a bolnavilor și răniților
îngrijiți în statele neutre
- Să determine îndatoririle și drepturile
statelor beligerante în cazul războiului
maritim
- Să asimileze drepturile și îndatoririle
statelor neutre în războiul maritim
- Să însușească îndatoririle beligeranților
față de statele neutre în războiul aerian
- Să identifice îndatoririle statelor neutre
față de statele beligerante

Subiectul 10. Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să relateze prevederile Convențiilor de 1. Considerații generale
la Geneva din 1949 referitoare la 2. Tratamentul răniților, bolnavilor și
protecția victimelor de război naufragiaților potrivit Convențiilor de
- Să enumere și să descrie condițiile de la Geneva din 1949
aplicare ale acestor convenții 3. Norme speciale referitoare la protecția
- Să determine categoriile de persoane rănițilr, bolnavilor și naufragiaților
protejate 4. Reglementările Protocolului I de la
- Să stabilească conținutul și funcțiile Geneva din 1977
protecției
- Să comunice normele speciale
referitoare la protecția rănițilr,
bolnavilor și naufragiaților
- Să însușească reglementările
9
Protocolului I de la Geneva din 1977

Subiectul 11. Statutul prizonierilor de război

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Sădetermine evoluția istorică a 1. Conceptul de prizonier de război
instituției statutului prizonierului de 2. Protecția generală a prizonierilor de
război război
- Să descrie conceptul de prizonier de 3. Captivitatea
război 4. Încetarea captivității
- Să stabilească protecția generală a 5. Birourile oficiale de informații pentru
prizonierilor de război prizonieri
- Să definească captivitatea și 6. Mecanisme de protecție a prizonierilor
caracteristica acestei instituții de drept de război
internațional umanitar
- Să comunice etapele încetării
captivității
- Să evalueze mecanizmele de protecție a
prizonierilor de război

Subiectul 12. Protecția populației civile și a persoanelor civile


în caz de conflict armat

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească populația civilă și 1. Considerații generale
persoanelor civile 2. Protecția populației civile în convențiile
- Să asimileze termenul de atac postbelice
- Să comunice regulile protecției 3. Statutul actual al populației civile în caz
populației civile pe teritoriul național de conflict armat
- Să determine regulile fundamentale de 4. Reguli fundamentale de protecție
protecție a populației civile aflate în
puterea inamicului
- Să însușească regulile protecției
speciale a femeilor și copiilor

Subiectul 13. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să determine evoluția sistemului de 1. Considerații generale
protecție a bunurilor culturale în caz de 2. Statutul bunurilor culturale
conflict armat 3. Sistemul de protecție generală a
- Să asimileze statutul juridic al bunurilor bunurilor culturale
culturale 4. Protecția specială a bunurilor culturale
- Să evalueze impactul Convenției de la 5. Protecția bunurilor culturale potrivit
Haga din 1954 asupra dezvoltării Protocoalelor de la Geneva din 1977
10
instituției protecției bunurilor culturale

Subiectul 14. Protecția civilă

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să definească protecția civilă 1. Considerații generale
- Să determine funcțiile protecției civile 2. Definiția și funcțiile protecției civile în
- Să însușească organismele de protecție dreptul internațional umanitar
civilă 3. Organisme de protecție civilă
- Să comunice conținutul protecției civil 4. Conținutul protecției civile
- Să stabilească limitele dreptului de 5. Limitele dreptului de protecție
protecție 6. Statutul membrilor forțelor armate și al
- Să descrie protecția acordată militarilor unităților militare afectate organismelor
- Să cunoască statutul membrilor forțelor de protecție civilă
armate capturați de inamic
- Să descrie instituția semnalizării
clădirilor și a materialului unităților
militare și statutul lor juridic

Subiectul 15. Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii

Obiectivele de referinţă Conţinuturi


- Să numească modalitățile tradiționale de 1. Modalități tradiționale de încetare a
încetare a ostilităților ostilităților
- Să însușească instrumentele scrise de 2. Preliminariile păcii
încetare a ostilităților 3. Tratatul de pace
- Să definească noțiunea actului de
capitulare, a armistițiului și a încetării
ostilităților prin acord tacit
- Să descrie încetarea stării de beligeranță
prin ,,debellatio”
- Să comunice preliminariile păcii
- Să însușească conținutul tratatului de
pace

11
VII. LUCRUL INDIVIDUAL

Termen
Produsul
Nr. Strategii de realizare Criterii de evaluare de
preconizat
realizare
1. Raport de analiză - Studierea a două tipuri - alegerea unui conflict Pînă la
comparată de conflicte armate internațional și a unui conflict 10.10.
,,conflict - Analiza structurii și neinternațional pentru analiză 2013
internațional și conținutului acestora - analiza detaliată a acestora
conflict - Elaborarea raportului de - utilizarea cunoștințelor
neinternațional” analiză comparată acumulate

2. Referat: ,,protecția - studiu bibliografic - respectarea cerințelor de formă Pînă la


civilă” - analiza noțiunii de - numărul și diversitatea surselor 10.11.
protecție civilă și bibliografice 2013
caracterul obligatoriu al - gradul de analiză a noțiunii de
acesteia protecție civilă
- elaborarea unui proiect - identificarea și analiza tipurilor
de protecție
- volumul 10-12 pagini scrise de
mînă
-calitatea concluziilor și
recomandărilor

3. Studiu de caz: - identificarea cazului - relevanța cazului studiat Pînă la


conflictul din supus studiului - corectitudinea explicării 10.12.
stînga Nistrului: - analiza cazului supus efectelor conflictului de pe Nistru 2013
conflict studiului - gradul de înțelegere a cazului
internațional sau - realizarea acestui studiu supus studiului
nu? - gradul de argumentare și
formularea concluziilor

12
VIII. TEMATICA REFERATELOR

pentru lucrul individual la disciplina


Dreptul internațional umanitar

1. Considerații generale privind dreptul internațional umanitar


2. Izvoarele de drept internațional umanitar
3. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar
4. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană
5. Avertizarea prealabilă a adversarului
6. Instituirea stării de beligeranță
7. Combatanții legali în conflictele armate internaționale
8. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”
9. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant
10.Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave
mediului natural
11.Definiția și caracteristicile ocupației militare
12.Neutralitatea în războiul terestru
13.Neutralitatea în războiul maritim
14.Neutralitatea în războiul aerian
15.Norme speciale referitoare la protecția rănițilr, bolnavilor și naufragiaților
16.Protecția generală a prizonierilor de război
17.Captivitatea
18.Birourile oficiale de informații pentru prizonieri
19.Mecanisme de protecție a prizonierilor de război
20.Protecția populației civile în convențiile postbelice
21.Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat
22.Statutul bunurilor culturale
23.Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale
24.Protecția specială a bunurilor culturale
25.Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar

13
26.Conținutul protecției civile
27.Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate
organismelor de protecție civilă
28.Modalități tradiționale de încetare a ostilităților

CERINȚE înaintate față de forma și conținutul referatului:


Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă și 8-10 pagini tapate
1. Foaia de titlu să includă: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra,
Tema, Numelcelui ce a elaborat, Numele conducătorului științific,
localitatea și anul (Chișinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: cca 1 pagină, se evidențiază actualitatea și importanța
problemei cercetate legătura cu specialitatea
4. Conținutul: structurat în capitole, paragrafe și secțiuni și scris de mînă:
Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc a problemei
cercetării) 1.1 (1.1.1 1.1.2 etc) 1.2 1.3 etc
Capitolul 2 (aplicare, rezultate, cercetări, studii de caz, etc) 2.1 (2.1.1 2.1.2
etc) 2.2 2.3 etc
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, Ex: [9.p.199]
II variantă permisă în subsol, Ex: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chișinău,
Epigraf, 1999, p.199.
5. Concluzii generale și recomandări: cca 1 pagină
6. Referințe bibliografice: nu mai puțin de 5 surse.

14
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluarea curentă se va realiza prin susținerea referatelor, analiza studiilor


de caz, aprecierea în rezultatul participăriiactive la discuțiile din cadrul
seminarului și pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:

Lucrarea 1

1. Caracteristica dreptului internațional umanitar


1.1. Definiți dreptul internațional umanitar
1.2. Determinați locul și rolul dreptului internațional umanitar în cadrul
sistemului de drept internațional
1.3. Evaluați dezvoltarea dreptului internațional umanitar de la Conferința de
Pace de la Paris pînă în zilele noastre

2. Ocupația militară
2.1. Definiți ocupația militară
2.2. Numiți și analizați caracteristicile ocupației militare
2.3. Evaluați caracterul efectivității ocupației

Lucrarea 2

1. Regula avertizării prealabile


1.1Definiți procesul de instituționalizare a regulii avertizării prealabile
1.2Descrieți modalitățile juridice de avertizare
1.3Evaluați efectele juridice ale stării de beligeranță asupra relațiilor dintre părți
la un conflict armat

2. Caracteristicile protecției civile


2.1. Definiți protecția civilă
2.2. Determinați funcțiile protecției civile
2.3. Evaluați importanța organismelor de protecție civilă pentru acordarea
acesteia

15
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în considerație evaluările curente
(ponderea de 0,6) și evaluarea finală (0,4), care se va materializa într-un
examen scris, incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:

Testul nr.1
1. Caracteristica dreptului internațional umanitar
1.1. Definiți funcţiile dreptului internaţional umanitar
1.2. Determinați obiectul dreptului internaţional umanitar
1.3. Evaluați scopul şi sensul dreptului internaţional umanitar
2. Îndatoririle statelor neutre și a statelor beligerante în războiul terestru
2.1. Descrieți îndatoririle statelor neutre în războiul terestru
2.2. Determinați îndatoririle statelor beligerante față de statele neutre
2.3. Evaluați statutul beligeranților internați și a bolnavilor și răniților îngrijiți în statele
neutre
3. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat
3.1. Determinați statutul juridic al bunurilor culturale
3.2. Descrieți evoluția sistemului de protecție a bunurilor culturale în caz de conflict armat
3.3. Evaluați impactul Convenției de la Haga din 1954 asupra dezvoltării instituției
protecției bunurilor culturale

Testul nr.2
1. Neutralitatea în dreptul internațional umanitar
1.1. Definiți instituția neutralității și numiți tipurile de neutralitate în dreptul internațional
umanitar
1.2. Stabiliți geneza neutralității în timp de război
1.3. Evaluați scopul instituției neutralității
2. Mijloacele și metodele de război interzise
2.1. Definiți noțiunile de mijloc și metodă de război interzise
2.2. Stabiliți mijloacele și metodele de război care produc ,,rău superfluu”
2.3. Evaluați mijloacele și metodele de război cu efect nediscriminat
3. Instituția captivității în dreptul internațional umanitar
3.1. Definiți instituția captivității și descrieți caracteristica acestei instituții de drept
internațional umanitar
3.2. Comunicați etapele încetării captivității
3.3. Evaluați mecanismele de protecție a prizonierilor de război

16
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN

la disciplina
Dreptul internațional umanitar

1. Definiția dreptului internațional umanitar. Considerații terminologice


2. Geneza dreptului internațional umanitar
3. Evoluția dreptului internaţional umanitar
4. Conceptul de izvor de drept internațional umanitar. Considerații generale
5. Cutuma – izvor de drept internațional umanitar
6. Tratatul – izvor de drept internațional umanitar
7. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar
8. Alte mijloace considerate izvoare de drept internațional umanitar
9. Conflictul armat internațional. Considerații generale
10. Conflictul armat neinternațional
11. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană
12. Avertizarea prealabilă a adversarului. Considerații generale
13. Instituirea stării de beligeranță
14. Combatanții legali în conflictele armate internaționale. Considerații generale
15. Alte categorii de participanți la ostilități și statutul lor juridic: Spionii şi
Mercenarii
16. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”
17. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant
18. Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave mediului
natural
19. Metode perfide
20. Evoluția istorică a instituției ocupației militare
21. Definiția și caracteristicile ocupației militare
22. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare
23. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat
24. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale
25. Combatanții și mijloacele navale de război
26. Metodele de război naval și prizele maritime
27. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat
28. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar
29. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor
30. Conceptul de neutralitate și evoluția sa istorică
31. Neutralitatea în războiul terestru
32. Neutralitatea în războiul maritim
33. Neutralitatea în războiul aerian. Considerații generale
34. Tratamentul răniților, bolnavilor și naufragiaților potrivit Convențiilor de la
Geneva din 1949
17
35. Norme speciale referitoare la protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților.
Reglementările Protocolului I de la Geneva din 1977
36. Conceptul de prizonier de război
37. Protecția generală a prizonierilor de război
38. Captivitatea
39. Încetarea captivității
40. Birourile oficiale de informații pentru prizonieri
41. Mecanisme de protecție a prizonierilor de război
42. Protecția populației civile în convențiile postbelice. Considerații generale
43. Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat
44. Reguli fundamentale de protecție
45. Statutul bunurilor culturale. Considerații generale
46. Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale
47. Protecția specială a bunurilor culturale
48. Protecția bunurilor culturale potrivit Protocoalelor de la Geneva din 1977.
Considerații generale
49. Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar
50. Organisme de protecție civilă
51. Conținutul protecției civile
52. Limitele dreptului de protecție
53. Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate organismelor de
protecție civilă
54. Modalități tradiționale de încetare a ostilităților
55. Preliminariile păcii
56. Tratatul de pace

XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ

la disciplina
Dreptul internațional umanitar

1. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare


2. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat
3. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale
4. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat
5. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar

18
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Convenţia de la Geneva privitoare la protecţia persoanelor civile în timp de


război, (12 august 1949)
2. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor, bolnavilor şi
naufragiaţilor din forţele armate pe mare (12 august 1949)
3. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor,şi bolnavilor
din forţele armate în campanie (12 august 1949)
4. Convenţia a VI a de la Haga relativă la regimul navelor de comerţ inamice
la începutul ostilităţilor din 18 octombrie 1907
5. Convenţia a XI a de la Haga din 18 octombrie 1907
6. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (8 iunie 1977)
7. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional
(Protocolul II)(8 iunie 1977)
8. Anghel Ion, Anghel Viorel, Regulile războiului şi dreptul umanitar, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2003
9. Aurescu Bogdan Năstase Adrian, Drept internațional public. Sinteze, Ediția
6, Editura CHBeck, București, 2011
10.Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public, vol.I, Chişinău
2001
11.Balan Oleg, Burian Alexandru, Drept internaţional public, vol. 2, Chişinău
2001
12.Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Drept
internaţional contemporan, Editura ALLBeck, 2-a ed. Bucureşti, 2000
13.Bolintineanu Alexandru, Năstase Adrian, Drept internaţional contemporan,
Editura Regia autonomă „ Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1995
14.Burian Alexandru, redactor – coordonator de ediţie, Dreptul Internaţional
Public, Ediţia a III-a (revăzută şi adăugită), Chişinău, 2009
15.Burian Alexandru, Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public,
Editia a 2-a. - CEP USM, Chişinău,2005
16.Ciucă Aurora, Drept internațional public, Editura Cugetarea, Iași 2000
17.Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Tratat de drepturile omului, Editura Europa
Nova, 1995
18.Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Drept Internaţional Umanitar, Casa de Editură şi
Presă „ Şansa” – SRL, Bucureşti, 1992
19.Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Războiul naval şi legile lui, Editura Militară,
Bucureşti, 1991
19
20.Diaconu Ion, Curs de drept internaţional public, Casa de editură şi presă
„Şansa SRL”, Bucureşti, 1993
21.Diaconu Ion, Tratat de drept internaţional public, vol.I, Editura “Lumina
Lex”, Bucureşti 2002
22.Duculescu Victor, Ecobescu Nicolae, Drept internaţional public, Editura
„Continent XXI”, Bucureşti, 1995
23.Dragoman Ion, Militaru Claudia, 7 studii de drept internaţional umanitar,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003
24.Dragoman Ion, Drept internaţional umanitar, Editura Fundaţiei „Andrei
Şaguna”, Constanţa, 1999
25.Geamănu Grigore, Drept internaţional contemporan, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume
26.Lazăr Constantin, Drepturile omului. Culegere de documente internaţionale,
Cimişlia, 1996
27.Mazilu Dumitru, Dreptul Mării – Concepte şi instituţii consacrate de
Convenţia de la Montego-Bay, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
28.Marţian Niciu, Drept internaţional, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1993
29.Mazilu Dumitru, Drept internaţional public, Editura Lumina LEX, Bucureşti
2001
30.Mazilu Dumitru, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti 1999
31.Mihăilă Marian, Elemente de drept internaţional public şi privat, Editura All
Beck, Bucureşti 2001
32.Miga - Beşteliu Raluca, Drept internaţional. Introducere în dreptul
internaţional public, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
33.Neagu Niculae, Introducerea în dreptul internaţional public, dreptul mării şi
dreptul internaţional umanitar, Editura Academiei Navale „Mircea cel
Bătrân”, Constanţa, 2005
34.Popa Vasile, Petrișor Petre, Cozmâncă Octav, Elemente de drept
Internațional Public, Presa Universitară Română, Timișoara 1994
35.Popescu Ilie, Drept internaţional umanitar - Culegere de documente,
Ploieşti, 1995
36.Popescu Corneliu-Liviu, Protecția internațională a drepturilor omului, Note
de curs, Editura AllBeck, București, 2000
37.Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman Florian, Drept internaţional
public, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993
38.Scăunaș Stelian, Răspunderea internațională pentru violarea dreptului
internațional, Editura AllBeck, București, 2002
39.Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Ediția II, Editura CHBeck,
București 2007.
20
40.Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Editura AllBeck, București,
2002
41.Secoşan Vladimir, Dreptul conflictelor armate, Editura Academiei Trupelor
Terestre „ Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 1999
42.Teodorescu Mircea-Adrian, Dreptul internaţional umanitar în forţele armate
ale României în pragul Mileniului III, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
43.Teşa Ion, Evoluţia regimului juridic al mării libere, Editura Academiei
Navale “Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2005
44.Teşa Ion, Marea Libera – regim juridic, Editura Academiei Navale “Mircea
cel Bătrân”, Constanţa, 2005
45.Teşa Ion, Regimul juridic al mării libere, Editura Ex-Ponto, Constanţa, 2005
46.Teşa Ion, Marea teritorială, Editura Academiei Navale, Constanta, 2006
47.Teşa Ion, Diferende maritime internaţionale, Editura Academiei Navale,
Constanta, 2007
48.Toma Dumitru, Drept Internaţional Umanitar, Editura Fundaţiei „ Andrei
Şaguna”, Constanţa, 2005
49.Toma Dumitru, Crucea roşie şi Dreptul Internaţional Umanitar, Editura
Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1999
50.Бекяшев К. А., Mеждународное публичное право, Учебник, Проспект,
Москва 2004
51.Блатова Н. Т., Mеждународное право в документах, Москва 1982
52.Колосов И.М., Кривчикова Э.С., Mеждународное право.
Международные отношения, Москва 2003
53.Кузнецов В. И., Mеждународное право, Учебник, Москва, Юристь
2001
54.Лукашук И.И., Mеждународное право, Общая часть, особенная часть,
Москва 1997

21

S-ar putea să vă placă și